Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica din Moldova

Facultatea: Electronică și Telecomunicații

Disciplina: Economia ramurii. Marketing

Lucru individual

A elaborat: studentul gr.RST-181,

Caraus Iulian

A verificat: l.as.
M Grițco

Chișinău, 2022
Problema 1.3.1.
De calculat valoarea indicilor de utilizare a mijloacelor fixe și anume: randamentul, capacitatea și
coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe dacă:
Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului reprezintă 780 mii lei;
Se preconizează includerea mijloacelor fixe în valoare totală de 260 mii lei, inclusiv în
trimestrul I - 40 mii lei, în trimestrul II – 60 mii lei, în trimestrul III – 70 mii lei, trimestrul IV –
90 mii lei. Valoarea producției marfă (Q) – 770 mii lei. Numărul mediu al personalului direct
productiv – 450 persoane.

Rezolvare:
1) Se determina valoarea medie anuală a FF:

2) Se determină randamentul FF, care ne arată câtă producţie a fost produsă (globală, marfă sau
netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

3) Se determină capacitatea specifică a fondurilor fixe, care reprezintă indicatorul invers al

randamentului :

4) Coeficientul de înzestrare cu fonduri:

Răspuns: .

Problema 1.3.2.
De calculat valoarea indicilor de utilizare a mijloacelor fixe și anume: randamentul, capacitatea și
coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe dacă:

Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului reprezintă 720 mii lei, la sfârșitul anului – 880 mii
lei.
Valoarea mijloacelor fixe suplimentare în cursul anului va constitui:
50 mii lei – la 1 aprilie,
40 mii lei – la 1 iulie,
70 mii lei – la 1 octombrie.
Valoarea producției (Q) – 850 mii lei. Numărul mediu al personalului direct productiv – 405
persoane.
Nota. Valoarea medie anuală a fondurilor de producție se va calcula cu f-la 1.9,a.

Rezolvare:
1) Se determina valoarea medie anuală a FF:

2) Se determină randamentul FF, care ne arată câtă producţie a fost produsă (globală, marfă sau
netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

3) Se determină capacitatea specifică a fondurilor fixe, care reprezintă indicatorul invers al

randamentului :

4) Coeficientul de înzestrare cu fonduri:

Răspuns: .
Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului reprezintă 900 mii lei, la sfârșitul anului – 990 mii
lei.
Problema 1.3.4
De calculat valoarea indicilor de utilizare a mijloacelor fixe și anume: randamentul, capacitatea și
coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe dacă:
Valoarea mijloacelor fixe suplimentare în cursul anului va constitui:
30 mii lei – la 1 aprilie,
20 mii lei – la 1 iulie,
40 mii lei – la 1 octombrie.
Valoarea producției (Q) – 850 mii lei. Numărul mediu al personalului direct productiv – 600
persoane.
Nota. Valoarea medie anuală a fondurilor de producție se va calcula cu f-la 1.9,a.

Rezolvare:
1) Se determina valoarea medie anuală a FF:

2) Se determină randamentul FF, care ne arată câtă producţie a fost produsă (globală, marfă sau
netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

3) Se determină capacitatea specifică a fondurilor fixe, care reprezintă indicatorul invers al

randamentului :

4) Coeficientul de înzestrare cu fonduri:

Răspuns: .

Problema 1.3.5.
De calculat valoarea indicilor de utilizare a mijloacelor fixe și anume: randamentul, capacitatea și
coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe dacă:
Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului reprezintă 850 mii lei;
Se preconizează includerea mijloacelor fixe în valoare totală de 120 mii lei, inclusiv în trimestrul
I - 30 mii lei, în trimestrul II – 20 mii lei, în trimestrul III – 40 mii lei, trimestrul IV – 30 mii lei.
Valoarea producției marfă (Q) – 790 mii lei. Numărul mediu al personalului direct productiv –
320 persoane.

Rezolvare:
1) Se determina valoarea medie anuală a FF:

2) Se determină randamentul FF, care ne arată câtă producţie a fost produsă (globală, marfă sau
netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

3) Se determină capacitatea specifică a fondurilor fixe, care reprezintă indicatorul invers al

randamentului :

4) Coeficientul de înzestrare cu fonduri:

Răspuns: .

Problema 1.3.6.
De calculat valoarea indicilor de utilizare a mijloacelor fixe și anume: randamentul, capacitatea și
coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe dacă:
Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului reprezintă 840 mii lei;
Se preconizează includerea mijloacelor fixe în valoare totală de 100 mii lei, inclusiv:
20 mii lei – în aprilie,
20 mii lei – în iunie,
20 mii lei – în august, 20 mii lei
– în septembrie, 20 mii lei – în
octombrie.
Se vor exclude mijloacele fixe în valoare totală de 40 mii lei,
inclusiv: 15 mii lei – în februarie, 25 mii lei – în mai.
Valoarea producției marfă (Q) – 750 mii lei. Numărul mediu al personalului direct productiv –
340 persoane.

Rezolvare:
1) Se determina valoarea medie anuală a FF:

2) Se determină randamentul FF, care ne arată câtă producţie a fost produsă (globală, marfă sau
netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

3) Se determină capacitatea specifică a fondurilor fixe, care reprezintă indicatorul invers al

randamentului :

4) Coeficientul de înzestrare cu fonduri:

Răspuns: .
Problema 1.3.8.
De calculat indicii de utilizare a mijloacelor fixe în baza următoarelor date iniţiale:
- numărul aparatelor de telegraf în funcţiune – 8 aparate;
- timpul de funcţionare în 24 ore - 22 ore;
- timpul total de întreruperi în decursul unei luni – 73,4 ore/aparat;
- schimbul pe lună – 306 mii telegrame;
- numărul mediu de cuvinte la o telegramă – 25 cuvinte; - norma de exploatare la un aparat –
1600 cuvinte.

Rezolvare:
1) Calculăm coeficientul extensiv conform formulei 1.4:

unde: Tf – timpul de funcționare de facto a MF;

Tpl – timpul planificat de funcționare a MF;

2) Calculăm coeficientul intensiv conform relaţiei 1.5:

3) Calculăm coeficientul integral potrivit formulei 1.6:

Răspuns: .
Problema 1.3.9.
De calculat indicii de utilizare a mijloacelor fixe în baza următoarelor date iniţiale:
- numărul aparatelor Fax în funcţiune – 10 aparate;
- timpul de funcţionare în 24 ore - 12 ore;
- timpul total de întreruperi în decursul unei luni – 80 ore-aparat;
- schimbul pe lună – 300 mii fax-uri;
- numărul mediu de cuvinte în fax – 60 cuvinte;
- norma de exploatare la un aparat – 1800 cuvinte.

Rezolvare:
1) Calculăm coeficientul extensiv conform formulei 1.4:

unde: Tf – timpul de funcționare de facto a MF;

Tpl – timpul planificat de funcționare a MF;

2) Calculăm coeficientul intensiv conform relaţiei 1.5:

3) Calculăm coeficientul integral potrivit formulei 1.6:

Răspuns: .
Problema 1.3.14.
De calculat mărimea amortizării şi norma de amortizare dacă:
F̅ = 1940 mii lei, L – 152 mii lei, Ta – 10 ani.

Rezolvare:
1) Determinăm norma de amortizare:

2) Determinăm valoarea amortizării:

Răspuns: 𝑁𝑎 = 9,21%; 𝐴 = 178,67 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

Problema 1.3.15.
De calculat mărimea amortizării şi termen de amortizare dacă:
F̅ = 3635 mii lei, L – 475 mii lei, Na – 7,5%.

Rezolvare:
1) Determinăm valoarea amortizării aplicând formula (1.15):

2) Determinăm termen de amortizare aplicând formula 1.16:

Răspuns: A = 272,62 mii lei; 𝑇𝑎 = 11,6 ani

Problema 1.3.16.
De calculat mărimea amortizării şi norma de amortizare dacă: F̅
= 1815 mii lei, L – 165 mii lei, Ta – 7 ani.

Rezolvare:
1) Determinăm norma de amortizare:

2) Determinăm valoarea amortizării:

Răspuns: 𝑁𝑎 = 12,98%; 𝐴 = 235,58 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

Problema 1.3.17.
De calculat mărimea amortizării (A) şi termen de amortizare (Ta) dacă valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe F̅ = 4230 mii lei, norma de amortizare (Na) – 6,5 % , iar valoarea mijloacelor
fixe lichidate (L)– 325 mii lei.

Rezolvare:
1) Determinăm valoarea amortizării aplicând formula (1.15):

2) Determinăm termen de amortizare aplicând formula 1.16:

Răspuns: A = 274,95 mii lei; 𝑇𝑎 = 14,2 ani

Problema 1.3.19.
De calculat mărimea amortizării şi de a o repartiza după destinaţii:
pentru restabilire totală, inclusiv:
a) în fondul de construcţii 85%,
b) în fondul de dezvoltare a producţiei 15% ;
pentru reparaţii capitale şi modernizare, inclusiv:
c) în fondul de consum 90%,
d) în fondul de rezervă 10%.
Date iniţiale:
Mijlocul fix , Na % inclusiv
generală
mii lei pentru pentru
restabilire reparații
totală capitale și
modernizare

Clădiri şi 1320 6,5 4 2,5

construcţii

Utilaj tehnologic 830 4,5 2 2,5

Rezolvare:
1) Se determină valoarea amortizării, pentru prima direcţie – restabilire totală, calculată cu
normele de amortizare respective.

.
2) Se determină valoarea amortizării, pentru a doua direcţie, - pentru reparaţii capitale şi
modernizare calculată cu normele de amortizare respective.

.
3) Calculăm valoarea amortizării generale:

,
sau: 69 400 + 53 750 = 123 150 lei.
4) Se repartizează sumele calculate în fondurile respective, în dependenţă de direcţia de
repartizare.
a) Fondul de construcții – 69 400*0,85 = 58 990 lei;
b) Fondul de dezvoltare – 69 400*0,15 = 10 410 lei;
c) Fondul de consum – 53 750*0,9 = 48 375 lei;
d) Fondul de rezervă – 53 750*0,1 = 5 375 lei;
5) Corectitudinea repartizării amortizărilor se verifică în felul următor:
 Răspuns: .

Problema 1.3.20. De calculat mărimea amortizării şi de a o repartiza după destinaţii:

pentru restabilire totală, inclusiv:
a) în fondul de construcţii 85%,
b) în fondul de dezvoltare a producţiei 15%;
pentru reparaţii capitale şi modernizare, inclusiv:
c) în fondul de consum 90%,
d) în fondul de rezervă 10%;
Date iniţiale:
Mijlocul fix , Na % inclusiv
generală
mii lei pentru pentru
restabilire reparații
totală capitale și
modernizare
Clădiri şi 1425 7,7 5 2,7
construcţii

Utilaj 920 5,5 3 2,5

tehnologic

Aparatura 315 5,4 3,3 2,1

Rezolvare:
6) Se determină valoarea amortizării, pentru prima direcţie – restabilire totală, calculată cu
normele de amortizare respective.

.
7) Se determină valoarea amortizării, pentru a doua direcţie, - pentru reparaţii capitale şi

.
8) Calculăm valoarea amortizării generale:

9) Se repartizează sumele calculate în fondurile respective, în dependenţă de direcţia de

repartizare.
e) Fondul de construcții – 69 400*0,85 = 58 990 lei;
f) Fondul de dezvoltare – 69 400*0,15 = 10 410 lei;
 g) Fondul de consum – 53 750*0,9 = 48 375 lei;
h) Fondul de rezervă – 53 750*0,1 = 5 375 lei;
10) Corectitudinea repartizării amortizărilor se verifică în felul următor:

Răspuns: .

Problema 1.3.22.

De calculat mărimea plății pentru fondurile de producție, dacă: 𝐹̅ = 1150 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, fondurile de
circulație Fc reprezintă 3,2% din 𝐹̅, valoarea fondurilor scutite de plată Fsc sunt 82 mii lei, norma
plății Np este 7% [6].

Rezolvare:
1. Valoarea fondurilor de circulație:
𝐹𝑐 = 1150 ∗ 0,032 = 36,8 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Valoarea plății:
𝑉𝑝𝑙ăț𝑖𝑖 = (1150 + 36,8 − 82) ∗ 0,07 = 77,336 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Răspuns: 77 336 lei.

Problema 1.3.23.

De calculat mărimea plății pentru fondurile de producție, dacă: 𝐹̅ = 1230 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, fondurile de
circulație Fc reprezintă 3,1% din 𝐹̅, valoarea fondurilor scutite de plată Fsc sunt 87 mii lei, norma
plății Np este 5%[6].

Rezolvare:
1. Valoarea fondurilor de circulație:
𝐹𝑐 = 1230 ∗ 0,031 = 38,13 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.
2. Valoarea plății:
𝑉𝑝𝑙ăț𝑖𝑖 = (1230 + 38,13 − 87) ∗ 0,05 = 59,056 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Răspuns: 59 056 lei.

Problema 1.3.25.
De calculat coeficientul de rotație a mijloacelor de circulație (MC) pe an, durata unui ciclu și
coeficientul de încărcare a MC dacă se știe că:
venitul din activitate de bază constituie 4 000 mii lei, valoarea
medie anuală a mijloacelor de circulație este de 800 mii lei.

Rezolvare:
1. Se calculează durata unui ciclu de rotație:

,
2. Se calculează coeficientul de rotație:

.
3. Se calculează coeficientul de încărcare a mijloacelor de circulație:

.
Răspuns: 𝑇𝑐 = 73𝑧𝑖𝑙𝑒; 𝑘𝑟𝑜𝑡 = 5 𝑜𝑟𝑖; 𝑘î𝑛𝑐 = 0,20.

Problema 1.3.27.
De calculat coeficientul de rotație a mijloacelor de circulație (MC), valoarea medie a mijloacelor

de circulație 𝐹𝑐 și coeficientul de încărcare a MC, dacă durata unui ciclu constituie 9 zile, venitul
din activitate de bază constituie 820 mii lei pe trimestru, valoarea medie anuală a mijloacelor de
circulație este de 150 mii lei.
Rezolvare:
1. Se calculează durata unui ciclu de rotație:

,
2. Se calculează coeficientul de rotație:

.
3. Se calculează coeficientul de încărcare a mijloacelor de circulație:

.
Răspuns: 𝑇𝑐 = 66.76 𝑧𝑖𝑙𝑒; 𝑘𝑟𝑜𝑡 = 5.46 𝑜𝑟𝑖; 𝑘î𝑛𝑐 = 0,18.
Problema 2.2.2. Determinați numărul angajaților de prelucrarea schimbului de informații, dacă se
știe că:
- Schimbul de intrare lunar 𝑄̅𝑙1– 5 000;

- Schimbul de ieșire lunar 𝑄̅𝑙2– 6 000;

- Schimbul de transfer lunar𝑄̅𝑙3 – 8 000;

- Productivitatea la schimbul de intrare .

- Productivitatea la schimbul de ieșire .

- Productivitatea la schimbul de transfer .

Rezolvare:

.
Răspuns: 8 angajați.

Problema 2.2.3. Determinați numărul angajaților de prelucrarea schimbului de informații, dacă se

știe că:
- Schimbul de intrare lunar 𝑄̅𝑙1– 3 000;

- Schimbul de ieșire lunar 𝑄̅𝑙2– 2 000;

- Schimbul de transfer lunar𝑄̅𝑙3 – 4 000;

- Productivitatea la schimbul de intrare .

- Productivitatea la schimbul de ieșire .

- Productivitatea la schimbul de transfer .

Rezolvare:

.
Răspuns: 4 angajați.
Problema 2.2.5. De calculat numărul de operatori ai oficiului poștal, necesari pentru prelucrarea
coletelor poștale, luând în considerație datele din tabel:
Date inițiale:
Denumirea operațiilor Unitatea Schimb Norma
de lunar unui
măsură lucrător

Prelucrarea coletelor la ieșire:

-individuale colete 1800 19
-în loturi colete 1830 50
Prelucrarea, evidența și trimiterea coletelor la intrare:
-individuale //-// 1510 16
-în loturi //-// 1600 27
Prelucrarea coletelor de tranzit //-// 390 30
Pentru a planifica numărul de personal în oficiile poștale sunt necesare următoarele date:
 Numărul zilelor în an – 360  Numărul săptămînilor – 52
 Numărul mediu de zile calendaristice dintr-o lună – 30,4
 Numarul mediu de zile lucratoare în lună – 24,8
 Fondul de timp de lucru într-o lună – 174 ore, dacă regimul de luru este 7 ore
 Coeficienții necesari pentru calcularea rezervei de personal în perioada concediului:
15 zile de concediu – 1,05
18 zile de concediu – 1,06
24 zile de concediu – 1,08

Rezolvare:
Calculăm volumul de lucru (M) în ore/lucrator pentru asigurarea prelucrării schimbului lunar de
colete.
1. Calculăm manopera

2. Calculăm necesarul de operatori (L) cu rezervă pentru concediu

.
Răspuns: 2 lucrători.
Problema 2.2.7. De calculat numărul însoțitorilor poștei dacă: distanța necesară de parcurs D =
160 km, viteza mijlocului de transport v = 25 km/oră. Pe rută sunt 15 puncte de schimb. Pentru
efectuarea schimbului cu fiecare subdiviziune sunt necesare 8 min, numărul de cicluri de
transport în 24 ore – 2.

Rezolvare: Calculăm timpul necesar pentru parcurgerea întregului drum:

Calculăm numărul însoțitorilor poștei cu rezervă pentru concediu:

Răspuns: 3 însoțitori.

Problema 2.2.9. De planificat numărul poștașilor dacă: numărul punctelor de destinație – 6 cu

distribuție zilnică, 21 puncte cu distribuire de 6 ori pe săptămână, regimul de lucru (t)= 8 ore pe
zi, durata concediului- 15 zile.

Rezolvare:
1. Calculăm coeficientul de schimb (k)

2. Planificăm numărul lucrătorilor-poștași pentru distribuția zilnică a poștei în cele 7 puncte

𝐿 = 6 × 1,4 = 8,4 𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖

3. Planificăm numărul total de lucrători:

𝐿𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = ((21 ∗ 1) + 8,4) × 1,05 = 30,87 = 31 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

Răspuns: 41 lucrători.
Problema 2.2.10. De planificat numărul poștașilor dacă: numărul punctelor de destinație – 5 cu
distribuție zilnică, 24 puncte cu distribuire de 6 ori pe săptămână, regimul de lucru (t)= 7 ore pe
zi, durata concediului- 15 zile.

Rezolvare:
1. Calculăm coeficientul de schimb (k)

2. Planificăm numărul lucrătorilor-poștași pentru distribuția zilnică a poștei în cele 7 puncte

𝐿 = 5 × 1,22 = 6,1 𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖

3. Planificăm numărul total de lucrători:

𝐿𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = ((24 ∗ 1) + 6,1) × 1,05 = 31,3 = 31 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

Răspuns: 31 lucrători.

Problema 2.2.12. De determinat numărul mediu de lucrători ai activității de bază a întreprinderii

de comunicații dacă: numărul lucrătorilor la începutul perioadei planificate este 49 unități. Se
planifică majorarea personalului în număr total de 6 persoane inclusiv: 4 persoane în luna aprilie,
2 persoane în octombrie.
Rezolvare:
Determinăm numărul mediu de lucrători:

Răspuns: 52 persoane.

Problema 2.2.13. De determinat numărul mediu de lucrători ai activității de bază a întreprinderii

de comunicații dacă: numărul lucrătorilor la începutul perioadei planificate este 92 unități. Se
planifică reducerea personalului în număr total de 8 persoane inclusiv: 2 persoane în luna martie,
4 - în iunie, 2 persoane - în august.
Rezolvare:
Determinăm numărul mediu de lucrători:
 Răspuns: 97 persoane.
Problema 2.2.15.
De determinat numărul mediu de lucrători ai activității de bază a întreprinderii de comunicații
dacă numărul lucrătorilor la începutul perioadei planificate este 65 unități. Se planifică majorarea
personalului în număr total de 7 persoane inclusiv: trimestrul I - 2 persoane, trimestrul II - 2,
trimestrul III – 2, trimestrul IV-1 persoană.

Rezolvare:

Răspuns: 69 persoane.

Problema 2.2.16.
De determinat numărul mediu de lucrători ai activității de bază a întreprinderii de comunicații
dacă numărul lucrătorilor la începutul perioadei planificate este 47 unități. Se planifică majorarea
personalului în număr total de 4 persoane inclusiv: trimestrul I - 1 persoană, trimestrul II – 1
persoană, trimestrul III – 2 persoane.

Rezolvare:

Răspuns: 49 persoane.
Problema 2.2.18. De planificat fondul total de retribuire a muncii în baza următoarelor date:
Anul de bază:

- fondul total de retribuire a muncii 1555,152 mii lei,

- salariul mediu al unui lucrător constituie 4296 lei, - numărul
lucrătorilor 362 pers.

Anul planificat: productivitatea muncii se va majora cu 4,6%, iar numărul lucrătorilor cu 16 pers.,
salariul mediu se va mări în felul următor:
1. la 25 pers. – cu 13 % ;
2. la 49 pers. – cu 11 % ;
3. la 28 pers. – cu 8 % ;
4. la 260 pers. – rămâne la nivelul celui din anul de bază;
5. la 16 pers. – cu 95 %.

Rezolvare. Din numărul total al lucrătorilor întreprinderii în anul planificat 378 la 25 de persoane
(sau 6,61%) va fi majorat salariul cu 13%. La 49 (sau 12,96%) va fi ridicat salariul cu 11%, la
28 (sau 7,40%) va fi ridicat salariul cu 8%, iar la 16 (4,2%) salariul se va stabili la nivel de
95% din salariul mediu pe întreprindere. În sfârșit, pentru restul personalului -260 (68,78%)
salariul nu se va modifica.

1) Salariul mediu al unui lucrător al întreprinderii poate fi calculat ca valoarea medie

ponderată, și anume:

𝑆𝑝𝑙̅ = 4296 (0,0661 ∗ 1,13 + 0,1296 ∗ 1,11 + 0,074 ∗ 1,08 + 0,042 ∗ 0,95 + 0,6878 x 1)

= 4403,59 lei.

𝐹𝑆𝑝𝑙 = 4403,59 𝑥 378 = 1 664 557,02 𝑙𝑒𝑖.

2) Creşterea salariului mediu lunar în anul planificat faţă de anul de bază constituie:

Răspuns: 25 799 553,7 lei;

 Problema 2.2.23. De determinat nivelul și dinamica W, dacă: Anul
precedent (anul 1):

Anul curent (anul 2):

Anul planificat (anul3):

.
Rezolvare.
1. Determinăm volumul de producţie în anul precedent:

2. Determinăm volumul de producţie în anul curent prin metoda coeficienţilor:

3. Determinăm volumul de producţie în anul planificat:

4. Calculăm nivelul productivităţii muncii în anul curent şi anul planificat:

5. Calculăm dinamica creșterii productivității:

Concluzie: Productivitatea muncii s-a majorat cu 6,51%

 Problema 2.2.24. De determinat nivelul și dinamica W, dacă: Anul
precedent (anul 1):
𝐿 1 − 80 𝑝𝑒𝑟𝑠. , 𝑊1 = 800,0 𝑙𝑒𝑖 Anul
curent (anul 2):
𝐿2 − 82 𝑝𝑒𝑟𝑠. , ∆𝑄2 = 4,4% 𝑓𝑎ță 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă; Anul
planificat (anul3):
𝐿3 − 85 𝑝𝑒𝑟𝑠. , ∆𝑄3 = 4,3% 𝑓𝑎ță 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡ă.

Rezolvare.
1. Determinăm volumul de producţie în anul precedent:
𝑄1 = 𝐿 1 ∗ 𝑊1 = 80 ∗ 800,0 = 64 000 𝑙𝑒𝑖;

2. Determinăm volumul de producţie în anul curent prin metoda coeficienţilor:

𝑄2 = 𝑄1 ∗ 1,044 = 64 000 ∗ 1,044 = 66 816 𝑙𝑒𝑖

3. Determinăm volumul de producţie în anul planificat:

𝑄3 = 𝑄2 𝑥 1,043 = 66 816 ∗ 1,043 = 69 689,088 𝑙𝑒𝑖

4. Calculăm nivelul productivităţii muncii în anul curent şi anul planificat:

𝑊2 = 66 816/82 = 814,82 𝑙𝑒𝑖

𝑊3 = 69 689,088/85 = 819,87 𝑙𝑒𝑖

5. Calculăm dinamica creșterii productivității:

Concluzie: Productivitatea muncii s-a majorat cu 2,48%

IW1 = 101,85%; IW2 = 100,61%; IW3 = 102,48%

∆IW1 = 1,85%; ∆IW2 = 0,61%; ∆IW3 = 2,48%;

Problema 2.2.28. De determinat creșterea volumului de producție și economia de personal, ca
urmare a majorării nivelului productivității muncii dacă:
Anul de bază: Q0 =980,2 mii lei.
Productivitatea muncii W0 =2642 lei.
Anul planificat volumul producției va crește cu 7%;
Numărul lucrătorilor planificați va fi de 378 persoane.

Rezolvare:
1. Calculăm mărimea volumului de producție în anul planificat:
.

2. Calculăm nivelul productivității muncii în anul planificat:

3. Determinăm creșterea volumului de producție din contul ctrșterii productivității muncii:

.
4. Determinăm creșterea volumului de producție din contul ctrșterii productivității muncii, în
procente:

5. Calculăm economia de personal:

Răspuns: .
Problema 3.2.2. De planificat cheltuielile pentru articolul combustibil pentru anul viitor, dacă:
Date inițiale:
Denumirea Unit. Conform Realizarea Plan
indicatorului de dării de probabilă pentru
mas. seamă (anul III) anul
I an II an viitor
(an IV)
Volumul Mii 1068 1074 1080 1086
producției lei
Suma totală a Mii 9,96 9,84 9,78 ?
chelt. pentru lei
combustibil
Rezolvare:
1. Determinăm numărul unităților comasate la 100 lei pentru fiecare an:

- .

2. Determinăm costul unitar pentru fiecare an:

3. Determinăm indece reducerii costului unitar:

4. Determinăm indece reducerii medii a costului unitar pentru perioada planificată

5. Determinăm costul unitar planificat:

6. Determinăm cheltuielile totale pentru anul planificat:

𝐶𝑝𝑙 = 10,86 𝑚𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑖𝑡.∙ 0,9 𝑙𝑒𝑖 = 9 774 𝑙𝑒𝑖

Răspuns: 𝐶𝑝𝑙 = 9 774 𝑙𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑢 9,774 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Problema 3.2.3. De planificat cheltuielile pentru articolul energia electrică pentru anul viitor,
dacă:
Date inițiale:
Denumirea Unit. Conform dării Realiz. Plan
indicatorului de de seamă probabilă pentru
mas. I an II an (anul III) anul
viitor
(an IV)
Volumul Mii 1281,6 1288,8 1080 1303,2
producției lei
Suma totală a Mii 11,952 11,808 9,78 ?
chelt. pentru lei
energia
electrică
Rezolvare:
7. Determinăm numărul unităților comasate la 100 lei pentru fiecare an:

8. Determinăm costul unitar pentru fiecare an:

9. Determinăm indece reducerii costului unitar:

10. Determinăm indece reducerii medii a costului unitar pentru perioada planificată

11. Determinăm costul unitar planificat:

12. Determinăm cheltuielile totale pentru anul planificat:

𝐶𝑝𝑙 = 13,032 𝑚𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑖𝑡.∙ 0,9 𝑙𝑒𝑖 = 11 728,8 𝑙𝑒𝑖
Răspuns: 𝐶𝑝𝑙 = 11 728,8 𝑙𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑢 11,73 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
Problema 3.2.5. De planificat costul unitar dacă: volumul producției în anul curent - 850 mii lei,
cheltuielile de exploatare în anul curent – 358,8 mii lei, în anul planificat volumul producției se
va majora cu 7,8 %, iar cheltuielile de exploatare cu 3,6 %

Rezolvare:
1. Se calculează volumul producției planificat:
𝑄𝑝𝑙 = 850 ∙ 1,078 = 916,3 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Planificăm cheltuielile de exploatare:

𝐶𝑒𝑥𝑝 = 358,8 ∙ 1,036 = 371,71 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm numărul unităților comasate la 100 lei a volumului de producție:

.
4. Determinăm costul unitar:

Răspuns: 𝑐𝑢.𝑝𝑙 = 40,6 𝑙𝑒𝑖 𝑙𝑎 100 𝑙𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡.

 Problema 3.2.7. De calculat costul unitar și structura costului unitar dacă volumul producției Q
= 1390 mii lei, Cexp.= 945,2 mii lei, structura cheltuielilor fiind următoare:

Denumirea articolului Cota parte, %

Fondul de salarizare, FS 37,50

Asigurarea socială, As 8,44

Amortizarea, A 33,06

Materiale şi piese de schimb, M 4,20

Energie electrică, Eel 4,50

Cheltuieli administrative, Ca-g 6,50
Cheltuieli diverse, Cdiverse 5,80

Rezolvare:
1. Calculăm costul unitar la 100 lei:

.
2. Completăm devizul de cheltueli:

Articol Cota parte, Calculul cheltuielilor de

% exploatare, mii lei

FS 36,40 68*0,364 = 24,752

As 8,19 5,56
A 31,90 21,69
M 4,30 2,92
Eel 4,60 3,13
Ca-g 6,90 4,69
Cdiverse 7,71 5,24
Total: 100 68,00

Răspuns: cu = 68 lei la suta lei a volumului de producție.

Problema 3.2.9. Determinați structura cheltuielilor și prezentați calculația costului pe unitatea
venitului în valoare de 100 lei. Conform datelor întreprinderii veniturile din activitate de bază au
constituit 2151,19 mii lei, iar cheltuielile de exploatare – conform datelor din tabel.
Articol de cheltuieli Cheltuieli, Structura cheltuielilor,% Calculația costului
mii lei pe unitate a 100 lei
de venit, lei

Fond de salarizare 438,7

Asigurări sociale 87,46

Amortizarea 345,00

Materiale 54,30
Energia electrică 56,44

Cheltuieli 65,38
dministrativegospodărești
Cheltuieli diverse 71,34

Rezolvare:

1. Determinăm suma tuturor cheltuielilor de exploatare

∑𝐸exp = 438,7 + 87,46 + 345 + 54,3 + 56,44 + 65,38 + 71,34 = 1 118,62 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

2. Determinăm structura cheltuielilor în % :

- Fond de salarizare

;
- Asigurari sociale

- Amortizare

- Materiale

- Energie electrică

- Chetuieli admin.-gospodaresti

- Cheltuieli diverse
3. Calculăm costul pe unitate a 100 lei de venit :

cu

4. Calculăm costul pe unitate a 100 lei de venit pentru fiecare articol de cheltuieli:
a. 52 × 0,3921 = 20,39 lei;
b. 52 × 0,0781 = 4,06 lei;
c. 52 × 0,3084 = 16,04 lei;
d. 52 × 0,0485 = 2,5 lei;
e. 52 × 0,0504 = 2,62 lei;
f. 52 × 0,0584 = 3,04 lei;
g. 52 × 0,0637 = 3,31 lei;

Articol de Cheltuieli, Structura cheltuielilor,% Calculația costului pe unitate a

cheltuieli mii lei 100 lei de venit, lei

FS 438,7 39,21 20,39

As 87,46 7,81 4,06
A 345 30,84 16,04
M 54,3 4,85 2,5
Eel 56,44 5,04 2,62
Ca-g 65,38 5,84 3,04
Cdiverse 71,34 6,37 3,31
Total: 1 118,62 100 52

Răspuns: cu = 52 lei la suta lei a venitului în valoare de 100 lei.

Problema 3.2.10. Determinați structura cheltuielilor și prezentați calculația costului pe unitatea

venitului în valoare de 100 lei. Conform datelor întreprinderii veniturile din activitate de bază au
constituit 1842,0 mii lei, iar cheltuielile de exploatare - conform datelor din tabel.
 Articol de cheltuieli Cheltuieli, Structura cheltuielilor,% Calculația costului
mii lei pe unitate a 100 lei
de venit, lei

Fond de salarizare 388,18

Asigurări sociale 87,34

Amortizarea 396,44
Materiale 53,96
Energia electrică 56,04

Cheltuieli 65,38
administrativgospodărești

Cheltuieli diverse 58,12

Rezolvare:
1. Determinăm suma tuturor cheltuielilor de exploatare

∑ 𝐸exp = 388,18 + 87,34 + 396,44 + 53,96 + 56,04 + 65,38 + 58,12 = 1 105,46 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

2. Determinăm structura cheltuielilor în % :

- Fond de salarizare

;
- Asigurari sociale

- Amortizare

- Materiale

- Energie electrică

- Chetuieli admin.-gospodaresti

- Cheltuieli diverse
 3. Calculăm costul pe unitate a 100 lei de venit :

cu

4. Calculăm costul pe unitate a 100 lei de venit pentru fiecare articol de cheltuieli:
a. 60 × 0,3511 = 21,1 lei;
b. 60 × 0,0790 = 4,7 lei;
c. 60 × 0,3586 = 21,5 lei;
d. 60 × 0,0488 = 2,9 lei;
e. 60 × 0,0507 = 3 lei;
f. 60 × 0,0591 = 3,5 lei;
g. 60 × 0,0625 = 3,7 lei;

Articol de Cheltuieli, Structura cheltuielilor, Calculația costului pe unitate

cheltuieli mii lei % a 100 lei de venit, lei

FS 438,7 35,11 21,1

As 87,46 7,9 4,7
A 345 35,86 21,5
M 54,3 4,88 2,9
Eel 56,44 5,07 3
Ca-g 65,38 5,91 3,5
Cdiverse 71,34 6,25 3,7
Total: 1 118,62 100 60

Răspuns: cu = 60 lei la suta lei a venitului în valoare de 100 lei.

Problema 3.2.12. De calculat reducerea costului unitar dacă: volumul producției în anul curent
- 810 mii lei, cheltuielile de exploatare în anul curent – 384,3 mii lei, în anul planificat volumul
producției se va majora cu 5,9 %, iar cheltuielile de exploatare cu 2,8%
Rezolvare:

1. Determinăm volumul producției planificat:

𝑄𝑝𝑙 = 810 ∙ 1,059 = 857,79 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Determinăm cheltuielile de exploatare planificate:

𝐶𝑒𝑥𝑝 = 384,3 ∙ 1,028 = 395,06 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm costul unitar în anul curent:

4. Determinăm costul unitar în anul planificat:

5. Determinăm indece reducerii costului unitar:

Răspuns: 𝐼𝑐𝑢 = 2,93%.

Problema 3.2.14. De determinat evoluția indicilor economici în anul de dare de seamă

comparativ cu anul precedent, inclusiv reducerea costului unitar a intreprinderii în urma majorării
productivității în anul de dare de seamă în comparație cu anul precedent dacă:
Date inițiale:
 Denumirea indicatorilor Unit.de Anii
masură
Precedent, 1 Dare de seamă, 2
Vol. producției mii lei 674,0 772,0
Nr. mediu de lucrători persoane 19 21
Cheltuieli de exploatare mii lei 441,8 462,6
Fondul de retribuire a muncii mii lei 174,8 193,8
Rezolvare:
1. Determinăm productivitatea muncii:

2. Determinăm indecele de evoluție a productivității muncii:

.
3. Determinăm salariul mediu:

.
4. Determinăm indecele de evoluție a salariului:

.
5. Determinăm cota procentuală a fondului de retribuire a muncii în suma cheltuielilor totale în
anul precedent:

.
6. Determinăm indecele reducerii cheltuielilor în anul de dare de seamă față de anul precedent în
urma creșterii productivității muncii:

.
7. Determinăm costul unitar a 100 lei de venit:

.
8. Determinăm indecele de reducere generală a costului unitar a sutei de lei a volumului de
producție:

Răspuns: .

Problema 3.2.18. De determinat modificarea cheltuielilor de producție a întreprinderii

de comunicații în baza următoarelor date: Anul precedent:
Salariu mediu lunar (S) - 7 600,0 lei,
Fondul anual de salariu (FS) - 22 400,0 mii lei,
Cota procentuală a fondului de salariu în totalul cheltuielilor de exploatare este de 59%;
Cota procentuală a cheltuielilor materiale, pieselor de schimb și energie electrică - 11%; Anul
planificat:
Se prevede majorarea: volumului de producție cu 7,2 %; numărului muncitorilor cu 6 persoane;
cheltuielilor pentru materiale, piese de schimb și energie electrică cu 8,7%

Rezolvare:
1. Determinăm suma totală a cheltuielilor de exploatare în anul precedent:

.
2. Determinăm valoarea cheltuielilor materiale în anul precedent: 𝑀0 = 37 966,1 ∙ 0,11 = 4
176,27 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.
3. Determinăm fondul de salarizare în anul planificat:
𝐹𝑆𝑝𝑙 = 22 400,0 𝑚𝑖𝑖 + 7,6 𝑚𝑖𝑖 ∙ 12 ∙ 7 = 23 038,4 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.
4. Determinăm valoarea cheltuielilor materiale în anul planificat:
𝑀𝑝𝑙 = 4 176,27 ∙ 1,087 = 4 539,6 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

5. Determinăm suma cheltuielilor de exploatare în anul planificat:

.
6. Determinăm indece de creștere a cheltuielilor de exploatare în anul planificat față de cel
precedent:

.
 7. Determinăm indece de evoluție a costului unitar:

.
8. Determinăm modificarea cheltuielilor de producție:
∆𝐶 = (100 − 96,7)% = 3,3%.
Răspuns: 3,3%

Problema 3.2.20. De determinat influența modificării cheltuielilor după articole de calculație

asupra mărimii costului în baza următoarelor date:
Date inițiale:
Denumirea articolelor de calculație Cost unitar (la 100 lei prod. lei)

anul precedent anul de dare de seamă

Valoarea cheltuielilor de salarizare 104,28 99,78

Cheltuieli materiale și piese schimb 20,96 20,52

Cheltuieli diverse 56,3 53,22

Total 181,56 173,52

Rezolvare:
1. Determinăm abaterea relativă a cheltuielilor pe articole în anul de dare de seamă față de
anul precedent:

2. Determinăm ponderea fiecărui articol în totalul cheltuielilor în anul precedent:

.
 3. Determinăm reducerea costului unitary din contul reducerii fiecărui articol:

Răspuns: .
Problema 4.2.2. De planificat venituri din activitate de bază și veniturile tarifare pentru fiecare
tip de serviciu la întreprinderea de comunicații poștale pentru anul viitor:
Tipul schimbului Date reale Plan pe anul viitor,
Schimbul cu plată la Venit, mii lei mii unit.
ieșire, mii unit.
Colete 64,2 253,5 64,7
Convorbiri telefonice 51,7 289,5 52,4
internaționale

Rezolvare:

1. Se determină taxele medii de venit ) pentru fiecare tip de schimb prin aplicarea
formulei 4.2:

2. Se determină veniturile din activitatea de bază ale întreprinderii pentru anul viitor.

Răspuns: Vact. bază = 547 834 lei.

Problema 4.2.4. De determinat taxa medie pe venit și mărimea venitului tarifar pentru
semestrul 2 a anului curent dacă:
Tipul de Tarif mediu pe veni în anii precedenți, lei Anul curent
schimb Anul 1 Anul 2 Anul 3 𝑇̅𝑖, Schimbul de
lei în ieșire, în sem.2,
sem 1 mii unit.
Sem 1 Sem 2 Sem 1 Sem 2 Sem 1 Sem 2
 Colete 3,43 3,47 3,44 3,49 3,45 3,5 3,46 27,2
Mandate 250 252 251 256 252 259 253 12
Rezolvare:

1. Calculăm indicii de evoluție a 𝑇̅𝑖 pentru fiecare an, pentru colete:

Se vede că pentru toți ani variația indicilor constituie: ∆𝐼 = 0,3%. Indecele acesta se va utiliza
pentru calculul indecelui de evoluție în anul curent.
𝐼4 = (101,44 + 0,3)% = 101,74%.
2. Calculăm taxa medie pe venit în anul curent, sem 2:

.
3. Calculăm veniturile tarifare pentru colete:
𝑉𝑐𝑜𝑙𝑒𝑡𝑒 = 3,52 ∙ 27,2𝑚𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑖𝑡. = 95,744 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖 = 95 744 𝑙𝑒𝑖. Respectiv,
pentru mandate:

Răspuns: Vcolete= 95 744 lei; Vmandate=3 148,8 mii lei.

Problema 4.2.12. De determinat venitul propriu al întreprinderii de comunicații poștale pe

trimestre și pe an dacă:
- Volumul producției în anul de bază – 1.256,4 mii;
- Veniturile tarifare planificate în anul de bază – 1680 mii lei. Îndeplinirea
planului efectiv în anul curent pe trimestre este:
Trimestru 1: Vt1 = 300 mii lei;
Trimestru 2: Vt2 = 336 mii lei;
Trimestru 3: Vt3 = 504 mii lei;
Trimestru 4: Vt4 = 540 mii lei.

Rezolvare:

1. Determinăm coeficientul de îndeplinire a planului (f-la 4.3):

2. Determinăm venitul propriu pe trimestre:

𝑉𝑝𝑟.1 = 300 ∙ 0,7478 = 224,34 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖;

𝑉𝑝𝑟.2 = 336 ∙ 0,7478 = 251,26 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖;

𝑉𝑝𝑟.3 = 504 ∙ 0,7478 = 376,89 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖; 𝑉𝑝𝑟.4

= 540 ∙ 0,7478 = 403,81 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Calculăm Vpr. pe an:

𝑉𝑝𝑟 = 224,34 + 251,26 + 376,89 + 403,81 = 1 256,3 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

Răspuns: Vpr. pe an= 1 256,3 mii lei;

Problema 4.2.22. De determinat valoarea profitului global (de bilanț) și profitului net dacă:
venitul tarifar Vt – 1880,0 mii lei, coeficientul venitului propriu k = 85%, cheltuieli de exploatare
Cexp. = 1 301,2 mii lei, valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 𝐹̅𝑓= 2 080,0 mii lei, norma plății
pentru mijloacele fixe - 6%.
Rezolvare:
 1. Determinăm venitul propriu:

𝑉𝑝𝑟. = 1880 ∗ 0,85 = 1598 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Determinăm mărimea profitului global:

𝜋𝑔𝑙 = 1598 – 1 301,2 = 296,8 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm valoarea plății pentru fondurile de producție:

∑𝑝𝑙ăț𝑖𝑖 = 2 080 ∗ 0,06 = 124,8 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

4. Determinăm profitul net:

𝜋𝑛𝑒𝑡 = 296,8 – 124,8 = 172 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Răspuns: 𝜋𝑛𝑒𝑡 = 172 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Problema 4.2.23. De determinat valoarea profitului global și profitului net dacă veniturile
tarifare constituie 790 mii lei, coeficientul venitului propriu - 79%, cheltuieli de exploatare -
490,7 mii lei, valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 960 mii lei, norma plății 9%.
Rezolvare:

1. Determinăm venitul propriu:

𝑉𝑝𝑟. = 790 ∗ 0,79 = 624,1 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Determinăm mărimea profitului global:

𝜋𝑔𝑙 = 624,1 – 490,7 = 133,4 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm valoarea plății pentru fondurile de producție:

∑𝑝𝑙ăț𝑖𝑖 = 960 ∗ 0,09 = 86,4 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

4. Determinăm profitul net:

𝜋𝑛𝑒𝑡 = 133,4 – 86,4 = 47 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

Răspuns: 𝜋𝑛𝑒𝑡 = 46 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒i

Problemă 4.2.25. De determinat rentabilitatea globală (generală) dacă se cunosc următoarele

date:
Venituri tarifare – 1 185 mii lei;
Coeficientul venitului propriu planificat k – 87% Cheltuieli
de exploatare – 600 mii lei
Valoarea medie anuală a capitalului fix și circulant – 904,14 mii lei. Rezolvare:
 1. Determinăm valoarea venitului propriu:𝑝𝑟. = 1 185 ∙ 0,87 = 1 030,95 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

2. Determinăm profitul global:𝑔 = 1 030,95 − 600 = 430,95 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm rentabilitatea globală (generală): .

Răspuns: Rg= 47,66%.

Problemă 2.4.29. De determinat rentabilitatea generală și calculată a întreprinderii dacă se cunosc

următoarele date:
Volumul producției – 560,0 mii lei;
Costul unitar – 47,0 lei la 100 lei venit;
Valoarea medie anuală a fondurilor de producție – 2 300,0 mii lei;
Suma generală a plăților – 72,8 mii lei;
Fonduri scutite de plată – 40 mii lei. Rezolvare:
1. Determinăm volumul producției în unități:

.
2. Determinăm valoarea cheltuielilor de exploatare:
𝐶𝑒𝑥𝑝 = 5600 ∙ 47 𝑙𝑒𝑖 = 263 200 𝑙𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑢 263,2 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

3. Determinăm profitul global:

𝜋𝑔 = 560 − 263.2 = 296,8 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

4. Determinăm profitul net:

𝜋𝑛𝑒𝑡 = 296,8 − 72,8 = 224 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.
5. Determinăm rentabilitatea generală:

.
6. Determinăm rentabilitatea calculată:

.
Răspuns: 𝑅𝑔 = 12,9%, 𝑅𝑐 = 9,91%.
Problema 5.2.2. De calculat indicatorii eficienţei economice ale investiţiei capitale, dacă:

Veniturile anuale obținute datorită investițiilor capitale Va.i.c. = 510 mii lei; investiție capitală K -
1800 mii lei, cheltuieli de exploatare Cexp.. - 290 mii lei, numărul de lucrători L - 286 persoane.

Rezolvare:
1. Calculăm coeficientul eficienței învestițiilor capitale potrivit formulei 5.1
 .
2. Calculăm termenul de recuperare a investiției capitale după formula 5.2:

.
3. Calculăm productivitatea muncii:

.
4. Calculăm costul unitar:

.
Răspuns: E =0,12; tr = 8,18 ani; W=1 780 lei/pers; cu = 57 lei.

Problema 5.2.3. De calculat indicatorii eficienţei economice ale investiţiei capitale, dacă:

Veniturile anuale obținute datorită investițiilor capitale Va.i.c. = 612 mii lei; investiție capitală K –
2 160 mii lei, cheltuieli de exploatare Cexp.. - 348 mii lei, numărul de lucrători L - 270 persoane.

1. Calculăm coeficientul eficienței învestițiilor capitale potrivit formulei 5.1

.
2. Calculăm termenul de recuperare a investiției capitale după formula 5.2:

.
3. Calculăm productivitatea muncii:

.
4. Calculăm costul unitar:

.
Răspuns: E =0,12; tr = 8,18 ani; W=2 260 lei/pers; cu = 57 lei.
Problema 5.2.5. De calculat eficienţa economică și temenul de recuperare a investiţiei capitale
suplimentare, dacă:

Investiție capitală suplimentară ∆K – 80,0 mii lei; economia cheltuielilor de exploatare ∆Cexp.. –
17 mii lei.

Rezolvare:
 1. Calculăm termenul de recuperare:

2. Calculăm coeficientul eficienței economice:

Răspuns: E =0,21; tr = 4,7 ani;

Problema 5.2.6. De calculat eficienţa economică și termenul de recuperare a investiţiei capitale

suplimentare, dacă:

Investiție capitală suplimentară ∆K – 100,0 mii lei; economia cheltuielilor de exploatare ∆Cexp.. –
19,2 mii lei.

Rezolvare:

1. Calculăm termenul de recuperare:

2. Calculăm coeficientul eficienței economice:

Răspuns: E =0,19; tr = 5,2 ani;

Problema 5.2.8. De calculat termenul de recuperare, coeficientul eficienţei economice, reducerea

costului unitar, creşterea productivităţii muncii de la implementarea tehnicii noi. Date iniţiale
Denumirea Unitatea Varianta veche Varianta nouă (după
indicatorului de măsură (tehnologia veche) implementarea tehnologiei
noi)

Veniturile anuale Mii lei 1600 1600

Investiţia capitală Mii lei 1240 1280

Cheltuielile de exploatare Mii lei 480 470

Numărul lucrătorilor Pers. 246 220

Rezolvare:
1. Se calculează termenul de recuperare potrivit formulei 5.4:

.
2. Se calculează coeficentul eficienței economice de la implementarea tehnicii noi după
formula 5.6:

.
3. Se calculează costul unitar pentru fiecare variantă:

.
4. Se calculează reducerea costului unitar:

.
5. Se calculează productivitatea muncii pentru fiecare variantă:

.
6. Se calculează creșterea productivității muncii:

.
Răspuns: tr = 4 ani; E =0,25; .

Problema 5.2.9. De calculat termenul de recuperare, coeficientul eficienţei economice, reducerea

costului unitar, creşterea productivităţii muncii de la implementarea metodei
tehnicoorganizatorice noi.

Date iniţiale
Denumirea Unitatea Varianta veche Varianta nouă (după
indicatorului de măsură implementarea metodei
(metodă veche)
noi)
 Veniturile anuale Mii lei 590 610

Investiţia capitală Mii lei 1150 1265

Cheltuielile de exploatare Mii lei 390 375

Numărul lucrătorilor Pers. 380 370

Rezolvare:

1. Se calculează termenul de recuperare potrivit formulei 5.4:

.
2. Se calculează coeficentul eficienței economice de la implementarea tehnicii noi după
formula 5.6:

.
3. Se calculează costul unitar pentru fiecare variantă:

.
4. Se calculează reducerea costului unitar:

.
5. Se calculează productivitatea muncii pentru fiecare variantă:

.
6. Se calculează creșterea productivității muncii:

.
Răspuns: tr = 7,66 ani; E =0,13; .

Problema 5.2.10. De calculat termenul de recuperare, coeficientul eficienţei economice,

reducerea costului unitar, creşterea productivităţii muncii de la implementarea metodei
tehnicoorganizatorice noi.

Date iniţiale
Denumirea Unitatea Varianta veche Varianta nouă (după
indicatorului de măsură implementarea metodei
(metodă veche)
noi)
Veniturile anuale Mii lei 1500 1560
 Investiţia capitală Mii lei 2580 2750

Cheltuielile de exploatare Mii lei 960 930

Numărul lucrătorilor Pers. 490 475

Rezolvare:
1. Se calculează termenul de recuperare potrivit formulei 5.4:

.
2. Se calculează coeficentul eficienței economice de la implementarea tehnicii noi după
formula 5.6:

.
3. Se calculează costul unitar pentru fiecare variantă:

.
4. Se calculează reducerea costului unitar:

.
5. Se calculează productivitatea muncii pentru fiecare variantă:

.
6. Se calculează creșterea productivității muncii:

.
Răspuns: tr = 7,66 ani; E =0,13; .

Problema 5.2.12. Se propune construcția unui obiect complex în curs de 4 ani, în valoare totală
de 15 mln.lei. De ales cea mai eficientă variantă de construcție dacă investiția capitală este
repartizată pe variante, pe ani, conform datelor din tabel. Rata dobânzii bancare la credit este
de 12%.
Datele inițiale
Varianta Repartizarea investiției capitale, mln.lei

1 an 2 an 3 an 4 an
 I 3 5 6 1
II 4 5 5 1
III 6 4 4 1
Rezolvare:
1. Se calculează coeficient de actualizare, pe baza dobânzii bancare:
𝑘𝑎1 = (1 + 0,12 ∙ 3) = 1,36; 𝑘𝑎2

= (1 + 0,12 ∙ 2) = 1,24; 𝑘𝑎3 = (1

+ 0,12 ∙ 1) = 1,12;

2. Se determină valoarea investiiilor anilor precedenți actualizate la perioda viitoare:

Var.I 1𝑎𝑛. 3,0 ∙ 1,36 = 4,08 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;

2𝑎𝑛. 5,0 ∙ 1,24 = 6,2 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;

3𝑎𝑛. 6,0 ∙ 1,12 = 6,72 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 1,0 ∙ 1 = 1 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
Var.II
1𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,36 = 5,44 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 5,0 ∙ 1,24 = 6,2 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 5,0 ∙ 1,12 = 5,6 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 1,0 ∙ 1 = 1 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
Var.III
1𝑎𝑛. 6,0 ∙ 1,36 = 8,16 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,24 = 4,96 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,12 = 4,48 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 1,0 ∙ 1 = 1 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;

3. Calculăm investiția totală pentru fiecare variantă:

Var. I: 4,08 + 6,2 + 6,72 + 1 = 18 mln lei; Var.
II: 5,44 + 6,2 + 5,6 + 1 = 18,24 mln lei;
Var. III: 8,16 + 4,96 + 4,48 + 1 = 18,6 mln lei.
Concluzie. Cea mai eficientă variantă de repartizare a investiției pe ani este var.I.
Problema 5.2.13. Se propune construcția unui obiect complex în curs de 5 ani, în valoare totală
de 20 mln.lei. De ales cea mai eficientă variantă de construcție dacă investiția capitală este
repartizată pe variante, pe ani, conform datelor din tabel. Rata dobânzii bancare la credit este
de 11%.
Varianta Repartizarea investiției capitale, mln.lei

1 an 2 an 3 an 4 an 5 an
I 5 4 4 2 5
II 1 8 6 4 1
III 2 2 4 6 6
IV 3 7 3 4 3
Rezolvare:

1. Se calculează coeficient de actualizare, pe baza dobânzii bancare: 𝑘𝑎1 = (1 + 0,11

∙ 4) = 1,44;
𝑘𝑎2 = (1 + 0,11 ∙ 3) = 1,33;
𝑘𝑎3 = (1 + 0,11 ∙ 2) = 1,22;
𝑘𝑎4 = (1 + 0,11 ∙ 1) = 1,11;
2. Se determină valoarea investiiilor anilor precedenți actualizate la perioda
viitoare:
Var.I
1𝑎𝑛. 5,0 ∙ 1,44 = 7,2 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,33 = 5,32 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,22 = 4,88 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 2,0 ∙ 1,11 = 2,22 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
5𝑎𝑛. 5,0 ∙ 1 = 5 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
Var.II
1𝑎𝑛. 1,0 ∙ 1,44 = 1,44 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 8,0 ∙ 1,33 = 10,64 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 6,0 ∙ 1,22 = 7,32 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,11 = 4,44 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
5𝑎𝑛. 1,0 ∙ 1 = 6 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
Var.III
1𝑎𝑛. 2,0 ∙ 1,44 = 2,88 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 2,0 ∙ 1,33 = 2,66 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,22 = 4,88 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 6,0 ∙ 1,11 = 6,66 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖; 5𝑎𝑛.
6,0 ∙ 1 = 6 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖.
Var.I
1𝑎𝑛. 3,0 ∙ 1,44 = 4,32 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
2𝑎𝑛. 7,0 ∙ 1,33 = 9,31 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3𝑎𝑛. 3,0 ∙ 1,22 = 3,66 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
4𝑎𝑛. 4,0 ∙ 1,11 = 4,44 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
5𝑎𝑛. 3,0 ∙ 1 = 3 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖;
3. Calculăm investiția totală pentru fiecare variantă: Var. I:
7,2 + 5,32 + 4,82 + 2,22 + 5 = 24,56 mln lei;
Var. II: 1,44 + 10,64 + 7,32 + 4,44 + 6 = 29,84 mln lei;
Var. III: 2,88 + 2,66 + 4,88 + 6,66 + 6 = 23,08 mln lei.
 Var. IV: 4,32 + 9,31 + 3,66 + 4,44 + 3 = 24,73 mln lei.
Concluzie. Cea mai eficientă variantă de repartizare a investiției pe ani este var.III.
Problema 5.2.15. De calculat costul unității de produs și efectul economic anual în urma
implementării comunicării telefonice interurbane automatizate în comparaţie cu sistema veche
dacă:
Date iniţiale
Denumirea Unitatea de Sistemul semiautomatizat Sistemul automatizat
indicatorului măsură
Volumul de producţie mln. convorbiri 2,7 2,7

Investiţia capitală mln. lei 1,12 1,25

Cheltuielile de mln. lei 0,38 0,26

exploatare

Coeficientul eficienței economice E=0,12.

Rezolvare:

1. Se calculează costul unității de produs:

.
2. Se calculează efectul economic aplicând formula 5.7: Ea = [(Cexp.v. + E ∙ Kv)
− (Cexp.n. + E ∙ Kn)] =

[(0,38 + 0,12 ∙ 1,12) − (0,26 + 0,12 ∙ 1,25)] = 0,2444 mln. lei

Răspuns: cu = 1,08 lei/convorbire; Ea = 244 400 lei.

Problema 5.2.16. De calculat cheltuieli de exploatare a unui canal și efectul economic anual în
urma implementării aparaturii de intensificare a semnalului dacă: Date iniţiale
Denumirea indicatorului Unitatea de Înainte de implementare După implementare
măsură
Volumul de producţie Canal-telefon 240 240

Investiţia capitală mln lei 48 38

Cheltuielile de exploatare mln lei 7,8 6,4

Coeficientul eficienței economice E = 0,25.

Rezolvare:

1. Se calculează costul unității de produs:

2. Se calculează efectul economic aplicând formula 5.7:

Ea = [(Cexp.v. + E ∙ Kv) − (Cexp.n. + E ∙ Kn)] =

= [(7,8 + 0,25 ∙ 48) − (6,4 + 0,25 ∙ 38)] = 3,9 mln.lei

 Răspuns: cu = 0,0325 lei/convorbire; Ea = 3 900 000 lei.
Problema 5.2.17. De calculat cheltuieli de exploatare a unui canal și efectul economic anual în
urma implementării aparaturii de intensificare a semnalului dacă: Date iniţiale
Denumirea indicatorului Unitatea de măsură Înainte de După implementare
implementare

Volumul de producţie Canal-telefon 280 280

Investiţia capitală mln lei 70 35

Cheltuielile de mln lei 9 7,5

exploatare

Coeficientul eficienței economice E = 0,25.

Rezolvare:

3. Se calculează costul unității de produs:

.
4. Se calculează efectul economic aplicând formula 5.7: Ea = [(Cexp.v. + E ∙ Kv) − (Cexp.n. +
E ∙ Kn)] =

= [(9 + 0,25 ∙ 70) − (7,5 + 0,25 ∙ 35)] = 10,25 mln. lei

Răspuns: cu = 0,0321 lei/convorbire; Ea = 10 250 000 lei.

Problema 5.2.19. De calculat investitiile capitale înainte și după implementarea tehnicii de

calcul în TC dacă se cunoaște că efectul economic anual este de 135 mln.lei iar investiția
capitală după implementare este de 1,5 ori mai mică decât cea înainte de implementare.
Coeficientul normat al eficienței anuale este de 0,4 pentru tehnica de calcul dată.
Denumirea Unitatea de măsură Înainte de După implementare
indicatorilor implementare
Volumul de producție Calculatoare 120 120
Investiția capitală mln lei 1,5*Kn Kn
Cheltuieli de mln lei 2,0 1,6
exploatare
Rezolvare:

1. Calculăm investitiile capitale după implementarea tehnicii de calcul date:

135 = [(2 + 0,4 ∙ 1,5 ∙ 𝐾𝑛) − (1,6 + 0,4 ∙ 𝐾𝑛)] ∗ 150

135 mln. lei = (0,4 + 0,3 ∙ 𝐾𝑛) ∗ 150

45 ∙ 𝐾𝑛 = 75 𝑚𝑙𝑛 => 𝐾𝑛 = 1,666 𝑚𝑙𝑛 𝑙𝑒𝑖

2. Investiția capitală înainte de implementare a fost de 2,499 mln lei.

Răspuns: Kv = 2,499 mln lei; Kn = 1,666mln lei