TEMA 1

Întrebarea 1:
Managementul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor funcţiei generale de management, care
determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementează în cadrul
sistemului calităţii, prin mijloace cum ar fi:
Variante de răspuns:
1. planificarea, organizarea şi coordonarea resurselor umane, informaţionale, materiale şi financiare în
vederea realizării scopurilor întreprinderii
2. planificarea, ţinerea sub control, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii
3. planificarea, ţinerea sub control şi analiza posibilităţilor clienţilor, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii
produselor, proceselor sau serviciilor
4. planificarea şi organizarea proceselor de muncă, care contribuie la satisfacerea cerinţelor clienţilor

Întrebarea 2:
Activităţile desfăşurate în fiecare dintre etapele traiectoriei produsului, în vederea îmbunătăţirii
performanţelor tuturor proceselor şi rezultatelor acestor procese, pentru a asigura satisfacerea mai bună a
nevoilor clienţilor, în condiţii de eficienţă reprezintă noţiunea:
Variante de răspuns:
1. principiului „Abordarea bazată pe proces”
2. funcţiei „Îmbunătăţirea calităţii”
3. principiului „Îmbunătăţirea continuă”
4. funcţiei „Asigurarea calităţii”

Întrebarea 3:
Luând în considerare opiniile exprimate în literatura de specialitate, pot fi puse în evidenţă două orientări
principale în managementul calităţii:
Variante de răspuns:
1. tehno-ştiinţifică şi raţionalist-responsabilizantă
2. tehno-organizaţională şi raţionalist-motivantă
3. tehno-managerială şi raţionalist-responsabilizantă
4. sistematică şi sistemistă
Întrebarea 4:

Importanţa managementului calităţii rezultă din faptul că:

Variante de răspuns:
1. clientul doreşte să aibă încredere în capacitatea întreprinderii de a-i formula calitatea cerută şi de a
obţine această calitate
2. pentru o întreprindere, a realiza şi menţine calitatea dorită de client, în condiţii de eficienţă,
reprezintă o necesitate în afaceri
3. întreprinderea trebuie să ia tot mai mult în considerare cerinţele angajaţilor, concretizate în
instrucţiuni de serviciu şi alte documente, care vizează protecţia vieţii şi sănătăţii individului şi protecţia
mediului înconjurător
4. se axează pe considerentele menţionate în toate variantele de răspuns

Întrebarea 5:
Ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale firmei în domeniul
calităţii, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor reprezintă noţiunea:
Variante de răspuns:
1. principiului „Abordarea bazată pe proces”
2. principiului „Îmbunătăţirea continuă”
3. funcţiei „Organizarea calităţii”
4. funcţiei „Planificarea calităţii”

Întrebarea 6:
Pentru a conduce organizaţia spre îmbunătăţirea performanţelor sale, managementul de cel mai înalt
nivel utilizează:
Variante de răspuns:
1. sarcinile managementului calităţii
2. principiile managementului calităţii
3. obiectivele managementului calităţii
4. funcţiile managementului calităţii

Întrebarea 7:
Sistemul calităţii reprezintă:
Variante de răspuns:
1. structura şi mecanismul de funcţionare a întreprinderii, precum şi procesele din domeniul asigurării
calităţii
2. structura organizatorică, procedurile, procesele şi resursele necesare pentru implementarea
managementului calităţii
3. îmbinarea resurselor umane, materiale şi financiare în direcţia realizării scopurilor referitoare la
calitate
4. structura organizatorică, procedurile şi resursele necesare pentru perfecţionarea managementului
calităţii

Întrebarea 8:
Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii s-a constituit în anul:
Variante de răspuns:
1. 1950
2. 1960
3. 1988
4. 1920

Întrebarea 9:
Care expresie de mai jos nu face parte din principiile managementului calităţii?
Variante de răspuns:
1. Orientarea către client.
2. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii.
3. Implicarea personalului.
4. Abordarea managementului ca parte componentă a unui sistem.

Întrebarea 10:
În ce măsură managementul calităţii corelează cu alte ştiinţe?
Variante de răspuns:
1. Corelează direct numai cu ştiinţele economice.
2. Corelează direct sau indirect cu ştiinţele economice şi sociale.
3. Corelează direct sau indirect cu majoritatea ştiinţelor contemporane şi sferelor de activitate.
4. Managementul calităţii este o ştiinţă absolut independentă.

Întrebarea 11:
Fundamentele teoretice ale managementului calităţii au fost definite pe baza cercetărilor şi lucrărilor
elaborate de pionierii mişcării pentru calitate – oameni de ştiinţă, dar şi practicieni, începând mai ales cu
anii:
Variante de răspuns:
1. ’50 ai secolului XX
2. ’88 ai secolului XIX
3. ’60 ai secolului XX
4. ’20 ai secolului XX

Întrebarea 12:
Funcţiile managementului calităţii sunt:
Variante de răspuns:
1. planificarea, organizarea, coordonarea, motivarea şi ţinerea sub control a metodelor de asigurare a
calităţii
2. planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, ţinerea sub control, asigurarea şi
îmbunătăţirea calităţii
3. orientarea către client, leadership-ul, implicarea personalului, abordarea bazată pe proces, abordarea
managementului ca sistem, abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor
4. planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul, asigurarea relaţiilor reciproc avantajoase
cu furnizorii, îmbunătăţirea continuă a calităţii

Întrebarea 13:
Explicaţi principiul „Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor”.
Variante de răspuns:
1. Un obiectiv permanent al organizaţiei ar trebui să fie îmbunătăţirea continuă a performanţelor sale.
2. Managementul organizaţiei trebuie să ia decizii pe baza rezultatelor din analiza datelor şi
informaţiilor obiective.
3. Liderii stabilesc unitatea dintre scopul şi orientarea organizaţiei; aceştia ar trebui sa creeze şi să
menţină un climat intern favorabil implicării personalului în luarea deciziilor.
4. Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea ar trebui să înţeleagă necesităţile curente şi viitoare ale
clienţilor, ar trebui sa le satisfacă cerinţele şi să se preocupe să le depăşească aşteptările, deci trebuie să-
şi dezvolte sistemul său decizional.

Întrebarea 14:
Întreprinderea urmăreşte să obţină asemenea produse care satisfac o necesitate sau corespund unui
obiectiv bine definit, satisfac aşteptările clientului, sunt conforme cu standardele şi specificaţiile
aplicabile, sunt conforme cerinţelor societăţii, ţin seama de necesitatea protecţiei mediului, sunt oferite la
preţuri competitive, sunt obţinute în condiţii de profit, prin intermediul:
Variante de răspuns:
1. politicii întreprinderii în domeniul calităţii
2. managementului calităţii
3. sistemului calităţii
4. procedurilor, proceselor şi resurselor necesare

TEMA 2
Întrebarea 1:
Calitatea este considerată o mărime care poate fi măsurată exact. Ea este definită ca reprezentând
ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului. Aceste expresii reprezintă caracteristica orientării:
Variante de răspuns:
1. spre procesul de producţie
2. spre produs
3. spre costuri
4. spre utilizator

Întrebarea 2:
Calitatea este privită din perspectiva producătorului. Pentru fiecare produs există cerinţe specificate, care
trebuie îndeplinite. Produsul este considerat „de calitate”, atunci când corespunde specificaţiilor. Aceste
expresii reprezintă caracteristica orientării:
Variante de răspuns:
1. spre utilizator
2. spre procesul de producţie
3. spre produs
4. spre costuri

Întrebarea 3:
Prin „neconformitate” se înţelege:
Variante de răspuns:
1. abaterea justificată a unei sau mai multor caracteristici de calitate în raport cu exigenţele specificate
2. abaterea sau absenţa uneia sau mai multor caracteristici de calitate sau a elementelor sistemului
calităţii, în raport cu cerinţele specificate
3. nesatisfacerea unei cerinţe, sau a unei aşteptări rezonabile privind utilizarea prevăzută, inclusiv a celor
referitoare la securitate
4. caracteristicile unei entităţi, exprimate în termeni cantitativi sau calitativi, care fac imposibilă
realizarea şi examinarea entităţii respective

Întrebarea 4:
În ultimele decenii creşterea deosebită a importanţei calităţii a fost determinată, în principal, de:
Variante de răspuns:
1. creşterea productivităţii muncii la nivel de întreprindere
2. intensificarea concurenţei; sporirea continuă a exigenţelor clienţilor şi ale societăţii; creşterea
complexităţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora
3. preţurile mai scăzute, obţinute pe seama utilizării unei forţe de muncă mai ieftine
4. automatizarea proceselor de producţie în cadrul întreprinderilor

Întrebarea 5:
Calitatea reprezintă o entitate atemporală, absolutul, fiind percepută de fiecare individ în mod subiectiv.
Această expresie reprezintă caracteristica orientării:
Variante de răspuns:
1. spre produs
2. spre procesul de producţie
3. spre utilizator
4. transcendente

Întrebarea 6:
Calitatea produsului reprezintă aptitudinea de a fi corespunzătoare pentru utilizare. Fiecare client are
preferinţe individuale, care pot fi satisfăcute prin caracteristici de calitate diferite ale produselor. Acest
punct de vedere este preferat de adepţii unei economii de piaţă. Aceste expresii reprezintă caracteristica
orientării:
Variante de răspuns:
1. spre costuri
2. spre produs
3. spre utilizator
4. spre procesul de producţie

Întrebarea 7:
Standardul ISO 8402 defineşte „clasa” („grade”) ca reprezentând:
Variante de răspuns:
1. categoria sau rangul atribuit entităţilor, care îndeplinesc aceeaşi funcţie în utilizare, dar care
diferă prin cerinţele referitoare la calitate
2. categoria sau rangul atribuit entităţilor, care îndeplinesc funcţii diferite în utilizare, dar care sunt
identice prin cerinţele referitoare la calitate
3. categoria sau rangul atribuit entităţilor, care îndeplinesc aceeaşi funcţie în utilizare şi care sunt identice
prin cerinţele referitoare la calitate
4. produsul/serviciul care reflectă o diferenţă prevăzută sau recunoscută în ceea ce priveşte cerinţele
referitoare la calitate, accentul fiind pus pe relaţia dintre funcţia în utilizare şi cost

Întrebarea 8:
Prin „defect” se înţelege:
Variante de răspuns:
1. abaterea justificată a unei sau mai multor caracteristici de calitate în raport cu exigenţele specificate
2. abaterea sau absenţa uneia sau mai multor caracteristici de calitate sau a elementelor sistemului
calităţii, în raport cu cerinţele specificate
3. nesatisfacerea unei cerinţe, sau a unei aşteptări rezonabile privind utilizarea prevăzută, inclusiv
a celor referitoare la securitate
4. caracteristicile unei entităţi, exprimate în termeni cantitativi sau calitativi, care fac imposibilă
realizarea şi examinarea entităţii respective
Întrebarea 9:
Calitatea produselor este definită prin intermediul costurilor şi, implicit, a preţurilor la care sunt
comercializate. Un produs este considerat „de calitate” atunci când oferă anumite performanţe la un nivel
acceptabil al preţului. Aceste expresii reprezintă caracteristica orientării:
Variante de răspuns:
1. spre utilizator
2. spre procesul de producţie
3. spre produs
4. spre costuri

Întrebarea 10:
Asigurarea calităţii prin control este caracteristică:
Variante de răspuns:
1. anilor ‘60 ai secolului XX
2. primei jumătăţi a secolului XX
3. anilor ‘50 ai secolului XX
4. anilor ‘80 ai secolului XX

Întrebarea 11:
În anii ‘50 ai secolului XX calitatea produselor şi serviciilor era asigurată prin:
Variante de răspuns:
1. control
2. metode statistice
3. motivarea personalului
4. concepte integratoare

Întrebarea 12:
„Cerinţele pentru calitate” sunt definite ca reprezentând:
Variante de răspuns:
1. abaterea sau absenţa uneia sau mai multor caracteristici de calitate în raport cu exigenţele specificate
2. expresii ale nevoilor, sau traducerea lor într-un ansamblu de sarcini, privind caracteristicile unei
entităţi, exprimate în termeni cantitativi sau calitativi, pentru a face posibilă analizarea nevoilor clienţilor
3. o diferenţă prevăzută sau recunoscută în ceea ce priveşte exigenţele referitoare la calitate
4. expresii ale nevoilor, sau transpunerea lor într-un ansamblu de cerinţe, privind caracteristicile
unei entităţi, exprimate în termeni cantitativi sau calitativi, pentru a face posibilă realizarea şi
examinarea entităţii respective

Întrebarea 13:
Asigurarea calităţii prin motivarea personalului este caracteristică:
Variante de răspuns:
1. primei jumătăţi a secolului XX
2. anilor ‘80 ai secolului XX
3. anilor ‘50 ai secolului XX
4. anilor ‘60 ai secolului XX

Întrebarea 14:
Conform standardului internaţional ISO 8402 „calitatea” reprezentă:
Variante de răspuns:
1. ansamblul caracteristicilor unei colectivităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile
exprimate sau implicite ale consumatorilor
2. ansamblul caracteristicilor unei entităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile
exprimate sau implicite ale clienţilor
3. o entitate în dependenţă de care produsul oferă anumite performanţe la un nivel acceptabil al preţului
4. ansamblul elementelor unei unităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau
explicite ale consumatorilor

Întrebarea 15:
În prima jumătate a secolului XX, departajarea pe piaţă a întreprinderilor se realiza prin:
Variante de răspuns:
1. automatizarea producţiei
2. calitatea produselor/serviciilor oferite
3. capacitatea de adaptare a întreprinderii la cerinţele pieţei
4. preţurile mai scăzute, obţinute pe seama utilizării unei forţe de muncă mai ieftine

Întrebarea 16:
Etapa promovării unor concepte integratoare de asigurare a calităţii se caracterizează prin faptul că:
Variante de răspuns:
1. în această perioadă au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea ştiinţifică a muncii
2. sunt elaborate şi dezvoltate o serie de metode şi tehnici noi, printre care „Quality Function
Deployment”, metoda Taguchi, Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (FMEA) etc.
3. se „redescoperă” omul, punându-se accentul pe motivarea lucrătorilor în asigurarea calităţii
4. în această perioadă se pune accentul pe controlul pe flux tehnologic, urmărindu-se identificarea
cauzelor defectelor, în scopul prevenirii lor în procesele ulterioare

Întrebarea 17:
David Garwin, profesor la Harvard Business School, a pus în evidenţă următoarele orientări principale în
definirea calităţii produselor:
Variante de răspuns:
1. transcendentă, spre produs, spre proces, spre costuri, spre furnizor
2. spre concurenţă, transcendentă, spre proces, spre costuri, spre utilizator
3. transcendentă, spre produs, spre proces, spre furnizor, spre utilizator
4. spre utilizator, spre produs, spre costuri, spre proces, transcendentă

Întrebarea 18:
În a doua jumătate a secolului XX intensificarea concurenţei, sporirea continuă a exigenţelor clienţilor şi
ale societăţii, creşterea complexităţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora au contribuit la:
Variante de răspuns:
1. creşterea productivităţii muncii la nivel de întreprindere
2. automatizarea proceselor de producţie în cadrul întreprinderilor
3. creşterea importanţei calităţii în competitivitatea întreprinderilor
4. diminuarea capacităţii de adaptarea a întreprinderilor la cerinţele pieţei

TEMA 3
Întrebarea 1:
Timp de 14 ani a fost vice preşedinte şi Director de Calitate în International Telephone & Telegraph
Corporation, cu responsabilităţi mondiale privind calitatea.
Variante de răspuns:
1. Edvard Deming
2. Kaoru Ishikawa
3. Philip Crosby
4. Joseph Juran

Întrebarea 2:
Experiența lui a fost folosită în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a ajuta Statele Unite în
eforturile acesteia de aşi îmbunătăți calitatea utilajelor de luptă.
Variante de răspuns:
1. Philip Crosby
2. Edvard Deming
3. Joseph Juran
4. Kaoru Ishikawa

Întrebarea 3:
Philip Crosby a elaborat:
Variante de răspuns:
1. conceptul „Controlul total al calităţii”.
2. ciclul PDCA.
3. conceptul „Zero defecte”.
4. conceptul „Trilogia calităţii”.

Întrebarea 4:
Cine a elaborat conceptul „Trilogia calităţii”?
Variante de răspuns:
1. Philip Crosby
2. Kaoru Ishikawa
3. Joseph Juran
4. Armand Feigenbaum

Întrebarea 5:
Este fondatorul şi preşedintele Academiei Internaţionale a Calităţii.
Variante de răspuns:
1. Kaoru Ishikawa
2. Joseph Juran
3. Armand Feigenbaum
4. Edvard Deming

Întrebarea 6:
El se află la originea cercurilor de control al calităţii, denumite mai tîrziu cercurile calităţii.
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Armand Feigenbaum
3. Kaoru Ishikawa
4. Edvard Deming
Întrebarea 7:
Este iniţiatorul conceptului “zero defecte”, concept ce este mult promovat, în prezent, de multe firme, în
cadrul strategiilor lor referitoare la calitate.
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Kaoru Ishikawa
3. Armand Feigenbaum
4. Philip Crosby

Întrebarea 8:
În anii ‘50 ai sec. XX a fost reconstruită industria Japoniei în baza unui program elaborat de:
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Philip Crosby
3. Kaoru Ishikawa
4. Edvard Deming

Întrebarea 9:
„Cercurile calităţii” au fost înfiinţate de către:
Variante de răspuns:
1. Kaoru Ishikawa
2. Edvard Deming
3. Armand Feigenbaum
4. Joseph Juran

Întrebarea 10:
Edvard Deming:
Variante de răspuns:
1. A ocupat prima sa funcţie într-o companie de electricitate din Chicago.
2. A predat fizica, matematica, statistica și calitatea în Japonia.
3. Toate variantele sunt corecte.
4. A obţinut gradul de doctor în ştiinţe fizico-matematice în SUA.

Întrebarea 11:
A conceput şi dezvoltat “diagrama cauză-efect”, care a devenit unul din cele mai cunoscute şi utilizate
instrumente ale calităţii.
Variante de răspuns:
1. Kaoru Ishikawa
2. Edvard Deming
3. Philip Crosby
4. Joseph Juran

Întrebarea 12:
1) asigurarea calităţii; 2) ţinerea sub control a calităţii; 3) ţinerea sub control a costurilor, cantităţilor şi
termenelor de livrare. Acestea reprezintă:
Variante de răspuns:
1. Trei aspecte, pe care Armand Feigenbaum le consideră deosebit de importante în abordarea calităţii.
2. Trei principii pentru dezvoltarea managementului calităţii ale lui Edvard Deming.
3. „Trilogia calităţii” a lui Joseph Juran.
4. Trei componente ale conceptului Company Wide Quality Control elaborat de Kaoru Ishikawa.

Întrebarea 13:
1) planificarea calităţii; 2) controlul calităţii; 3) îmbunătăţirea calităţii. Acestea reprezintă:
Variante de răspuns:
1. Trei componente ale conceptului Company Wide Quality Control elaborat de Kaoru Ishikawa.
2. „Trilogia calităţii” a lui Joseph Juran.
3. Trei aspecte, pe care Armand Feigenbaum le consideră deosebit de importante în abordarea calităţii.
4. Trei principii pentru dezvoltarea managementului calităţii ale lui Edvard Deming.

Întrebarea 14:
1) Quality is free (Calitatea este gratuită); 2) Quality without Tears (Calitatea fără Lacrimi); 3) The Art
of Getting Your Own Sweet Way (Arta de a Obţine Propriul Drum Dulce). Aceste cărţi au fost scrise de
către:
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Philip Crosby
3. Kaoru Ishikawa
4. Edvard Deming

Întrebarea 15:
Este un guru al calităţii „bine vîndut”.
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Philip Crosby
3. Kaoru Ishikawa
4. Edvard Deming

Întrebarea 16:
1) cerinţa consumatorului determină calitatea; 2) toţi sunt răspunzători pentru calitate, începînd cu
conducerea de vîrf a firmei şi pînă la ultimul lucrător; 3) toate compartimentele firmei, deci nu numai
producţia, participă la realizarea calităţii. Acestea reprezintă:
Variante de răspuns:
1. „Trilogia calităţii” a lui Joseph Juran.
2. Trei componente ale conceptului Company Wide Quality Control elaborat de Kaoru Ishikawa.
3. Trei aspecte, pe care Armand Feigenbaum le consideră deosebit de importante în abordarea
calităţii.
4. Trei principii pentru dezvoltarea managementului calităţii ale lui Edvard Deming.

Întrebarea 17:
A devenit binecunoscut după publicarea primei sale cărţi Quality Control Handbook, în 1951.
Variante de răspuns:
1. Kaoru Ishikawa
2. Edvard Deming
3. Philip Crosby
4. Joseph Juran

Întrebarea 18:
A elaborat ciclul PDCA.
Variante de răspuns:
1. Edvard Deming
2. Kaoru Ishikawa
3. Joseph Juran
4. Philip Crosby

Întrebarea 19:
A observat că 15% din noncalitate se datora muncitorilor, restul de 85% fiind datorat unui management
slab, a unor sisteme şi procese inadecvate.
Variante de răspuns:
1. Edvard Deming
2. Kaoru Ishikawa
3. Joseph Juran
4. Armand Feigenbaum

Întrebarea 20:
A elaborat conceptul Company Wide Quality Control.
Variante de răspuns:
1. Joseph Juran
2. Kaoru Ishikawa
3. Edvard Deming
4. Philip Crosby

TEMA 4
Întrebarea 1:
În dependenţă de complexitatea lor indicatorii calităţii pot fi:
Variante de răspuns:
1. simpli, sintetici, integrali
2. tehnici, sociali, ergonomici, organoleptici
3. simpli, pertinenţi, verificabili
4. fiabili, mentenabili, disponibili, durabili

Întrebarea 2:
Pentru calcularea nivelului calităţii unui produs pot fi utilizate mai multe metode având în vedere
complexitatea acestuia şi marea varietate a elementelor care îl caracterizează. Metodele bazate pe
indicatorii sintetici ai grupelor de caracteristici includ:
Variante de răspuns:
1. metoda mediei aritmetice, metoda mediei geometrice
2. calculul nivelului calităţii prin compararea cu alte produse
3. calculul coeficientului calităţii
4. metode similare cu cele utilizate la calculul calităţii tehnice

Întrebarea 3:
Analiza noncalităţii impune mai întâi identificarea şi inventarierea cât mai completă a caracteristicilor
produsului şi a defectelor de fabricaţie posibile care pot fi:
Variante de răspuns:
1. fiabile, mentenabile, disponibile, durabile
2. tehnice, sociale, economice
3. sociale, ergonomice, estetice, organoleptice
4. critice, principale, secundare, minore

Întrebarea 4:
Indicatorii calităţii sunt:
Variante de răspuns:
1. expresii numerice simple sau agregate ale caracteristicilor de calitate stabiliţi prin măsurători
sau calcule
2. valorile numerice sau nenumerice ale caracteristicilor de calitate ale produselor stabiliţi prin
măsurători sau calcule
3. valorile numerice simple ale nivelelor de calitate ale produselor stabiliţi prin măsurători sau calcule
4. expresii numerice simple ale valorilor de calitate stabiliţi prin măsurători sau calcule

Întrebarea 5:
Principalele metode utilizate pentru măsurarea caracteristicilor de calitate sunt grupate după natura
mijloacelor de măsurare în:
Variante de răspuns:
1. metode tehnice, metode bazate pe expertize, metode sociologice
2. metode tehnice, metode sociale, metode psihologice
3. metode statistice, metode analitice, metode socio-economice
4. metode statistice, metode matematice, metode analitico-experimentale

Întrebarea 6:
Aptitudinea produsului de a răspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat reprezintă:
Variante de răspuns:
1. durabilitatea
2. disponibilitatea
3. fiabilitatea
4. mentenabilitatea

Întrebarea 7:
Indicatorul complex sau integral al calităţii unui produs măsoară nivelul calitativ al acestuia şi se
calculează prin:
Variante de răspuns:
1. raportul dintre consumurile totale şi valoarea producţiei globale
2. luarea în considerare a tuturor caracteristicilor de calitate
3. raportul dintre efort şi efect
4. luarea în considerare a celor mai semnificative caracteristici de calitate

Întrebarea 8:
Ce reprezintă calimetria?
Variante de răspuns:
1. Domeniul specific al preocupărilor umane, considerat de unii specialişti chiar ramură distinctă a
ştiinţei, obiectul de activitate al căruia îl constituie problema măsurării calităţii.
2. Ştiinţa care se preocupă de elaborarea şi implementarea metodelor de asigurare a nivelului calităţii.
3. Domeniul specific al preocupărilor umane, considerat de unii specialişti chiar ramură distinctă a
ştiinţei, obiectul de activitate al căruia îl constituie problema asigurării şi îmbunătăţirii nivelului calităţii.
4. Totalitatea activităţilor, care au ca scop final realizarea obiectivelor întreprinderii referitoare la
calitate.

Întrebarea 9:
Aptitudinea unui produs de aşi îndeplini funcţiile pentru care a fost realizat o perioadă de timp cel puţin
egală cu durata normală de viaţă reprezintă:
Variante de răspuns:
1. mentenabilitatea
2. disponibilitatea
3. fiabilitatea
4. durabilitatea

Întrebarea 10:
Ce reprezintă fiabilitatea nominală?
Variante de răspuns:
1. Care studiază defectele accidentale apărute în timpul exploatării produselor.
2. Care reflectă nivelul fiabilităţii la utilizatorii produsului în condiţii concrete de exploatare.
3. Este înscrisă în diferite documente referitoare la produs: standarde, norme tehnice, contracte.
Aceasta se referă de regulă la un nume de produs şi nu la un exemplar realizat deja.
4. Este dată de niveluri ale indicatorilor de fiabilitate calculate în urma unor analize speciale numite
încercări de fiabilitate.

Întrebarea 11:
Ce reprezintă fiabilitatea experimentală?
Variante de răspuns:
1. Care studiază defectele accidentale apărute în timpul exploatării produselor.
2. Este dată de niveluri ale indicatorilor de fiabilitate calculate în urma unor analize speciale
numite încercări de fiabilitate.
3. Este axată pe studiul factorilor care determină scăderea preciziei de lucru ca urmare a manifestării
fenomenelor de uzură, „îmbătrânire” sau „oboseală”.
4. Care reflectă nivelul fiabilităţii la utilizatorii produsului în condiţii concrete de exploatare

Întrebarea 12:
Aptitudinea unui produs de a fi menţinut sau readus în stare de funcţionare, în condiţii date de utilizare şi
de efectuare a operaţiilor de întreţinere şi reparaţie reprezintă:
Variante de răspuns:
1. mentenabilitatea
2. fiabilitatea
3. disponibilitatea
4. durabilitatea

Întrebarea 13:
Ce reprezintă fiabilitatea funcţională?
Variante de răspuns:
1. Care studiază defectele accidentale apărute în timpul exploatării produselor.
2. Este înscrisă în diferite documente referitoare la produs: standarde, norme tehnice, contracte. Aceasta
se referă de regulă la un nume de produs şi nu la un exemplar realizat deja.
3. Este dată de niveluri ale indicatorilor de fiabilitate calculate în urma unor analize speciale numite
încercări de fiabilitate.
4. Este axată pe studiul factorilor care determină scăderea preciziei de lucru ca urmare a manifestării
fenomenelor de uzură, „îmbătrânire” sau „oboseală”.

Întrebarea 14:
Pentru calcularea nivelului calităţii unui produs pot fi utilizate mai multe metode având în vedere
complexitatea acestuia şi marea varietate a elementelor care îl caracterizează. Metodele bazate pe
agregarea nivelurilor individuale ale caracteristicilor includ:
Variante de răspuns:
1. calculul nivelului calităţii prin compararea cu alte produse
2. metode similare cu cele utilizate la calculul calităţii sociale
3. metoda mediei geometrice
4. metoda mediei aritmetice

Întrebarea 15:
Indicatorii statistici ai noncalităţii nu includ:
Variante de răspuns:
1. diferiţi indicatori de structură (ponderea producţiei necorespunzătoare, procentul rebuturilor,
ponderea producţiei declasate, ponderea producţiei remaniabile)
2. pierderea de profit
3. ponderea producţiei fără defecte de calitate în totalul producţiei
4. pierderile calculate prin însumare

Întrebarea 16:
Efectuarea unei măsurători nu presupune:
Variante de răspuns:
1. stabilirea unităţii de măsură, adică a elementului din mulţimea stărilor caracteristicii măsurate căruia îi
corespunde valoarea 1
2. stabilirea caracteristicii, proprietăţii, obiectului, fenomenului sau sistemului de măsurat
3. existenţa unui aparat, a unei instalaţii de măsurare sau, în alte situaţii, a unor mijloace de măsurare de
cu totul altă natură
4. educarea, pregătirea şi instruirea specialiştilor implicaţi în procesul măsurării

Întrebarea 17:
Ce reprezintă fiabilitatea operaţională?
Variante de răspuns:
1. Este axată pe studiul factorilor care determină scăderea preciziei de lucru ca urmare a manifestării
fenomenelor de uzură, „îmbătrânire” sau „oboseală”.
2. Care reflectă nivelul fiabilităţii la utilizatorii produsului în condiţii concrete de exploatare.
3. Care studiază defectele accidentale apărute în timpul exploatării produselor
4. Este înscrisă în diferite documente referitoare la produs: standarde, norme tehnice, contracte. Aceasta
se referă de regulă la un nume de produs şi nu la un exemplar realizat deja.

Întrebarea 18:
Indicatorii sintetici ai caracteristicilor tehnice se calculează prin:
Variante de răspuns:
1. determinarea indicatorilor caracteristicilor ergonomice
2. determinarea indicatorilor caracteristicilor estetice
3. determinarea indicatorilor caracteristicilor organoleptice
4. compararea cu produse „de vârf”, cu produse (mărci) concurente sau cu produse ideale

Întrebarea 19:
Un indicator al calităţii trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:
Variante de răspuns:
1. să fie simplu, sintetic şi integral
2. să fie tehnic, social şi economici
3. să fie simplu, pertinent şi verificabil
4. să fie fiabil, mentenabil şi integral

Întrebarea 20:
Indicatorul caracteristicilor ergonomice, indicatorul caracteristicilor estetice, indicatorul caracteristicilor
organoleptice – aceşti indicatori se referă către:
Variante de răspuns:
1. indicatorii sintetici ai caracteristicilor economice
2. indicatorii sintetici ai caracteristicilor sociale
3. indicatorii sintetici ai caracteristicilor tehnice
4. indicatorii integrali ai calităţii

Întrebarea 21:
Caracteristica de calitate a unui element, produs sau sistem, care reflectă aptitudinea acestuia de a-şi
îndeplini corect toate funcţiile, o perioadă de timp dată, în condiţii de exploatare fixate reprezintă:
Variante de răspuns:
1. mentenabilitatea
2. disponibilitatea
3. fiabilitatea
4. durabilitatea

Întrebarea 22:
Natura caracteristicilor, modul de determinare, importanţa caracteristicilor – acestea reprezintă criteriile
de clasificare a:
Variante de răspuns:
1. indicatorilor integrali
2. indicatorilor sintetici
3. indicatorilor simpli
4. indicatorilor tehnici

Întrebarea 23:
Pentru aprecierea calităţii prin prisma unor grupe sau subgrupe de caracteristici se calculează:
Variante de răspuns:
1. indicatorii integrali ai calităţii
2. indicatorii sintetici ai calităţii
3. indicatorii pertinenţi ai calităţii
4. indicatorii simpli ai calităţii

Întrebarea 24:
Ce reprezintă fiabilitatea tehnologică?
Variante de răspuns:
1. Este axată pe studiul factorilor care determină scăderea preciziei de lucru ca urmare a
manifestării fenomenelor de uzură, „îmbătrânire” sau „oboseală”.
2. Este înscrisă în diferite documente referitoare la produs: standarde, norme tehnice, contracte. Aceasta
se referă de regulă la un nume de produs şi nu la un exemplar realizat deja.
3. Care reflectă nivelul fiabilităţii la utilizatorii produsului în condiţii concrete de exploatare.
4. Este dată de niveluri ale indicatorilor de fiabilitate calculate în urma unor analize speciale numite
încercări de fiabilitate
.
Întrebarea 25:
Prin intermediul indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate şi durabilitate este exprimată
calitatea:
Variante de răspuns:
1. proceselor de producere
2. serviciilor prestate
3. produselor aflate în exploatare
4. totalitatea variantelor expuse

Întrebarea 26:
Care este relaţia generală de calcul a indicatorilor sintetici ai caracteristicilor economice?
Variante de răspuns:
1. Raportul dintre venit şi profit.
2. Raportul dintre consumuri şi efort.
3. Raportul dintre efort şi efect.
4. Raportul dintre efect şi efort.

Întrebarea 27:
Noncalitatea este dată de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibilă utilizarea produselor, motiv
pentru care acestea:
Variante de răspuns:
1. prezintă un interes deosebit pentru consumatori
2. fac imposibilă măsurarea nivelului calităţii lor
3. nu au valoare de întrebuinţare
4. prezintă un interes deosebit pentru comercianţi
Întrebarea 28:
Indicatorii sintetici ai caracteristicilor tehnice, indicatorii sintetici ai caracteristicilor sociale şi indicatorii
sintetici ai caracteristicilor economice se atribuie către:
Variante de răspuns:
1. indicatorii simpli ai calităţii
2. indicatorii sintetici ai calităţii
3. indicatorii pertinenţi ai calităţii
4. indicatorii integrali ai calităţii

TEMA 5
Întrebarea 1:
Politica Republicii Moldova în domeniul standardizării se realizează prin:
Variante de răspuns:
1. Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
2. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO)
3. Sistemul naţional de standardizare
4. Fondul naţional de standarde

Întrebarea 2:
Standardele de firmă pot fi elaborate şi aprobate de către:
Variante de răspuns:
1. orice agent economic în limitele activităţii şi competenţei lui
2. organismul naţional de standardizare şi sunt obligatorii
3. ministerele şi departamentele interesate
4. comitetele tehnice de standardizare, specializate în domeniile respective de activitate, pe baza
programelor de standardizare

Întrebarea 3:
Clasificatoarele de informaţie tehnico-economică reprezintă:
Variante de răspuns:
1. coduri sistematizate de codificări şi denumiri ale grupelor de clasificare ale proceselor
2. coduri sistematizate de codificări şi denumiri ale grupelor de clasificare ale obiectelor
informaţiei tehnico-economice
3. coduri sistematizate de codificări şi denumiri ale grupelor de clasificare ale produselor
4. coduri sistematizate de codificări şi denumiri ale grupelor de clasificare ale serviciilor

Întrebarea 4:
Activitatea în domeniul certificării este orientată spre asigurarea:
Variante de răspuns:
1. protecţiei drepturilor, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, a mediului înconjurător
2. susţinerii producătorului autohton
3. susţinerii producătorului autohton şi atragerii investitorilor străini
4. atragerii investitorilor străini

Întrebarea 5:
Standardizarea este:
Variante de răspuns:
1. o disciplină fundamentală pentru toată activitatea ştiinţifică, orientată spre cercetarea şi analiza utilizării
standardelor
2. totalitatea acţiunilor de utilizare a standardelor într-un domeniu dat, în special pentru obţinerea unei
economii de ansamblu optime, respectînd cerinţele funcţionale şi cele de securitate
3. acţiunea de stabilire şi aplicare a unor reguli, cu scopul realizării ordinii într-un domeniu dat, în
avantajul şi cu concursul tuturor celor interesaţi, în special pentru obţinerea unei economii de
ansamblu optime, respectînd cerinţele funcţionale şi cele de securitate
4. totalitatea activităţilor de planificare, organizare, coordonare şi control a utilizării standardelor într-un
domeniu dat
Întrebarea 6:
Ţinînd cont de angajamentele Republicii Moldova faţă de OMC, articolul 22 din Legea cu privire la
standardizare prevede că aplicarea standardelor naţionale devine benevolă începând cu:
Variante de răspuns:
1. 3 octombrie 1995
2. 23 februarie 1947
3. 3 septembrie 1990
4. 1 ianuarie 2005

Întrebarea 7:
Standardizarea nu se bazează pe:
Variante de răspuns:
1. rezultatele obţinute de ştiinţă
2. rezultatele obţinute de tehnică
3. rezultatele obţinute în laboratoare particulare
4. rezultatele obţinute de experienţă

Întrebarea 8:
Standardele naţionale metodologice fundamentale se elaborează de către:
Variante de răspuns:
1. organismul naţional de standardizare şi sunt obligatorii
2. orice agent economic în limitele activităţii şi competenţei lui
3. comitetele tehnice de standardizare, specializate în domeniile respective de activitate, pe baza
programelor de standardizare
4. ministerele şi departamentele interesate

Întrebarea 9:
În Republica Moldova reglementările tehnice se aplică:
Variante de răspuns:
1. în aceeaşi măsură şi în acelaşi mod la produsele de import şi la cele indigene
2. doar la produsele de import
3. doar la produsele indigene
4. la produsele de import şi la cele indigene doar în cazurile specificate de autoritatea publică respectivă

Întrebarea 10:
Procedura de atestare a conformităţii unui produs, a unui serviciu sau a unui sistem de organizare a
întreprinderii în raport cu un standard reprezintă:
Variante de răspuns:
1. acreditarea
2. conformarea
3. certificarea
4. standardizarea

Întrebarea 11:
Fondul naţional de standarde cuprinde circa:
Variante de răspuns:
1. 253 de standarde naţionale
2. 352 de standarde naţionale
3. 220 de standarde naţionale
4. 18000 de standarde naţionale

Întrebarea 12:
Importanţa standardelor internaţionale pentru ţările în curs de dezvoltare se manifestă şi prin faptul că
acestea:
Variante de răspuns:
1. constituie o sursă importantă de know-how tehnologic
2. au nevoie de investiţii în domeniul calităţii, de argumentare a tipurilor moderne de standarde, în
special cele naţionale
3. diseminează cele mai avansate realizări în domeniul tehnologiilor
4. diseminează cele mai avansate realizări în domeniul tehnologiilor şi constituie o sursă
importantă de know-how tehnologic

Întrebarea 13:
Clasificatoarele de informaţie tehnico-economică se elaborează:
Variante de răspuns:
1. de către orice agent economic în limitele activităţii şi competenţei lui
2. pentru obiectele supuse evidenţei de stat
3. de către organismul naţional de standardizare şi sunt obligatorii
4. de către comitetele tehnice de standardizare, specializate în domeniile respective de activitate, pe baza
programelor de standardizare

Întrebarea 14:
Către beneficiile, rolul, aportul şi contribuţia standardizării nu se referă:
Variante de răspuns:
1. asigurarea producerii produselor în mod eşalonat
2. îmbunătăţirea gradului de adecvare a produselor, proceselor şi serviciilor la scopurile intenţionate
3. facilitarea cooperării tehnologice
4. eliminarea barierelor din calea comerţului

Întrebarea 15:
Utilizarea şi comercializarea produselor, proceselor şi serviciilor, ce se supun certificării obligatorii şi
benevole, în R.M. este interzisă atunci cînd acestea:
Variante de răspuns:
1. nu corespund condiţiilor documentelor normative de standardizare
2. nu contribuie la satisfacţia maximală a necesităţilor consumatorilor
3. nu sunt utile pentru anumite categorii de consumatori
4. sunt incluse în Nomenclatorul produselor, proceselor şi serviciilor

Întrebarea 16:
Pentru circuitul intern şi extern al produselor agro-alimentare este necesară prezenţa următoarelor
certificate:
Variante de răspuns:
1. de conformitate, de calitate, de igienă, veterinar, fitosanitar
2. de conformitate, de calitate, de atestare, veterinar, fitosanitar
3. de calitate, de garanţie, de acreditare, de igienă, veterinar
4. de calitate, de igienă, autorizaţie de carantină pentru import/export

Întrebarea 17:
Standardele naţionale se elaborează de către:
Variante de răspuns:
1. ministerele şi departamentele interesate
2. organismul naţional de standardizare şi sunt obligatorii
3. comitetele tehnice de standardizare, specializate în domeniile respective de activitate, pe baza
programelor de standardizare
4. orice agent economic în limitele activităţii şi competenţei lui

Întrebarea 18:
Aplicarea standardului naţional, integral sau parţial, poate deveni obligatorie, numai:
Variante de răspuns:
1. printr-o hotărîre a Guvernului
2. printr-o lege adoptată de Parlament
3. printr-un ordin al Preşedintelui R.M.
4. prin adoptarea unei reglementări tehnice de către autoritatea publică respectivă
Întrebarea 19:
Articolul 4 din Legea nr.866 privind barierele tehnice în calea comerţului, reflectă documentele incluse
în reglementările tehnice. Către reglementările tehnice nu se referă:
Variante de răspuns:
1. actele normative elaborate de către agentul economic în limitele activităţii şi competenţei lui
2. standardele naţionale a căror aplicare este obligatorie
3. actele legislative, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrile Guvernului care conţin
cerinţe referitoare la produse
4. actele normative ale autorităţilor publice (actele normative departamentale) de a căror competenţă, în
conformitate cu legislaţia, ţine stabilirea cerinţelor obligatorii referitoare la produse

Întrebarea 20:
Standardul (norma) reprezintă:
Variante de răspuns:
1. rezultatul unei standardizări (normalizări) realizate într-un anumit domeniu şi aprobat de o autoritate
recunoscută
2. rezultatul unei standardizări (normalizări) realizate într-un anumit domeniu şi aprobat de o
autoritate recunoscută, publicat sub forma unui document conţinînd o serie de condiţii care trebuie să
fie îndeplinite
3. rezultatul unei standardizări (normalizări) publicat sub forma unui document conţinînd o serie de condiţii
care trebuie să fie îndeplinite
4. rezultatul unei standardizări (normalizări) realizate într-un anumit domeniu şi adus la cunoştinţa
tuturor producătorilor şi consumatorilor

TEMA 6
Întrebarea 1:
Specifică cerințele generale pentru un sistem de management al calității, managementul documentării și
înregistrărilor de calitate.
Variante de răspuns:
1. Capitolul 6 „Managementul resurselor” al standardului ISO 9001.
2. Capitolul 4 „Sistemul de management al calităţii” al standardului ISO 9001.
3. Capitolul 5 „Responsabilitatea managementului” al standardului ISO 9001.
4. Capitolul 7 „Realizarea produsului” al standardului ISO 9001.

Întrebarea 2:
Funcţia „Analiza pericolelor” a HACCP nu presupune:
Variante de răspuns:
1. identificarea măsurilor preventive necesare pentru ţinerea sub control a pericolelor identificate
2. identificarea pericolelor asociate unui produs alimentar în toate stadiile de fabricaţie
3. evaluarea probabilităţii de apariţie a pericolelor identificate (analiza riscurilor)
4. determinarea punctelor critice, prin care se pot ţine sub control pericolele identificate
Întrebarea 3:
Defineşte cerinţele pentru gestionarea administrativă a formării, punerii în aplicare şi funcţionării
sistemului de management al calităţii.
Variante de răspuns:
1. Capitolul 6 „Managementul resurselor” al standardului ISO 9001.
2. Capitolul 4 „Sistemul de management al calităţii” al standardului ISO 9001.
3. Capitolul 7 „Realizarea produsului” al standardului ISO 9001.
4. Capitolul 5 „Responsabilitatea managementului” al standardului ISO 9001.

Întrebarea 4:
Elementele sistemului de management al calităţii, definite de standardul ISO 9001/ 2008, sunt structurate
conform:
Variante de răspuns:
1. conceptului „Zero defecte”
2. conceptului „Trilogia calităţii”
3. ciclului PDCA
4. conceptului „Controlul total al calităţii”

Întrebarea 5:
Cele mai cunoscute în lume sunt familia de standarde:
Variante de răspuns:
1. ISO 9000
2. ISO 9000 şi ISO 14000
3. ISO 14000
4. ISO 22000

Întrebarea 6:
Funcţia „Supravegherea execuţiei” a HACCP nu presupune:
Variante de răspuns:
1. stabilirea limitelor critice care trebuie respectate, pentru a ţine sub control fiecare punct critic
de control identificat
2. stabilirea de acţiuni corective, care trebuie aplicate atunci cînd sistemul de monitorizare indică faptul
că a apărut o deviaţie faţă de limitele critice stabilite
3. stabilirea unui sistem de monitorizare, care să permită asigurarea controlului efectiv al punctelor
critice de control
4. stabilirea procedurilor specifice de verificare, destinate să confirme faptul că sistemul HACCP
funcţionează eficace

Întrebarea 7:
Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborată pentru a ajuta organizaţiile, indiferent de mărimea şi
produsul furnizat, să:
Variante de răspuns:
1. proiecteze sisteme de management al calităţii
2. conducă eficace sisteme de management al calităţii
3. implementeze sisteme de management al calităţii
4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 8:
Standardele ISO 9000 şi ISO 14000 sunt implementate de aproape 634 mii organizaţii din circa:
Variante de răspuns:
1. 193 de ţări
2. 115 de ţări
3. 152 de ţări
4. 251 de ţări

Întrebarea 9:
De la începutul activităţii sale şi până-n prezent ISO a publicat circa:
Variante de răspuns:
1. 12469 standarde internaţionale
2. 6068 standarde internaţionale
3. 14550 standarde internaţionale
4. 18000 standarde internaţionale

Întrebarea 10:
Funcţia „Identificarea punctelor critice” a HACCP presupune:
Variante de răspuns:
1. stabilirea unui sistem de monitorizare, care să permită asigurarea controlului efectiv al punctelor
critice de control
2. stabilirea limitelor critice care trebuie respectate, pentru a ţine sub control fiecare punct critic
de control identificat
3. stabilirea de acţiuni corective, care trebuie aplicate atunci cînd sistemul de monitorizare indică faptul
că a apărut o deviaţie faţă de limitele critice stabilite
4. stabilirea procedurilor specifice de verificare, destinate să confirme faptul că sistemul HACCP
funcţionează eficace

Întrebarea 11:
Nu se referă la beneficiile implementării HACCP:
Variante de răspuns:
1. realizarea unui cadrul stimulativ pentru o concurenţă selectivă, pe baze obiective, în avantajul
consumatorilor
2. asigurarea siguranţei produsului alimentar se poate face în baza unor mijloace tehnice
3. prevenirea unor focare de infecţii alimentare toxice, care afectează starea de sănătate a consumatorilor
4. sporirea încrederii consumatorilor faţă de produsele fabricate de către întreprindere

Întrebarea 12:
Republica Moldova a aderat la ISO în calitate de membru corespondent în anul:
Variante de răspuns:
1. 2005
2. 1947
3. 1995
4. 1990

Întrebarea 13:
În această secțiune sînt reflectate cele mai voluminoase cerințe, care se înaintează activităţii de bază a
întreprinderii – dirijarea proceselor de producție sau furnizarea serviciilor.
Variante de răspuns:
1. Capitolul 6 „Managementul resurselor” al standardului ISO 9001.
2. Capitolul 5 „Responsabilitatea managementului” al standardului ISO 9001.
3. Capitolul 7 „Realizarea produsului” al standardului ISO 9001.
4. Capitolul 4 „Sistemul de management al calităţii” al standardului ISO 9001.

Întrebarea 14:
Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborată pentru a ajuta organizaţiile de orice tip sau mărime:
Variante de răspuns:

1. să obţină statutul de „membru cu drepturi depline” al ISO

2. să asigure îmbunătăţirea modalităţii de apreciere a cerinţelor clienţilor
3. să implementeze şi să conducă eficient sistemele de management al calităţii
4. să devină „membru corespondent” al ISO

TEMA 7:
Întrebarea 1:
Metoda QFD a fost aplicată de firma Toyota începând cu anul:
Variante de răspuns:
1. 1985
2. 1972
3. 1977
4. 1966

Întrebarea 2:
Evaluarea costurilor referitoare la calitate se realizează ţinând seama:
Variante de răspuns:
1. de sistemul de evidenţă specific al întreprinderii
2. de categoriile de costuri delimitate şi de ineficienţa sistemului calităţii întreprinderii
3. de eficienţa sistemului calităţii întreprinderii în ansamblu
4. de categoriile de costuri delimitate şi de sistemul de evidenţă specific al întreprinderii

Întrebarea 3:
La care etapă se stabileşte programul concret al derulării diagnosticului calităţii?
Variante de răspuns:
1. Evaluarea costurilor
2. Pre-diagnosticul
3. Analiza situaţiei existente
4. Întocmirea raportului de diagnostic

Întrebarea 4:
Metoda QFD, utilizată în domeniul planificării calităţii, a fost aplicată în S.U.A., de firma Ford, în anul:
Variante de răspuns:
1. 1972
2. 1985
3. 1966
4. 1977

Întrebarea 5:
Prezentarea întreprinderii, obiectivele urmărite prin diagnostic, disfuncţionalităţile constatate,
observaţiile privind costurile referitoare la calitate, concluziile şi recomandările expertului – toate acestea
reprezintă părţi componente ale:
Variante de răspuns:
1. pre-diagnosticului
2. evaluării resurselor
3. analizei costurilor
4. raportului de diagnostic

Întrebarea 6:
La care etapă expertul stabileşte fişele-chestionar pe care le va folosi în analiză?
Variante de răspuns:
1. Întocmirea raportului de diagnostic
2. Analiza situaţiei existente
3. Evaluarea costurilor
4. Pre-diagnosticul

Întrebarea 7:
În care situaţie nu poate fi utilizată metoda FMEA (Analiza modurilor de defectare şi a efectelor
acestora):

Variante de răspuns:
1. evaluarea probabilităţii de apariţie a defectărilor, în cazul unor componente importante din punct de
vedere al siguranţei ansamblului
2. satisfacerea condiţiilor contractuale prin înlăturarea defectelor depistate
3. adaptarea produselor unor noi condiţii de utilizare
4. dezvoltarea unor produse sau procese noi, modificări ale produselor sau proceselor existente

Întrebarea 8:
Metoda QFD a fost lansată în anul 1966 de către:
Variante de răspuns:
1. Yoji Akao
2. Kaoru Ishikawa
3. Joseph M. Juran
4. Edward Deming

Întrebarea 9:
Quality Function Deployment (QFD) reprezintă:
Variante de răspuns:
1. o metodă utilizată în domeniul planificării calităţii, în scopul realizării unor produse ale căror
caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicite ale clienţilor
2. o metodă de analiză a defectărilor potenţiale ale unui produs sau proces, în scopul realizării unor
produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicite ale clienţilor
3. o metodă utilizată în domeniul planificării calităţii, în scopul planificării măsurilor necesare pentru
prevenirea apariţiei defectărilor, care să corespundă nevoilor exprimate şi implicite ale clienţilor
4. o metodă de analiză a defectărilor potenţiale ale unui produs sau proces, în scopul planificării
măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei acestora

Întrebarea 10:
Diagnosticul calităţii – prima etapă a procesului de planificare strategică a calităţii – are ca scop
evaluarea performanţelor întreprinderii în domeniul calităţii, luând în considerare contextul său:
Variante de răspuns:
1. simplu, sintetic, integral
2. tehnic, social, ergonomic, organoleptic
3. economic, tehnic, social
4. fiabil, mentenabil, disponibil, durabi

Întrebarea 11:
Metoda QFD a fost aplicată de firma Mitsubishi în anul:
Variante de răspuns:
1. 1972
2. 1985
3. 1966
4. 1977

Întrebarea 12:
În general, un diagnostic al calităţii presupune parcurgerea a patru etape principale:
Variante de răspuns:
1. pre-diagnosticul, analiza situaţiei existente, evaluarea costurilor, întocmirea raportului de
diagnostic
2. pre-diagnosticul, evaluarea resurselor, analiza concurenţilor, întocmirea raportului de diagnostic
3. pre-diagnosticul, evaluarea resurselor, analiza costurilor, întocmirea raportului de diagnostic
4. pre-diagnosticul, analiza situaţiei existente, evaluarea concurenţilor, întocmirea raportului de diagnostic

Întrebarea 13:
Evoluţia probabilă a performanţelor întreprinderii, în domeniul calităţii, în condiţiile modificărilor de
mediu preconizate se evaluează pe baza:
Variante de răspuns:
1. diagnosticului calităţii
2. determinării resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor
3. stabilirii obiectivelor fundamentale în domeniul calităţii
4. analizei previzionale

Întrebarea 14:
Planificarea calităţii cuprinde activităţile prin care:
Variante de răspuns:
1. se determină principalele obiective ale firmei în domeniul calităţii, precum şi resursele şi
mijloacele necesare realizării lor
2. se apreciază deciziile şi acţiunile firmei şi ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, în scopul
realizării obiectivelor definite, în cadrul sistemului calităţii prestabilit
3. se stabilesc obiectivele şi cerinţele referitoare la calitate, se identifică cerinţele şi sarcinile clienţilor
4. se determină structura administrativă, afectarea resurselor şi se aplică sistemele şi metodele care vor
permite realizarea calităţii propuse

Întrebarea 15:
Examinarea metodică a tuturor proceselor întreprinderii, cu implicaţii asupra calităţii produselor pe care
le realizează, reprezintă:
Variante de răspuns:
1. stabilirea obiectivelor fundamentale în domeniul calităţii
2. analiza previzională
3. diagnosticul calităţii
4. stabilirea acţiunilor optime de întreprins, prin planul strategic al calităţii

Întrebarea 16:
Aplicarea metodei FMEA presupune parcurgerea următoarelor etape:
Variante de răspuns:
1. selectarea sortimentului de produse, identificarea cauzelor defectărilor şi stabilirea măsurilor de
lichidare a acestora
2. identificarea sortimentului de produse, analiza defectărilor acestora, evaluarea efectelor şi importanţei
(criticităţii) defectărilor şi stabilirea măsurilor de lichidare a acestora
3. identificarea funcţiilor produsului analizat, analiza defectărilor, evaluarea efectelor şi
importanţei (criticităţii) defectărilor
4. identificarea resurselor necesare, analiza defectărilor posibile ale acestora, evaluarea efectelor negative
ale defectărilor

Întrebarea 17:
Principiul de bază al metodei QFD îl reprezintă:
Variante de răspuns:
1. satisfacerea aşteptărilor şi dorinţelor furnizorilor, în fiecare dintre etapele traiectoriei produsului
2. satisfacerea aşteptărilor şi dorinţelor clienţilor, în fiecare dintre etapele traiectoriei produsului
3. realizarea unor produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă obiectivelor producătorului
4. realizarea condiţiilor contractuale şi stabilirea relaţiilor reciproc avantajoase cu furnizorii

TEMA 8
Întrebarea 1:
Atribuţiile compartimentelor întreprinderii în domeniul calităţii sunt reflectate în:
Variante de răspuns:
1. regulamentul de organizare şi funcţionare
2. procedurile sistemului calităţii
3. manualul calităţii
4. matricea responsabilităţilor

Întrebarea 2:
Regruparea, în cadrul aceluiaşi compartiment, a persoanelor care desfăşoară activităţile corespunzătoare
funcţiunii calitate reprezintă:
Variante de răspuns:
1. centralizarea funcţiunii calitate
2. desconcentrarea funcţiunii calitate
3. descentralizarea funcţiunii calitate
4. cercetarea funcţiunii calitate

Întrebarea 3:
Cînd responsabilul compartimentului calitate deţine autoritatea, având dreptul de a lua decizii cu privire
la desfăşurarea activităţilor din întreprindere, cu implicaţii asupra calităţii?
Variante de răspuns:
1. Atunci cînd compartimentul calitate este descentralizat.
2. Atunci cînd compartimentul calitate este centralizat.
3. Atunci cînd compartimentul calitate are rol de „line”.
4. Atunci cînd compartimentul calitate are rol de „staff”

Întrebarea 4:
Care variantă de organizare a compartimentului calitate este predominantă?
Variante de răspuns:
1. Compartimentul calitate organizat pe tipuri de procese.
2. Compartimentul calitate organizat pe tipuri de funcţionalităţi.
3. Compartimentul calitate organizat pe tipuri de produse.
4. Compartimentul calitate organizat pe tipuri de activităţi.

Întrebarea 5:
Care este avantajul descentralizării funcţiunii calitate?
Variante de răspuns:
1. Presupune eforturi mari de integrare şi coordonare a activităţilor referitoare la calitate.
2. Persoanele din compartimentul calitate fiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor
curente i-au decizii şi desfăşoară acţiuni referitoare la calitate mai bine fundamentate.
3. Facilitează comunicarea şi reduce în mod sensibil necesitatea unor activităţi de integrare şi
coordonare.
4. Persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente,
pot rezulta decizii şi acţiuni inadecvate.

Întrebarea 6:
În care documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii se pot regăsi atribuţiile,
sarcinile şi responsabilităţile stabilite în domeniul calităţii?
Variante de răspuns:
1. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, procedurile sistemului calităţii
2. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, matricea
responsabilităţilor
3. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, manualul calităţii, procedurile sistemului
calităţii
4. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, manualul calităţii

Întrebarea 7:
Funcţiunea calitate a întreprinderii reprezintă:
Variante de răspuns:
1. ansamblul activităţilor care permit unei întreprinderi sau unui organism de a oferi produse la un nivel optim al
calităţii, respectând cerinţele referitoare la cantitate, termene, în condiţiile maximizării costurilor
2. o serie de activităţi care nu se regăsesc în cadrul celorlalte funcţiuni ale întreprinderii
3. ansamblul activităţilor care se desfăşoară în cadrul întreprinderii, în vederea realizării
obiectivelor sale în domeniul calităţii
4. o serie de particularităţi, cuprinzând activităţi care nu se regăsesc în cadrul celorlalte funcţiuni ale
întreprinderii

Întrebarea 8:
Structura organizatorică, incluzând subdiviziunile organizatorice implicate în activităţi referitoare la
calitate este reflectată în:
Variante de răspuns:
1. matricea responsabilităţilor
2. manualul calităţii
3. regulamentul de organizare şi funcţionare
4. procedurile sistemului calităţii

Întrebarea 9:
Atribuţiile compartimentelor specializate, corespunzătoare funcţiunii calitate a întreprinderii, inclusiv
diagrama de relaţii cu celelalte compartimente sunt reflectate în:
Variante de răspuns:
1. manualul calităţii
2. regulamentul de organizare şi funcţionare
3. procedurile sistemului calităţii
4. documentele calităţii

Întrebarea 10:
În mod tradiţional sînt considerate ca funcţiuni ale întreprinderii următoarele:
Variante de răspuns:
1. cercetare-dezvoltare, procesuală, structurală, funcţională, de personal
2. cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, calitate
3. cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, de personal
4. cercetare-dezvoltare, procesuală, structurală, comercială, de personal, calitate

Întrebarea 11:
Care este dezavantajul centralizării funcţiunii calitate?
Variante de răspuns:
1. Facilitează comunicarea şi reduce în mod sensibil necesitatea unor activităţi de integrare şi
coordonare.
2. Presupune eforturi mari de integrare şi coordonare a activităţilor referitoare la calitate.
3. Persoanele din compartimentul calitate fiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente i-au
decizii şi desfăşoară acţiuni referitoare la calitate mai bine fundamentate.
4. Persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor
curente, pot rezulta decizii şi acţiuni inadecvate.

Întrebarea 12:
Activitatea de management operaţional din cadrul funcţiunii calitate presupune:
Variante de răspuns:
1. de planificare şi ţinere sub control în cadrul fiecărui sector: marketing, producţie, personal etc.
2. activităţi de coordonare şi integrare a funcţiunii calitate, ţinând seama de faptul că toate activităţile
sectoriale determină sau influenţează calitatea finală
3. îmbunătăţirea continuă a calităţii
4. elaborarea politicii calităţii, a obiectivelor fundamentale, la nivelul întreprinderii

Întrebarea 13:
Atribuţiile conducerii executive, cu precizarea competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul calităţii,
pentru conducerea de vârf şi directorii diviziunilor organizatorice sunt reflectate în:
Variante de răspuns:
1. documentele calităţii
2. regulamentul de organizare şi funcţionare
3. procedurile sistemului calităţii
4. manualul calităţii

Întrebarea 14:
Care este avantajul centralizării funcţiunii calitate?
Variante de răspuns:
1. Persoanele din compartimentul calitate fiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente i-au
decizii şi desfăşoară acţiuni referitoare la calitate mai bine fundamentate.
2. Presupune eforturi mari de integrare şi coordonare a activităţilor referitoare la calitate.
3. Persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente,
pot rezulta decizii şi acţiuni inadecvate.
4. Facilitează comunicarea şi reduce în mod sensibil necesitatea unor activităţi de integrare şi
coordonare.

Întrebarea 15:
Responsabilitatea planificării, organizării, ţinerii sub control şi asigurării calităţii este încredinţată
fiecărui sector (compartiment) al întreprinderii în cazul:
Variante de răspuns:
1. cercetarea funcţiunii calitate
2. descentralizarea funcţiunii calitate
3. centralizarea funcţiunii calitate
4. orientarea funcţiunii calitate

Întrebarea 16:
Principalele documente utilizate pentru exprimarea structurii organizatorice a întreprinderii sunt
considerate următoarele:
Variante de răspuns:
1. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, manualul calităţii, procedurile sistemului
calităţii
2. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, matricea
responsabilităţilor
3. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, procedurile sistemului calităţii
4. regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, organigrama, manualul calităţii

Întrebarea 17:
Cînd responsabilul compartimentului calitate sprijină desfăşurarea activităţilor în acest domeniu, fără să
poată lua decizii?
Variante de răspuns:
1. Atunci cînd compartimentul calitate este descentralizat.
2. Atunci cînd compartimentul calitate are rol de „staff”.
3. Atunci cînd compartimentul calitate este centralizat.
4. Atunci cînd compartimentul calitate are rol de „line”.

Întrebarea 18:
În cadrul întreprinderilor cu structuri organizatorice de tip mecanicist se manifestă anumite tendinţe
principale, în ceea ce priveşte structura organizatorică a funcţiunii calitate, şi anume:
Variante de răspuns:
1. cercetarea şi structurarea funcţiunii calitate
2. centralizarea şi concentrarea funcţiunii calitate
3. centralizarea şi descentralizarea funcţiunii calitate
4. descentralizarea şi desconcentrarea funcţiunii calitate

Întrebarea 19:
Care este dezavantajul descentralizării funcţiunii calitate?
Variante de răspuns:
1. Facilitează comunicarea şi reduce în mod sensibil necesitatea unor activităţi de integrare şi
coordonare.
2. Persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente,
pot rezulta decizii şi acţiuni inadecvate.
3. Persoanele din compartimentul calitate fiind direct implicate în desfăşurarea activităţilor curente i-au
decizii şi desfăşoară acţiuni referitoare la calitate mai bine fundamentate.
4. Presupune eforturi mari de integrare şi coordonare a activităţilor referitoare la ca

Întrebarea 20:
În care caz pot fi luate, cu mai multă operativitate, măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor
identificate?
Variante de răspuns:
1. orientarea funcţiunii calitate
2. descentralizarea funcţiunii calitate
3. cercetarea funcţiunii calitate
4. centralizarea funcţiunii calitate

Întrebarea 21:
Activitatea de management strategic din cadrul funcţiunii calitate presupune:
Variante de răspuns:
1. de planificare şi ţinere sub control în cadrul fiecărui sector: marketing, producţie, personal etc.
2. activităţi de coordonare şi integrare a funcţiunii calitate, ţinând seama de faptul că toate activităţile
sectoriale determină sau influenţează calitatea finală
3. îmbunătăţirea continuă a calităţii
4. elaborarea politicii calităţii, a obiectivelor fundamentale, la nivelul întreprinderii

Întrebarea 22:
În cadrul unei întreprinderi compartimentul calitate poate fi organizat pe:
Variante de răspuns:
1. tipuri de activităţi, procese şi principii
2. tipuri de activităţi, produse şi principii
3. tipuri de activităţi, produse şi procese
4. tipuri de activităţi, produse şi funcţionalităţi

Întrebarea 23:
Organizarea unei întreprinderi se axează pe următoarele aspecte interdependente:
Variante de răspuns:
1. organizarea funcţională şi cea comercială
2. organizarea procesuală şi cea funcţională
3. organizarea procesuală şi cea structurală
4. organizarea funcţională şi cea structurală