Management Financiar 2020

Tema 1
Întrebarea 1:
Care sunt subiecţii managementului financiar?
Variante de răspuns:
1. Î.S. şi Întreprinderea municipală;
2. S.A. şi S.R.L.;
3. toate tipurile de întreprinderi;
4. Cooperativa şi S.R.L.;
Întrebarea 2:
În ce ani au fost elaborate teoriile financiare?
1. 40 ai se. XX;
2. 20 ai se. XX;
3. 30 ai se. XX;
4. 50 ai se. XX;
Întrebarea 3:
Pentru analiza consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii care model se foloseşte?
1. predicativ;
2. predicativ şi normativ;
3. descriptiv;
4. normativ;
Întrebarea 4:
Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii la care model se referă?
1. normativ;
2. predicativ;
4. descriptiv;
Întrebarea 5:
Managementul financiar reprezintă ansamblul corelat de activităţi specifice orientate spre ce?
1. alegerea, formarea, dezvoltarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare în
scopul asigurării mijloacelor financiare necesare pentru desfăşurarea unei activităţi
economice;
2. alegerea şi formarea resurselor financiare;
3. dezvoltarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare;
4. alegerea, formarea, dezvoltarea optimă a resurselor financiare în scopul asigurării mijloacelor
financiare necesare pentru desfăşurarea unei activităţi economice
Întrebarea 6:
Obiectivul financiar al managementului financiar constă în maximizarea valorii unui agent
economic prin prisma cărui raport?
1. profit-risc;
2. profit-investiţii, profit – risc;
3. profit – investiţii;
4. profit-investiţii, profit – cost;
Întrebarea 7:
Elaborarea prognozelor la care model se referă?
1. normativ;
3. descriptiv;
4. predicativ;
Întrebarea 8:
Prin ce tip de decizie este soluţionată problema de finanţare a activelor?
1. valutară;
2. de investiţii;
3. monetară;
4. financiară;
Întrebarea 9:
În ce ani au fost puse bazele teoretice ale managementului financiar?
1. 50 ai se. XX;
2. 40 ai se. XX;
3. 20 ai se. XX;
4. 30 ai se. XX;
Întrebarea 10:
Care este perioada în care domeniul managementului financiar se referea la descrierea pieţei
financiare şi a hîrtiilor de valoare?
1. sfîrşitul deceniului III al sec XX;
2. începutul deceniului III al sec. XX;
3. sfîrşitul deceniului IV al sec XX;
4. începutul deceniului IV al sec.
Tema 2
Întrebarea 1:
Care este formula dobînzii compuse?
1. Sn=S (n+r);
2. Sn=S (1+n)r;
3. Sn=S (1+n r);
4. Sn=S (1+r)n;
Întrebarea 2:
Care va fi valoarea celor 5 000 lei depuşi la bancă cu 17 % dobîndă pentru 2 ani de zile?
1. 5 935 lei;
2. 6 845 lei;
3. 6 700 lei;
4. 6 840 lei;
Întrebarea 3:
Care dintre următoarele cicluri nu reprezintă ciclul financiar?
1. de exploatare;
2. monetar;
3. operaţiunilor financiare;
4. de investiţie;
Întrebarea 4:
Cît constituie coeficientul de multiplicare cu rata de 16 % şi termenul de 4 ani?
1. 3,90;
2. 5,07;
3. 4,00;
4. 6,29;
Întrebarea 5:
Cum este valoarea leului de care dispunem în prezent comparativ cu cea a leului aşteptat într-o
perioadă viitoare?
1. este mai mare;
2. sunt egale;
3. sunt aproximativ egale;
4. este mai mică;
Întrebarea 6:
Întreprinderea şi-a planificat ca peste 3 ani să procure o instalaţie de 500 000 lei. A deschis un
cont bancar de acumulare cu dobînda anuală de 17 %. Care este suma pe care întreprinderea
trebuie să o transfere anual la acest cont, astfel ca la finele celui de-al treilea an să dispună de o
sumă suficientă pentru procurarea acestei instalaţii (fără a ţine cont de rata inflaţiei).
1. 1 850 250 lei;
2. 1 770 000 lei;
3. 141 243 lei;
4. 190 350 lei;
Întrebarea 7:
Bunurile şi serviciile cumpărate la care dintre elemente se referă?
1. produs finit;
2. fluxuri de ieşire;
3. active transformate în producţie;
4. fluxuri de intrare;
Întrebarea 8:
Care este formula dobînzii simple?
1. Sn=S (1+n)r;
2. Sn=S (1+n r);
3. Sn=S (1+r)n,;
4. Sn=S (n+r);
Întrebarea 9:
Cît va constitui valoarea curentă de 6 000 lei pe care o vom obţine peste 3 ani cu dobînda anuală
de 16 %?
1. 9 200 lei;
2. 3 895 lei;
3. 3 844 lei;
4. 9 366 lei;
Întrebarea 10:
Care va fi valoarea celor 5 000 lei depuşi la bancă cu 17 % dobîndă pe un termen de 3 ani de
zile?
1. 8 030 lei;
2. 7 550 lei;
3. 8 150 lei;
4. 8 008 lei;
Întrebarea 11:
Comercializarea bunurilor la care dintre elemente se referă?
1. active transformate în producţie;
2. fluxuri de intrare;
3. produs finit;
4. fluxuri de ieşire;
Întrebarea 12:
Anuitatea reprezintă un flux în care încasările sau plăţile în fiecare perioadă ca mărime sunt
cum?
1. diferite;
2. foarte mici;
3. aproximativ egale;
4. egale;
Întrebarea 13:
Întreprinderea are posibilitatea să transfere anual la contul bancar de acumulare cu dobînda de 15
% mijloace în sumă de 30 mii lei pe parcursul a 4 ani pentru reconstrucţia instalaţiei de
purificare. Ce sumă va avea peste 4 ani?
1. 148 400 lei;
2. 130 200 lei;
3. 135 468 lei;
4. 149 700 lei;
Întrebarea 14:
Care va fi valoarea celor 5 000 lei depuşi la bancă cu 17 % dobîndă pentru 1 an de zile?
1. 5 624 lei;
2. 5 850 lei;
3. 6 300 lei;
4. 5 834 lei;
Întrebarea 15:
Ce reprezintă norma scontului?
1. norma costului suportat;
2. norma rentabilităţii aşteptate;
3. norma profitului şi rentabilităţii aşteptate;
4. norma profitului aşteptat;
Întrebarea 16:
Care dintre fazele de mai jos nu se include în ciclul de exploatare?
1. de promovare;
2. de aprovizionare;
3. de desfacere;
4. de comercializare;
Întrebarea 17:
Cît constituie coeficientul de multiplicare cu rata de 17 % şi termenul de 3 ani?
1. 4,60;
2. 3,95;
3. 4,20;
4. 3,54;
Întrebarea 18:
Care este formula coeficientului de multiplicare?
1. C = ;
2. C = ;
3. C = ;
4. C =
Tema 3
Întrebarea 1:
Plata pentru arendă la care dintre elemente se referă?
1. Cheltuieli constante;
2. Cheltuieli variabile;
3. Consumuri constante;
4. Consumuri variabile;
Întrebarea 2:
Ce reprezintă costul marginal?
1. Costul pe unitate de produs;
2. Resursele utilizate pentru fabricarea produselor;
3. Cheltuielile şi pierderile ce apar în rezultatul activităţii economico-financiare;
4. Suplimentul de cost necesar pentru a obţine o unitate suplimentară de produs;
Întrebarea 3:
Cum poate fi considerat sistemul „standart-cost” orientat spre luarea deciziilor manageriale?
1. instrument de planificare;
2. instrument de elaborare a politicii de credit;
3. instrument de control;
4. instrument de planificare a surselor financiare;
Întrebarea 4:
Cât va constitui abaterea totală a consumurilor privind retribuirea muncii, în condiţiile în care
tariful orar efectiv constituie 1,408 lei, tariful orar standard – 1,354 lei, numărul de ore lucrate
efectiv este de 2 880, numărul de ore planificate 2 880, volumul standard al producţiei de pâine e
de 173 316 kg sau de 433 290 unităţi, iar cel efectiv al producţiei fabricate este de 170 000 kg
sau de 425 000 unităţi?
1. +250;
2. +260;
3. +240;
4. +230;
Întrebarea 5:
În punctul critic veniturile totale din vânzări cu ce sunt egale?
1. Consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii;
2. Consumurile variabile ale întreprinderii;
3. Cheltuielile totale ale întreprinderii;
4. Consumurile constante ale întreprinderii;
Întrebarea 6:
Plata dobânzilor pentru credite şi împrumuturi la care dintre elemente se referă?
Întrebarea 7:
Abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii
sub influenţa productivităţii muncii se determină cu
ajutorul cărei formule?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 8:
Cât va constitui abaterea consumului privind retribuirea muncii sub influienţa tarifului în secţia
de coacere a pâinii, în condiţiile în care tariful orar efectiv constituie 1,408 lei, tariful orar
standard – 1,354 lei, numărul de ore lucrate efectiv este de 2 880, numărul de ore planificate 2
880? Volumul standard al producţiei de pâine e de 173 316 kg sau de 433 290 unităţi, volumul
efectiv al producţiei fabricate este de 170 000 kg sau de 425 000 unităţi.
1. +165;
2. +180;
3. +156;
4. +150;
Întrebarea 9:
În ce constă sarcina de bază a sistemului „standart-cost”aplicat în practica internaţională?
1. stabilirea cu anticipaţie a unui cost standart pentru producţia ce urmează a fi fabricată;
2. stabilirea standartă a costurilor standarte;
3. stabilirea standartă a costurilor de producţie;
4. stabilirea normelor de producţie;
Întrebarea 10:
Cât vor constitui numărul de ore recalculate pentru secţia de coacere a pîinii, în condiţiile în care
tariful orar efectiv constituie 1,408 lei, tariful orar standard – 1,354 lei, numărul de ore lucrate
efectiv este de 2 880, numărul de ore planificate 2 880? Volumul standard al producţiei de pâine
e de 173 316 kg sau de 433 290 unităţi, iar cel efectiv al producţiei fabricate este de 170 000 kg
sau de 425 000 unităţi.
1. 2825;
2. 2820;
3. 2830;
4. 2790;
Întrebarea 11:
Punctul critic în unităţi de produse se determină prin care raport?
1. Consumuri şi cheltuieli constante către rata marjei de contribuţie;
2. Consumuri şi cheltuieli variabile către rata marjei de contribuţie;
3. Consumuri şi cheltuieli variabile către marja de contribuţie;
4. Consumuri şi cheltuieli constante către marja de contribuţie pe o unitate de produs;
Întrebarea 12:
Abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii sub
influenţa tarifului se determină prin aplicarea cărei formule?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 13:
Cât vor constitui consumurile recalculate privind retribuirea muncii, în condiţiile în care tariful
orar efectiv constituie 1,408 lei, tariful orar standard – 1,354 lei, numărul de ore lucrate efectiv
este de 2 880, numărul de ore planificate 2 880, volumul standard al producţiei de pâine e de
173316 kg sau de 433290 unităţi, iar cel efectiv al producţiei fabricate este de 170 000 kg sau de
425 000 unităţi?
1. 3840;
2. 3845;
3. 3825;
4. 3820;
Întrebarea 14:
Rata marjei de contribuţie se determină prin care raport?
1. Marja de contribuţie şi venitul din vânzări;
2. Venitul din vânzări şi marja de contribuţie;
3. Marja de contribuţie şi consumuri variabile;
4. Marja de contribuţie şi consumuri constante;
Întrebarea 15:
Ambalarea produselor la care dintre elemente se referă?
Întrebarea 16:
Abaterea totală a consumurilor directe de materiale se determină
cu ajutorul cărei formule?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 17:
Cu cât va fi egală abaterea consumurilor privind retribuirea muncii sub influienţa numărului de
ore lucrate în condiţiile în care tariful orar efectiv constituie 1,408 lei, tariful orar standard –
1,354 lei, numărul de ore lucrate efectiv este de 2 880, numărul de ore planificate 2 880?
Volumul standard al producţiei de pâine e de 173 316 kg sau de 433 290 unităţi, iar volumul
efectiv al producţiei fabricate este de 170 000 kg sau de 425 000 unităţi.
1. +57;
2. +74;
3. +69;
4. +48;
Întrebarea 18:
Ce reflectă consumurile normate (standart)?
1. consumurile determinate anticipat, necesare pentru atingerea scopurilor în condiţiile
producţiei eficiente;
2. consumurile necesare pentru desfăşurarea activităţii operaţionale a întreprinderii;
3. consumurile necesare pentru desfăşurarea activităţii investiţionale a întreprinderii;
4. consumurile necesare pentru desfăşurarea activităţii financiare a întreprinderii;
Întrebarea 19:
Punctul critic în unităţi monetare se determină prin care raport?
1. Consumuri şi cheltuieli constante către marja de contribuţie pe o unitate de produs;
2. Consumuri şi cheltuieli variabile către marja de contribuţie;
3. Consumuri şi cheltuieli variabile către rata marjei de contribuţie;
4. Consumuri şi cheltuieli constante către rata marjei de contribuţie;
Întrebarea 20:
Abaterea totală a consumurilor directe privind retribuirea muncii se
determină după care formulă?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 21:
Abaterea consumurilor directe de materiale sub influenţa cantităţii
materialelor consumate se determină cu ajutorul cărei formule?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 22:
La elaborarea consumurilor normate , cîte tipuri de standarte se disting?
1. de bază, strategice, curente;
2. de bază, ideale, curente;
3. strategice, curente, operative;
4. strategice , operative, ideale;
Întrebarea 23:
Abaterea consumurilor directe de materiale sub influenţa
preţului se determină după care formulă?
1. ;
2. ;
3. ;
4. ;
Întrebarea 24:
Standarte ideale sunt norme care reflectă ce?
1. un proces de activitate investiţională;
2. un proces de producţie perfect;
3. un proces de producţie standart;
4. un proces de activitate financiară;
Întrebarea 25:
Ce reprezintă marja de contribuţie?
1. depăşirea venitului din vânzări asupra costului vânzărilor;
2. depăşirea veniturilor din vânzări asupra tuturor consumurilor şi cheltuielilor constante
aferente acestui volum al vânzărilor;
3. depăşirea venitului din vânzări asupra costului producţiei;
4. depăşirea veniturilor din vânzări asupra tuturor consumurilor şi cheltuielilor variabile
aferente acestui volum al vânzărilor;
Întrebarea 26:
Costul global reprezintă suma dintre ce?
1. Consumuri şi cheltuieli variabile;
2. Consumuri şi cheltuieli constante;
3. Cost fix şi cel variabil;
4. Consumuri şi cheltuieli constante;
Tema 4
Întrebarea 1:
Care dintre următoarele categorii de riscuri este legat de levierul operaţional?
1. economic;
2. comercial;
3. financiar;
4. de producere sau de fabricaţie;
Întrebarea 2:
Capitalul acţionar iniţial al întreprinderii alcătuieşte 80%, datoriile pe termen lung 20%,
dividendele acordate - 12 %, iar rata dobânzii – 21 %. Cum se va modifica mărimea indicatorului
costul mediu ponderat al capitalului, dacă ponderea capitalului acţionar se reduce până la 60%?
1. 15,6;
2. 19,8;
3. 18,4;
4. 16,9;
Întrebarea 3:
Ce nivel are întreprinderea a cărei pondere a capitalului împrumutat este ridicată?
1. ridicat al levierului operaţional;
2. redus al levierului operaţional;
3. ridicat al levierului financiar;
4. redus al levierului financiar;
Întrebarea 4:
Valoarea creditului solicitat constituie 1 mln. pe un termen de 3 ani de zile, la o rată de 22 %. Cît
constituie costul capitalului împrumutat?
1. 660 mii lei;
2. 830 mii lei;
3. 1 400 mii lei;
4. 580 mii lei;
Întrebarea 5:
Cu cît este mai mare oferta de capital, cu atît preţul cum se modifică?
1. nu depinde de ofertă;
2. preţul este mai mare;
3. depinde foarte puţin de ofertă;
4. preţul este mai mic;
Întrebarea 6:
Ce reprezintă costul capitalului?
1. capitalul social;
2. cheltuielile totale ale întreprinderii;
3. cheltuielile variabile ale întreprinderii;
4. rata rentabilităţii cerută de acţionarii întreprinderii care să remunereze investiţia lor în
prima respectivă;
Întrebarea 7:
Cît va constitui costul mediu ponderat al capitalului companiei A, dacă structura surselor de
finanţare este următoarea: capitalul acţionar constituie 80%, datoriile pe termen lung 20%,
dividendele acordate-12 %, iar rata dobânzii – 21 %?
1. 10,7;
2. 9,8;
3. 14,7;
4. 13,8;
Întrebarea 8:
Levierul operaţional se determină prin care raport?
1. Consumurile constante, cele variabile în suma lor totală;
2. Capital împrumutat, capital propriu către suma lor totală;
3. Cheltuielile constante şi cele variabile;
4. Capital împrumutat şi cel propriu;
Întrebarea 9:
Cu cît va fi egal costul mediu ponderat al capitalului în condiţiile în care capitalul propriu
constituie 10 % din totalul capitalului, capitalul împrumutat – 90 %, dividendele acordate – 30
%, rata dobînzii 20 % ?
1. 54 %;
2. 21 %;
3. 58 %;
4. 48 %;
Întrebarea 10:
Ce nivel are întreprinderea a cărei pondere a consumurilor constante este ridicată?
1. redus al levierului operaţional;
2. redus al levierului financiar;
3. ridicat al levierului financiar;
4. ridicat al levierului operaţional;
Întrebarea 11:
Care dintre elementele de mai jos nu se referă la finanţarea externă?
1. leasing;
2. credit bancar;
3. emisiunea de acţiune;
4. amortizarea;
Întrebarea 12:
Levierul financiar se determină prin care raport?
1. Cheltuielile constante şi cele variabile;
2. Capital împrumutat, capital propriu către suma lor totală;
3. Capital împrumutat şi cel propriu;
4. Consumurile constante şi cele variabile în suma lor totală;
Întrebarea 13:
Cît va constitui costul capitalului împrumutat pentru creditul solicitat pe un termen de 300 zile,
valoarea iniţială a creditului fiind de 30 mii lei şi rata dobînzii de 22 %?
1. 2 700 lei;
2. 3 200 lei;
3. 3 100 lei;
4. 5 500 lei;
Întrebarea 14:
Care dintre următoarele componente nu se includ în capitalul propriu?
1. profit nerepartizat;
2. capital statutar;
3. rezerve;
4. active financiare pe termen lung;
Întrebarea 15:
Cît va constitui costul capitalului împrumutat pentru creditul solicitat pe un termen de 10 luni,
valoarea iniţială a creditului fiind de 30 mii lei lei şi rata dobînzii de 22 %?
1. 3 200 lei;
2. 2 700 lei;
3. 5 500 lei;
4. 3 100 lei;
Întrebarea 16:
Ce reprezintă costul mediu ponderat al capitalului?
1. costul fiecărei categorii de capital;
2. o medie aritmetică ponderată între ponderile categoriilor de capital şi costul fiecărei categorii
în parte;
3. o medie aritmetică ponderată între ponderile categoriilor de capital şi rata costului
fiecărei categorii în parte;
4. o medie aritmetică între suma categoriilor de capital şi costul acestora;
Tema 5
Intrebarea 1:
S.A. „Cosmos” a emis 8 000 acţiuni ordinare şi 3 000 acţiuni privilegiate. Profitul net alb S.A.
„Cosmos” alcătuieşte 35 mii lei. Dividendele fixate pe o acţiune privilegiată constituie 5 lei. Cu
cît va fi egal profitul pe o acţiune?
1. 1,50 lei;
2. 2,00 lei;
3. 1,00 lei;
4. 2,50 lei;
Întrebarea 2:
S.A. „Dacia” la începutul anului a avut în circulaţie 1000 acţiuni ordinare. La 1 aprilie a avut loc
o emisiune suplimentară a 500 acţiuni ordinare. La 1 august S.A. „Dacia” a răscumpărat de la
acţionarii săi 245 acţiuni ordinare, din care 35 acţiuni au fost revîndute la 1 octombrie şi 145 la 1
noiembrie. Care va fi numărul acţiunilor ordinare aflate în circulaţie la 1 noiembrie?
1. 1 435 buc.;
2. 1 420 buc.;
3. 1 410 buc.;
4. 1 430 buc.;
Întrebarea 3:
În ce constă politica de dividend?
1. alegerea şi realizarea diferitor căi de dezvoltare şi reînnoire potenţialului de producţie;
2. reinvestirea capitalului în activele întreprinderii;
3. luarea deciziei cu privire la achitarea banilor obţinuţi în calitate de dividend sau
reinvestirea lor în activele întreprinderii;
4. luarea deciziei cu privire la achitarea dividendelor;
Întrebarea 4:
La finele anului întreprinderea a înregistrat profit net în sumă totală de 173 mii lei, din care 22
mii lei au fost repartizate sub formă de dividende între deţinătorii acţiunilor privilegiate emise de
întreprindere. Numărul acţiunilor ordinare în circulaţie este de 1 307 buc. Cît va constitui profitul
pe o acţiune?
1. 102,24 lei;
2. 120,36 lei;
3. 115, 53 lei;
4. 110,87 lei;
Întrebarea 5:
Dacă valoarea capitalului propriu este de 6 mln lei, valoarea nominală a acţiunii este de 100 lei,
atunci numărul total de acţiuni cît constituie?
1. 70 mii buc.;
2. 80 mii buc.;
3. 60 mii buc.;
4. 50 mii buc.;
Întrebarea 6:
Adunarea generală a acţionarilor a luat decizia ca 25 % din profitul net, suma totală a căruia
constituie 18 000 mii lei, să o distribuie pentru plata dividendelor. Numărul acţiunilor ordinare
alcătuiesc 40 000 bucăţi cu valoarea nominală de 900 lei. Cît va constitui profitul pe o acţiune?
1. 112,50 lei;
2. 100,20 lei;
3. 200,34 lei;
4. 118,40 lei;
Întrebarea 7:
Dividendele obţinute de către deţinătorii de acţiuni privilegiate sunt obţinute după care metodă?
1. dividendelor fixate;
2. achitării după principiul restului;
3. achitării dividendelor în acţiuni;
4. achitării minimului garantat şi a extradividendului;
Întrebarea 8:
Data anunţării dividendelor este ziua în care ce se întreprinde?
1. se înregistrează acţionarii şi se expediază cecurile;
2. consiliul de directori ia decizie asupra mărimii dividendelor, zilei recensămîntului şi celei
de achitare a dividendelor;
3. se expediază cecurile acţionarilor;
4. se înregistrează acţionarii;
Întrebarea 9:
Situaţia care prevede achitarea dividendelor după ce s-au satisfăcut cerinţele investiţionale
caracterizează care metodă?
Întrebarea 10:
Data recensământului este ziua în care ce se întreprinde?
1. consiliul de directori ia decizie asupra mărimii dividendelor, zilei recensămîntului şi celei de
achitare a dividendelor;
Întrebarea 11:
Data achitării dividendelor este ziua în care ce se întreprinde?
4. consiliul de directori ia decizie asupra mărimii dividendelor; zilei recensămîntului şi celei de
achitare a dividendelor;
Întrebarea 12:
În scopul consolidării acţiunilor întreprinderea cum procedează?
1. în loc de 2 acţiuni se oferă altele 2;
2. în loc de 1 acţiune oferă 2;
3. în loc de 2 ,3 acţiuni se oferă 1;
Întrebarea 13:
În cazul divizării acţiunilor întreprinderea cum procedează?
1. în loc de 2 ,3 acţiuni se oferă 1;
2. în loc de 3 acţiuni se oferă altele 3.
3. în loc de 1 acţiune oferă 2;
Întrebarea 14:
Care dintre metode prevede achitarea dividendelor cu acţiuni?
Întrebarea 15:
Ce reprezintă valoarea nominală a acţiunii?
1. preţul cu care acţiunile sunt schimbate cu ocazia tranzacţiilor pe piaţa secundară;
2. suma pe care proprietarii o vor obţine în urma comercializării patrimoniului;
3. o parte din capitalul social al societăţii ce revine unei acţiuni plasate;
4. suma plătită pentru o acţiune răscumpărată;
Întrebarea 16:
Dacă numărul acţiunilor privilegiate este de 3000 buc., iar dividendele fixate pe o acţiune
privilegiată este de 5 lei, atunci suma dividendelor aferente acţiunilor privilegiate cît constituie?
1. 10 mii lei;
2. 15 mii lei;
3. 25 mii lei;
4. 20 mii lei;
Tema 6
Întrebarea 1:
În componenţa activelor curente ce se includ?
1. SMM, creanţe pe termen scurt, investiţii pe termen scurt, mijloace băneşti;
2. SMM, investiţii pe termen scurt, mijloace băneşti, alte active curente;
3. SMM, creanţe pe termen scurt, investiţii pe termen scurt, mijloace băneşti, alte active
curente;
4. SMM, creanţe pe termen scurt, investiţii pe termen scurt;
Întrebarea 2:
Știind că valoarea capitalului propriu constituie 34 806 158 lei, valoarea datoriilor pe termen
lung este de 2 233 069 lei, valoarea activelor pe termen lung este de 31 551 767 lei, cât va
constitui fondul de rulment net?
1. 5 487 460 lei;
2. 4 780 280 lei;
3. 5 330 280 lei;
4. 4 230 280 lei;
Întrebarea 3:
Ciclul financiar reprezintă diferenţa dintre ce?
1. Durata de rotaţie a creanţelor şi cea a datoriilor pe termen scurt;
2. Durata de rotaţie a creanţelor şi cea a Stocurilor de mărfuri şi materiale;
3. Ciclul operaţional şi durata de rotaţie a creanţelor;
4. Ciclul operaţional şi durata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt;
Întrebarea 4:
La ce se atribuie micşorarea rentabilităţii?
1. Normativ al fondului de rulment net;
2. Deficit care uşor tinde către normativ;
3. Excedent de fond de rulment;
4. Deficit de fond de rulment;
Întrebarea 5:
Capitalul permanent reprezintă suma dintre ce?
1. Active curente şi Datorii pe termen lung;
2. Capital propriu şi Datorii pe termen scurt;
3. Active curente şi Datorii pe termen scurt;
4. Capital propriu şi Datorii pe termen lung;
Întrebarea 6:
Numărul de rotaţie a activelor curente reprezintă raportul dintre ce?
1. Venitul din vânzări şi valoarea medie a activelor curente;
2. Venitul din vânzări şi valoarea activelor curente la început de an;
3. Valoarea medie a activelor curente şi venitul din vânzări;
4. Valoa rea activelor curente la începutul anului şi venitul din vânzări;
Întrebarea 7:
Staţionările în procesul desfăşurării activităţii operaţionale din cauza lipsei resurselor materiale
ce reprezintă?
1. Deficit care uşor tinde către normativ;
2. Excedent de fond de rulment;
3. Deficit de fond de rulment;
4. Normativ al fondului de rulment net;
Întrebarea 8:
Perioada dintre momentul achitării materialelor procurate şi momentul încasării mijloacelor
băneşti de la realizarea producţiei fabricate reprezintă care ciclu?
1. Financiar;
2. Industrial;
3. Comercial;
4. Operaţional;
Întrebarea 9:
Normativul fondului de rulment reprezintă produsul dintre ce?
1. Durata ciclului operaţional şi volumul vânzărilor;
2. Durata ciclului financiar şi mărimea vânzărilor zilnice;
3. Durata ciclului financiar şi volumul vânzărilor;
4. Durata ciclului operaţional şi mărimea vânzărilor zilnice;
Întrebarea 10:
Ce reprezintă activele curente?
1. active care parţial sunt utilizate în procesul de producţie şi îşi schimbă parţial forma;
2. active care în întregime sunt utilizate în procesul de producţie;
3. active care în întregime sunt utilizate într-un singur proces de producţie şi îşi schimbă
forma lor naturală;
4. active care parţial sunt utilizate în procesul de producţie;
Întrebarea 11:
Cât va constitui normativul fondului de rulment net, ştiind că veniturile din vânzări constituie 15
605 064 lei, veniturile din vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul vânzărilor este de 11
849 716 lei, suma totală a cheltuielilor operaţionale constituie 16 869 192 lei, Soldul mediu al
stocurilor de mărfuri şi materiale este de 9 728 322 lei, soldul mediu al creanţelor pe termen scurt
este de 2 482 556 lei şi soldul mediu al datoriilor pe termen scurt este de 7 524 635 lei?
1. 3 450 200 lei;
2. 5 480 320 lei;
3. 2 184 714 lei;
4. 8 972 829 lei;
Întrebarea 12:
Cît vor constitui vânzările medii zilnice, ştiind că veniturile din vânzări alcătuiesc 15 605 064 lei,
veniturile din vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul vânzărilor este de 11 849 716 lei ?
1. 46 230 lei;
2. 43 347 lei;
3. 34 678 lei;
4. 45 420 lei;
Întrebarea 13:
Dispuneţi de următoarele informaţii: veniturile din vânzări constituie 15 605 064 lei, veniturile
din vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul vânzărilor este de 11 849 716 lei, suma
totală a cheltuielilor operaţionale constituie 16 869 192 lei, soldul mediu al stocurilor de mărfuri
şi materiale este de 9 728 322 lei, soldul mediu al creanţelor pe termen scurt este de 2 482 556 lei
şi soldul mediu al datoriilor pe termen scurt este de 7 524 635 lei. Cu cât va fi egală durata de
rotaţie a creanţelor pe termen scurt?
1. 90 zile;
2. 52 zile;
3. 84 zile;
4. 72 zile;
Întrebarea 14:
Dispuneţi de următoarele informaţii venituri din vânzări constituie 15 605 064 lei, veniturile din
vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul vânzărilor este de 11 849 716 lei, suma totală a
cheltuielilor operaţionale constituie 16 869 192 lei, soldul mediu al stocurilor de mărfuri şi
materiale este de 9 728 322 lei, soldul mediu al creanţelor pe termen scurt este de 2 482 556 lei şi
soldul mediu al datoriilor pe termen scurt este de 7 524 635 lei. Cât va constitui durata ciclului
financiar?
1. 63 zile;
2. 529 zile;
3. 70 zile;
4. 207 zile;
Întrebarea 15:
Cu cât va fi egală durata de rotaţie a activelor curente, în condiţiile în care venitul din vânzări
constituie 21 361 294 lei, iar valoarea medie a activelor curente e de 9 868 696 lei?
1. 154 zile;
2. 166 zile;
3. 120 zile;
4. 115 zile;
Întrebarea 16:
Dacă suma efectivă a fondului de rulment este de 5 005 073 lei, iar normativul fondului de
rulment net este de 8 972 829 lei, atunci deficitul fondului de rulment net cît va constitui?
1. - 3 967 756 lei;
2. - 3 842 533 lei;
3. 13 977 902 lei;
4. 13 998 406 lei;
Întrebarea 17:
Fondul de rulment se calculă ca diferenţa dintre ce?
1. Activele curente şi Datoriile pe termen lung;
2. Datoriile pe termen lung şi Activele curente;
3. Capitalul permanent şi Activele pe termen lung;
4. Activele pe termen lung şi Capitalul permanent;
Întrebarea 18:
Ştiind că venitul din vânzări constituie 21 361 294 lei, iar valoarea medie a activelor curente e de
9 868 696 lei, cu cât va fi egal numărul de rotaţie a activelor curente?
1. 2,16 ori;
2. 3,42 ori;
3. 0,46 ori;
4. 4,65 ori;
Întrebarea 19:
Ciclul operaţional reprezintă suma dintre ce?
1. Durata de rotaţie a creanţelor şi cea a datoriilor pe termen scurt;
2. Durata de rotaţie a Stocurilor de mărfuri şi materiale şi cea a datoriilor pe termen scurt;
3. Durata de rotaţie a Stocurilor de mărfuri şi materiale şi cea a datoriilor pe termen lung;
4. Durata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt şi Durata de rotaţie a Stocurilor de
mărfuri şi materiale;
Întrebarea 20:
Fondul de rulment net reprezintă diferenţa dintre ce?
1. Capital permanent şi Datorii pe termen scurt;
2. Active curente şi Datorii pe termen scurt;
3. Capital permanent şi Active curente;
4. Active curente şi capital permanent;
Întrebarea 21:
Dispuneţi de următoarele informaţii: veniturile din vânzări constituie 15 605 064 lei, veniturile
din vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul vânzărilor este de 11 849 716 lei, suma
totală a cheltuielilor operaţionale constituie 16 869 192 lei, soldul mediu al stocurilor de mărfuri
şi materiale este de 9 728 322 lei, soldul mediu al creanţelor pe termen scurt este de 2 482 556 lei
şi soldul mediu al datoriilor pe termen scurt este de 7 524 635 lei. Cât va constitui viteza de
rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale?
1. 286 zile;
2. 296 zile;
3. 300 zile;
4. 282 zile;
Întrebarea 22:
Dacă activele curente constituie 10 962 764 lei, iar datoriile pe termen scurt alcătuiesc 5 475 304
lei, atunci fondul de rulment net cît constituie?
1. 5 487 460 lei;
2. 16 520 043 lei;
3. 20 430 000 lei;
4. 16 438 068 lei;
Întrebarea 23:
Dacă valoarea efectivă a fondului de rulment net este de 5 380 240 lei, şi normativul este de 5
000 203 lei, atunci excedentul fondului de rulment net cît va constitui?
1. 395 040 lei;
2. 380 037 lei;
3. 460 240 lei;
4. 398 520 lei;
Întrebarea 24:
Cât va constitui durata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt, ştiind că veniturile din vânzări
constituie 15 605 064 lei, veniturile din vânzări cu plata alcătuiesc 12 484 051 lei, costul
vânzărilor este de 11 849 716 lei, suma totală a cheltuielilor operaţionale constituie 16 869 192
lei, Soldul mediu al stocurilor de mărfuri şi materiale este de 9 728 322 lei, soldul mediu al
creanţelor pe termen scurt este de 2 482 556 lei şi soldul mediu al datoriilor pe termen scurt este
de 7 524 635 lei?
1. 217 zile;
2. 229 zile;
3. 161 zile;
4. 180 zile;
Întrebarea 25:
Dispuneţi de următoarele informaţii: valoarea capitalului propriu este de 34 806 158 lei, valoarea
datoriilor pe termen lung este de 2 233 069 lei, valoarea activelor pe termen lung este de 31 551
767 lei. Cât va constitui valoarea capitalului permanent?
1. 3 504 230 lei;
2. 3 302 340 lei;
3. 37 058 348 lei;
4. 37 039 227 lei;
Tema 7
Întrebarea 1:
Conducerea întreprinderii „Dacia” a însărcinat secţia de contabilitate managerială să calculeze
mărimea optimă a comenzii pentru un tip de stocuri cheie, având următoarea informaţie, cererea
anuală 300 mii unităţi, cheltuieli anuale privind păstrarea unei unităţi 400 lei pe an, cheltuieli
privind păstrarea şi executarea unei comenzi – 500 lei pentru o comandă. Cât va constitui
mărimea optimă a comenzii?
1. 985 unităţi;
2. 693 unităţi;
3. 934 unităţi;
4. 866 unităţi;
Întrebarea 2:
Produsele obţinute care urmează să fie vândute şi utilizate în cadrul întreprinderii la care dintre
elemente se referă?
1. Materiale;
2. OMVSD;
3. Producţie în curs de execuţie;
4. Produse;
Întrebarea 3:
Rezerva de OMVSD reprezintă raportul dintre ce?
1. Soldul OMVSD la sfârşitul perioadei şi costul utilizării OMVSD în cursul lunii trecute;
2. Soldul OMVSD la sfârşitul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării OMVSD în cursul
lunii trecute;
3. Soldul OMVSD la începutul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării OMVSD în
cursul lunii trecute;
4. Soldul OMVSD la începutul perioadei şi costul OMVSD în cursul lunii trecute;
Întrebarea 4:
Producţia terminată parţial la care dintre elemente se referă?
1. OMVSD;
2. Produse;
4. Materiale;
Întrebarea 5:
Dispuneţi de următoarele informaţii: soldul produselor finite la începutul lunii ianuarie la S.A.
„Dacia” constituie 1 520 lei, cel de la finele lunii este de 1 404 lei, costul vânzărilor este de 356
414 lei, iar numărul de zile de vânzări alcătuieşte 30 zile. Numărul de rotaţie a produselor finite
cît constituie?
1. 237;
2. 258;
3. 244;
4. 241;
Întrebarea 6:
Durata de rotaţie a OMVSD caracterizează care raport?
1. Utilizarea OMVSD şi valoarea OMVSD la începutul perioadei;
2. Utilizarea OMVSD şi valoarea medie a OMVSD;
3. Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
4. Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
Întrebarea 7:
Întreţinerea personalului de deservire a depozitelor la ce se referă?
1. Cheltuieli aferente executării comenzii;
2. Cheltuieli aferente păstrării şi executării comenzii;
3. Cheltuieli aferente insuficienţei stocurilor;
4. Cheltuieli aferente păstrării stocurilor;
Întrebarea 8:
Mărimea optimă a comenzii este acea mărime la care cheltuielile cum sînt?
1. Cheltuielile privind plasarea stocurilor este maximă;
2. Suma cheltuielilor privind păstrarea şi plasarea comenzii este maximă;
3. Suma cheltuielilor privind păstrarea şi plasarea comenzii este minimă;
4. Cheltuielile privind păstrarea stocurilor este minimă;
Întrebarea 9:
Ştiind că soldul materialelor la începutul lunii ianuarie la S.A. „Dacia” constituie 309 451 lei, iar
cel la finele lunii este de 296 263 lei, utilizarea materialelor este de 204 883 lei, numărul de zile
de producţie este de 30 zile. Cât va constitui coeficientul de rotaţie a materialelor?
1. 0,83;
2. 0,79;
3. 0,68;
4. 0,66;
Întrebarea 10:
Soldul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la începutul lunii ianuarie este de 47 595 lei, la
finele lunii constituie 46 795 lei, utilizarea acestora fiind de 1 500 lei, numărul de zile de
producţie este de 30 zile. Cît va constitui durata de rotaţie a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată?
1. 957 zile;
2. 980zile;
3. 938 zile;
4. 994 zile;
Întrebarea 11:
Durata de rotaţie a materialelor caracterizează care raport?
1. Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a materialelor;
2. Numărul de zile de vânzări în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a materialelor;
3. Utilizarea materialelor şi valoarea materialelor;
4. Utilizarea materialelor şi valoarea medie a materialelor;
Întrebarea 12:
Pierderea vânzărilor viitoare din cauza pierderii posibile a clienţilor în ce se include?
Întrebarea 13:
Rotaţia OMVSD se determină ca raportul dintre ce?
1. Utilizarea OMVSD şi valoarea OMVSD la începutul perioadei;
2. Utilizarea OMVSD şi valoarea medie a OMVSD;
3. Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
4. Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
Întrebarea 14:
Știind că cererea anuală constituie 300 mii unităţi, cheltuielile anuale privind păstrarea unei
unităţi 400 lei pe an, cheltuieli privind păstrarea şi executarea unei comenzi – 500 lei pentru o
comandă, cât vor constitui cheltuielile privind păstrarea stocurilor?
1. 173 182;
2. 173 210;
3. 173 200;
4. 173 186;
Întrebarea 15:
Cât va constitui durata de rotaţie a produselor finite, ştiind că soldul produselor finite la începutul
lunii la S.A. „Dacia” constituie 1 520 lei, cel de la finele lunii este de 1 404 lei, costul vânzărilor
este de 356 414 lei, iar numărul de zile de vânzări alcătuieşte 30 zile?
1. 0,26 zile;
2. 015 zile;
3. 0,18 zile;
4. 0,12 zile;
Întrebarea 16:
Ştiind că soldul materialelor la începutul lunii ianuarie la S.A. „Dacia” constituie 309 451 lei, iar
cel la finele lunii este de 296 263 lei, utilizarea materialelor este de 204 883 lei, numărul de zile
de producţie este de 30 zile, cu cât va fi egală durata de rotaţie a materialelor?
1. 44 zile;
2. 52 zile;
3. 46 zile;
4. 58 zile;
Întrebarea 17:
Inventarul de producţie la care dintre SMM se referă?
1. Produse;
2. OMVSD;
4. Materiale;
Întrebarea 18:
Durata de rotaţie a produselor finite (PF) se determină ca raportul dintre ce?
1. Numărul de zile de producţie şi coeficientul de rotaţie a PF;
2. Costul vânzărilor şi valoarea medie a PF;
3. Utilizarea PF şi valoarea medie a PF;
4. Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a PF;
Întrebarea 19:
Cît va constitui coeficientul de rotaţie a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în baza
următoarelor date. Soldul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la începutul lunii ianuarie
este de 47 595 lei, la finele lunii constituie 46 795 lei, utilizarea acestora fiind de 1 500 lei,
numărul de zile de producţie este de 30 zile?
1. 0,032;
2. 0,026;
3. 0,020;
4. 0,039;
Întrebarea 20:
Rotaţia materialelor se determină ca raportul dintre ce?
1. Utilizarea materialelor şi valoarea materialelor la începutul perioadei;
2. Utilizarea materialelor şi valoarea medie a materialelor;
3. Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie;
4. Coeficientul de rotaţie a materialelor şi numărul de zile de producţie în cursul perioadei;
Întrebarea 21:
Deteriorarea şi învechirea morală a SMM la ce se referă?
Întrebarea 22:
Care va fi mărimea cheltuielilor privind executarea unei comenzi, ştiind că cererea anuală este de
300 mii unităţi, cheltuieli anuale privind păstrarea unei unităţi 400 lei pe an, cheltuieli privind
păstrarea şi executarea unei comenzi – 500 lei pentru o comandă?
1. 173 200;
2. 173 210;
3. 173 186;
4. 173 182;
Întrebarea 23:
Rotaţia produselor finite (PF) reprezintă raportul dintre ce?
1. Costul vânzărilor şi valoarea medie a PF;
2. Utilizarea PF şi valoarea medie a PF;
3. Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a PF;
4. Numărul de zile de producţie şi coeficientul de rotaţie a PF;
Întrebarea 24:
Rezerva de materiale caracterizează care raport?
1. Soldul materialelor la începutul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării materialelor
cursul lunii trecute;
2. Soldul materialelor la sfârşitul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării materialelor;
3. Soldul materialelor la începutul perioadei şi costul utilizării materialelor în cursul lunii
trecute;
4. Soldul materialelor la sfârşitul perioadei şi costul utilizării materialelor în cursul lunii trecute;
Întrebarea 25:
Materiile prime la care din SMM se referă?
1. OMVSD;
2. Materiale;
3. Produse;
Tema 8
Întrebarea 1:
În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată aninată în luna
aprilie - constituie 60 mii lei, în luna mai – 90 mii lei, în luna iunie – 120 mii lei. Disciplina de
plată a clienţilor întreprinderii este următoarea:
- 10 % din clienţi efectuează plăţile în decurs de o lună din momentul vânzărilor;
- 30 % în prima lună ce urmează după luna vânzării;
- 40 % după două luni.
Valoarea creanţelor pentru luna mai cît constituie?
1. 8 mii lei;
2. 54 mii lei;
3. 16 mii lei;
4. 24 mii lei;
Întrebarea 2:
Durata medie de recuperare a creanţelor reprezintă care raport?
1. numărul de zile în perioada analizată şi numărul de rotaţii a creanţelor;
2. venitul din vânzări şi valoarea creanţelor la sfârşitul anului;
3. numărul de rotaţii a creanţelor şi numărul de zile în perioada analizată;
4. venitul din vânzări şi valoarea medie a creanţelor;
Întrebarea 3:
Dacă din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se achită în decurs de
10 zile, iar celelalte 30 % până în a 30-a zi, atunci durata medie de rotaţie a creanţelor cît
constituie?
1. 14 zile;
2. 16 zile;
3. 12 zile;
4. 18 zile;
Întrebarea 4:
aprilie - constituie 60 mii lei, în luna mai – 90 mii lei, în luna iunie – 120 mii lei.
Disciplina de plată a clienţilor întreprinderii este următoarea:
Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna mai cît constituie?
1. 10 %;
2. 20 %;
3. 90 %;
4. 60 %;
Întrebarea 5:
Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna aprilie cît constituie?
1. 20 %;
2. 10 %;
3. 90 %;
4. 60 %;
Întrebarea 6:
Accelerarea rotaţiei creanţelor este pentru întreprindere ce tip de tendinţă?
1. pozitivă;
2. negativă;
3. nici pozitivă, nici negativă;
4. influienţă limitată asupra activităţii întreprinderii
Întrebarea 7:
Ce reprezintă creanţele?
1. atragerea mijloacelor în circuitul economic al întreprinderii;
2. nici atragerea, nici extragerea;
3. atragerea şi parţial extragerea din circuitul economic al întreprinderii;
4. extragerea mijloacelor din circuitul economic al întreprinderii;
Întrebarea 8:
Creşterea perioadei de recuperare a creanţelor este pentru întreprindere ce tip de tendinţă?
1. negativă;
2. nici pozitivă, nici negativă;
3. influienţă limitată asupra activităţii întreprinderii;
4. pozitivă;
Întrebarea 9:
În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată amînată în luna
aprilie constituie 60 mii lei, în luna mai – 90 mii lei, în luna iunie – 120 mii lei.
- 10 % din clienţi efectuează plăţile în decurs de o lună din momentul vânzări;
- 40 % după două luni. Valoarea creanţelor pentru luna aprilie cît constituie?
1. 28 mii lei;
2. 24 mii lei;
3. 6 mii lei;
4. 12 mii lei;
Întrebarea 10:
Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna iunie cît constituie?
1. 60 %;
2. 90%;
3. 10 %;
4. 20 %;
Întrebarea 11:
Numărul de rotaţii a creanţelor se determină ca raportul dintre ce?
1. valoarea medie a creanţelor şi venitul din vânzări;
2. valoarea creanţelor la sfârşitul anului şi venitul din vânzări;
3. venitul din vânzări şi valoarea creanţelor la sfârşitul anului;
4. venitul din vânzări şi valoarea medie a creanţele;
Întrebarea 12:
Să presupunem că întreprinderea S.A. „Nica” producător de mobilă, comercializează 1 000
canapele pe an la preţul de 2 540 lei unitatea. Vânzările se efectuează cu plata aninată cu condiţia
2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se achită în
decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30 –a zi. Valoarea medie a creanţelor la S.A.
„Nica” constituie 112 900 lei. Cât va constitui numărul de rotaţii a creanţelor?
1. 0,06;
2. 13,20;
3. 22,50;
4. 2,80;
Întrebarea 13:
Valoarea creanţelor pentru luna iunie cît constituie?
1. 108 mii lei;
2. 24 mii lei;
3. 106 mii lei;
4. 20 mii lei;
Întrebarea 14:
Capacitatea financiară a clientului necesară pentru primirea creditului la care dintre elementele
politice de credit se referă?
1. reduceri;
2. politica de încasare a datoriilor;
3. perioada de creditare;
4. standarde ale solvabilităţii;
Întrebarea 15:
Situaţia în care vânzătorul cere achitarea facturilor în decurs de 30 zile, însă oferă reduceri în
proporţie de 5 % cumpărătorilor care efectuează plăţile în decurs de 10 zile este redată de care
condiţie?
1. 5/10 – 5/30;
2. 5/10 – 30/n;
3. 5/10 – 10/30;
4. 5/10 – n/30;
Întrebarea 16:
Diminuarea preţului în cazul plăţilor anticipate la ce se referă?
1. reduceri;
Întrebarea 17:
canapele pe an la preţul de 2 540 lei unitatea. Vânzările se efectuează cu plata amînată cu
condiţia 2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se
achită în decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30 –a zi. Valoarea medie a creanţelor la
S.A. „Nica” constituie 112 900 lei. Care va fi mărimea vânzărilor zilnice?
1. 7 006;
2. 7 056;
3. 7 080;
4. 7 024;
Întrebarea 18:
canapele pe an la preţul de 2 540 lei unitatea. Vânzările se efectuează cu plata aninată cu condiţia
2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se achită în
decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30 –a zi. Valoarea medie a creanţelor la S.A.
„Nica” constituie 112 900 lei. Cît va constitui durata de rotaţie a creanţelor?
1. 18 zile;
2. 23 zile;
3. 16 zile;
4. 14 zile;
Întrebarea 19:
Intervalul de timp în decursul căruia clienţii trebuie să se achite ține de ce?
4. reduceri;
Întrebarea 20:
Stabilirea criteriilor privind duritatea aplicată faţă de debitorii care nu plătesc la care dintre
elementele politicii de credit se referă?
3. reduceri;

Management Financiar 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Financiar 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1

S-ar putea să vă placă și