Partea I

E Conținut Răspuns

1 Se cunosc următoarele date despre situația economică a unei țări: economii private=50
u.m., investiții private=75 u.m., venituri bugetare=100 u.m., cheltuieli bugetare=200 -75
u.m., exporturi 150 u.m., importuri=300 u.m.. Calculați care este rezultatul ecuației de
echilibru economic general. (0.5 pct.)
2*) Se verifică ecuația de echilibru economic general? Răspundeți cu DA sau NU! (0.25
pct.) NU

3 Calculați cât ar fi trebuit să fie soldul sectorului guvernamental, în cazul în care

Guvernul ar fi decis utilizarea politicii financiare publice pentru asigurarea echilibrului -175
economic general. (0.5 pct.)
4*) Comparativ cu soldul sectorului guvernamental care rezultă din E1, soldul sectorului
guvernamental care ar fi trebuit înregistrat pentru asigurarea stabilității
macroeconomice (obținut la E3) relevă faptul că politica financiară ar fi trebuit să fie a)
una mai: a)expansionistă; B)restrictivă. Alegeți dintre cele două răspunsuri, răspunsul
corect! (0.25 pct.)
5 Pentru asigurarea echilibrului economic general, Guvernul decide majorarea
consumului guvernamental cu 25 u.m. În cazul în care înclinația marginală spre 125
consum este 0.8, calculați cu cât se va modifica venitul național. (0.5 pct.)
6*) Dacă venitul național potențial este de 500 u.m., iar venitul național efectiv este de 375
u.m., ce tip de decalaj identificați în această situație: A)decalaj expansionist; B)decalaj b)
recesionist. Alegeți dintre cele două răspunsuri, răspunsul corect! (0.25 pct.)
7 Dacă relația de cointegrare dintre veniturile și cheltuielile bugetare este dată de
următoarea ecuație, CB − 1.80 *VB = 0, calculați care este elasticitatea veniturilor 0,55
bugetare in raport cu cheltuielile bugetare. (0.5 pct.)
8*) Dacă inițial cheltuielile bugetare erau 200 u.m. (E1) și ele au crescut cu 25 u.m. (E5),
daca inițial veniturile bugetare erau 100 u.m., știind elasticitatea veniturilor bugetare în 106,875
raport cu cheltuielile bugetare (E7), calculați care va fi volumul curent al veniturilor
bugetare. (1 pct.)
9 Calculați care este ponderea în PIB a soldului bugetar convențional la momentul
curent, utilizând informațiile cu privire la nivelul veniturilor și al cheltuielilor bugetare de -29,53%
la E8, și știind că venitul național a a ajuns la un nivel de 400 u.m. (E6). (0.5 pct.)
10*) Dacă țara este membru al Uniunii Europene, se verifică regula privind mărimea
deficitului bugetar stabilit prin Tratatul de la Maastricht? Răspundeți cu DA sau NU! NU
(0.25 pct.)
REZOLVARE
Partea I
1. I=75 um
S=50 um
V b (T)=100 um
C b (G)=200 um
Imp= 150 um
Exp= 300 um
Ecuația echilibrului general?
Y=C+I+G+NX=(Y-T)+I+G+NX
(S-I)+(T-G)-(EXP-IMP)=0
(50-75)-(100-200)-(300-150)=0 ???
-25-(-100)-150= 75-150= - 75 =>
=> -75<0 deci, ecuatia echilibrului macro general nu se verifica
2. Nu deoarece ecuația de echilibru general ar trebui să fie egală cu 0.
3. (S-I)+(T-G)-(EXP-IMP)=0
(50-75)-(T-G)-(300-150)=0
-25-150-(T-G)=0 =>
(T-G)=-175
Pentru a se verifica ecuația de echilibru macro general sectorul guvernamental ar fi trebuit
să fie -175 um (T-G)
4. Situația inițială (s1) => T-G= -100
Situația ideală (s3) => T-G= -175
Deci, pentru a mări deficitul bugetar guvernul va apela la o politică financiară
expansionistă care presupune sporirea cheltuielilor bugetare.
5. Multiplicatorul che g: MC=1/(1-c) unde, c=înclinația marginală spre consum
DY=MC*DG unde, DG=delta consum guvernamental; DY=delta PIB (venit national)
c= 0,8
DG= 25
MC=1/(1-0,8)= 1/0,2= 5
DY=5*25= 125 um
6. Y potențial= 500
Y efectiv= 375
Ce tip de decalaj este?
„Dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai ridicat decât PIB potenţial înseamnă că
economia se află într-un decalaj expansionist (condiţii bune). Dacă diferenţa este foarte
mare efectiv vis-a-vis de potential atunci economia se supraîncălzeşte şi apar dezechilibre.
Invers, dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai mic decât PIB potenţial înseamnă că
economia se află într-un decalaj recesionist (condiţii proaste).” (sursa:
https://www.zf.ro/opinii/cine-conduce-de-fapt-politicile-economice-din-romania-
17026810 )
PIB potențial > PIB efectiv => decalaj recesionist (din problemă: 500>375)
PIB potențial < PIB efectiv => decalaj expansionist
7. Relația de cointegrare:
CB-1,80*VB=0 => exista o relație de echilibru pe termen lung între VB și CB;
1,80=coeficient de elasticitate a CB în raport cu VB
e=delta%CB/delta%VB – coeficient de elasticitate
e VB=1/e CB => e=1/1,80= 0,55

8. CB0=200
CB1=225
VB0=100
e=0,55
VB1= ?
Delta%CB=(CB1-CB0)/CB0*100=(225-200)/200*100=12,5%
e VB= delta%VB/delta%CB
0,55=delta%VB/12,5% => delta%VB=0,55*12,5%=6,875%
Delta%VB=(VB1-VB0)/VB0*100 =>
6,875%=(VB1-100)/100*100 => VB1=VB0+VB0*delta%VB =>
VB1=100+100*6,875% => VB1=106,875

9. VB=106,875
CB=225
Y(PIB)=400
Sold conventional=VB-CB=106,875-225= -118,122
Sold conventional (% PIB)=-118,122/400*100= -29,5305%

10. Conform Tratatului de la Maastricht, deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3%

din PIB, astfel pentru datele noastre aceasta nu se verifică deoarece ponderea în PIB a
soldului bugetar convențional este mai mare de 3%
Partea a II-a

Teorie:
A. Politica expansionistă:

ꜛG => ꜛY – dacă T rămân constante

ꜜ G =>ꜜ Y – dacă T rămân constante
B. Politica restrictivă:

ꜛT => ꜛꜜY – dacă G rămân constante

ꜜ T =>ꜛ Y – dacă G rămân constante
1. În cazul în care înclinaţia marginală spre consum este 0.75 şi guvernul decide creşterea
nivelului cheltuielilor bugetare cu 200 u.m, prin efectul multiplicatorului cheltuielilor,
producţia va creşte cu: a)400 u.m.; b)200 u.m.; c)800 u.m.; d)266 u.m.; e)466 u.m.
 Cresc G => crește Y (politică expansionistă)
Multiplicatorul che g: MC=1/(1-c) unde, c=înclinația marginală spre consum
DY=MC*DG unde, DG=delta consum guvernamental; DY=delta PIB (venit
national)
C=0,75
DeltaG=200
DeltaY= ?
MC=1/(1-c)=1/(1-075)=4
DeltaY=deltaG*MC=200*4=400
Răspuns: a) 400 u.m.

2. În cazul în care guvernul decide o majorare a nivelului impozitelor cu 200 u.m. având în
vedere că înclinaţia marginală spre consum este 0.75., prin multiplicatorul fiscal,
producţia: a)va creşte cu 600 u.m.; b)va scade cu 266 u.m.; c)va creşte cu 266 u.m.; d)va
creşte cu 800 u.m.; e)va scade cu 600 u.m.
Cresc T => scade Y (politică restrictivă)
Multiplicatorul fiscal: MF=-c/(1-c), unde c=înclinatia marginală spre consum
DeltaY=MF*deltaT
DeltaT=200
C=0,75
DeltaY= ?
MF= -0,75/(1-0,75)= -3
DeltaY=200*(-3)= - 600 u.m.
Răspuns: e) va scădea cu 600 u.m.

3. În cazul în care guvernul decide majorarea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m.,

majorare care va fi finanţată printr-o creştere a volumului impozitelor tot cu 200 u.m.,
prin efectul multiplicatorului bugetar, producţia: a)va scade cu 200 u.m. ca urmare a
creşterii impozitelor; b)va creşte cu 400 u.m. ca urmare a efectului agregat al creşterii
cheltuielilor şi al impozitelor; c)va scade cu 400 u.m. ca urmare a creşterii impozitelor;
d)va creşte cu 200 u.m.; e)nu se va modifica
Cresc G și T cu aceeași valoare =200 u.m.
Răspuns: e) nu se va modifica

4. Având în vedere efectul multiplicatorului cheltuielilor bugetare şi pe cel fiscal, pentru a

genera acelaşi efect la nivelul poducţiei în sensul creşterii acesteia, este nevoie de:
a)creşterea cheltuielilor bugetare cu aceeaşi mărime ca şi a volumului impozitelor; b)o
reducerea mai mare a volumului impozitelor comparativ cu creşterea cheltuielilor
bugetare; c)reducerea cheltuielilor bugetare cu mai mult decât reducerea impozitelor;
d)reducerea cheltuielilor bugetare cu mai mult decât creşterea impozitelor; e)efectele se
anulează reciproc
Răspuns: b)o reducerea mai mare a volumului impozitelor comparativ cu creşterea
cheltuielilor bugetare;
Din seminar Multiplicator_demonstrație: „Pentru a conduce la aceeași creștere a cererii
agregate, este necesară o reducere mai mare a impozitării față de creșterea cheltuielilor
guvernamentale)”

5. Stabilizatorii automaţi: a)reprezintă modificări ale nivelului veniturilor şi cheltuielilor

 bugetare survenite ca urmare a deciziei guvernului; b)pot fi reprezentaţi de cotele de
impozitare care se aplică pentru calcularea diferitelor categorii de impozite; c)sunt
instrumente speciale folosite de autorităţi pentru a combate efectele crizelor economice şi
care nu figurează ca şi categorii bugetare; d)sunt reprezentaţi de efecte ale creşterii ratei
dobânzii la datoria publică; e)reprezintă acele categorii de cheltuieli şi venituri bugetare
care se modifică în funcţie de starea economiei (faza ciclului economic), fără a fi nevoie
de intervenţia deliberată a guvernului şi care conduc la stabilizarea venitului naţional
Răspuns: e) reprezintă acele categorii de cheltuieli şi venituri bugetare care se modifică în
funcţie de starea economiei (faza ciclului economic), fără a fi nevoie de intervenţia
deliberată a guvernului şi care conduc la stabilizarea venitului naţional
Din seminar 2020-2021 - PFP – Semonar 5+6 – Tipuri PFP – M. Iacob :
„ Stabilizatori automați
⎯ aspecte ale structurii bugetelor moderne care ajută la redresarea economiei, fără intervenția
deliberată a statului
⎯ modificarea condițiilor economice generează automat modificări ale cheltuielilor și veniturilor
⟹ stimulează (frânează) cererea agregată în recesiune (boom)
⎯ cei mai importanți stabilizatori automați:
→ transferuri sociale (în special, ajutoare de șomaj)
→ impozitul pe venituri din salarii
⎯ stabilizatori automați în timpul recesiunii:
▪ când oamenii își pierd locurile de muncă, iar veniturile celor angajați se reduc ⟹ apar
automat modificări semnificative ale cheltuielilor și veniturilor publice: cresc cheltuielile cu
ajutoarele de șomaj + scad salariile, dar poate scădea și semnificativ partea datorată sub
formă de impozit, dacă sistemul de impozitare este unul progresiv ⟹ resurse financiare
suplimentare pentru gospodării destinate consumului
⎯ stabilizatori automați în timpul expansiunii (boom):
▪ când economia de extinde ⟹ șomajul scade, iar veniturile personale cresc ⟹ stabilizatorii
automați frânează economia pentru a reduce presiunile inflaționiste:
→ scade șomajul ⟹ scad cheltuielile cu transferurile sociale sub forma ajutoarelor de șomaj
→ veniturile ridicate, în cazul unor cote progresive, se impozitează cu cote din ce în ce mai ridicate
(sunt afectate de progresivitate)
⎯ multiplicatori fiscali și bugetari
▪ multiplicator (termen tehnic al keynesianismului) = factor ce arată în ce măsură impulsul
economic originar influențează PIB (de câte ori crește PIB ca urmare a creșterii unei
componente a ecuației acestuia)
▪ de exemplu, o investiție de capital (pentru construirea unei noi fabrici) atrage după sine un
lanț de creșteri de cheltuieli: cresc investițiile ⟹ cresc și câștigurile (salarii, profit) firmelor
de construcții angajate ⟹ o parte din banii acestora sunt folosiți pentru a cumpăra bunuri și
servicii, deci cresc veniturile celor care vând astfel de bunuri și servicii”

6. În cazul producerii unui şoc negativ la nivelul cererii agregate care va fi efectul la nivelul
economiei naţionale dacă se urmăreşte menţinerea unui nivel strict al deficitului bugetar
prin politici fiscale discreţionare: a)creşterea producţiei; b)creşterea impozitelor şi
reducerea cheltuielilor bugetare; c)stabilizatorii automaţi vor acţiona în sensul combaterii
efectelor şocului negativ, însă, prin măsuri discreţionare de politică fiscală (reducerea
cheltuielilor bugetare şi/sau creşterea impozitelor) se produce un al doilea şoc negativ
care îl alimentează pe primul, conducând la reducerea şi mai amplă a producţiei;
d)producţia nu se modifică; e)se reduc cotele de impozitare şi producţia creşte
Răspuns: e) sau c) ???
Din seminar 2020-2021 - PFP – Semonar 5+6 – Tipuri PFP – M. Iacob :
„Politici financiare publice discreționare
⎯ acțiuni întreprinse de autoritatea publică ce influențează cheltuielile publice și/sau veniturile
publice (în particular, impozitele) pentru a se adresa unei anumite probleme identificate
⎯ au ca scop influențarea directă a cererii agregate (AD = aggregate demand = C+I+G+E-Im)
⎯ exemple de măsuri:
▪ reducerea/majorarea cotei de impunere
▪ modificări în ceea ce privește scutirile de impozit pe venit sau deducerile personale
▪ impozite suplimentare (surcharges)
▪ inițierea/anularea programelor de ajutor social
⎯ politici financiare discreționare expansioniste:
▪ pentru a se adresa perioadei de recesiune
▪ presupune reducerea impozitelor și/sau creșterea cheltuielilor publice
▪ presiunea fiscală scade ⟹ oamenii au la dispoziție mai multe resurse ⟹ consumul crește ⟹
cererea agregată crește
▪ efecte secundare: inflație, ca urmare a cererii crescute din economie
⎯ politici financiare discreționare restrictive:
▪ folosite când creșterea economică a scăpat de sub control ⟹ inflație
▪ presupune reducerea cheltuielilor publice și/sau sporirea impozitării ⟹ cererea agregată
scade

⎯ critici aduse politicilor financiare discreționare:

▪ decalaj de timp: între momentul implementării politicii și cel al perceperii efective a efectelor
în economie
▪ tendință expansionistă: din punct de vedere politic, greu se asumă o măsură restrictivă ⟹
cheltuielile publice au tendința de creștere (fără a fi contrabalansată creșterea de o creștere
asemănătoare a veniturilor fiscale)
▪ dificultate în implementare: nimeni nu vrea tăierea cheltuielilor – educația, apărarea,
sănătatea (chiar dacă măsura este considerată un instrument pe termen scurt)
▪ deficit comercial: politică expansionistă ⟹ cresc veniturile populației ⟹ cresc cheltuielile
pentru bunuri importate ⟹ deficit comercial
▪ efectul de evicțiune (crowding out): politica expansionistă poate genera efect de evicțiune
(când guvernul împrumută bani ⟹ crește rata dobânzii pentru sectorul privat ⟹ scad
investițiile private)”

7. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată:a)monetariştii susţineau existenţa unui

sector guvernamental restrâns care să respingă deficitul bugetar şi datoria publică mare şi
reducerea impozitelor în perioadele de recesiune şi a cheltuielilor bugetare în perioadele de
expansiune; b)monetariştii susţineau că nu există o relaţie strânsă între creşterea masei
monetare (ce influenţează cererea de bunuri şi servicii) şi rata fiscalităţii pe termen scurt;
c)intervenţioniştii susţineau regula creşterii constante a masei monetare;
d)intervenţioniştii susţineau ca, principala cauză a fluctuaţiilor economice o reprezintă
creşterea inconstantă a masei monetare; e)nici una din afirmaţii nu este adevărată.
Răspuns: a) monetariştii susţineau existenţa unui sector guvernamental restrâns care să
respingă deficitul bugetar şi datoria publică mare şi reducerea impozitelor în
perioadele de recesiune şi a cheltuielilor bugetare în perioadele de expansiune;
Din Curs 1:
„MONETARISM
- cel mai important element ce determină nivelul activităţii şi al preţurilor îl reprezintă
cantitatea de bani de pe piaţă
- cauza fluctuaţiilor economice o reprezintă creşterea inconstantă a masei monetare
- “regula creşterii constante a masei monetare”
- existenţa unui sector guvernamental restrâns care să respingă deficitul bugetar şi datoria
publică mare
- reducerea impozitelor în perioadele de recesiune şi a cheltuielilor bugetare în perioadele
de expansiune
INTERVENȚIONISM
- nu există o relaţie strânsă între creşterea masei monetare (ce influenţează cererea
de bunuri şi servicii) şi inflaţia pe termen scurt
- politica monetară şi fiscală pot fi utilizate pentru corectarea activităţii economice
- necesitatea unui rol activ al guvernului, prin cheltuieli guvernamentale sporite şi
transferuri din veniturile bugetare, ca instrumente ale realizării unei politici stabilizatoare”

8. Un program de cheltuieli publice poate fi apreciat ca fiind eficient dacă: a)are capacitatea
de a conduce la o realocare a resurselor conform optimului Pareto; b)profiturile
autorităţilor publice care implementează respectivul program sunt mai mari decât costurile
aferente; c)se respectă principiul Hicks-Kaldor; d)conduce la creşterea bunăstării sociale;
e)prin analiza cost-beneficiu sa constată că beneficiile sociale înregistrate la nivelul
colectivităţii sunt mai mari decât costurile aferente respectivului program. Alegeţi
varianta falsă de răspuns!

9. Regresivitatea impozitelor indirecte se manifestă la nivelul: a)venitului disponibil al

agenţilor economici plătitori de TVA; b)venitului disponibil al consumatorilor; c)puterii
de cumpărare a consumatorilor finali; d)deducerilor acordate contribuabililor în funcţie de
situaţia lor socială; e)cotei de impozitare practicate care diferă în funcţie de venitul
contribuabililor.
Răspuns: e)cotei de impozitare practicate care diferă în funcţie de venitul
contribuabililor.

10. Rolul impozitelor pe plan financiar se referă la: a) folosirea impozitelor ca instrumente, ca
mijloc de intervenţie în activitatea economică; b) sistemul fiscal trebuie să asigure
prelevarea impozitelor cu un minim de cheltuieli; c) procurarea resurselor financiare
publice necesare acoperirii cheltuielilor publice; d) redistribuirea unei părţi importante
din PIB între grupuri sociale şi indivizi, între persoane fizice şi juridice;
e) dreptatea socială în materie de impozite.
Răspuns:c) procurarea resurselor financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor
publice
Partea a III-a

Exercițiul 1
Se cunosc următoarele date despre principalii indicatori macroeconomici pentru o
perioadă de 6 ani:
Anul/Indicator T T+1 T+2 T+3 T+4 T+5
Rata reală de creștere economică (%) 8,3 5,6 5,2 6,9 5,4 -4
Rata inflației (%) 10,1 16,5 12,7 6,8 10,9 9,4
Soldul bugetar (% PIB) -0,2 +0,5 -1,8 -1,6 -1,7 -3,4
Rata șomajului (%) 28,1 29,1 30,2 29,2 26,9 29,4
Soldul de cont curent (% PIB) -5,4 -6,4 -6,3 -6,0 -6,3 -7,5

a) Calculați Indicele Macrostabilității Economice pentru anii T, T+4 și T+5 și având în

vedere valorile obținute pentru fiecare an, evaluați nivelul de stabilitate economică;
(pentagonul)

Valori de referință:
• g% (creștere PIB) : MIN: -4%; MAX: 8,3%
• i (inflație): MIN: 6,8%; MAX: 16,5%
• b (sold bugetar) : MIN: -1,8%; MAX:0%
• u (rata somajului) : MIN: 26,9%; MAX: 30,2%
• c (soldul bugetar curent) : MIN: -7,5%; MAX:0%
FORMULA=[(indicator-MINindicator)/(MAXindicator-MINindicator)]*10
Stabilitate economică: -economie foarte stabilă (40;50]
-economie stabilă (30;40]
- economie cu stabilitate medie (20;30]
- stabilitate scazută (10;20]
- economie instabilă (0;10]

AN T:
Lg=[(8,3-(-4))/(8,3-(-4))]*10= 10
Li=[(10,1-6,8)/(16,5-6,8)]*10=3,402
Lu=[(28,1-26,9)/(30,2-26,9)]*10=3,63
Lb=[((-0,2)-(-1,8))/(0-(-1,8))]*10=8,88
Lc=[(-6,4)-(-7,5))/(0-(-7,5))]*10=1,467
Total= 10+3,402+3,63+8,88+1,467=27
Stabilitate economică:
- economie cu stabilitate medie (20;30]

AN T+4:
Lg=
Li=
Lu=
Lb=
Lc=
Total=
Stabilitate economică:

AN T+5:
 Lg=
Li=
Lu=
Lb=
Lc=
Total=
Stabilitate economică:

b)Discutați care au fost modificările constatate în anii T+4 și T+5 comparativ cu anul T
din perspectiva macrostabilității economice.
c) Pentru anii T+4 și T+5, discutați relația dintre rata reală de creștere economică și
rata șomajului. Ce măsuri de politici fiscal-bugetare ar fi putut fi adoptate pentru
îmbunătățirea celor doi indicatori macroeconomici?

Exercițiul 2
Relația dintre veniturile fiscale încasate la bugetul public și cota medie de impozitare
este dată de următoarea ecuație: Vf=-70+18r
i i-0.2r , unde: Vf reprezintă încasările
2

reale la bugetul public (mil.u.m.) din veniturile fiscale, iar ri reprezintă cota medie de
impozitare (%). Calculați care este cota de impozitare care generează maxim de
încasări la bugetul public, precum și volumul veniturilor fiscale aferent acestei cote.
Curba lui Laffer
Vf=a*i+b*i^2
I optim= -a/2*b; a>0, b<0, i>0
Vf max=a*i optim+b*i optim^2
Vf=-70+18*i-0,2*i^2
I optim= -18/2*(-0,2)= 45%
Vf max=-70+18*45-0,2*45^2= 335 u.m.

Exercițiul 3
Se cunosc următoarele date referitoare la situația din anul T: înclinația marginală spre
consum este 0,9; volumul venitului național este de 498796 mil.u.m.. Pentru anul T+1,
guvernul dorește o creștere nominală a venitului național de 8%. Calculați care este
surplusul de cheltuieli guvernamentale necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
c=0,9
Y=498796 mil u.m.
An T+1:
Y1=Y0*(1+8%)=498796*(1+0,08)=538699,68
DeltaY=538699,68-498796=39903,68
DeltaG=?
MC=1/(1-c)=1/(1-0,9)=10
DY=DG*MC => DG=DY/MC=39903,68/10=3990,368 u.m.
1. Principala critica adusa politicilor fiscale si bugetare de tip supply-side o reprezinta faptul
ca: reducerea de impozite aplicata la nivelul ofertei de munca nu garanteaza ca
populatia activa va munci mai mult ca urmare a reducerii fiscalitatii

2. Guvernul decide reducerea productiei nationale (Y). In acest sens, adopta masuri ce
constau in reducerea consumului guvernamental. In cazul in care ar fi decis modificarea
impozitelor, pentru a obtine acelasi efect asupra productiei nationale, era necesara:
cresterea impozitelor cu mai mult decat s-a redus consumul guvernamental

3. Soldul bugetar cu ajutorul caruia putem analiza marimea bugetului public neafectata de
influenta deficitelor din anii anterior: soldul bugetar primar

4. Guvernul unei tari decide stabilizarea datoriei publica la nivelul de 60% din PIB. In
conditiile in care pentru urmatorii 5 ani se prognozeaza o rata a cresterii PIB de -2,5% si
o rata de dobanzii la datoria publica de 1,5%, calculati care este soldul primar necesar
care va asigura stabilizarea datoriei publice.
b=60%PIB
y=-2,5%
i=1,5%
p*=?
p*=(i-y)*b=(1,5%-(-2,5%))*60%PIB=4%*60%PIB=2,4%PIB

5. G=50%PIB
y=-2,5%
i=1,5%
b=60%PIB
T*=?

p*=(i-y)*b, T-G=(i-y)*b,
T*=G+(i-y)*b=50%PIB+(1,5%-(-2,5%))*60%PIB=50%PIB+2,4%PIB = 52,4%PIB

6. Cresterea impozitelor directe poate afecta negativ cresterea economica.

 7. Guvernul decide reducerea activitatii economice,a nivelului PIB cu 500. Inclinatia
marginala spre consum este de 0,8. Cu cat de vor modifica impozitele(T)?
DY=-500
c=0,8
DT=?

MF = -(c/(1-c)) = - 0,8/0,2 = -4
DY = MF*DT
DT = (-500)/(-4)=125
8. Politica fiscala si bugetara recomandata pentru atenuarea efectelor decalajului inflationist
presupune: reducerea substantiala a inflatiei prin reducerea cheltuielilor bugetare

Prin conventie masuram deficitul bugetar ca G-T=D (deficit conventional)

D=S+CC, S = deficitul structural generat de economie care functioneaza la capacitatea maxima
de ocupare a fortei de munca, CC = componenta ciclica
Exemplu: relansarea economica, guvernul decide cresterea consumului guvernamental (G), va
conduce la un deficit conventional de 3% din PIB.
Pactul fiscal, S = 1%
3% = 1% + 2%
CC = 0%
D = 1%+0% = 1%
CC = -1%
D = 1% - 1% = 0%
Reg. Def = 3% d
Reg. Dat. = 60% b
d = b*g, g – rata de crestere a PIB (nominal)
3% = 60% * 5%, finantele publice ar fi fost sustenabile daca rata de crestere a PIB ar fi fost de
5%
g = d/b

Ecuatia de echilibru general (echilibru macroeconomic) pentru o economie inchisa

Y=C+I+G,
Y – productia nationala (PIB)
C – consumul gospodariilor (privat)
I – investitiile private
G – consumul guvernamental
C = f(Yd), Yd – venitul disponibil, Yd=Y-T, T – impozitele de plata
C = C0+c*Yd, c – inclinatia marginala spre consum, 0<c<=1, c=dC/dYd
C = C0+c*(Y-T), C0, I0=0
Y = c*(Y-T)+I+G=c*Y-c*T+I+G, (1-c)*Y=-c*T+I+G
Multiplicatorul cheltuielilor (MC), G+/G-, T=const, I=const
(1-c)*DG=-c*DT+DI+DG, DT=0, DI=0, (1-c)*DY=DG
DY=(1/(1-c))*DG, MC=1/(1-c)=1/s, s – inclinatia marginala spre economisire
c+s=1, s=1-c
Multiplicatorul fiscal (MF), T+/T-, G=const, I=const
(1-c)*DY = -c*DT+DI+DG, DI=0, DG=0
(1-c)*DY=-c*DT, DY=-(c/(1-c))*DT, MF = -(c/(1-c)), MF = -c/s
c = 0,75, DT = -100 u.m., DY=?, DY=MF*DT= -3 * -100 = 300 u.m.
c = 0,75, DG = +100 u.m., DY =?, DY=MC*DG=4*100=400 u.m.
Obs.: atunci cand T- sau G+, politica de finante publice este EXPANSIONISTE, deoarece
conduce la stumularea activitatii economice (Y+)
Atunci cand T+ sau G-, politica de finante publice este RESTRICTIVA deoarece conduce la o
contractie a activitatii economice (Y-)

DY = 400 u.m., DT - ?
c = 0,75, DY = MF*DT, DT = DY/MF=400/(-3) = -133,3 u.m.

Multiplicatorul soldului bugetar (MB), MB = 1

(1-c)*Y = -c*T+I+G, DG=DT
(1-c)*DY = -c*DG+DI+DG, I=const, DI=0
(1-c)*DY=(1-c)*DG, DY=DG

Modelul IS-LM – model de echilibru general macroeconomic

CP = C+I+G
Y, echilibru: Y=CP
Termen lung:
- preturile sunt flexible
- productia este determinate de nivelul factorilor de productie si progresul tehnologic
- rata somajului = rata naturala a somajului
Termen scurt:
- preturile sunt fixe
- productia este influentata de cererea agregata
- rata somajului si productia nationala sunt invers corelate (Legea lui Okun)
- curba ofertei este constanta

CP=CA=C+I+G=(Y-T)+I+G
G+, CP+
G-, CP-
T+, CP-
T-, CP+
DY, DG+-, MC
Dreapta IS: echilibrul pe piata bunurilor si serviciilor
IS: C+I(r)+G = Consum + Investii (care depinde de rata de dob) + consum guvernamental
IS: c*Yd+I(r)+G
IS: c*(Y-T)+I(r)+G

Daca rata dob creste => volumul Investitiilor scade (pt ca costul finantarilor creste)
r+, I-
r-, I+, CP+

T+, ?IS
CP=c*(Y-T)+I+G, CP-

Dreapta LM: echilibrul pe piata monetara

(M/P)s=L(r)
(M/P)s = L(r)  oferta de moneda = cererea de moneda
M – masa monetara, P – nivelul preturilor; M/P - cantitatea de moneda (bani existenta la un anumit
moment)
Oferta de moneda – ct, nu se modifica pe termen scurt

r-, L(r)+
r+, L(r)-
BC injecteaza lichiditate
BC retrage lichiditate => oferta de moneda scade (spre stanga), iar rata dob r +

IS-LM: model de echilibru macroeconomic general

Intersectia keynesiana (Y=CPL), CPL – cheltuieli planificate
IS: c*(Y-T)+I(r)+G, IS = f(r), IS-r: (-)
Teoria preferintelor pt lichiditate
LM: (M/P)=L(r,Y), cererea de moneda-r (-), cererea de moneda-Y (+)
DY = MC*DG

Elasticitatea
Probl:
Între cheltuielile și veniturile bugetare în expresie reală s -a confirmat relația de echilibru pe
termen lung care este dată de următoarea ecuație: C-1.80*V=0. De asemenea, s-a mai confirmat
ipoteza venituri -cheltuieli. Dacă Guvernul estimează o reducere a veniturilor bugetare reale cu
10% pentru anul următor, iar nivelul actual al veniturilor bugetare reale este de 50 miliarde EUR,
având în vedere cunoștințele dobândite în acest curs, răspundeți la următoarele întrebări:
a) ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare ale Greciei pentru anul următor? De ce? Cum
argumentați răspunsul?
b) care va fi variația procentuală a cheltuielilor bugetare reale?
c) care va fi volumul cheltuielilor bugetare în expresie reală estimat pentru anul următor, știind
că nivelul curent al acestora este de 90 miliarde EUR?
d) dacă PIB -ul în expresie nominală estimat pentru anul următor este de 174 miliarde EUR, iar
rata așteptată a inflației este de 1%, cât estimați că va fi soldul bugetar convențional pentru anul
următor (% PIB)?
e=D%CBR/D%VBR
e=1,8 => cresterea cu 1% a VBR conduce la cresterea cu 1,8% a CBR.
e=1,8=D%CBR/D%VBR, D%CBR=1,8*D%VBR=1,8*(-10%)=-18%
D%CBR=-18%, (CBR1-CBR0)/CBR0*100=-18% , CBR1=CBR0+CBR0*(-18%),
c) CBR1=CBR0*(1-18%)=90*0,82=73,8 mrd.eur
Sold bugetar conventional=(VBT-CBT)/PIB*100
VBT1=50 mrd-10%*50 mrd = 45
CBT1=CBR0*(1+ri)=73,8*(1+1%)=74,5 mrd euro
SBC = (45-74,5)/174*100 = -16,95%PIB

EXERCIȚIU
Se cunosc următoarele:
-o entitate guvernamentală locală doreşte să realizeze un proiect de investiţii ce constă în
construirea unui sistem de irigaţii;
-ca urmare a realizării acestui proiect se previzionează o creştere a producţiei agricole cu 10% pe
an;
-iniţial, producţia agricolă medie anuală era de 10 milioane u.m.;
-investiţia iniţială este estimată la 100 milioane u.m.;
-costurile anuale de întreţinere a sistemului de irigaţii se prognozează a reprezenta 5% din
valoarea iniţială a investiţiei;
-durata de viaţă a proiectului este de 10 ani, după care urmează să fie recondiţionat;
-rata de actualizare recomandată este 5%
Costuri = 100 mil + 5 mil/5% = 100 mil + 100 mil = 200 mil u.m.
Beneficii = 11/5% = 220 mil
VAN=220-200=20 mil. U.m., B:C, proiectul poate fi implementat
RIR-?
VAN=0, 100=(11-5)/k, 100=6/k, k=6/100=0,06=6%

Stabilizarea datoriei publice

i = 4,7%
y = g = 7,7%
p = -1,2376 – 0,0068b = alfa + beta*b
deci alfa = -1,2376
beta = -0,0068

alfa+beta*b=(i-y)*b, alba=(i-y-beta)*b , b=alfa/(i-y-beta)

b = - 1,2376/(4,7%-7,7%+0,0068) = -1,2376/(-3%+0,0068) = -1,2376/(-0,03+0,0068) = -

1,2376/(-0,0232)= 53,34%PIB
p = -1,2376-0,0068*b (functia de reactie fiscala)

SBC = VBT – CBT

SBP = VBT – Cheltuieli primare = VBT – (CBT – C dob)
SBAC – VBTAC – CBTAC, Output gap (OG) = ( Y-Y^)/Y^*100, Y^ = PIB potential
OG = 0, Y=Y^, la nivel de echilibru
OG > 0, Y>Y^, expansiune economica
OG < 0, Y<Y^, recesiune economica
SBCrt=VBT-(CBT-Cheltuieli de capital)
SBO = VBT-(CBT-ajustarea la inflatie) = VBT – (Ch primare + Ch dob – ri*B) = VBT –
(Ch primare + r dob * B – ri*B) = VBT – (Ch primare + (r dob- ri)*B) = VBT – (Ch
primare + rr*B)
P=F(b), P(t)=alfa+beta*b(t) : FRF (functia de reacte fiscala)
Interpretare: daca dat publica se modfica cu 1 pp, soldul primar se va modfica cu valoarea lui beta
P(t)=0,5-1,5*b(t), b(t)+1pp, p(t)-1,5pp

P* = (i-y)*b: soldul necesar stabilizarii, p: soldul primar efectiv

P*>P, P*-P > 0, politica nu este sustenabila, ex. P*=2,5%PIB, P=0,5%PIB
P*<=P, P*-P<=0, politica este sustenabila, ex. P*=0,5%PIB, P=2,5%PIB

Aplicatie
G=34% PIB
r=6.4%
g=5.4%
b=24% PIB
T=28% PIB

1. Calculați rata sustenabilă a impozitării?

T* = 34%PIB+(6,4%-5,4%)*24 = 34%PIB + 1% = 34,24%PIB
2. Cât este mărimea ecartului de impozitare?
T*-T = 34,24%PIB – 28%PIB = 6,24%PIB
3. Ce concluzii puteți desprinde cu privire la sustenabilitatea politicii financiare pe termen
lung?
T*-T > 0, ecart pozitiv, rata de impozitare trebuia sa fie 34,34, in prezent e 28%, deci imtipnez dificultati
in cee ace priveste asigurarea sustenabilitatii politicii de finante publice
4. Cota optimă de impozitare potrivit curbei Leffer este de 30%. Cum comentați necesitatea
asigurării sustenabilității politicii financiare prin prisma acestei informații?
Cota optima = 30%
Cota sustenabila = T* = 34,24%, cota de impozitare mai mare decat cea optima, ma situez cu impozitarea
intr-o zona inadmisibla a curbei Laffer, poate provoca efecte de evaziune fiscala