Exemplu. Indicii factoriali Laspeyres, Paasche respectiv Fisher.

Reluam exemplul din Anexa curs 13, cu

unele corectii (la interpretare) / completari; această formă se va lua in considerare.
Considerăm mărimea Z=C reprezentând cheltuielile privind consumul a două produse. Datele referitoare
la factorii săi de influenţă, adică preţul mediu de cumpărare şi cantitatea cumpărată, pentru două luni
consecutive sunt prezentate în tabelul următor:

Produs Aprilie 2004 Mai 2004

Preţ mediu Cantitate Preţ mediu cantitate
Produs A 3400 2 (kg) 3550 3 (kg)
Produs B 890 10 (buc) 1100 8 (buc)

a) indicele variaţiei integrale a mărimii C;

b) indicii factoriali ai mărimii C, de tip Laspeyres, Paasche respectiv Fisher. Verifică rezultatele
obţinute condiţia de completitudine a testului Fisher?
c) Exprimati si calculati indicele Laspeyres al pretului ca si o medie aritmetica ponderata a indicilor
individuali ai pretului.

Rezolvare
a) Mărimea C se exprimă în funcţie de preţ şi cantitate astfel:
n
C   pi qi
i 1
unde:
pi – preţul mediu unitar al produsului i;
qi – cantitatea cumpărată din produsul i;
În cazul analizat n=2.

Notăm cu: 0 - luna aprilie; 1 - luna mai.

Indicele exprimând variaţia totală a mărimii C se determină astfel:

C 1 19450
I C1/ 0    1,2388
C  0 15700
2
C 1   pi 1 qi 1 3550  3  1100  8  19450
i 1
2
C  0   pi  0 qi  0 3400  2  890  10  15700
i 1

I C1 / 0  1,2388 arată o creştere a cheltuielilor cu consumul celor două produse, în luna aprilie faţă de luna
mai, de 1,238 ori, datorita modificarii atat a preturilor cat si a cantitatilor.

b) Indicii factoriali

b1) Indicii factoriali Laspeyres

 2
 pi 1 qi  0 
3550  2  1100  10 18100
/ p   L  2
1/ 0 i 1
IC    1,1528
C  0 15700
 pi  0  q i  0 
i 1

2
 pi  0 qi 1
3400  3  890  8 17320
I C1 //0q  L   i 1    1,1032
2 C  0 15700
 pi  0  qi  0 
i 1
1,1528 ne arată de câte ori ar fi crescut cheltuielile C, dată s-ar fi modificat doar preţurile, cantităţile
rămânând constante la nivelul lunii aprilie. Urmare a modificarii preţurilor unitare, cheltuielile C au
crescut, în mai faţă de aprilie de 1,1528 ori.
Privind acest indice factorial ca un indice sintetic al modificarii preţurilor, rezultatul obţinut arată că
per ansamblul celor doua produse preţurile unitare au crescut de 1,1528 ori.
Valoarea cheltuielilor C a crescut in mai fata de aprilie de 1.1528 ori datorita variatiei preturilor.

1,1032 arată de câte ori ar fi crescut cheltuielile C dacă s-ar fi modificat doar cantităţile cumpărate,
iar preţurile ar fi rămas constante la nivelul lunii aprilie. Valoarea cheltuielilor C a crescut in mai fata de
aprilie de 1.1032 ori datorita variatiei cantitatii.

Verificăm cerinţa de completitudine a testului Fischer, astfel:

IC / p  LIC / q  L   1,15281,1032  1,27177  IC

1/ 0 1/ 0 1/ 0

deci aceasta nu este îndeplinită.

b2) Indicii factoriali Paasche

 p 1 q 1i i
C 19450
1/ 0
IC  P  i
  1
 1,12298
    
/p
p 0 q i 1 3400
i
 3  890  8 17320
i
  p 1q 1 19450
i i
I C1//0q  P  i
  1,0746

i
 p 1q 0 18100
i i

1,12298 ne arată de câte ori ar fi crescut cheltuielile C, dată s-ar fi modificat numai preţurile,
cantităţile rămânând constante la nivelul lunii mai. Urmare a modificarii preţurilor unitare, cheltuielile C
au crescut, în mai faţă de aprilie de 1,12298 ori.
Per ansamblu, preţurile unitare au crescut de 1,12298 ori.
Valoarea cheltuielilor C a crescut in mai fata de aprilie de 1,12298 ori datorita variatiei preturilor.

1,0746 arată de câte ori ar fi crescut cheltuielile C dacă s-ar fi modificat doar cantităţile cumpărate,
iar preţurile ar fi rămas constante la nivelul lunii mai. Valoarea cheltuielilor C a crescut in mai fata de
aprilie de 1,0746 ori datorita variatiei cantitatii.

Cerinţa de completitudine a testului Fischer, respectiv:

IC / p  PIC / q  P   1,122981,0746  1,20675  IC

1/ 0 1/ 0 1/ 0
nu este verificată.

b3) Indicii factoriali Fisher

IC p/ F  IC / pLIC / pP  1, 5281, 2 98 1, 378

1/ 0 1/ 0 1/ 0

IC/ qF  IC / qLIC/ qP   1, 0321,0746 1,08 8

1/ 0 1/ 0 1/ 0 .

Urmare a modificarii preţurilor unitare, cheltuielile C au crescut, în mai faţă de aprilie de 1,1378 ori.
Sintetic, per ansamblul celor doua produse, preţurile unitare au crescut de 1,1378 ori.
 Valoarea cheltuielilor C a crescut in mai fata de aprilie de 1,0888 ori datorita variatiei cantitatii.

Ipoteza de completitudine a testului Fischer se verifica (in cazul general):

/ p  F   I C / q  F   1,1378  1,0888  1,2388  I C

1/ 0 1/ 0 1/ 0
IC

c) Exprimarea indicelui Laspeyres al pretului ca si o medie aritmetica ponderata a indicilor

individuali

Consideram indicele individual al preţului, pentru produsul i:

p 1
I 1p/ 0  i
i pi  0 

Indicele Laspeyres al pretului:

 q (0) p (1)  I p  0  q  0
i i
1/ 0
pi i i
I 1/ 0
 L  i
 i
 I 1/ 0
C i ( 0)
 p  0  q  0
C/ p pi

 q (0) p (0)
i
i i i
i i i

qi (0) pi (0)
C i (0) 
unde indică ponderea cheltuielilor cu produsul i în total cheltuieli, in perioada
 q (0) p (0)
i
i i

0=luna aprilie. Deci, indicele factorial de tip Laspeyres se exprimă ca o medie aritmetică ponderată a
indicilor individuali (elementari); ponderile sunt date de penderea cheltuielilor cu respectivul produs i in
total cheltuieli, in perioada baza de comparatie. Numeric rezultă:
3550 1100
I 1p/ 0   1,044 I 1p/ 0   1,236
1 3400 2 890
iar
 I 1p/i 0 pi  0  qi  0
1,044  6800  1,236  8900 6800 8900
I C1 //0p   L   i   1,044   1,236   1,1528
i
 pi  0   qi  0  15700 15700 15700

Exemplu. Calculul indicelui bursier, de tip Laspeyres. Presupunem că în coşul indicelui bursier intră doar
trei tipuri de acţiuni. Relativ la acestea cunoaştem, pentru două cotaţii, următoarele date:

Tip acţiune Perioada de bază Perioada curentă

19.09.1997 20.09.2004
n0 c0 nt ct
Antibotice Iaşi 65533 7400 482170 3800
Azo Mureş 25609 2850 40676 3370
Oltchim 450982 4300 418344 1840
Perioadă bază de comparaţie este considerată aici data la care a fost lansat indicele BET. Prin n s-a notat
numărul de acţiuni tranzacţionate (volumul) iar c reprezintă cursul acţiunii.

Se cere:
a) calculaţi şi interpretaţi indicii individuali de modificare a cursului;
b) calculaţi şi interpretaţi indicele bursier, de tip Laspeyres.

Rezolvare
a) Indicii individuali ai cursului acţiunilor sunt:
c1  t  3800
I ct1/ 0    0.513
c1  0  7400

c 2  t  3370
I ct2/ 0    1.182
c 2  0  2850
c  t  1840
I ct3/ 0  3   0.428
c3  0  4300
Cursul acţiunii Antibiotice Iaşi a scăzut, in 20.09.2004 faţă de 19.09.1997, la 51.3% (sau cu 48.7%).

b) Indicele bursier este un indice sintetic al pretului (cursului), si se calculează ca şi un indice

factorial relativ la mărimea CB, numită capitalizare bursieră:
3
CB   ci  ni
i 1
unde:
ci – reprezintă cursul (preţul) acţiunii i;
ni – numărul de acţiuni de tipul i tranzacţionate (volumul).

Indicele bursier de tip Laspeyres înregistrează valoarea:

 n (0)c (t )
i i
65533  3800  25609  3370  450982  1840
/ c  L    0.467
t/0 i 1
I CB 3
65533  7400  25609  2850  450982  4300
 n ( 0) c ( 0)
i 1
i i

Prin urmare, per ansamblul titlurilor, cursul a scazut cu 53.3% ; sau, indicele bursier a scăzut de la 1000
de puncte la 467 de puncte.

Exemple de probleme recapitulative, discutate la curs

Problema. Variabila P-pretul de vanzare a unui apartament (in mii euro), pentru un esantion de 7
apartamente, a fost: 55, 40, 30, 40, 60, 35, 45, 40. Se cere : a) determinati si interpretati pretul mediu,
pretul median si pretul modal ; b) calculati si interpretati abaterea medie patratica.

Problema. Pe piata imobiliara a unui oras, pentru un esantion de apartamente, s-a constatat
urmatoarea distributie in raport cu pretul de vanzare P (mii euro) şi suprafata (m2):
S [30-50) [50-70)  70 Total
P
 [30-50) 14
[50-70) 9 15
[70-90) 7 7 8
Total
a) In ce proportie variatia pretului este determinata de suprafata? Dar de alti facori? Indicati alti factori.
b) Analizati existenta legaturii dintre cele doua variabile utilizand variabila  2 .
c) Indicati pretul aferent unei suprafete S=65 m2, daca pretul depinde liniar de suprafata.
d) Cu cat creste in medie pretul atunci cand suprafata creste cu 10m2?
e) Care dintre cele trei grupe determinate de suprafata are cea mai mica variatie a pretului?

Problema. Salariul mediu lunar al persoanelor dintr-un judet este 2700 lei. Salariul mediu al persoanelor
din mediul urban este de 3400 lei, iar al persoanelor din mediul rural de 2100 lei. Care este frecventa
relativa a persoanelor din mediul urban, respectiv din rural?

Problema. Consumul (in bucati) dintr-un produs a inregistrat urmatoarea evolutie anuala:
 2003 2004 2005 2006 2007 
Y :  
 360 466 463 501 570 
a) Cu cate procente s-a modificat consumul in fiecare an fata de anul anterior?
b) Cu cate procente s-a modificat consumul in medie anual, in perioada 2003-2007?
c) Considerând că în perioada următoare se va păstra acelaşi ritm al consumului, precum în
perioada 2003-2007, după cât timp consumul se va dubla comparativ cu anul 2007?
d) Consumul in 2007 a fost cu 15% mai mic decat in 2010, in timp ce din 2010 pana in 2012 a
crescut in medie cu 15% pe an. Cat a fost consumul in 2012?

Problema. Pe parcursul a doi ani, consumul a inregistrat urmatoarea evolutie trimestriala:

An 2006 2007
Trimestru I II III IV I II III IV
Consum 90 150 160 101 100 170 190 110
a) Calculati si interpretati indicii sezonalitatii. Ce componente sunt prezente in seria de timp (din
cronograma)?
b) Previzionati nivelul consumului pentru urmatoarele trei trimestre.

Problema. Indicati in ce situatii valoarea mediana este mai indicata decat media pentru a fi utilizata ca si
parametru al tendintei centrale.

Problema. Exemplificati numeric 2 liste de observare in care valoarea medie este aceeasi dar intr-una
dintre situatii media este mai putin reprezentativa.