UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE STIINTE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT

EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR SAU

EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE CU AJUTORUL
INDICATORILOR STATICI

Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor se face printr-un sistem de indicatori

care reprezintă o mulţime de informaţii cu referire la activităţile de investiţii şi de
producţie ce cuantifică eforturile, efectele şi compararea acestora.
Indicatorii folosiţi în studiile de fezabilitate pot fi calculaţi la nivel micro sau
macroeconomic, statici sau dinamici, de volum sau de eficienţa economica, generali sau
specifici, tehnici sau economici etc.
Indicatorii care au o folosinţă imediată, datorită uşurinţei în calcul şi puterii de a
oferi informaţii semnificative asupra viitoarei afaceri sunt indicatorii statici: valoarea
investiţiei, investiţia specifica, termenul de recuperare a investiţiei, randamentul
economic al investiţiei, cheltuielile specifice recalculate etc.
Aceşti indicatori au dezavantajul că nu ţin cont de influenţa factorului timp asupra
proceselor investiţionale şi de producţie. Astfel, în calcule, se consideră că indiferent de
momentul în care se fac cheltuielile sau se obţin veniturile importanţa banilor este
aceeaşi. Or, este cunoscut că importanţa banilor investiţi, care este data de profitul adus
într-un interval de timp, depinde de momentul la care sunt investiţi, de nivelul eficienţei
economice a activităţii unde au fost cheltuiţi, de viteza de rotaţie a cestora etc.
Acest fapt impune ca după o evaluare preliminară a eficienţei economice (prin
intermediul indicatorilor statici) sa se calculeze si indicatorii dinamici, care vor completa
informaţiile iniţiale si vor sta la baza fundamentării deciziei de investiţii.
Următoarele studii de caz vor reflecta modul în care pot fi folosiţi indicatorii
statici, de volum sau de eficienţă economică la evaluarea proiectelor de investiţii (studii
de oportunitate, prefezabilitate, fezabilitate etc.).
SC “Coca-cola” SA producatoare de bauturi racoritoare doreste sa
retehnologizeze fabrica „X” pentru imbutelierea sucului la 2 litri in sistem PET.Sa se
determine varianta de investitii optima, stiind ca avem in fata 2 variante, prezentate in
tabelul urmator:

Nr.crt. Indicatori Unitatea de Varianta 1 Varianta 2

masura
1 Investitia RON 30.000 39.000
totala(It)
2 Capacitatea de Mii baxuri 1.300 1.850
productie(qh)

1
 3 Cheltuieli RON/bax 5,3 5,2
anuale de
productie(Ch)
4 Venit anual din RON 13.000 23.000
productie(Qh)
5 Durata de ani 10 10
functionare(Df)

INVESTITIA TOTALA(It): indicator de volum ce cuantifica efortul investitional pt.

realizarea obiectivului.
It = Id + Icol +Icon +Smc +Pi +Pc
It-investitia totala
Id-investitia directa
Icol-investitia colaterala (apa, energie, cai de acces)
Icon-investitia conexa
Smc-stoc de mijloace circulante
Pi-pierderi de profit rezultate in urma scoaterii din circuitul economic a resurselor
financiare alocate pt. finantarea investitiei
Pc-pierderi din profit rezultate in urma scoaterii temporare din folosinta a unor capacitati
de productie, in vederea modernizarii
It 30000
1
It 39000
2
V1-varianta optima pt.ca are efort investitional mai mic
Cum investiţia totală este un indicator de volum ce cuantifică efortul, se va alege
acea variantă pentru care efortul este minim, respectiv varianta I.
Acest indicator este un indicator de volum si nu se poate alege varianta optima
numai prin prisma mărimii lui (este posibil ca varianta II, care presupune o investiţie
totală mai mare, să asigure achiziţionarea unor utilaje mai performante care să conducă la
diminuarea semnificativă a cheltuielilor anuale de producţie şi implicit la creşterea
profitului anual, a productivităţii muncii, a veniturilor anuale, calităţii producţiei etc.). De
aceea este necesar sa se calculeze şi alţi indicatori care să ia în discuţie atât eforturile cât
şi efectele.
INVESTITIA SPECIFICA(Si):indicator ce exprima efortul investitional facut
pt.obtinerea unei unitati de capacitate;poate fi exprimat atat fizic,cat si valoric.
In acest caz vom folosi ambele situaţii în care capacitatea de producţie este
exprimata atât fizic, cât şi valoric, folosind relaţiile ;
Fizic:
Iti
Si
qhi
Valoric:
Iti
Si
Qhi
Iti-investitia totala
qhi ,Qhi-capacitatea de productie exprimata fizic,respectiv valoric
Fizic:

2
 30.000
Si1  23.07
1.300 RON / bax
39.000
Si2  21.08
1.850 RON / bax
Valoric:
30.000
Si1  2.30
13.000 RON investitie pt.1 RON venit
39.000
Si2  1.69
23.000 RON investitia pt.1 RON venit
V2-varianta optima
Trebuie menţionat că în calculele de eficienţa" economică a investiţiilor, în
documentaţiile de investiţii, Qhi, semnifica atât capacitatea de producţie exprimată în lei
cât şi valoarea producţiei sau venitul anual ce se va obţine din producţia de bază, la
varianta i.
TERMENUL DE RECUPERARE(Ti):reprezinta perioada de timp in care se
recupereaza investitia din profitul anual.
Iti
Ti
Phi
Iti-investitia totala
Phi-profitul
Ph1 13.000annual
 ( 5.3 1.300) 6.110
Ph V  C Qh  Ch
Ph1
Ph1 13000
13000 ( 5.3 1300
( 5.3 ) ) 6110
 1300 6110
Ph2 23000 ( 5.2 1850) 13380
30000
Ti1  4.90
6110 ani
39000
Ti2  2.91
13380 ani
V2-varianta optima

COEFICIENTUL DE EFICIENTA ECONOMICA(ei):este inversul termenului de

recuperare si exprima profitul obtinut la 1 RON investit.
Phi
6110
ei
ei  0.20
Iti
30000
6110
ei1  0.20
30000 profit obtinut la 1 RON investit
13380
ei2  0.34
39000 profit obtinut la 1 RON investit
39000
V2-varianta optima
Ti2  2.91
13380

CHELTUIELI RECALCULATE(Ki):indicator ce exprima efortul total cu investitia si

productia,facut pt.realizarea investitiei si functionarea noului obiectiv.
D
Ki Iti   Chi
i1
Iti-investitia totala

3
 D-durata de functionare a viitorului obiectiv
Chi-cheltuieli
Daca Chi-constante,relatia devine: Ki It  D Chi
K1 30000 ( 10 5.3 1300)  98900
K2 39000 ( 10 5.2 1850)  132500
V1-varianta optima
Se observa ca indicatorul cheltuielile specifice recalculate, calculat în funcţie de
capacitate de producţie exprimată valoric, este mai favorabil în varianta I. Ca urmare, pe
ansamblul acestui indicator, putem considera varianta optimă, varianta I, deoarece
surprinde, aşa cum am spus, şi influenţa structurii producţiei.

CHELTUIELI SPECIFICE RECALCULATE(hi):exprima efortul total facut

pt.obtinerea unei unitati de capacitate;se exprima atat fizic,cat si valoric.
30000
Ti1  4.90
Fizic:
6110
Ki
hi
D

 qhi
h 1
39000
Ti2 Valoric: 2.91
13380
Ki
hi
D

 Qhi
i 1 D
Ki
In situatia 
Iti  in care
Chi qhi,Qhi sunt constante,relatia devine:
Fizic: i1
Ki
hi
D qhi
Valoric:
Ki
hi
D Ki
hi
 D Qhi
Qhi
iFizic:
1
98900
h1  7.60
10 1300 RON / bax
132500
h2  7.16
10 1850 RON / bax
Valoric:
98900
h1  0.76
10 13000 efort total / 1 RON productie
132500
h2  0.57
10 23000 efort total / 1 RON productie
V2-varianta optima
RANDAMENTUL ECONOMIC(Ri):exprima profitul final ce se obtine la 1 RON
investit.

4
 D
Phi
Ri  Iti
1
h 1
In situatia in care Phi-constant,relatia devine:
 Ri D Phi   1
 
 Iti 
R1 10 02.0  1  1 profit obtinut la 1 RON investit
R2 10 0.34  1  2.4 profit obtinut la 1 RON investit
V2-varianta optima
In funcţie de randamentul economic, varianta II este mai eficienta deoarece
asigură un profit final mai mare la fiecare leu investit.
In concluzie, pe baza analizei tuturor indicatorilor, se poate aprecia că varianta
optimă este varianta II.

EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE CU AJUTORUL INDICATORILOR

STATICI

SC “XXL” SRL are la dispozitie 2 variante de investitia pt.construirea unei linii

tehnologice de producere a celulozei si hartiei,in conformitate cu urmatorul tabel:

Nr.crt. Indicatori Unitatea de Varianta 1 Varianta 2

masura
1 Investitia RON 25000 28000
totala(It)
2 Capacitatea de baxuri 195 198
productie(qhi)
3 Cheltuieli RON / bax 33 39
anuale(Ch)
4 Venituri RON 30000 35000
anuale(Qh)
5 Durata de ani 6 6
functionare(Df)

Pe durata de realizarea a obiectivului,3 ani, investitia se esaloneaza astfel:

Varianta 1 Varianta 2
Anul 1 20% 25%
Anul 2 30% 25%
Anul3 50% 50%

Dupa cel de-al 2-lea an,in anul 3,se vr da in folosinta capacitatile de productie
caracterizate de urmatorii indicatori:

5
 Nr.crt. Indicatori Unitatea de Varianta 1 Varianta 2
masura
1 Cheltuieli RON 14500 15500
anuale de
productie
2 Valoarea p RON 18000 17000
productiei

In anul 3,la cele 2 variante,capacitatea de productie va fi 185,respective 200 mii baxuri.

Nr.crt. Indicatori Unit.de d1 d2 d3 D1 D2 D3 D4 D5 D6

masura
1 It RON 5000 7500 12500 - - - - - -
2 qh baxuri - - 185 195 195 195 195 195 195
3 Qh(V) RON - - 18000 30000 30000 30000 30000 30000 30000
4 Ch RON - - 14500 6435 6435 6435 6435 6435 6435
5 Ph RON - - 3500 23565 23565 23565 23565 23565 23565

Nr.crt. Indicatori Unit.de d1 d2 d3 D1 D2 D3 D4 D5 D6

masura
1 It RON 7000 7000 14000 - - - - - -
2 qh baxuri - - 200 198 198 198 198 198 198
3 Qh(V) RON - - 17000 35000 35000 35000 35000 35000 35000
4 Ch RON - - 15500 7722 7722 7722 7722 7722 7722
5 Ph RON - - 1500 27278 27278 27278 27278 27278 27278

Investitia
Si specifica(Si):
It  Pp
Si
Fizic: qh
It  Pp
Si
Valoric: Qh
Pp-profitul partial
Fizic:
25000 3500
Si1  110.25
195 RON / bax
28000 1500
Si2  133.83
198 RON / bax
Valoric:
25000 3500
Si1  0.717
30000 RON investit pt. 1 RON profit
28000 1500
Si2  0.757
35000 RON investit pt. 1 RON profit
V1-varianta optima

6
 Timpul de recuperare:
It  Pp
T
Ph
25000 3500
T1  0.91
23565 ani
28000 1500
T2  0.97
27278 ani
V1-varianta optima

Coeficientul de eficienta economica(e):

Ph
e
It  Pp
1
e1  1.098
0.91 profit annual obtinut la 1 RON investit
1
e2  1.030
0.97 profit annual obtinut la 1 RON investit
V1-varianta optima

Cheltuieli recalculate(K):
K It  ( D Ch)  Pp
7811025000 ( 6 6435)  14500 78110RON
0 ( 6 6435)  14500 K1
K2 6 7722
K2 (28000 ) (615500
7722)  74388 74388
 15500 RON
V2-varianta optima

Cheltuieli specifice recalculate(h):

Fizic:
K
h
D qh
Valoric:
K
h
D Qh
Fizic:
78110
h1  57.64
6 195  185 RON / bax
74388
h2  53.59
6 198  200 RON / bax
Valoric:
78110
h1  0.43
6 30000 185 efort total / 1 RON investitie
74388
h2  0.35
6 35000 200 efort total / 1 RON investitie
V2-varianta optima

Randamentul economic(Re):

7
 Re D Ph   1
 
 It  Pp 
 R1 6 23565   1  0.096
 
 25000 3500 RON profit final obtinut la 1 RON investit
 R2 6 27278   1  0.029
 
 28000  1500 RON profit final obtinut la 1 RON investit
V1-varianta optima
Pentru a vedea care din cele două variante este optima, vom analiza indicatorii
statici prezentaţi în tabelul de mai sus.
Observam ca în cazul investiţiei specifice în funcţie de capacitatea de producţie
exprimata fizic valoarea mai mare o are investiţia din varianta I. Având în vedere ca
investiţia specifica trebuie să fie minima, rezultă că varianta optima este varianta I.
Deoarece structura producţiei diferă în cadrul celor două variante (Q hI  QhiI) a fost
calculată şi investiţia specifica în funcţie de venitul rezultat din activitatea de bază
(capacitatea de producţie exprimată valoric).
Conform acestui indicator, varianta optima este tot varianta II, corespunzătoare
unui efort investiţional minim la l leu capacitate de producţie, în consecinţă, pe ansamblul
acestui indicator, varianta optima este varianta II.
În raport de termenul de recuperare este optima varianta II deoarece asigura
recuperarea investiţiei într-un timp mai mic, Io fel ca si coeficientul de eficienţă
economică, unde s-a obţinut un profit anual mai mare la l leu investit.
In funcţie de indicatorul cheltuieli recalculate, varianta optimă este varianta I,
corespunzătoare unui efort total minim. Totuşi acest indicator, fiind un indicator de
volum, nu poate indica varianta optimă. In consecinţa s-a calculat indicatorul cheltuieli
specifice recalculate.
Conform indicatorului cheltuieli specifice recalculate, în funcţie de
capacitatea de producţie exprimata fizic, varianta optimă este varianta I, corespunzătoare
unui efort total minim la l unitate de capacitate fizică (bax). Deoarece structura
producţiei diferă în cadrul celor două variante (Qh i * Qh n), l trebuie calculate
cheltuielile specifice recalculate în funcţie de l capacitatea exprimată valoric. Conform
acestui indicator, varianta l optimă este varianta II, corespunzătoare unui efort total
minim l la 1 leu capacitate de producţie. Ca urmare, pe ansamblul acestui indicator,
varianta optimă este varianta II.
Randamentul economic al investiţiei este cel mai important l indicator şi exprima
profitul final (obţinut după recuperarea l investiţiei) ce revine la l leu investit. Conform
acestui indicator, j varianta optimă este varianta II corespunzătoare unui profit final l mai
mare la l leu investit.
în concluzie, analizând toate datele de mai sus, rezulta că j varianta optimă este
varianta I.

PROBLEMA NR.3

SC “XXL” SRL producatoare de corpuri de iluminat are la dispozitie 3 variante de

investitia privind infiintarea unei fabrici in Romania.Sa se aleaga varianta optima
folosind indicatorii Ki si hi,in toate formele de exprimare.

8
 Nr.crt. Indicatori Unitatea de Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
masura
1 It RON 65000 50000 65000
2 qh Buc 1000 950 1600
3 Ch RON / buc 130 150 140
4 Qh RON 32000 30500 31000
5 Df ani 6 6 6

D
K It   Ch
h 1
Daca Ch constante,relatia devine:
K It  D Ch
K1
K1 65000
K1 65000 1000130
   6 6 845000
1000130 845000
K2 60000 950 150 6  915000
K3 65000 1600140
  6  1409000

Fizic:
K
h
D qh
Valoric:
K
h
D Qh
Fizic:
845000
h1  140.83
6 1000 RON / buc
915000
h2  160.52
6 950 RON / buc
845000
h3  146.77
6 1600 RON / buc
Valoric:
845000
h1  4.04
6 32000 efort total pt.1 RON productie
915000
h2  5
6 30500 efort total pt.1 RON productie
1409000
h3  7.57
6 31000 efort total pt.1 RON productie
V1-varianta optima
Se constata că varianta optimă este varianta I, căreia îi corespunde cel mai mic efort total
la l leu producţie.
în concluzie, după calculul cheltuielilor recalculate (sub toate formele de
exprimare), varianta optimă este varianta I, conform indicatorului cheltuieli specifice
recalculate raportat la valoarea producţiei. Această forma de exprimare a cheltuielilor
specifice recalculate este cea mai cuprinzătoare, deoarece cuantifică efortul total, efectele
totale şi ţine cont si de structura producţiei.

9
 PROBLEMA NR.4

In vederea imbunatatirii activitatii la SC “Canal 7” SRL,societatea furnizoare de TV prin

cablu isi propune sa reduca cheltuielile anuale de productie pt.care s-au propus 3 variante
de investitii:

Nr.crt. Indicatori Unit.de Existent Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

masura
1 It RON - 14000 14300 14000
2 Ch RON 8000 7500 6800 7050
3 Df ani - 6 6 6

Sa se aleaga varianta optima utilizand:T,K,H si R.

It
T
Ch0  Chi
Ch0-cheltuieli in faza initiala
Chi-cheltuieli in varianta i
14000
T1  28
8000  7050 ani
14300
T2  11.91
8000  6800 ani
14000
T3  14.7
8000  7050 ani
V2-varianta optima

Ch0  Chi
e
It
8000  7500
e1  0.035
14000 RON profit suplimentar la 1 RON investitie
8000  6800
e2  0.083
14300 RON profit suplimentar la 1RON investitia
8000  7050
e3  0.067
14000 RON profit suplimentar la 1 RON investitia
V2-varianta optima

K It  ( Chi  Ch0)  D
K1 14000 6 ( 7500  8000)  11000
K2 14300 6 ( 6800  8000)  7100
K3 14000 6 ( 7050  8000)  8300
V2-varianta optima
 R Ph D   1
 
 It 
Ph-sporul de profit obtinut pe seama reducerii cheltuielilor
Ph Ch0  Chi

10
 
R1 ( 8000  7500)  6
   1  0.78
 14000  profit final suplimentar la 1 RON investit
R2 ( 8000  6800)  6  1  0.49
 
 14000  profit final suplimentar la 1 RON investit
R3 ( 8000  7050
)  6  1  0.59
 
 14000  profit final suplimentar la 1 RON investit
V2-varianta optima

EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE ALOCATE CRESTERII

COMPETITIVITATII PRODUCTIEI DESTINATE EXPORTULUI
Diversificarea formelor de comerţ şi a contractelor externe I constituie
preocuparea principala a echipei manageriale din orice l unitate comercială.
Impactul dintre investiţii şi activitatea de comerţ exterior l se manifesta prin:
• asigurarea unui volum sporit de produse pentru piaţa l externă prin punerea în
funcţiune a unor noi capacităţi de l producţie sau modernizarea, dezvoltarea şi
retehnologizarea celor existente;
• achiziţionarea din import a unor utilaje şi instalaţii pentru i dotarea unităţilor
existente sau a celor nou constituite;
• achiziţionarea din import a unor materii prime sil materiale care nu se
executa în ţară sau care sunt mai l bune şi la preţuri mai reduse decât cele autohtone;
• realizarea în ţara a unui volum sporit de produse care sol duca la diminuarea
importului;
• constituirea de societăţi mixte, în ţară şi în străinătate; l
• realizarea în ţara a unor societăţi comerciale în întregime! pe bază de capital
străin;
• executarea unor lucrări de construcţii-montaj pestei hotare sau în ţară
dar pentru investitori străini.
Indiferent de forma de manifestare a activităţii de investiţii în comerţul exterior, la
elaborarea documentaţiilor de investiţii trebuie sa se urmărească asigurarea creşterii
eficienţei economice a schimburilor economice internaţionale practicate de societatea
comercială, în întreaga activitate de comerţ exterior, dar în mod deosebit la obiectivele cu
producţie pentru export; trebuie sa se aibă în vedere: ridicarea calităţii produselor
exportate (fiabilitate, durabilitate) concomitent cu îmbunătăţirea formei de prezentare şi a
design-ului; reducerea costurilor de producţie şi adaptarea produselor româneşti la
standardele internaţionale; informarea producătorilor asupra pieţei mondiale, a
orientărilor tehnicii în domeniul respectiv; efectuarea de studii de marketing, pe feluri de
produse şi pe pieţe de desfacere, îmbunătăţirea activităţii de publicitate; creşterea
adaptabilităţii societăţilor comerciale româneşti la diversele schimbări tehnologice,
cerinţe subiective şi tradiţionale; preferinţe geografice; încheierea de convenţii de vânzare
cu termene variabile în funcţie de tendinţele pieţei mondiale, cu mai mulţi parteneri din
ţară sau străinătate etc.
Activitatea de comerţ exterior este o activitate complexă în care intervin aspecte
diverse, fapt ce impune o analiză atenta, bine documentată, pentru orice decizie ce se ia în
acest domeniu. C)e aceea, pentru evaluarea eficienţei economice se impune folosirea unui
sistem de indicatori de eficienţă economică a investiţiilor.

11
SC “ANNA” SRL,unitate specializata in fabricarea tesaturilor si confectiilor desfasoara o
activitate de import-export caracterizata de urmatorii indicatori economici:
Nr.crt. Indicatori Simbol Unit.de Marimea
indicatori masura indicatorului
1 Productia fizica destinata qet 2 4000
mii m tesat.
exportului qec 3200
mii buc
conf.

2 Val.prod.destin.exportului Qe miiRON 980000

Pt.confectii Qe’ mii EURO 150000
Pt.tesaturi - mii RON 915000
- mii EURO 95000
mii RON 65000
mii EURO 55000
3 Importul anual M mii RON 400000
pt.productie M’ mii EURO 61000
4 Import pt.productia Me mii RON 102500
exportata Me’ mii EURO 58500
5 Chelt.materiale CMe mii RON 308000
pt.productia exportata CMe’ mii EURO 70000
6 Chelt.nemateriale CNe mii RON 385000
pt.productia exportata CNe’ mii EURO 65500
7 Chelt.totale pt.productia Ce mii RON 693000
exportata Ce’ mii EURO 135500
8 Volumul investitiilor Iti mii RON 600000
9 Importul total pt.investitii Iti’ mii EURO 19500
10 Productia fizica realizata qt 2 5500
mii m tesat.
qc 4900
mii b.conf.
11 Durata functionarii Df ani 6
obiectivului
Consiliul de Administratie doreste o analiza pt. a evalua activitatea de comert exterior.

PRODUCTIA ANUALA DESTINATA EXPORTULUI(Qe):poate fi exprimata atat

fizic,cat si valoric,in RON si in valuta.
It
Fizic:1
n
Qe  ( qi pi)
i1
Valoric:
n
Qe  ( qi Pi)
i1
pi-pretul in RON
Pi-pretul in valuta
qi-cantitatea anuala de produse din sortimentul i

12
 Avand in vedere caracterul eterogen(confectii+tesaturi),productia in unitatile fizice poate
2
fi exprimata astfel:4000 mii m tesaturi si 3200 mii buc.confectii.Acestei productii fizice
ii corespunde o productie valorica de 65000 mii RON tesaturi si 915000 mii RON
confectii,respective 55000 EURO la tesaturi si 95000 EURO la confectii.

IMPORTUL ANUAL PT.PRODUCTIE(M):exprima intregul effort ce trebuie facut


pt.desfasurarea
n  procesului de productie si se masoara fizic si valoric.Exprima cantitatea

deMmaterii mprime
i
 p si materiale ce se importa pt.desfasurarea procesului de productie.
i
Fizic:
 i1 
n
M  ( mi pi)
i1
Valoric:
 n  n


M n miMpi  (miPi)
M
 ip i
i  1 m p i  1

 i 1  i -pretul de achizitie a sortimentului i,in RON

P
i -pretul de achizitie a sortimentului i,in valuta
m
i -cantitatea
de materiale,produse importate din sortimentul i
In acest caz,importul pt.productie este 400000 mii RON,respective 61000 mii EURO.Din
aceasta suma 102500 mii RON sunt folositi pt.productia ce face obiectul exportului,adica
58500 mii EURO.Astfel ca,in urma realizarii calculelor,este necesar un import de 90000
RON,respective 43000 mii EURO pt. tesaturi,iar pt.confectii 310000 RON,respective
18000 mii EURO.
Pt.productia destinata exportului de tesaturi se importa materii prime in valoare de 67000
RON,respectiv 48500 mii EURO,iar pt.confectii diferenta de 35500 RON,respectiv
10000 mii EURO.
Nr.crt. Specificatie Unit.de masura Marimea
indicatorului
1 Importul total mii RON 400000
pt.productie mii EURO 61000
Pt.confectii mii RON 310000
mii EURO 18000
Pt.tesaturi mii RON 90000
mii EURO 43000
2 Import total annual mii RON 102500
pt.prod.destinata mii EURO 58500
exportului
Pt.confectii mii RON 35500
mii EURO 10000
Pt.tesaturi mii RON 67000
mii EURO 48500
3 Import annual total mii RON 215000
pt.prod.livrata la mii EURO 52000

13
 intern
Pt.confectii mii RON 70000
mii EURO 20500
Pt.tesaturi mii RON 145000
mii EURO 31500

IMPORTUL SPECIFIC PT.PRODUCTIE(b):exprima importul ce revine pe unitatea

de capacitate de productie,putand fi calculate atat in RON,cat si in valuta.
In RON:
N
b
q
In valuta:
N
b
q
N,N’-importul in RON,respective in valuta
q-unitatea de capacitate de productie
Pt. a-l defalca pe tesaturi si confectii facem urmatorul tabel:
Nr.crt. Import Valoarea Productia Marimea Marimea
specific importului realizata importului in importului in
pt.productie RON EURO
mii RON mii buc conf RON / buc EURO / buc
mii EURO 2 2 2
mii m tesat RON / m EURO / m
1 Pt.intreaga
productie
Pt.confectii 310000 4900 63260 -
18000 4900 3.67
Pt.tesaturi 90000 5500 16360 -
43000 5500 7.81
2 Pt.prod.ce
face obiectul
importului
Confectii 35500 3200 11093 -
10000 3200 3.12
Tesaturi 67000 4000 16750 -
48500 4000 12.12
3 Prod.livrata
la intern
Confectii 70000 1700 41176 -
20500 1700 12.05
Tesaturi 145000 1500 96667 -
31500 1500 21

APORTUL VALUTAR ANUAL(Av’):exprima incasarile pe care le face unitatea

economica intr-un an de zile.
A 'v  Q'e  M 'e

14
Qe-val.productiei destinata exportului(valuta)
Me’-val.importului pt.productia ce face obiectul exportului

Nr.crt. Semnificatii Val.prod.dest.exportului(Qe’) Import Aportul

pt.prod.exportata(Me’) valutar(Av’)
1 Confectii 915000 10000 905000
2 Tesaturi 65000 48500 16500
3 Total 980000 58500 921500
productie
exportata

APORTUL VALUTAR SPECIFIC(A’v): Aportul valutar specific arata câte

unităţi valutare se obţin bucată, un metru cub etc.).

Av
aV
Qe

Nr.crt. Specificatie Aportul Prod.destin.exportului Aportul

valutar valutar
specific
1 Sortimentul:
Confectii 90500 3200 282.81 EURO
Tesaturi 16500 4000 4.125 EURO

APORTUL VALUTAR NET:exprima valoarea nou creata prin activitatea de comert

extern si reprezinta partea din pretul extern ce se realizeaza la exportul unui produs peste
valoarea in valuta a materiei prime din tara si din importurile utilizate.
 Anv Qe   CMe
Qe’-val.productiei exportate in valuta
CMe’-chelt.materiale
Anv in valuta
150000 70000  80000
Anv 150000 70000 80000EURO

PROFITUL IN VALUTA(PV’):
Pv’=Q’n-(C’Me+C’Ne)
Q’n-val.productiei exportete in valuta
C’Me-chel.mat.in valuta
C’Ne-chelt.nemat.in valuta
Pv’=150000-(70000+65500)=14500 EURO

CURSUL DE REVENIRE BRUT(Crb): Acest indicator exprimă raportul în

care se afla valoarea producţiei la intern faţă de piaţa internaţională, respectiv arată câţi
lei-producţie se exportă pentru a obţine o unitate valutară Mărimea acestui indicator
trebuie sa fie cât mai mică. In cazul în care cursul de revenire brut se situează sub cursul
oficial al valutei respective, în care se face calculul indicatorului, situaţia poate fi

15
considerată ca buna. Daca nivelul indicatorului este peste cursul de revenire stabilit la
nivelul economiei naţionale, avem de a face cu o activitate cu eficienţa scăzuta, sub
nivelul
Anv mediu pe economia naţională. Formula de calcul pentru acest indicator este:
Qe
Crb
Qe RON pt.1 EURO

Nr.crt. Specificatie Prod.exportata Prod.exportata Crb

in mii RON in mii EURO
1 Confectii 915000 95000 9.63
2 Tesaturi 65000 55000 1.18
3 Total 980000 150000 6.53
prod.exportata
Indicatorul astfel calculat exprimă şi raportul în care s găseşte productivitatea
muncii interne faţa de productivitatea muncii pe plan internaţional, la produsele sau
activităţile pentr care s-a calculat cursul de revenire brut. Cu cât nivelu productivităţii
muncii pe plan intern este mai mare decât ce existent pe piaţa internaţională, cu atât
cursul de revenire net v fi mai mic. Şi acest indicator poate fi calculat pentru întreaga
producţie exportata sau pe sortimente de produse care fa obiectul activităţii de export. In
activitatea curenta, aces indicator este cunoscut sub denumirea de curs valutar si se referă
la ansamblul economiei naţionale. Indicatorul cursul de revenire brut poate fi calculat şi
pentru produsele care se importă, Este normal ca în acest caz el sa fie cu atât mai
favorabil, cu cât este mai mare.
Calculul indicatorului s-a făcut atât pe total, cât şi pe două sortimente luate în calcul.
CURSUL DE REVENIRE NET(Crn):este puternic influentat de marimea pretului
intern al produselor,iar pt. o mai buna apreciere a eficientei economice se va calcula
cursul de revenire care exprima nivelul chelt.corelate cu cele ale materiei prime ce se fac

pt. obtinerea
Anv 
Qe unei unitati de aport valutar.
 CMe
Ce  Me
Crn
Qe  Me
693000 102500
Crn  6.45
150000 58500

PRODUCTIA Ce  Me
Crn EXPORTATA CE REVINE LA 100 RON INVESTITIE:se exprima
atat in RON,cat siQeinvaluta.
Me
 V Qe   100
 
In RON:  It 
 
 V Qe   100
In valuta:  It 
 V 980000  100  163.33
 
 600000
 V 150000  100  25
 
 600000
1 EURO =163.33 : 25 =6.53 RON

16
IMPORTUL PT.INVESTITII:pt.realizarea obiectivelor de investitia se
recurge,uneori,la importul de utilaje sau unelte /instalatii care,pe plan intern sunt
deficitare sau exista greu.
n
Iti  ( Ui Pi)
i1
Ui-nr.de utilaje/instalatii de acelasi fel
Pi-pretul de achizitie unitary
Exprimarea acestui indicator se face in valuta si in situatia de fata are valoarea de 19500
EURO.

IMPORTUL SPECIFIC PT.INVESTITII:

Pt.1 an de investitii:
Ii
Ii
q
Pt.intreaga durata de functionare:
Ii
Ii
p q D
Ii’-importul total pt.investitii
q-productia fizica destinata exportului
D-durata de functionare
In situatia de fata acest indicator nu poate fi calculat deoarece nu putem calcula productia
totala pt.ca avem 2 sortimente prod.de confectii si de tesaturi,care nu pot fi insumate.

PONDEREA IMPORTULUI PT.INVESTITII IN TOTALUL INVESTITIILOR:

 d Iti   100
 
 It 
Folosim un curs de schimb 1 EURO =3.3 RON si Ii exprimat in RON.
Ii 
195003.3  64350
64350
d  0.10%
600000 pondere nesemnificativa

IMPORTUL GLOBAL:
 Iq 
Ii  D M
Iq 19500 6 61000 385500
64350
d
IMPORTUL  0.10%
GLOBAL SPECIFIC:
600000
Iq
iq
D q
In situatia de fata ,acest indicator nu poate fi calculat deoarece nu pot fi insumate
capacitatile de productie(confectii+tesaturi).

APORTUL VALUTAR ANNUAL: acest indicator stabileste masura in care investitia

contribuie la realizarea aportului valutar.

17
 64350
d  Pt.1
0.10%an:
600000
 
 Ai aV   100
 It 
Iq   
( Ii) Pt.intreaga
Iq 
durata de functionare:
Ii  D M
 
 AD D aV   100
 It 
 Ai 921500  100  153.58
 
 600000
6 921000
AD  921.5
600000

18
 EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR-INFLUENTA FACTORULUI
TIMP
Procesele economice, deci şi cele investiţionale, se desfăşoară în timp.
Cheltuielile se fac într-o perioadă de timp, pe f durata de realizare a investiţiei şi de
funcţionare a viitorului
(obiectiv, iar rezultatele se obţin în altă perioada de timp, în perioada de serviciu a
viitorului mijloc fix. Cum aceeaşi sumă de wni cheltuită (sau obţinută) în perioade
diferite de timp are o alta valoare economică, se impune asigurarea comparabilităţii
acestora la un anumit moment de pe axa timpului, în general, acest moment este
momentul prezent, al începerii cheltuirii fondurilor investiţionale.
Metoda folosita pentru asigurarea echivalării la un anumit moment a sumelor ce
se derulează în perioade diferite de timp este tehnica actualizării. Aceasta tehnică are o
largă utilizare în fundamentarea deciziilor economico - financiare, cum ar fi : calculul
indicatorilor dinamici, stabilirea momentului optim de înlocuire a utilajelor, stabilirea
sumelor lunare ce trebuie plătite în cazul restituirii unor credite, stabilirea coeficientului
intern de eficienţa economică în cazul unor afaceri etc.
Prin tehnica actualizării se cuantifică o serie de aspecte referitoare la rata
inflaţiei, rata de risc a proiectului, rata dobânzii, nivelul mediu al eficienţei economice
în domeniul în care se face afacerea, dar şi alte aspecte referitoare la factori tehnici,
sociali, culturali, cutumiari etc. La toate acestea se adaugă influenţele mediului tehnic
si tehnologic, caracterizat printr-o perimare fizică si morală a capacităţilor de producţie.
Studiile de caz prezentate demonstrează ca timpul economic este o resursă de care
oamenii de afaceri au nevoie pentru a desfăşura activităţi orientate spre obţinerea de
profit. Resursă importantă, factorul timp, deşi infinit, nu poate fi înlocuit cu celelalte
resurse, care de obicei sunt finite si se pot combina între ele. în domeniul afacerilor
timpul irosit este pierdut pentru totdeauna si nu mai poate fi recuperat sau substituit.

SC “XXL” SRL are in proiect realizarea unei investitia,respective o linie tehnologica de

imbuteliere a berii XXL la doza de 0.5 l.Consiliul de Administratie are la dispozitie 2
variante de investitia care sunt caracterizate de urmatorul tabel:

Nr.crt. Indicatori Unit.de masura Varianta 1 Varianta 2

1 Capacitatea de mii doze 14000 18300
productie
2 Venituri anuale mii RON 855000 985000
3 Chelt.anuale de mii RON 415000 465000
productie
4 Durata eficienta ani 6 6
de functionare
5 Durata de ani 2 2
proiectare
6 Valoarea mii RON 180000 195000
invest.din care:
In anul 1 mii RON 90000 95000
In anul 2 mii RON 90000 100000

19
Consiliul de Administratie admite o rata de actualizare de 15%.

MARIMEA IMOBILIZARILOR:depinde de volumul chelt.,durata de realizarea a

obiectivului si modul de esalonare a acestor cheltuieli.
 d 
 Mi
 
Ih   ( d  h  k)

 h 1 
Ih-invest.din anul h de realizarea
h-durata(in ani)
k-coef.de corectie,care in cazul de fata ia val.0.5
M1 90000 ( 2  1  0.5)  90000 ( 2  2  0.5)  180000RON
M2 95000 ( 2  1  0.5)  100000 ( 2  2  0.5)  192500RON
Se observa ca cel mai mare volum de investitia este in varianta 2.

EFECTUL ECONOMIC AL IMOBILIZARILOR:exprima efectul nerealizat ca

urmare a imobilizarii fondurilor respective in cadrul procesului investitional.
E e Mi
e-eficienta economica medie pe ramura(=15%)
E1 15% 18000 27000RON
E2 15% 192500 28875RON

EFECTUL ECONOMIC SPECIFIC IMOBILIZARILOR:exprima efectul economic

al imobilizarilor ce revine la 1 RON investit.
E
e
It
27000
e1  0.15
 180000 RON la 1 RON investit
28875
e2  0.148
195000 RON la 1 RON investit
Procesul de actualizare are 3 momente:
m-momentul inceperii lucrarilor de investitii
n-momentul punerii in functiune a obiectivului
p-momentul scoaterii din functiune a obiectivului

m-momentul inceperii lucrarilor de investitii

INVESTITIA ACTUALIZATA:
d
Ih  1 
Iact
m   h
h  1  ( 1  a) 
Ih-investitia totala
1
h
( 1  a) factor de actualizare

20
Iact 90000 1   90000 1
 1   144900
 ( 1  0.15) 
( 1  0.15)
2

Iact 95000 1   100000 1

 156700
 2 
 ( 1  0.15) 
( 1  0.15)
2

PROFITUL ACTUALIZAT:
 d D  1
 Pact
 m  P 
h  ( 1  a) h
 h 1 
Daca Ph constant,relatia devine:
 Pactm 
1
P 
h D
h ( 1  a) 1
( ( 1  a) ) 
D
( 1  a)  a
Profit(V1) =855000-415000 =440000
Profit(V2) =985000-465000 =520000
6
Pact 440000 1   1.15  1  1270500
 1 2 6
 ( 1  0.15)  1.15  0.15 RON
6
Pact 520000 1   1.15  1  1501500
 2 2 6
 ( 1  0.15)  1.15  0.15 RON

RANDAMENTUL ECONOMIC AL INVESTITIEI ACTUALIZAT:este dat de

raportul dintre profitul actualizat si It actualizata,minus 1.
 Ph 
act  
 1 
1
Rec
 act It   ( 1  a) h
 act  
 Rec 1270500
 act   1  7.76
 14900 
 Rec 1501500
 act 156700   1  8.58
 

TERMENUL DE RECUPERARE A INVESTITIEI ACTUALIZAT:pt.calcularea

It Ph
acestui indicator se pleaca de la situatia in care act act de Ta;explicitand
It P Ta
act act
profitul,relatia devine:

Ta
 1  log Ph1  Itact1(1  0.15)20.15  0.16
log Ph
1 log( 1  0.15) ani

Ta
 2  log Ph2  Itact2(1  0.15) 0.15  0.14
log Ph
2

2 log( 1  0.15) ani

n-momentul punerii in functiune a obiectivului

21
INVESTITIA ACTUALIZATA:
 d1 
 Iact

I   ( 1  a)
h
 n h
 h 0 
0
Iact 
900001.15  900001.15
  193500
1
0
Iact 
950001.15  1000001.15
  209250
2

PROFITUL ACTUALIZAT:
D
P  1 
Pact
n 
h h
h  1  ( 1  a) 
Daca Ph constant,relatia devine:
1
Pact P 
n h D
h ( 1  a) 1
( 1  a) 
D
( 1  a)  a
Pact 
4400003.7845 1665180
1
Pact 
5200003.7845 1967940
2

RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT:

 Ph 
act 
Rec 1
 n It 
 act 
 Rec 1665180  1  7.60
 1 193500 
 
 Rec 1967940   1  8.40
 2 
 209250 

TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT:este acelasi ca in momentul m.

Ta1 =0.16 ani
Ta2 =0.14 ani

p-momentul scoaterii din functiune a obiectivului

INVESTITIA ACTUALIZATA:
 D1 
 Iact

I   ( 1  a)
h
 p h 
 h a 
6 1 6
Iact 
900001.15  900001.15
  447300
1
6 1 6
Iact 
950001.15  900001.15
  483700
2

PROFITUL ACTUALIZAT:

22
 D1 
Pact
 p  P    ( 1  a)
h 
h

 h a 
Daca Ph constant,relatia devine:
Pact 
4400008.7537 3851628
1
Pact 
5200008.7537 4551924
2

RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT:

 Ph 
act 
Rec 1
 p Iact 
 
 Rec 3851628  1  7.61
 1 
 447300 
 Rec 4551924  1  8.41
 2 438700 
 

TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT:este acelasi ca in momentul n.

Ta1 =0.16 ani
Ta2 =0.14 ani
V1-varianta optima

23
 EFICIENTA PROIECTULUI DE INVESTITII CU AJUTORUL METODEI
“BIRD”

Activitatea de investiţii necesita resurse financiare, l căror formare este stimulata

de mecanismele economiei de piaţă si de pârghiile financiare si fiscale utilizate de stat. In
economia de piaţă este caracteristică autonomia gestiunii resurselor de investiţii.
Acoperirea nevoilor de finanţare a investiţiilor se faci în principal, din surse interne
(autohtone).
Pentru nevoile de retehnologizare, de schimbări structurai se apelează şi la surse
externe pentru investiţii (importul dl capital). Creditele externe sunt de mai multe
categorii şi anume:
- credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentali în spatele cărora
este statul;
- credite bancare, unde riscul este exclusiv al băncilor;
- c. credite acordate de instituţii internaţionale: Fond Monetar
Internaţional, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi dezvoltare etc.
In cadrul acestor credite întreprinzătorii porticul apelează cu prioritate la
ultima categorie, fapt pentru care în continuare se prezintă metodologia de evaluare a
proiectelor de investiţii specifica B.I.R.D., care de altfel se constituie si ca metodologie
de evaluare a proiectelor de investiţii din ţara noastră.
Metodologia B.I.R.D. prezintă o serie de particularităţi, din care mai importante
sunt:
a. Toate proiectele au la bază tehnica actualizării, compararea eforturilor si a efectelor
făcându-se la momentul începerii realizării investiţiei.
b. Fiecare proiect este însoţit de o analiză economică, făcuta prin prisma economiei
naţionale, si o analiză financiară, efectuată din punctul de vedere al investitorului. Cele
două analize diferă prin structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt incluse în
costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru economia naţională, nu sunt
cheltuieli ci venituri.
c. Pentru fiecare proiect se calculează pragul de rentabilitate, care exprimă nivelul minim
de folosire a capacităţilor de producţie, nivel sub care nu poate scădea producţia deoarece
întreprinderea ar lucra cu pierderi.
d. In costurile de producţie nu se includ amortizările, deoarece contravaloarea mijloacelor
fixe a fost luată în calcul prin intermediul investiţiilor. Eforturile sunt însumate pentru
investiţii si pentru producţie.
e. Proiectele investiţionale sunt însoţite de un studiu de senzitivitate, prin care se
testează sensibilitatea proiectului la o serie de modificări care pot apărea în derularea
proceselor investiţionale sau de producţie, aşa cum ar fi cazul creşterii preţurilor la
materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scăderea preţului unitar de vânzare
etc. Analiza de senzitivitate ce implică probleme referitoare la risc şi specifice
problemelor investiţionale.

SC ”XXL” SRL, BAIA MARE,producatoare de cuptoare electrice,achizitioneaza

un depozit in valoare de 90000 EURO.Suma este din fondurile proprii ale sc si este
esalonata pe 2 ani,astfel:45500 EURO in primul an si 44500 EURO in anul 2.Chelt.de

24
 functionare a depozitului sunt de 24000 EURO /an,iar durata de functionare este de 10
ani.Veniturile obtinute sunt in suma de 52000 EURO /an.In anul al 10-lea de
functionare,depozitul este vandut la o valoare reziduala de 25000 EURO.
Sa se analizeza eficienta economica a proiectului de investitia prin intermediul
metodologiei BIRD,stiind ca valoarea impozitelor si taxelor anuale este de 10000 EURO,
iar in ultimul an de 15000 EURO.Firma respective este scutita de la plata impozitului in
primii 2 ani,rata de actualizare este de 15%,iar rata dobanzii este de 16%.cheltuielile de
functionare vor demara numai incepand cu data achitarii ultimei transe corespunzatoare
primului an de functionare.

ANALIZA ECONOMICA

Nr.crt Indic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

. Atori
1 Inv 45500 44500 - - - - - - - -
2 Ch 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000
3 Venit 0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000
anuale
4 Ch tot 69500 68500 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000
5 CF -69500 -16500 28000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 28000
6 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.2472
7 Ch tot 60437.2 51792.8 15780 13723.2 11932.8 10375.2 9021.6 7845.6 6823.2 5932.8 193664.4
act
8 Venit 0 39317.2 34190 29733.6 25854.4 22479.6 19546.8 16998.8 14783.6 12854.4 215758.4
tot act
9 CF act - - 18410 16010.4 13921.6 12104.4 10525.2 9153.2 7960.4 6921.6 22093.9
60437.2 12475.6
10 a=25% 0.8 0.64 0.512 0.409 0.3276 0.2621 0.2097 0.1677 0.1342 0.1073
11 CF act -55600 -10560 14336 11452 9172.8 7338.8 5871.6 4695.6 3757.6 3004.4 -6531.2

V 215758.4
 1.11
Raportul Ch 193664.4
V poz
NA
RIRE a 
min  a maxa min  V

 NA poz V
NA
neg

a 15% a 25%
min , max
22093.95
RIRE 0.15  ( 0.25  0.15)   0.19
22093.95 6531.2
Avand in vedere ca RIRE =0.19 si rata dobanzii =16%,investitia merita facuta.
Proiectul e fezabil la a =15% si VNA =22093.95.

ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara evidentiaza eficienta economica din punctul de vedere al

investitorului.Diferenta ce o particularizeaza de analiza economica este modul de stabilire
a structurii veniturilor si cheltuielilor,unde se iau in consideratie atat valorile reziduale ale
echipamentelor/utilajelor ce au facut obiectul investitiei,cat si taxele si impozitele pe care
societatea le are cu DGFP.

25
Nr.crt Indic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
. Atori
1 Invest 45500 44500 - - - - - - - -
2 Ch.de 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000
expl.
3 Impoz - - 10000 - - - - - - 15500
si taxe
4 Ch tot 69500 68500 34000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 39500
5 Venit 0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000
din
expl.
6 Venit - - - - - - - - - 25000
rezid.
7 Venit 0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 77000
tot
8 CF1 -69500 -16500 18000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 37500 137500
9 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.2472
10 Ch tot 60437.2 51792.8 22355 13723.2 11932.8 10375.2 9021.6 7845.6 6823.2 9764.4 204071
act
11 Ven 0 39317.2 34190 29733.6 25854.4 22479.6 19546.8 16998.8 14783.6 19034.4 221938.4
tot act
12 CF act - - 11835 16010.4 13921.6 12104.4 10525.2 9153.2 7960.4 9270 17867.35
60437.2 12475.6
13 a=20% 0.8333 0.6944 0.5787 0.4823 0.4019 0.3349 0.2791 0.2326 0.1938 0.1615
14 CF act - - 10416.6 13504.4 11253.2 9377.2 7814.4 6512.8 5426.4 6056.2 -4410.7
57914.3 11457.6

V 221938.4
 1.08
Raportul Ch 204071

poz
   
VNA
RIRF a  a a 
min max min poz neg
VNA  VNA
a 15% a 20%
min , max
17867.3
RIRF 0.15  ( 0.20  0.15)  0.1604
17867.3 4410.7
Proiectul, din punct de vedere al investitorului,are o eficienta mai redusa pt.ca rata
dobanzii este de 16%,iar RIRF este 0.1604.

ANALIZA ECONMICA SI FINANCIARA

SC “XYZ” SRL are ca obiect de activitateproducerea de piese auto.Urmeaza sa realizeze

o investitia in valoare de 99500 EURO,esalonata pe 2 ani,astfel:58500 EURO in primul
an si 41000 EURO in anul 2.Lucrarile de modernizare sunt estimate a fi finalizate in 2
ani.60% din suma de bani reprezinta fonduri proprii si 40% credite BCR cu o dobanda de
22%.Perioada de rambursare a creditului este de 6 ani.

1
Cash flow – flux de numerar

26
SC estimeaza un volum de vanzari de 11300 buc/an,cu pretul mediu de 34
EURO/buc.Cheltuielile anuale pt.intretinerea investitiei sunt de 18300 EURO/an,iar
cheltuielile variabile de 24 EURO/buc.Durata de functionare a obiectivului este de 8
ani,iar rata de actualizare este de 15%.In primii 2 ani,datorita unor sincope in
vanzari,acestea se vor reduce cu 65%.
a)Sa se evalueze proiectul de investitia cu metodologia BIRD,stiind ca societatea plateste
un impozit de 17081 EURO in fiecare an si ca a avut o perioada de gratie de 4 ani.
b)Analizati capacitatea de rambursare a creditului.

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3

Valoarea investitiei 58500 EURO 41000 EURO 95500 EURO
Fonduri proprii 35100 EURO 24600 EURO 59700 EURO
Credite BCR 23400 EURO 16400 EURO 39800 EURO

Venituri anuale=34 EURO/buc*11300 buc=384200 EURO

Venituri anuale pt.primii 2 ani=384200*35%=134470 EURO
Cheltuieli=18300 EURO+(24*11300)=289500 EURO

ANALIZA ECONOMICA
Nr.crt Indic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
. atori
1 Invest 58500 41000 - - - - - - - -
Totala
2 V tot 0 0 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 38420
3 Ch de 0 0 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 28950
prod.
4 Ch tot 58500 41000 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 28950
5 CF -58500 -41000 -155030 -155030 94700 94700 94700 94700 94700 9470
6 a=15% 0.8696 0.7591 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.247
7 Ch act 50871.6 31000.1 190346.2 165536.1 143939.4 125150.8 108823 94637.5 82304.8 71564

8 V act 0 0 88414 76889.9 191024.2 166089.6 144420.7 125594.9 109228 94974

9 CF act - - - -88646.1 47084.8 40938.8 35597.7 30957.4 26923.2 23409

50871.6 31000.1 101932.2
10 a=20% 0.8333 0.6944 0.5787 0.4823 0.4019 0.3349 0.2791 0.2326 0.1938 0.161
11 CF act -48748 - -89715.8 -74770.9 38059.9 31715 26430.7 22027.2 18352.8 1529
28470.4
12 a=32% 0.75 0.5739 0.4348 0.3294 0.2495 0.1890 0.1432 0.1085 0.0822 0.062
13 CF act -43875 - -67407 -51066.8 23627.6 17898.3 13561 10274.9 7784.3 5899.
23529.9

V
act 996635.9
 0.93
Ch 1064174.1
act
271883.2
RIRE 0.15  ( 0.32  0.15)   0.054
271883.2 106832.7

ANALIZA CAPACITATII DE RAMBURSARE A CREDITULUI

27
 n

dh 1
Obp Oh ( 1a)
h 1
Obp-obligatia de plata
Oh-valoarea creditului
d-perioada de implementare a proiectului
2
Obp 23400 ( 1  0.22)  16400 ( 1  0.22)  54836.56
La inceputul perioadei de rambursare,daorita faptului ca nu s-a platit nimic in primii 2
ani,creditul de 39800 EURO va deveni 54836.56 EURO.
n
Obp  a ( 1  a)
RA
n
( 1  a)  1
RA-rata anuala de rambursare
a-rata dobanzii(=0.22)
n-numarul de ani(=5)
5

54836.560.22 ( 1  0.22)
RA  19160.53
5
( 1  0.22)  1
Rata anuala de rambursare pt.creditul de 39800 EURO,in conditiile unei rate a dobanzii
de 22% este de 19160.53 EURO.

Ani Credit Oblig.la Dobanda Oblig.ramasa RA Oblig.ramasa

incep.de anuala de plata+dob la sfarsitul
an anului
1 23400 0 5148 5148 0 28548
2 16400 28548 9888.56 38436.56 0 54836.56
3 - 54836.56 12064.043 66900.603 19160.53 47740.073
4 - 47740.073 10502.816 58242.889 19160.53 39082.359
5 - 39082.359 8598.119 47680.478 19160.53 28519.948
6 - 28519.948 6274.38 34794.328 19160.53 19160.53
7 - 19160.53 4215.31 19160.53 19160.53 0

ANALIZA FINANCIARA

Nr.crt. Indic d1 d2 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 Total

atori
1 Invest 58500 41000 - - - - - - - - - -
2 Fonduri 35100 24000 - - - - - - - - - -
proprii
3 Credite 23400 16400 - - - - - - - - - -
4 Ch de 0 0 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500
prod.
5 Dob.la 5148 9888.56 - - - - - - - - - -
credite
6 Ramburs. 0 0 19160.5 19160.5 19160.5 19160.5 19160.5 - - - - -
la
credite
7 Impoz. 0 0 0 0 17081 17081 17081 17081 17081 17081 17081 17081
+taxe
8 Total 63648 50888.5 308660.5 308660.5 325741.5 323741.5 323741.5 306581 306581 306581 306581 306581

28
 costuri
9 V din 0 0 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200
exploat.
10 V tot 23400 16400 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200
11 CF -40248 - - - 58458.4 58458.4 58458.4 77619 77619 77619 77619 77619
34488.5 174190.5 174190.5
12 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.2472 0.2149 0.1869
13 V tot act 20348.6 12400 88414 77737.1 191024.2 166089.6 144420.7 125594.9 109228 94974.2 82564.5 71806.9 1190603.4
14 Ch tot 55348.3 38476.8 202944.3 176492 161958.6 139953.4 121694.4 100221.3 87160.9 94974.2 65884.5 57299.9 1302408.9
act
15 CF act -34999.6 - - -99602.1 29065.5 25271.5 21974.5 25373.6 22067 19187.4 16680.3 14506.9 100478.7
26076.8 114530.2
16 a=32% 0.7575 0.5739 0.4348 0.3294 0.2495 0.1890 0.1432 0.1085 0.0822 0.0623 0.0472 0.0357
17 CF act - - -75738 -57378.3 14585.3 11048.6 8371.2 8421.6 6380.2 4835.6 3663.6 2770.9 -123319.7
30487.86 19792.9

100478.7
RIRF 0.15  ( 0.32  0.15)   0.14
100478.7 123319.7
Societatea renunta sa mai realizeze investitia deoarece RIRF este mai mica decat rata
dobanzii(0.14<0.22).

29