Modificările echilibrului macroeconomic pe termen scurt:

Variaţia cererii agregate Variaţia ofertei agregate

Ri
Ri
OagTS0
OagTS2
OagTS1

E1 Cag1
Ri1 E0
Ri1
Ri0 E0 Cag0 Ri0
E2 Ri2 Cag
Ri2 Cag2

Y2 Y0 Y1 Y Y2 Y0 Y1 Y

Figura 8. Impactul modificării cererii aggregate/ofertei agregate pe termen scurt

Efecte ale ↑ Cag Efecte ale ↑ OagTS

- Are loc trecerea de la E0 la E1
- Producţia ↑ => veniturile ↑ => rata
şomajului ↓; Ri ↑
Efecte ale ↓ Cag
- Economia se deplasează de la E0 la E2
- Producţia ↓ => rata şomajului ↑ => R i
↓ (are loc reducerea ritmului de
creştere a preţurilor care poartă
denumirea de DEZINFLAŢIE). Ex:
Ri ↓ 8% -> 6% => P au crescut cu 8%,
apoi cu 6%.
- Atunci când variază Cag, există o
relaţie inversă între Ri şi rata
şomajului
- Economia se deplasează de la E0 la E2
- Y ↑ => rata şomajului ↓ (şomajul
constituie un dezechilibru al pieţei
muncii caracterizat prin existenţa unei
oferte de munca superioare cererii de
munca); Ri ↓ (Ri0 – Ri1)
Efecte ale ↓ OagTS
- Economia se deplasează de la E0 la E1
- Y ↓ => rata şomajului ↑ => Ri ↑
- Atunci când variază OagTS există o
relaţie directă între Ri şi rata
şomajului.

3.1. Inflaţia prin cerere şi inflaţia prin ofertă

1. Inflaţia prin cerere este rezultatul creşterii cererii agregate, ca urmare a promovării unor
politici macroeconomice expansioniste (de exemplu, creşterea ofertei de monedă).
Grafic:
 Ri

OAgTS

E1 Cag1
Ri1
Ri0 E0 Cag0

Y0 Y1 Y
Figura 9. Inflaţia prin cerere

2. Inflaţia prin ofertă este rezultatul scăderii ofertei agregate (determinate de ↑ costurilor de
producţie, majorarea salariilor într-o proporţie mai mare comparativ cu productivitatea,
creşterea fiscalităţii suportată de către firme).
Grafic:
Ri
OagTS1
OagTS0

E1
Ri1 E0
Ri0 Cag

Y1 Y0 Y
Figura 10. Inflaţia prin ofertă

3. Spirala inflaţionistă – apare atunci cand şocurile negative pe latura ofertei (care determină
scăderea OagTS sunt acomodate monetar, ceea ce generează creşterea cererii agregate.
Exemplu. Presupunem că are loc o creştere a preţului mondial al materiilor prime care se
reflectă în majorarea costurilor de producţie şi în România. Preţurile bunurilor finale vor creşte
=> puterea de cumpărare scade => salariaţii primesc venituri mai mari => cererea acestora creşte
=> inflaţia creşte. Dacă majorările salariale acordate nu au fost susţinute de creşterea
productivităţii => costurile de producţie cresc => inflaţia creste => se intră într-o spirală
inflaţionistă.
Grafic:
 Ri
OagTS2 OagTS1
OagTS0

E3
Ri3 E2
Ri2 Cag1
E1
Ri1 E0
Ri0 Cag0

Y1 Y0 Y
Figura 11. Spirala inflaţionistă

- Scăderea ofertei agregate de la OagTS0 la OagTS1, este determinată de creşterea

preţului mondial la materiile prime;
- Scăderea ofertei agregate de la OagTS1 la OagTS2, este determinată de creşterea
salariilor mai mult decât majorarea productivităţii;
- Creşterea cererii agregate de la CA g0 la CAg1, este determinată de acomodarea
monetară (creşterea veniturilor ca urmare a scăderii puterii de cumpărare).
3.2. Oferta agregată pe termen lung OagTL (Long Run Aggregate Supply)

Reprezintă acel nivel al producţiei care ar putea fi obţinut la nivelul PIB-ului potenţial.
PIB potenţial – 3 interpretări
– reprezintă acel nivel al producţiei care poate fi obţinut în condiţiile utilizării resurselor la
capacitatea normală (utilajele sunt folosite conform fişei tehnice; lucrătorii muncesc câte 8 ore pe
zi etc);
- reprezinta acel nivel al producţiei obţinut fără a genera o creştere a preţurilor;
- reprezintă trendul PIB-ului real.
Grafic:
Δ%Y

Trend = PIB potential

* *economia creşte mai mult decât PIBpotenţial

**
**economia creşte mai puţin decât PIBpotenţial

timp
 Figura 12. Trendul PIB-ului real

Reprezentarea grafică a OagTL

IGP
OagTL OagTL1
Ri

crestere

Yp Yp1 Y

Figura 13. Oferta agregată pe termen lung

Factori care determină creşterea PIB potenţial (Stiglitz and Walsh, 2005)
a) Creşterea stocului de capital la nivelul unei economii (firmele fac mai multe investiţii);
b) Creşterea numărului de lucratori (ca urmare a investiţiilor efectuate);
c) Creşterea productivităţii muncii WL (îmbunătăţirea calificărilor forţei de muncă; creşterea
investiţiilor);
d) Îmbunărăţirea tehnologiilor utilizate la nivelul unei economii.
Secţiunea 4. Echilibrul macroeconomic pe termen lung

Se realizează atunci când echilibrul macroeconomic pe termen scurt coincide cu PIB-ul potenţial.
Grafic:
Ri
OagTL OagTS

Ep
Ri0
Cag

Yp Y

Figura 14. Echilibrul macroeconomic pe termen lung

 a) Situaţii de dezechilibru macroeconomic pe TL (decalajele de producţie)
1. Decalajul recesionist de producţie: situaţia în care producţia efectivă (actuală) -Y a este
mai mică decât PIB-ul potenţial (Yp).
Dacă Ya <YP atunci rata şomajului > rata şomajului existentă la nivelul PIB potenţial.
Rata somajului care corespunde PIB potenţial se numeste rata naturală a şomajului (o rată a
şomajului cu care funcţionează economia în condiţii normale).
Rata naturală a şomajului ≈NAIRU (acea rată a somajului care nu generează ↑ Ri)
- Deoarece se produce mai puţin decât în condiţii normale => cererea de resurse scade =>
preţul resurselor tinde să scadă la nivelul unei economii.
2. Decalajul inflaţionist de producţie: situaţia în care Ya (efectiv) > Yp
- Cererea de resurse creşte => resursele vor fi utilizate peste capacitatea normală => are loc
scumpirea resurselor (a factorilor de producţie).
- Rata şomajului este mai redusă decât NAIRU
Test de autoevaluare 8. Presupunem că o economie se află la nivelul de echilibru pe T.L. şi se
înregistrează o creştere a costurilor de producţie.
a) Să se reprezinte grafic.
b) Să se explice natura decalajului de producţie apărut.
c) Să se analizeze modalităţile prin care poate fi eliminat decalajul de producţie.
Rezolvare:
a) Costurile de producţie ↑ => OAgTS ↓ => se deplasează la stânga => E1
Efecte: Y1 < YP; Ri1 > Ri0
OagTS1
Ri OagTS0
OagTL

E2
E1
Ri1 Cag2
E0
Ri0
Cag1

Y1 Yp Y
Figura 15. Decalajul de producţie recesionist

b) => economia se află într-un decalaj recesionist (recesiunea economică).

c) Decalajul se va elimina atunci când economia va ajunge din nou la nivelul său potenţial.
Decalajul de producţie poate fi eliminat în 2 moduri:
I. Creşterea CAg până când economia se va afla la nivelul de echilibru macroeconomic
E2, prin:
 - Politica fiscală expansionistă (Taxe ↓, G ↑, TR ↑)=> deficitul bugetar creşte (sau în cazul
unui surplus bugetar, acesta scade).
- Politica monetară expansionistă (scăderea ratei dobânzii la credite).
Efectele ↑ CAg :
- Y ↑ (de la Y1 la YP)
- Şomajul ↓
- Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1)
Măsurile de stimulare a cererii agregate (politica fiscală/monetara expansioniste) pot determina
revenirea mai rapidă a economiei (ieşirea mai rapidă din recesiune) dar cu costul unei inflaţii mai
ridicate. De asemenea, dacă guvernul promovează o politică expansionistă, are loc creşterea
deficitului bugetar.

II. Cresterea OAgTS (de la E1 la E0)

Aceasta creştere se poate produce în mod automat, datorita ieftinirii resurselor. Atunci când
economia se află într-un decalaj recesionist, cheltuielile materiale şi salariale se reduc (deoarece
scade cererea pentru factorii de producţie) şi OAgTS creşte, generând:
- ↑ Y (de la Y0 la Y1) => şomajul scade
- ↓ Ri (de la Ri1 la Ri0)
Concluzie:
Revenirea economiei prin creşterea ofertei agregate, generează efecte mai bune comparativ cu
creşterea cererii, însă se poate realiza într-o perioadă mai mare de timp. În plus, este posibil să
existe o rigiditate la scădere a costurilor de producţie (ca urmare a reducerii cererii de factori de
producţie, preţurile acestora scad într-o mai mică măsură) astfel încât va exista o creştere redusă
a ofertei agregate.
În teoria economică există 2 abordări privind eliminarea decalajului recesionist (ieşirea din
recesiune):
- Keynesiştii - consideră că economia îşi va reveni numai prin stimularea cererii agregate
(deoarece costurile sunt rigide la scădere, ceea ce va genera o creştere lentă a ofertei
agregate pe termen scurt)
- Neoclasicii/liberalii – susţin că economia are capacitatea de a-şi reveni de la sine dintr-o
recesiune.
Test de autoevaluare 9. Presupunem că economia se află la nivelul de echilibru pe termen lung,
iar guvernul decide să majoreze transferurile.
a) Reprezentaţi grafic.
b) Explicaţi natura decalajului de producţie apărut.
c) Să se analizeze modalităţile prin care poate fi eliminat decalajul de producţie.
Rezolvare:
a) Grafic
 OagTS1
Ri OagTS0
OagTL

E2

Ri2
E1 Cag2
Ri1 E0
Ri0
Cag1

Yp Y
Y1
Figura 16. Decalajul de producţie inflaţionist

b) TR ↑ => CAg ↑ => se deplasează spre dreapta - CAg1

Efecte: Y ↑ (de la Yp la Y1) => decalaj inflaţionist (similar fazei de expansiune
economică)
Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1)
c) Deoarece economia se află într-un decalaj inflaţionist, resursele devin suprautilizate, iar
costurile acestora vor creşte în mod automat. Va avea loc scăderea OA gTS până în
momentul în care economia va ajunge la nivelul său potenţial. OAgTS0 se deplasează la
OAgTS1 => se stabileşte noul echilibru E2.
Drept urmare a faptului că guvernul a stimulat economia atunci cand acesta producea la
nivelul său potenţial, nu va exista decât o creştere temporară de producţie (Y ↑ de la Y p la
Y1, după care va reveni la Yp), dar o creştere permanentă a preţurilor (de la Ri0 la Ri2).
Guvernul nu ar trebui să promoveze politici expansioniste decat in situaţia în care
economia se află în recesiune (decalaj recesionist). În caz contrar, nu va exista decât o
creştere a preţurilor fără o majorare a producţiei.
Pentru ca să nu mai aibă loc creşterea inflaţiei de la R i0 la Ri2, atunci autorităţile
(banca centrală şi guvernul) trebuie să promoveze măsuri restrictive. Acestea determină
reducerea cererii agregate de la CAg1 la CAg0.
- de exemplu, o politică fiscală restrictivă (↑T, G↓, TR↓) => deficitul bugetar ↓; surplusul
bugetar ↑
sau
- o politică monetară restrictivă (↑d’)
Scăderea cererii agregate determină reducerea PIB de la Y1 la Y0 şi a inflaţiei de la Ri1 la
Ri0.
Test de autoevaluare 10. Să se reprezinte grafic situaţia în care o economie se află într-un
decalaj recesionist. Explicaţi ce fel de politică fiscală ar trebui promovată pentru eliminarea
decalajului. Propuneţi un exemplu de măsură de politică fiscală şi explicaţi efectele acesteia
asupra soldului bugetar, PIB-ului, şomajului şi inflaţiei.
Rezolvare:
 Ri OagTS
OagTL

E1
Ri1 Cag1
E0
Ri0
Cag0
DR

Y0 Yp Y
Figura 17. Ajustarea decalajului de producţie recesionist

Pentru a diminua DR (decalajul recesionist), CAg ar trebui să crească de la CAg0 la CAg1,

iar noul echilibru să fie în punctul E1. Politica fiscală expansionistă, promovată prin
reducerea taxelor va conduce la creşterea cererii agregate.
Efecte:
 Y ↑ (de la Y0 la Yp) => şomajul ↓
 Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1)
 Deficitul bugetar ↑

Test de autoevaluare 11. Presupunem că o economie se află într-un decalaj inflaţionist.

a) Reprezentaţi grafic
b) Explicaţi ce fel de politică monetara trebuie promovata pentru a elimina decalajul
c) Care sunt efectele acestei masuri asupra creditării, CAg, PIB-ului, şomajului, inflaţiei.
Rezolvare:
a) Grafic:

Ri OagTS
OagTL

Ri0 E0 Cag0
E1
Ri1
Cag1
DI

Yp Y0 Y
Figura 18. Ajustarea decalajului de producţie inflaţionist
 b) Politica monetară care trebuie promovată pentru a elimina decalajul inflaţionist este o
politică monetară restrictivă => d’↑
c) Efecte:
o Creditele scad;
o CAg scade (CAg0 la CAg1)
o PIB scade (Y0 la Yp) => şomajul creşte;
o Ri scade (Ri0 la Ri1)

Politicile macroeconomice (monetare si fiscale) care generează eliminarea decalajului de

producţie se numesc politici anticiclice.
Politicile macroeconomice (monetare si fiscale) care accentuează decalajul de producţie se
numesc politici prociclice.

Bibliografie
1. Lipsey, Richard G, Chrystal, Alec K - Principiile economiei, Editura Economică, Bucureşti,
2002, capitolul 21
2. Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ASE - Economie, Ediţia a opta,
Editura Economică, Bucureşti, 2010, capitolele 13-14
3. N. Gregory Mankiw, Brief Principles of Macroeconomics, 5th edition, Cengage Learning,
2010, capitolul 20