IANUARIE - DORU POPESCU

- Teorie si studii de caz -

Ediția a Il-a
7?

Editura
Fundației Academice DANUBIUS Galafi
- 2002 -
 Aplicația 1.4

Din datele Anuarului Statistic al României 1999 (pag. 114 și

328) s-au calculat, folosind relația dintre indici, productivitatea
muncii pe baza valorii adăugate brute (în prețuri comparabile) și
structura populației ocupate, pe trei grupe de activități ale
economiei naționale, pentru anii 1993 și 1998, indicatorii din
tabelul 1.4.1:
Tabelul 1.4.1
---- —— — .
1 Productivitatea
1 Structura populației
muncii
Activități ale ocupate - %
mii lei/persoană (gT)
economiei naționale
(W)
1993 1998 1993 1998
Agricultură și
16.220 16.029 35,9 38,0
silvicultură
Industrie și construcții 32.004 44.600 35.8 30, 7
Alte activități 53.841 56.837 28,3 31,3

Se cere să se calculeze și să se analizeze:

1. Productivitatea socială a muncii și modificarea acesteia.
2. Influența factoiilui asupia modificării productivității sociale a
muncii.

Rezolvare:
1. Productivitatea socială a muncii (w) se determină cu relația:

în care:
PîB - produsul intern brut
VAB- valoarea adăugată brută pe fiecare activitate

182
 S și T - totalul populației ocupată la nivelul economiei
naționale și respectiv în fiecare activitate
W - productivitatea muncii pe fiecare activitate
g - structura populației ocupate pe activități

Productivitatea socială a muncii pentru anul 1993 o notăm

cu Wo, iar pentru anul 1998 cu W,:
Wo = (16220- 0,359)+ (32004- 0,358)+ (53841 • 0,283) =
= 32517 mii lei/pers.
W] = (16029- 0,380) + (44600- 0,307)+ (56837- 0,313) =
= 37573 mii lei/pers.

• Dinamica productivității sociale a muncii se exprimă cu

ajutorul indicelui
Ip0=S=+^=L155 sau 1155%
W(1 32517 '

® Indicele mediu anual de creștere a productivității (1 ) se

determină, ca medie geometrică, astfel

în care n reprezintă numărul de ani

]ogI^ 1^.2^2.0,012516
5 5

F =antilog de 0,012516 = 1,0292 sau 102,92%

o Ritmul mediu anual de creștere a productivității sociale a
muncii (r) în perioada 1993-1998
R = î* -100 = 102,92 -100 = 2,92%

183
2. Contribuția factorilor la modificarea relativă și absolută a
productivității sociale a muncii se analizează pe baza unui
sistem de indicatori, astfel:
a) modificarea productivității sociale a muncii
- modificarea relativă (indicele cu structură variabilă-
bifactorial)
EWigi = W, = 37573
iw(w.gT)
£sv = 1,155 sau 115,5%
£WogJ Wo 32517

- modificarea absolută
AW(w,gT)= W, -Wo =37573-32517 = 5056mii lei/pers.

b) modificarea productivității sociale a muncii pe seama mo­

dificării productivităților activităților
- modificarea relativă (indicele cu structură fixă)

ZW.g^W, ^37573
167saul 167%
XWog: W" 32195

W' =(16220 0,380)+(32004 ■ 0,307)+(53841 -0,313) =

= 32.195 mii lei/pers.

- modificarea absolută
AW(W)= W, - W‘ = 37.573 - 32.195 = 5.378 mii lei/pers.

c) modificarea productivității sociale a muncii pe seama

modificării structurii populației ocupate pe activități
- modificarea relativă (indicele variațiilor structurale)

W 32.195
- =--------- = 0,99 sau 99%
” ~ZwogT°’ Wo 32.517

184
 - modificarea absolută
AW(gT)=W -Wo = 32.195-32.517 =-322 miilei/pers.

d) relația de legătură între modificări

- între modificările relative
jw(w.gT) _ jW(W) . jw(gT)

1,155 = 1,167 0,99

- între modificările absolute, în mii lei /persoană ocupată
AW(WgT) = AW(W)+ AWgT mii lei /pers

5.056 = 5.378 +(-322)

Concluzii:
în România, productivitatea socială a muncii a reprezentat
115,5% în 1998 față de 1993, înregistrând un ritm mediu anual de
creștere de 2,92%. în această perioadă, creșterea absolută a
productivității sociale a muncii, în condiții comparabile, este de
5.056 mii lei valoare adăugată pe fiecare persoană ocupată în
economia națională.
Creșterea se datorează în exclusivitate modificării
productivităților din activitățile economiei naționale. Dacă
structura populației ocupată pe activități ar fi rămas constantă,
productivitatea socială a muncii ar fi crescut în cei șase ani cu
16,7%, respectiv cu 5.378 mii lei/persoană ocupată.
Această creștere a fost însă contracarată într-o anumită
măsura de influența negativă a modificării structurii populației
ocupate, (cu -322 mii lei/persoană ocupată), ca urmare a faptului
că a crescut ponderea populației ocupate în agricultură și
silvicultură, care și așa era mare (de la 35,9% la 38%) activități în
care productivitatea este cea mai mică (sub 50% din
productivitatea muncii sociale).

185
 Aplicația 5.4

Se cunosc informațiile din tabelul 5.4.1 despre activitatea

unei firme de transporturi.
Tabelul 5.4.1
Milioane lei
Indicatorul Perioada Perioada
de bază curentă
(0) L (IL
încasări din transportul mărfurilor
ji pasagerilor 450 540
încasări din activitatea de service și
asistență tehnică acordată terților 140 175
Cheltuieli cu materiale, piese de schimb.
subansamble 200 240
Cheltuieli cu combustibilul, lubrifianții.
energia, apa 150 180
Cheltuieli cu amortizarea capitalului fix 125 150
Alte cheltuieli materiale 15 17

Se cere:
Să se determine:
a) Veniturile totale.
b) Valoarea adăugată netă.
c) Corelarea dintre indicele valorii adăugate nete și indicele
veniturilor totale.

Rezolvare:
a) Veniturile totale (VT).

VT0 = 450 + 140 = 590 milioane lei

VTj = 540 +175 = 715 milioane lei

208
b) Valoarea adăugată netă (VAN).

VAN0 = 590 - (200 + 150 + 125 + 17) = 100 milioane lei

VAN] = 715 - (240 + 180 + 150+17) = 128 milioane lei

țVAN
c) Corelația dintre indicele valorii adăugate nete (Ai /o ) și indicele
rVT
veniturilor totale (*i/o).

Ivan=128=i28 sau 128%

1/0 100

715
L?o= — = 1,212 sau 121,2%
10 590
Rezultă o evoluție pozitivă a activității firmei, deoarece:

jVAN tVT . tVAN ■ i'“r = 1056 > 1

*1/0 > *1'0 Șl -*1/0 *1/0 *’UJO

209
 Aplicația 6.1

Dispunem de datele din tabelul 6.1.1 privind stocul de zahăr

constatat în urma celor 4 inventarieri efectuate într-un an, la o
firmă specializată în comerțul cu ridicata
Tabelul 6.1 1
Stocul de zahăr Numărul de zile de la
Data inventarierii (tone) inventarierea precedentă
X, _____ (ti) _
1 ianuarie 1.000
8 aprilie 2.500 98
15 august 3.500 129
31 decembrie 1.500 138

Se cere:
Să se calculeze stocul zilnic de zahăr în anul respectiv

Rezolvare:
Stocul mediu zilnic se determină folosind media cronologică
ponderată deoarece inventarierea s-a făcut la intervale inegale de
timp.

x k + x.
t, 4-1
+ x3 121 + x4 %
2J 2 ) u
=-
*1 , t] + t, t, + t3 t3
--------------1---------------- 1------
2 2 2 2
/ QR 1 "98+129 + 3500(12^
1000 — +2500 + 1500 -----
l 2 J < 2 l 2 J
98 98 + 129 129+ 138 138
2 2 2 2
903500 247, - tone zahăr stoc mediu zilnic
365

210
 Aplicația 6.2

De la o firmă specializată în comerțul cu amănuntul, cu

pește, cunoaștem indicatorii din tabelul 6.2.1.
Tabelul 6.2.1
Milioane ei preturi comparabile
Indicatorul Simbol Luna Luna Modificarea
iulie august absolută
10) (1) (Avn)
Stocul iniția! Si 90 35 -55
intrări In 200 350 +150
Ieșiri (desfaceri) Ic = D 250 360 + 110
Pierderi P .5 .. o .. +5
Stoc final Sf 35 25 -10

Se cere să se determine:
1. Legătura dintre stocul inițial și stocul final.
2. Stocul mediu lunar.
3. Rata stocului mediu.
4. Stocul în zile-rulaj
5. Viteza de circulație a mărfurilor.
6. Numărul mediu de rotații ale stocurilor
7. Dinamica numărului mediu de rotații ale stocurilor.

Rezolvare:
1. Legătura dintre stocul inițial (Si) și stocul final (Sf) se
constată cu lelația.
Si + In — Ie — P = Sf

iulie: 90+200-250-5 = 35 mil.lei

august: 35 +350-360-0 = 25 mil.lei

211
2. Stocul mediu (S) lunar se determină, în acest caz, ca o
medie aritmetică a stocului inițial și a stocului final:
e _ Si + Sf
2
— 90 + 35 ii*
S - —_— - 62,5 mil.lei
iulie: 0 2
-35 + 25
august: S, = ——- = 30 mil.lei
1 2

Rezultă o reducere a stocului mediu (-32,5 milioane lei,

respectiv 52%).
3. Rata stocului mediu (RS) se calculează ca raport
procentual între stocul mediu (S) și volumul desfacerilor
cu amănuntul (D).
___ q
RS=—100
D

iulie: RS0 = —100 = 25%

0 250

august: RS, = —100 = 8,33%

360

4. Stocul în zile-desfacere (SZD) se determină ca raport între

stocul existent la un moment dat (Si) și numărul de zile
efective de lucru ale perioadei respective (Z), în cazul
nostru 22 zile, astfel:

SZD = —
Z
90
iulie: SZD0 = — = 4,1 zile
22

august: SZD, = — = 1,6 zile

22

212
5. Viteza de circulație a mărfurilor (V) se poate determina cu
una din relațiile:

ă.D S-z
v= D . — ~~
7. D
unde: D - desfacerile medii zilnice - D : Z

v 62,5 250 62,5-22

inlip-
luhe. Voo — -]]36
------ - — 62,5. 22 = 5,5 zile
250

22- = 30:1“ 30-22 5 DO

--------- =1,83 zile
august: 16,36 22 360

6. Numărul mediu de rotații ale stocului (N) este un indicator

calitativ al activității, care arată de câte ori se reînnoiesc
stocurile într-o perioadă și se determină aplicând una din
relațiile:

S V
- 250 22 ,
N„ =--------- — = 4 rotatn
iulie: 0 62,5 5,5

N - --12 rotatii
august: 1 30 1,83

7. Dinamica numărului mediu de rotații ale stocurilor (^i/o)

reflectă o altă expresie a evoluției eficiente a fii mei
analizate:
jiî 5- = - = ] sau 300%
1/0 No 4

213
 Aplicația 6.3

Se cunosc informațiile din tabelul 6,3.1 pentru vânzările

aceleiași mărfi realizate de o firmă comercială prin cele trei
magazine ale sale.
Tabelul 6.3.1
Cantități vândute Prețul unitar
- bucăți - - mii lei -
Magazinul Perioada Perioada Perioada Perioada
de bază curentă de bază curentă
(q0) (Qi) (Po) (Pl)
A 1.500 2.000 20 28
B 2.200 3.200 22 30
C 1.300 1.800 25 27
Total 5.000 7.000 - -
____ ____

Se cere să se determine:
1. Prețul mediu de desfacere a aceleiași mărfi în cele două
perioade.
2 Modificările relative și absolute ale prețului mediu de
desfacere pe factori de influență
3. Indicele vânzărilor totale, modificările relative, absolute și
gradul de influentă, pe factori* determinant*.

Rezolvare:
Trebuie să determinăm, în primul rând, valoarea
vânzărilor totale în perioada de bază (Xpoqo), în perioada
curentă (ZpiQi) și a cantităților vândute in perioada curentă în
prețurile perioadei de bază (XPofii), elemente de caicul
cuprinse în tabelul 6.3.2'

214
 Tabelul 6.3.2
Magazinul Valoarea vânzărilor totale - mii lei
Poqo Pi9i Pofll
A 30.000 56.000 40.000
B 48.400 96.000 70.400
- C 32.500 48.600 45.000
Total 110.900 200.600 155.400
Ippqo _ £E°9i___

1. Prețul mediu (p).

_ EPoq0 110.900 1 03
p0 = ------ =-------------------- = 22.180 lei / buc.
£q0 5.000

p|=XP!±^°°^:.l°.L28.6571ei/bua
Xq, 7.000

2. Modificările relative se stabilesc cu ajutorul indicilor

prețului mediu:
- Indicele cu structură variabilă (bifactorial):

jP(P.q) _ SflSl ■ £p°q° = Â = 28652 = 1.2920 sau 129,20%

Eqi P° 22180
- Indicele cu structură fixă:

TP(r) _ XP-q. . £Mi _Â = 28'65-? =12908 sau 12^08%

" ’ & ' & 'P*" 22200

5* = E^Ppqi _ 1 ^5-400-103 _ 22 200 jej/buc

unde; Eq> 7000

215
 > a structurii:
- Indicele de variație

]«’> = XL’51: = fC - 22200_

” £q> 2a P. 22180

Relația dintre indicii prețului mediu

tp _ ip(p) ipfq)
1sv ~ *sf ' *vs

1,2920= 1,2908 1,0009

Modificările absolute se determină ca diferență între

numărătorii și numitorii indicilor respectivi, astfel:

Ap(p.q) =pi_po =28.657-22.180 = 6.477 lei/buc.

Ap(p) = p. -p* = 28.657-22.200= 6.457lei/buc

Ap(q> = p * -p0 = 22.200 - 22.180= 20 lei / buc.

Relația dintre modificările absolute:

^p(p,q) = ^p(p) _|_ ^ptq)

6.477 = 6.457 + 20

Modificarea prețului mediu de desfacere, pentru aceeași

marfa, prin cele trei magazine, în perioada curentă față de
perioada de bază, a fost de +6.477 lei/buc, respectiv 129,20%.
Modificarea a fost determinată de doi factori:
- modificarea prețurilor practicate în cele trei magazine a
influențat cu +6.457 lei/buc., respectiv 129,08%;
- modificarea structurii între magazine a cantităților vândute a
influențat cu +20 lei/buc., respectiv 100,09%.
216
3. Indicele vânzărilor totale (Ij/o’q)) modificările relative,
absolute și gradul de influență, pe factorii determinând:
jv(p.q) = XP|9L = 2--602 = 1 8088sau j80,88%
1/0 £Poqo 110.900

A'[(,Po'q) = SLPiMi - iMo = 200.600-110.900 = 89.700 mii lei

Datorită modificării prețurilor:

IV(P) = = 222E22 = 1 2909 sau 129,09%
XPoq, 155.400

Apo ^P^-ZPoq. =200.600-155.400 = 45.200mii lei

Datorită modificării cantităților vândute (volumul fizic):

Ivrq) = EPoq< = 155-400 = 2 40}2sau 140,12%
£poqQ 110.900

Aj'V =EPoch “EPo^o = 155'400'‘110'900"44'500miilei

Relația dintre modificările relative și absolute:

lvoP) ’ K/o’ = Ii‘o’q) 1,2909 1,4012 = 1,8088

A'/pJ + = A'i(/Pdq) 45.200 + 44.500 = 89.700 mii lei

Gradul de
Gradul influență al factorilor asupra creșterii
de influență
volumului vânzărilor se determină sub forma unor mărimi
relative de structură, astfel:

Kvi/o(p) x):
Kv(p) = = 45.200 = 0,5039 sau 50,39%

1/0 AY/o9’ 89.700

217
- influența volumului fizic (cantităților) :
Av(q) 44 500
K*” = —TT = —----- = °>4961 sau 49,61%
10 Ap o 89.700

Volumul vânzărilor totale a crescut, în perioada curentă,

cu 89,7 milioane lei, față de perioada de bază, fiind determinat
în proporții relativ egale de influențele prețurilor (50,39%) și a
cantităților vândute (49,61 %).

218