Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EFICIENŢA INVESTIŢIILOR
SINTEZA DE CURS
Titular curs:
Asistent univ. drd. Sintea Lucica
CONSTANŢA
TEMATICA
BIBLIOGRAFIE:
-2-
CURS NR.1
-3-
In realitate, problema caestei formule, este foarte complexa, datorita a 2
motive :
a)-atit Q, cit si C, sunt, marimi dificil de comensurat, deoarece in majoritatea
proceselor economice intervin fenomenele sociale care sint foarte greu de estimat valoric
b)-calculul eficientei se poate face la diferite nivele de organizare a activitatii
economice :
-economie nationala, ramura a economiei, intreprindere, subunitate a intreprinderii.
Pornind de la aceste aspecte, se apreciaza ca eficienta economica, nu poate fi
redusa la o singura forma de exprimare, sau la un singur indicator.Analiza eficientei
economice, in general trebuie :
a)- « sa aibe mai multe forme »in functie de domeniul si nivelul la care se
calculeaza.(efic.ec a productiei industriale, agricole, investitiilor a progresului tehnic, etc) ;
b)-« sa existe mai multi indicatori » de apreciere ptr fiecare forma a « eficientei
economice ».In acest sens exista :-indicatori de eficienta a productiei industriale, indica tori
de eficienta a productiei agricole, indicatori de eficienta a investitiilor agricole, etc.
Fiecare din acesti indicatori, are o anumita putere de exprimare, completindu-se
unul cu altul, astfel incit numai impreuna, in totalitatea lor, pot oferi o imagine
cuprinzatoare asupra eficientei activitatii economice.
De asemenea, eficienta economica, trebuie analizata si prin prisma, relatiei
intre « optim si eficient ».Astfel pot exista diferite grade ale eficientei economice,
exprimate prin « diferenta dintre venituri si cheltuieli », dar nu orice activitate« eficienta
este si optima ».Pentru a fi « optima », o anumita activitate economica trebuie sa asigure
obtinerea « venitului net maxim posibil »in conditiile date.
In realitate, acest lucru este mai cu seama un« ideal »astfel incit
« optimul economic» ramine o « marime relativa », dificil, daca nu chiar imposibil de
stabilit in practica.
-5-
Termenul de “investitii”este frecvent utilizat in limbajul economic, dar si in
vorbirea curenta, avind mai multe intelesuri.Astfel in limbajul cotidian accentuindu-se latura
actionala a notiunii, se spune adesea ca “a investi inseamna a depune multa
energie(efort)intr-o anumita activitate. De asemenea, acordarea increderii unei persoane
sau insarcinarea oficiala a acesteia cu o anumita responsabilitate, ori functie, inseamna
acelasi lucru.
Trecind la domeniul economic, notiunea de “investitie(investitii)”dobindeste o
acceptiune mai specializata, dar ea mai pastreaza inca un sens destul de general si imprecis.
In sens larg, ”orice cheltuiala”facuta de un agent economic, institutie sau persoana
fizica ptr “obtinerea unui anumit “rezultat”inseamna”investitie”.
Astfel, cheltuielile facute ptr cumpararea de”bunuri durabile de larg
consum »( televizoare, frigidere, case, etc), sau cele ptr achizitionarea de”active fi nanciare”
(bonuri de tezaur, actiuni, obligatiuni, certificate de depozit), dar si cele ptr sporirea
stocurilor de “materi ale consumabile” sint considerate “investitii”. Din acest
p.v”investitiile”se concretizeaza in “active circulante”.Acestea pot servi productiei de
bunuri sauservi cii dar si unor necesitati social-culturale, ori poate fi vorba despre un capital
acumulat ptr o even tuala speculatie.
Sub acest aspect, ”investitiile” ar putea fi definite ca”orice plasare sau alocare de
capitaluri(fonduri), intr-o anumita afacere sau intreprindere”
Concret, investitia inseamna-“suma de bani plasata in afacerea respectiva”
Investitiile servesc ptr cresterea bogatiei(a averii), fiind indisolubil legate de
acumulare si opuse consumului care implica odistrugere de avere sau o pierdere de
valoare.Orice « investitie » are la baza un proces decizional.
Decizia de a investi reprezinta o renuntare la o satisfactie imediata si sigura in
favoarea unei sperante, al carei prêt este suma investita.
Este vorba de fapt despre un arbitraj in timp intre satisfactia prezenta si cea viitoare,
despre un anumit « pariu » asupra viitorului.
Oamenii de afaceri considera drept « investitie »-orice cheltuiala de capital ale carei
efecte, se vor materializa pe o perioada de timp mai mare de un an.
Astfel in conformitate cu uzantele planului de conturi in viguare, putem distinge ca
investitii”transformarea resurselor financiare ale intreprinderii in urmatoarelele categorii de
active:
a)-imobilizari necorporale(nemateriale sau active intangibile), grupate pe elemnte
elemente de cheltuieli, ca-cheltuielile de constituire si stabiliment;-cheltuielile de cercetare
dezvoltare ;-ncesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi similare ;
-fondul comercial
b)-imobilizari corporale(materiale sau active fixe, tangibile)precum :-
terenuri ;mijloace fixe(cladiri, constructii speciale, masini , utilaje, aparate si instalatii de
masurat.mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier si aparatura birotica, etc)
c)-imobilizari financiare(investitii financiare sau de portofoliu), care cuprind :-
titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate,
creante imobilizate vizind in general, durate indelungate de timp si angajind de obicei
resurse financiare importante, deciziile de investitii au intotdeauna, un caracter strategic.
Totodata miza este importanta, rezultatul scontat este adeseori nesigur, iar
incertitudine este de cele mai multe ori insotita de o ireversibilitate a procesului
investitional.In afara semnificatiei extinse, pe care am mentionat-o, termenul de« investitii »
are si un « inteles mai restrins », mai specializat.
Eliminind din sfera plasamentelor de capital pe cele referitoare la activele circulante,
ajunge sa consideram ca investitii, numai »sumele destinate acxtivelor imobilizate ».In acest
sens, investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creaza sau se achizitioneaza
-6-
noi capitaluri fixe, productive si neproductive se dezvolta, modernizeaza si reutileaza cele
existente.
Deci prin « investitiile de capital »se asigura construirea de noi unitati economice,
dezvoltarea, modernizarea si reutilare celor existente, precium si largirea unor obiective
social-culturale.In practica social-economica din tarta noastra, sint
asimilate »investitiilor »si o serie de cheltuieli care asigura doar conditiile ptr executarea
lucrarilorde constructii si exploatare ale viitoarelor obiective, fara a se materializa in noi
capitaluri fixe, cum sint :
&-cheltuieli ptr explorari, prospectiuni si cercetari geologice ;&-cheltuielide
proiectare tehnologica ;&-cheltuieli cu realizarea lucrarilor de impadurire pina la
atingerea starii de masiv, a perdelelor de protectie si a lucrarilor de imbunatatiri
funciare ;&-cheltuieli ptr supravegherea viitoarelor obiective de investitii si cele ptr
pregatirea personalului, prin detasarea la alte unitati de profil existente in functiune ;&-
cheltuieli ptr organizarea santierelor de constructii montaj ;&-cheltuieli ptr demolari,
expropieri si amenajari de terenuri.
In alta ordine de idei, trebuie tinut seama de faptul ca unele cheltuieli care aparent
s-ar putea asimila investitiilor nu sint considerate ca atare, deoarece au alte surse de
finantare ;de exemplu ;-procurarea mijloacelor de munca de natura obiectelor de inventar ;
-intretinerea padurilor dupa atingerea starii de masiv ; -intretinerea culturilor si
plantatiilor realizate prin investitii, dupa trecerea de rod -cresterea animalelor tinere pina la
intrarea in turma de baza.
Pentru delimitarea sferei de cuprindere a “conceptului de investitii”mentionam
faptul ca exista si o acceptiune mai ingusta. Pornind de la realitatea ca cea mai mare parte a
cheltuielilor de investitii, efectuate de agentii economici, din ramurile productive(industrie,
agricultura, etc)este destinata activelor fixe materiale, s-a conturat si o alta dimensiune a
conceptului de « investitii » care include »numai cheltuielile de capital materializate in
obiective fizice(constructii, utilaje, masini, etc) In acest fel, se ajunge la sensul cel mai
profesionist al conceptului, care include in sfera sa de curpindere, numai cheltuielile ptr
sporirea sau inlocuirea imobilizarilor corporale ale intreprinderilor.Este vorba de fapt despre
asa zisele “investitii materiale sau reale”, pe care economistii le delimiteaza riguros
de investitiile financiare.
In sfirsit, ptr a incheia analiza conceptului de “investitii”trebuie spus ca.in practica,
acesta capata si o alta conotatie.Pe linga sensul de cheltuiala de capital intilnim si
acceptiunea de « activitate sau proces prin care se realizeaza fizic obiectivele de
investitii ».
Aceasta acceptiune, o intilnim cu deosebire la investitiile de natura »constructiilor-
montaj »care se realizeaza prin-trun proces relativ indelungat ce separa in timp momentul
inceperii lucrarilor, de momentul darii lor in folosinta.In concluzie, termenul de
“investitii”are un continut destul de bogat, implicind o multitudine de intelesuri sau
acceptiuni.
Astfel, avind in vedere specificul productiei agro-alimentare si al activitatii agentilor
economici din acest sector, voi trata “onvestitiile”drept o cheltuiala de capital,
pentruimobilizarile corporale ale agentilor economici din domeniul agriculturii si al
industriei agroalimentare.
Tinind cont de cele expuse mai sus, se impune prezentarea “investitiilor” prin
prisma criteriilor de clasificare al acestora, dupa cum urmeaza :
-7-
a)-Dupa destinatia fondurilor alocate, avem :
*-investitii imobiliare-care sint destinate cumpararii sau realizarii de bunuri
imobiliare(terenuri, c-tii productive-adaposturi ptr animale, hale de productie, sere etc) ;
*-investitii financiare –in care intra plasamentele si titlurile de participatie la alte
societati sau intreprinderi;
*-investitii industriale si/sau comerciale-care vizeaza realizarea de active fixe
corporale si necorporale, necesare productiei si comercializarii diferitelor bunuri si
servicii.Practic, in aceasta categorie intra cea mai mare parte a investitiilor destinate
capitalului de exploatare al unitatilor agricole si de industrie alimentara.
b)-Din punctul de vedere al naturii lor, intilnim :
*-lucrari de constructii-montaj-instalatii, constructii speciale ;
*-achizitii de utilaje- care cuprindere cumpararile de utilaje ce necesita montaj
(fixarea de fundatii, piloni sau postamente)sau nu(mijloace de transport, tractoare si masini
agricole) ;
*-alte investitii- care include investitiile in plantatiile pomi-viticole, impaduriri,
achizitii de animale, cheltuieli ptr cercetare-dezvoltare, etc.
c)-Dupa importanta lor ptr obiectivul proiectat, clasificarea cuprinde ;
*-investitii directe-care se refera la realizarea obiectelor de baza care constituie
scopul final al cheltuielilor de capital.(de ex-constructiile agrozootehnice si instalatiile
aferente in cazul realizarii unei ferme de crestere a animalelor, hala de fabricatie si utilajele
necesare, in cazul unei investitii ptr crearea unei capacitati de industrializare a produselor
agric.
*-investitii colaterale-materializate in racordurile de utilitati(apa, canalizare,
energie), pina la retelele publice, realizarea centralei termice, a statiei de epurare a apelor
uzate, drumurile interioare si de acces si alte obiecte legate teritorial si functional de
investitia dir.
*-investitii conexe-care cuprind lucrarile a caroro necesitate constituie efectul
propagat al inmvestitiilor directe in alte ramuri sau sectoare economice(de ex-realizarea unei
investitii directe de industria alimentara poate avea ca efect propagat unele lucrari de
invetitii, in obiective ptr asigurarea materiilor prime, in transporturi, in domeniul social-
cultural si edilitar si altele.
- 11 -
Situatia investitiilor in agricultura fat de celelalte ramuri ale ec.nationale
-Tabel nr 1.2-
Specificatie U/M 1980 1985 1990 1994
TOTAL-din care : Mil lei 210.451 246.302 168.410 8.004.62
1
% 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0
Agricultura Mil lei 23.487 43.291 28.797 1.499.75
2
% 11, 0 17, 6 17, 1 18, 7
Industrie-Total-din care Mil lei 112.083 122.380 78.017 2.951.82
1
% 53, 3 49, 7 46, 3 36, 9
Industrie alimentara Mil lei 4.715 5.488 4.294 259.379
% 2, 2 2, 2 2, 5 3, 2
Constructii Mil lei 7.875 8.205 3.616 431.006
% 3, 7 3, 3 3, 3 5, 4
Transporturi Mil lei 26.941 30.623 21.580 750.270
% 12, 8 12, 4 12, 8 9, 4
Alte ramuri Mil lei 40.065 41.803 34.400 2.371.77
2
% 19, 0 17, 0 20, 5 29, 6
- 13 -
Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare Parte catre,
”folosirea mai multor indicatiori”in vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice
a diferitelor “variante de investitii”
Acesti “indicatori”alcatuiesc un sisitem in care intra atit “indicatori
valorici”(volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit
si “indicatori naturali”(capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de
materiale, durata de exutie a investitiilor, etc)
In practica se intilnesc o serie de clasificari a « indicatorilor de eficienta a
invetitiilor » grupati dupa anumite criterii cum ar fi :
&-in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii,
grupare care, cuprinde « indicatori cum ar fi :
*-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale
asupra « eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic.
Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei
viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii)
*-indicatori de baza-care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a
investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare,
investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc)
*-indicatori specifici-care sint specific diferitelor ramuri de activitate,
caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare
economice
*-indicatori supimentari-cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul
de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc
In timp ce in general, categoria « indicatorilor cu caracter general »este mai
cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi
prezentati in conutinuare .
1.-In categoria-indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de
apreciere a « eficientei investitiilor »
-In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit,
elemntele raportului de « eficienta economica »-(efectul sau efortul investitional), fiind
considerati :indicatori de calcul »iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele
respective, fiind indicatori propriu-zisi »de eficienta a investitiilor.
-Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite
forme ca :
-forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta
contabila iar,
-forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara
- 16 -
-durata de functionare(ani)………….. 10 A si……. 8
B
Daca folosim relatia de calcul, »valoarea investitiei specifice», va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t
Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima
este in cazul B.
Daca se utilizeaza a doua relatie de calcul, care tine seama de durata de functionare,
« valoarea investitiei specifice »va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an
Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa
fiind A
f.-Durata de recuperare a investitiei-numit si »termen de recuperare », exprima
numarul de ani necesar, ptr recuperarea « capitaluilui investit initaial », sau altfel spus »o
investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor
permite recuperarea rapida a capitalului investit »
Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca
durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit(durata normativa de
recuperare), care la ridul sau, este mai mic decit « durata de viata a investitiei, fiind ales
proiectul de investitii a carei « durata de recuperare »este mai scurta.
In principiu, »durata de recuperare » se calculeaza prin, raportarea « investitiei
totale» (I)la « avantajul »(efectul- economic mediu annual), din care se reconstituie
capitalul investit(E) dupa formula : T = I / E
In cea ce priveste « valoarea capitalului investit »de la numitorul relatiei, inainte de
1989, era sinonim cu « marimea anuala a beneficiului » ; »venitul net »sau »acumularile
banesti »
Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de « profitul brut » ;
« profitul net »ramas dupa impozitare ; »cash-flow »-ul brut sau net ;
Pentru nivelul « microeconomic »este oportuna utilizarea »fluxului net de
trezorerie » rezultat din exploatare, a investitiei(flux de lichiditati nete)numit si « cash-
flow »(CF)-net
Acesta poate fi asimilat, cu « suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor
perioadei, conform formulei :
CF = CA – EF = CA-[CE + i(CA – CE – A)] = (1-i)(CA - CE – A) + A
unde :
CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)
EF =reprezinta platile anuale
CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare)
A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect
i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula
(1-i)(CA – CE – A) = profitul net, dupa impozitarea
Exemplu :
- 20 -
Folosind, datele din tabelul prezentat anterior, calculul indicatorului prezinta
urmatoarele valori :
R = 284 mii ron x 5 ani -1 = 1375 mii ron = 1, 375 –1 = 0, 375
1000 mii ron 1000 mii ron
Acelasi rezultat se obtine daca determinam »randamentul economic »in functie de
«durata de recuperare », astfel :
R = 5 ani -1 = 0, 375
3, 63 ani
De precizat ca in situatia unui « flux annual de trezorerie variabil »ptr determinarea
« randa-mentului economic »(ca si a duratei de recuperare)este necesara cumularea fuxurilor
anuale de numerar pe intreaga durata de functionare a investitiei.In acest caz « randamentul
economic » se calculeaza astfel :
R = Flux annual cumulat - 1
Investitia totala
Luind in calcul datele prezentate in tabelul de mai jos, indicatorul prezinta
urmatoarele valori :
--mii ron--
Indicatori Anii de Anii de Anii de Anii de Anii de
functiona functiona functiona functiona Function
re re re re are
A 1 2 3 4 5
1.-Flux annual pozitiv 200 250 300 300 250
din exploatatie
2.-Flux annual din 200 450 750 1050 1300
exploatatie cumulat
3.-Fluxul anual – -800 -550 -250 +50 +300
Total-cumu-
lat (investitii +
exploatatie)
- 21 -
2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, »o parte din teren, este
scoasa din folosinta agricola »fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de desecare, este
necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste pierderi de teren.
3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,
provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii)
4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o « perioada lunga de folosinta »fapt care
determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor lucrari se
folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat integral in valoarea
nou creata, prin investitii.
5.-De cele mai multe ori, « hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor
complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei »
De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr a se
inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele indiguite,
desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste conditii, este dificil de
separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroamelioratii, asupra productiei, fiind
totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de influenta celorlalti factori productivi
(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)
6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare a
unitatilor agricole.
De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnicoeconomice a productiei
de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de porumb, lucerna,
etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii solurilor, a culturilor, in
sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa de irigatii, in strinsa
legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.
7.-Uneori, lucarile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii conexe
(bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora este
multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel incit este
greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.
Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor
amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici
manageriale adecvate ptr asigurarea s »sigurantei alimentare nationale »a populatiei
Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :
Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare -mii ha-
-Tabel nr 3.1
Nr Anul Indiguiri Irigatii Desecari Combaterea eroziunii
crt solului
1. 1944 622, 0 18, 0 358, 0 -
2. 1950 642, 0 42, 5 368, 1 2, 0
3. 1960 827, 1 199, 6 505, 7 100, 0
4. 1970 1.331, 9 731, 3 1.111, 4 435, 3
5. 1980 1.545, 0 2.301, 0 2.462, 5 1.609, 7
6. 1990 1.545, 0 3.168.7 3.100, 7 2.222, 3
7. 2000 1.545, 0 3.081, 7 2.952, 2 2.133, 0
8. 2004 1.545, 0 3.077, 1 2.950, 5 2.135, 9
- 22 -
Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil
incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de aface cu
situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari,
precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter
agropedoameliorativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp,
« izolarea cotei irigatiilor »din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare,
implica de asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu « indicatorii
fizici » (suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in
expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si unstudiu
efectuat de catre « Institutul de Economie Agrara »acoperind perioada 1961--1985, studiu
preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea « investitiilor in diferite
sectoare din totalul la nivel de ramura », asa cum rezulta din tabelul alaturat :
- 23 -
imbunatatiri funciare », pina in 1982 inclusiv, reveneau, potrivit datelor mentionate in
acelasi program national elaborat in anul 1983, « irigatiilor » le revenea-27 miliarde lei,
(58%), in timp ce ptr lucrarile de desecari-drenaj, au fost alocate-9 miliarde lei(25%) iar ptr
lucrari antierozionale-7 miliarde lei(17%).
Detasarea neta a efortului investitional in amenajari hidroameliorative, compara-tiv,
cu celelalte doua principale categorii de lucrari, rezulta si din structura fondurilor fixe
reprezentind imbunatatiri funciare.Astfel, potrivit datelor fostului « departament al
imbunatatirilor funciare-actuala –regie a imbunatatirilor funciare(RAIF)din fondurile fixe
puse in functiune pina la sfirsitul anului 1990, evaluate la peste 134, 1 miliarde lei, 59, 4%-
reveneau irigatiilor ;23, 7%-lucrarilor de imbunatatiri funciare de desecare-drenaj ;iar-16,
9%-amenajarilor antierozionale.De fapt aceasta detasare a « irigatiilor »in ceea ce priveste
« volumul investitiilor », si respectiv a fondurilor fixe, nu se datoreaza atit suprafetelor
amenajate(cca-3, 1 mil ha-in acazul irigatiilor si desecariulor, si 2, 2 mil ha-in cazul
amenajarilor antierozionale)cit « investitiilor specifice », care este net superioara in cazul
amenajarilor ptr irigatii.Astfel, in timp ce ptr proiecte intocmite inainte de 1980,
« investitia specifica » varia intre 8.000-10.000 lei/ha, la desecari, si 4.000-7.000 lei/ha,
la amenajari antierozionale, 1(un)hectar amenajat ptr irigatii costind intre 15.000-
20.000 lei/ha, chiar la inceputul anilor 1970.
Diferentele se explica, prin structura « investitiei »in care nu predomina excavatiile
si terasamentele, ci materialele si echipamentele de provenienta industriala din care, unele
au o mare complexitate si un grad avansat de prelucrare.Astfel, primcipalele dimensiuni ale
componentelor amenajarilor ptr irigatii, din Romania, se prezentau dupa cum urmeaza :
- 24 -
In judetul Constanta, cu cea mai mare suprafata amenajata ptr
irigatii-« investitia specifica », a fost cuprinsa intre-15.400 lei/ha-in Complexul Carasu, dat
infolosinta in anii 1972-1973, si 23.000 lei/ha ptr sistemul Rasova Vederosa, construit 10
ani mai tirziu.Cam in aceeasi perioada indicatorii tehnico-economici proiectati preve-deau
investitii asemanatoare si ptr alte sisiteme hidrotehnice, cum ar fi : -Sadova-Corabia(Dolj)-
20.846 lei/ha ;-Giurgiu-Razmiresti-15.596 lei/ha ;-Sinoe(C-ta)-15.685 lei/ha ;-Olt-Calmatui-
20.480 lei/ha.In cadrul aceluiasi perimetru amenajat, functie de zona si de tipul de
amenajare, »investitia specifica »putea varia in limite destul de largi.
In cazul complexului Carasu, fata de o « investitie specifica »medie de 15.786 lei/ha-
aceasta a variat, in functie de tipuil de amenajare si metoda de udare intre :20.978 lei/ha la
« irigarea prin aspersiune cu conducte ingropate si statii de punere sub presiune» si 16.138
lei/ha, la irigarea pe brazde cu seturi de cauciuc butyl ca in tabelul urmator :
Investitii specifice cum sint cele mentionate mai sus, au fost posibile in acea
vreme si datorita renuntarii, chiar de la inceput sau pe parcurs, la o serie de componente ale
« retelelor de aductiune apei »cum ar fi :-impermeabilizari de canale ;echipamente de
automatizare si apometrie ;dispecerizare ;nivelari ;si altele.Pe de alta parte, viteza de lucru,
amterialele si echipamentele a caror calitate a fost in continua scadere au impus interventii
repetate si comletari de lucrari chiar din faza de receptionare a obiectivelor de
investitii.Proiecte de amenajari hidrotehnice, cu investitii specifice cuprinse intre 23.000-
25.000 lei/ha, au fost executate pina la cea dea doua jumatate a anului 1970, dieferentele
zonale nefiind considerate semnificative.Mai degraba, tipul constructiv precum si optiunea
[tr o metoda sau alta de udare, au influentat in aceasta perioada investitia
specifica.Complexul Carasu din judetul Constanta, ofera un astfel de exemplu, prezentat in
tabelul nr 4.3.
Cel mai costisitor tip de amenajarea, in ceea ce priveste « investitia specifica »a fost
cel cu « retea de statii de punere sub presiune si irigare prin aspersiune ».Pentru inceput cu
acest gen de amenajare, au fost echipate cu prioritate terenuri apartinind intreprinderilor
agricole de stat. « Irigarea prin scurgere la suprafata »reclamind cel mai mic efort
investitional, conceputa initial ptr cca-1/3, di suprafafta, s-a realizat doar partial, tinind cont
de faptul ca nivelarea terenului a fost una din problemele ramase nerezolvate.Solutia cu
utilizarea agregatelor termice mobile, si semimobile, larg raspindita la inceputul anilor
- 25 -
1970, considerata convenabila, si din p.v al investitiei, s-a dovedit greoaaie in exploatare,
mai ales dupa declansarea crizei petrolului si a dificultatilor legate de asigurarea pieselor de
schimb si subansamblelor si a motopompistilor. Acest tip de amenajare, mai avea
dezavantajul, ca in structura investitiei, cota apartinind unitatilor agricole, era considerabil
mai mare, datorita costului agregatelor termice de pompare suportate de beneficiar, care
inlocuiau statiile de punere sub presiune, construite din fondurile centralizate ale statului.
De altfel, suprafetele echipate cu acest tip de amenajare, au fost primele supuse unor
lucrari de modernizare prn inlocuirea agregatelor termice cu statii de punere sub presiune si
retea de conducte ingropate sub presiune.
In cea de a doua etepa-marcata de inceputul anilor « deceniului opt », si in
continuare, investitiile la initatea de suprafata s-au dublat, numeroase proiecte depasind
45.000-50.000 lei/ha.Aceasta crestere, a efortului investitional in amenajari ptr irigatii, isi
are explicatia, atiti in « evolutia preturilor la materiale, materii prime, a tarifelor si
salariilor », cit si in « complexitatea sporita a lucrarilor ».Inh anul 1980, suprafataamenajata
depasea 2, 3 mil ha, fiind amenajate in ordine :-terenuri cu dificultati dince in ce mai mari
din p.v constructiv.A fost deci necesar sa fie atacate zone mai putinpretabile la amenajari
datorita reliefului, distantei fata de sursa de apa, sau inaltimii de pomapare.
Noile proeicte hidroameliorativee, vizauatit perimentre noi sit si extinderea celor
existente, dar cu costuri mult mia mari.Situatia , din acest p.v in judetul C-ta, este ilustrata in
exemplul care urmeaza :
Investitia specifica in 3 sisteme hidroameliorative din jud.C-ta, functie de
perioada de proiectare
-Tabel nr 8.4
Sistemul Proiect- Proiect- Proiect- Proiect-
hidroameliorativ 1973 1973 1984 1984
Suprafata- Val.investiti- Suprafata- Val. Investitie-
ha- lei/ha ha- lei/ha
SINOE 57.152 15.687 4.880 53.950
TOPALU 12.200 16.942 4.352 50.180
HIRSOVA 33.400 20.773 4.100 54.786
In acelasi mod, caracteristicile naturale ale zonei.si-au pus si ele amprenta asupra
nivelului investitiei ptr proiectele executate in perioade apropiate de timp.
De exemplu, sistemul hidrotehnic-Gradiste-Faurei(Braila)a fost proiectat cu o
Investitie soecifica de cca-23.000 lei/ha ;in timp ce perimentrul Ipotesti-I(Olt) cu peste
32.000 lei/ha, ambeele proiecte fiind executate in perioada 1985-1988.
Cota cu care statul participa la astfel de investitii, este si ea diferita de la o tara la
Alta.Astfel in tari din fosta URSS, in tari cu economie planificata di estul Europei, inAfrica
de Sud, Sudan, Tanzania, Vietnam.Indonezia, Arabia Saudita, etc, investitiile In proiecte de
irigatii, au fost sau sint sustinute de stat –100%.In alte cazuri, estul sustine doar partial,
astfel de investitii, ca de exemplu :Canada-50% ;Japonia-40-80%Coreea de Sud-70% ;India-
80% ;Spania-50%Tunisia-30-60%.
- 28 -
ponderea acestora din urma, a crescut pe ansamblu de la 30, 0%, in 1970, la 44, 5%, in
1980, si reducindu-se apoi la 38, 8%, datorita incetinirii ritmului amenajarilor.
Indiferent de sursele de finantare statul a fost principalul investitor in lucrarile de
imbunartatiri funciare, si in consecinta si proprietarul mijloacelor fixe respective.
Intr-o amenajare ptr irigatii, structura prorpietatii, de stat si privata, deriva din
modul de organmizare si exploatare a investitiilor respective.Astfel punctele de priza a
apeoi, statiile de pompare si repompare, aductiunea si cea mai mare parte a retelei de
transport si distributie, inclusiv statiile de punere sub presiune, sint «proprietate de stat,
exploatate de catre acesta prin unitaaatile sale specializate existente in fiecare judet.
O parte mai putin importanta din investitie, reprezentata prin ultimele ramificatii ale
retelei de distributie, precum si echipamentul mobil de udare, a fost sustinuta investitional,
de catre unitatile agricole de stat sau cooperatist, fiind cuprinsa intre30-40% din investitia
specifica., in functie de tipul de amenajare si metoda si structura echipamentului de
udare.La inceput amenajarea masiva ptr irigarea prin aspersiune, cu ajutorulagregatelor
termice de pompare crestea simtitor partea de investitie ce revenea unitatilor
agricole.Introducerea unor echipamente de udare cu un grad mai avansatde mecanizare sau
automatizare, avea de asemenea darul sa creasca partea producatorilor agricoli in structura
investitie si in consecinta a proprietatii.Mentionez totodataca legat de cota statului ca
proprietar al fondurilor fixe reprezintind imbunatatirile funciare, aceasta cota, depinde si de
structura de proprietate a terenurilor pe care sint amplasate, lucrari de imbunatatiri funciare,
respectiv irigatii.astfelcca 1/3, din amenajaricuprind terenuri proprietate de stat, unde
intreaga investitie si respectiv dreptul de proprietate revin statului.Dupa unele calcule,
aproximativ 75-80% din valoarea de inventar a amenajarilor ptr irigatii, reprezinta
proprietate de stat si numai 20-25% sint proprietate privata.Tinind cint si de gradul de
distrugere, degradare si in general de« perisabilitatea »mult mai accentuata a echipamentului
de udare si ca aceste fenome nes-au manifestat intr-o masura mai mare in sectorul provat al
agriculturii, se poate afirma ca ponderea acestiu sector in structura actuala a fondurilor fixe
a amenajarilor ptr irigatii este de 10-200% dar nu mai mult.din total.evenimentele din 1989,
au surprins sectorul de imbunatatiri funciare in plina desfasurare, santierele in lucru
cuprinzind sute de mii de hectarecca 4 milioane ha)amenajate ptr irigatii.
Acum dupa citiva ani, chiar daca o parte din componentele acestei avutiti s-au
degradat Ori s-au risipit, ea ramine o importanta capacitate de productie a carei punere in
valoare Prin retehnologizare si modernizare, se justifica din p.v economic.
Amenajarile de imbunatatiri funciare, asa cum sint definite in Legea nr 138/2004,
aflate in administrarea « Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare »SA, se compun
din :a)-lucrari din amenajarile de irigatii-formate din prize de apa, statii de pompare de
baza, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si
distributie, a apei de irigatii, pina la statiile de pompare de pinere sub presiune ;
b)-lucrarile din amenajarile de irigatii si din orezearii-formate din statii de
pompare de punere sub presiune, retele interioare de irigatii formate din conducte si canale,
echipamentul mobil de udare ;
c)-lucrarile din amenajarile de desecare cu pompare si gravitationale, formate
din canale colectoare principale cu statiile de pompare aferente, canale de desecare de ordin
inferior, drenuri si colectoare de drenaj ;
d)-Lucrarile din amenajarile ptr combaterea eroziunii solului
e)-baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare si pe riurile
Interioare
f)-cladiri de productie si administrative
- 29 -
Principalele lucrari de constructii din amenajarile de imbunatatiri funciare, ptr
Irigatii, proprietatea si din administrarea « SNIF »SA, se prezinta la data de 04.06.2004
dupa cum urmeaza :
@-irigatii :-canale de irigatii-11.135 km ;-conducte ingropate-39.738 km ;-statiide
pompare-3.835 buc ;-constructii de exploatare-1.256 buc ;
@-desecari :-canale de desecare-56.788 km ;-poduri si podete-33.378 ;
-statii de pompare-733 buc ;-constructii de exploatare-547 buc
@-Drenaje :-drenuri colectoare si absorbante-39.411 km
@-Combaterea eroziunii solului :-canale-57.529 km;-caderi, vaduri pereate,
baraje praguri-42.703 buc ;-podete-29.283 buc ;-amenajari ravene-6.385 km ;-drumuri de
exploatare-27.435 km ;-constructii de exploatare-130 buc ;
@-constructii cu rol de aparare impotriva inundatiilor :-diguri la Dunare-
1.135 km ;-diguri la rirurile interioare-1.155 km ;-baraje de atenuare a viiturilor-103 buc ;
Amenajarile ptr irigatii in Romania, prezentau urmatoarele niveluri la data de
03.03.2005 :-suprafata amenajtat total-3.077.069 ha, din care :
-prin aspersinue -2.761.803 ha ;
-prin brazde - 263.026 ha
-prin inundare - 52.240 ha
- 30 -
Suprafetele irigate vor creste pina in anul 2005, prin realizarea lucrarilor
hidrotehnice in spatiul Siret-Baragan, si prin finalizarea lucrarilor incepute in perioada
anilor 1980, in judetele Olt si Teleorman.
Amenajarile de irigatii pregatite sa functioneze prin efectuarea lucrarilor de
intretinere si reparatii, in anul 2004, prezentau urmatoarea structura si evolutie :
-ha-
-Tabel nr 8.10
Nr Specificatie 2004 2007 2008- 2011-
crt 2011 2025
1. Amenajari de irigatii-Total-din 3.081.665 3.081.360 3.077.10 3.077.06
care : 0 9
2. Program de punere in 500.000 1.000.000 1.300.00 1.500.90
functiune 0 8
3. Suprafata pregatita ptr irigatii 900.678 1.072.078 1.303.21 1.400.00
0 0
4. Suprafata pe care s-au aplicat 497.638 754.498 1.000.00 1.400.00
udari 0 0
- 31 -
8.8.-Prezentarea metodelor si tehnicilor de analiza a investitiilor in iriga
tii, comparativ cu metodele si tehnicile din celelalte sectoare ale eco-
nomiei nationale
- 33 -
catre « folosirea mai multor indicatori »in vederea caracterizarii riguroase a
eficien
tei economice a investitiilor.Acesti indicatori, alcatuiesc un « sistem de indica-
tori valorici »(volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a inves
titiilor, etc), cit si un « sistem de indicatori naturali »(capacitatea de productie in
ex-
presie fizica, consumurile spsecifice de materii si materiale, durata de executie a
investitiilor, etc).In ultimul timp se constata ca tot mai multi autori, restring acest
sistem
de indicatori la indicatori ce caracterizeaza doar « rentabilitatea proiectelor de
investitii ».
Pornind de la particularitaile prezentate mai sus, eficienta lucrarilor de
hidroamelioratii, se stabileste in doua(2) faze esentiale, su anume :
a)-faza de proiectare, cind se urmareste determinarea oportunitatii economice
a
realizarii iunvestitiilor si aleggerea variantei optime de investitii,
b)-faza de exploatare, cind obiectivul principal, este stabilirea eficientei utili-
zarii capitalului fix, realizat prin investitii.In ultima instanta acest obiectiv, se rduce
la
determinarea eficientei economice a productiei obtinute prin exploatarea capitalului
fix realizat.Indicatorii utilizati, ptr analiza eficientei economice a investitiilor, se pot
grupa, in a)-« indicatori de eficienta a productiei » si
b)- « indicatori de eficienta a cheltuielilor de investitii »
Astfel, in cadrul indicatorilor din grupa (a), de eficienta a productiei,
regasim :
@-Productia medie la hectar.Deoarece de lucrarile de hidroamelioratii, bene
ficiaza, in mod obisnuit, mai multe culturi, este necesar ca nivelul productiei medii,
sa se
exprime valoric.Indicatorul trebuie determinat atit ptr situatia anterioara, cit si ptr
situatia de dupa efectuarea lucrarilor de hidroamelioratii, astfel incit sa existe posibi
litatea comparatiei.
@-Sporul productiei la hectar-exprima cresterea productiei realizata de pe
urma investitiei, in raport cu productia obtinuta inainte de efectuarea
lucrarilor.Datori-
ta faptului ca suprafata efectiv cultivata in conditii de irigare sau alte lucrari de acest
gen, este mai mica decit suprafata cultivata inainte de amenajarea sistemului, ca
urmare
a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, instalatiilor, etc, ptr a se determina
sporul
__________________
efectiv de productie la hectar, se utilizeaza formula : Aq = Q1 / S1 – Qo / So, unde
Aq-reprezinta sporul de productiei medii la hectar ;Qo si Q1-productia totala,
exprimata fizic sau valoric, obtinuta de pe intreaga suprafata inainte si respectiv,
dupa amenajare ;So si S1-suprafata cultivata inainte si dupa amenajare.In acest
context, productia obtinuta, inainte de amenajarea lucrarilor de hidroamelioratii(Q0)
reprezinta media pe mai multi ani a productiei realizate, iar productia de dupa
amenaja-
re(Q1)este estimata prin calcule previzionale.
&-Costul pe unitatea de produs-este un indicator care se calculeaza pe
unitatea
- 34 -
fizica de produs principal.Daca lucrarile de hidroamelioratii, deservesc teritorii mari,
cu
o diversitate de culturi, costul se calculeaza la 1 leu/valoare a productiei, incluzind
astfel toate culturile din sistemul hidroameliorativ dat.Pornind de la acest indicator,
se
pot calcula alti 2 indicatori colaterali, si anume :
*-economia de cheltuieli la 1 leu productie(Ec),
cu formula- Ec = Cho/Qo – Ch1/Q1
- 35 -
se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara esalonat, dupa
grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.
A.-Subiecte:
- 38 -
a)- Factorul timp in procesul investitional.
b)-Tehnica actualizarii
c)- Principalelel momente de referinta in actualizare
d)- Actualizarea principalilor indic la mom.luarii deciziei de investitii(M)
e)- Indicatori
Pe de alta parte, in alte cazuri, cind se apeleaza la resurse externe, ptr finantarea unor
proiecte de investitii, de exemplu de la banci sau alte institutii financiare, este necesara,
cunoasterea Cu precizie, a datelor de rambursare a creditelor, precum si cuantumul acestor
rate si dobinzi aferente.
Toate aceste aspecte ca evolutie si influenta in derularea investitiilor, se
calculeaza, tinindu-se cont de durata de timp ptr care au fost contractate acets resurse.Deci
cum se observa, este foarte important « studiul incidentei timpului » asupra investitiilor si
asupra procesului investitional in ansamblul sau.
Totusi analiza indicatorilor de eficienta, in general si a investitiilor in special,
poate crea o dispersare a valorilor in timp, care nu este oportuna ptr obtinerea unor
rezultate utile, in analiza unor procese investitionale.Acest inconvenient, este generat de
faptul ca nu se poate beneficia de o buna compatibilitate a diverselor valori , atunci cind
acestea sint situate in momente diferite de timp.De aici se naste necesitatea gasirii unei
modalitati de raportare a tuturor valorilor de calcul (valori investite, cheltuieli, venituri, etc)
la un acelasi moment, fapt ce se realizaeza cu ajutorul « tehnicii actualizarii »
b)-Tehnica actualizarii
- 39 -
Acest concept, poate fi analizat din mai multe puncte de vedere, cum ar fi :
$-abordarea psihologica ;
$-abordarea socio-politica ;
$-abordarea financiara ;
Tehnica acualizarii, este deci acel proces, prin care se realizeaza aducerea
tuturor veniturilor dispersate in timp, la un singur moment, de referinta, care in general este
considerat a fi momentul prezent, in vederea realizarii unei corecte analize dinamice.
$-abordarea psihologica ;
Se cunoaste ca ‘’o unitate monetara’’de astazi, ’’valoreaza 1+i’’ anul urmator, si
ca ‘’i’’reprezinta “coeficientul de actualizare’’, care nu este altceva decit ”expresia
numerica a preferintei ptr prezent’’
Aceasta propozitie este valabila, atita timp, cit nu este “inflatie”si nu “exista risc”
In astfel de situatii, agentul economic este dispus sa “plateasca o dobinda” cu scopul de a
“dispune imediat” de “o suma de bani”ptr achizitionarea unui bun sau serviciu, in loc sa
astepte “pina intr-un moment viitor cind el insusi”ar dispune de aceasat suma ptr a-si
satisface “achizitia respectiva”.
$-abordarea socio-politica ;
Un “coeficient de actualizare foarte ridicat”, reflecta, din partea consumatorului, o
puternica inclinatie spre “consumul imediat” si ca urmare, va rezulta o lipsa de “mijloace
financiare”
Aceasta nerabdare a consumatorului este “temperata”de catre “producatori”prin
realizarea“investitiilor”ce au fost alese.
Coeficientul de actualizare este deci”un dat al economiei”fiind “un raspuns la un
moment dat, la un anumit tip de compartament al societatii.Pe de alta parte, prevederile
publice prin intermediul”fiscalitatii “nu sint total neutre ptr acest coeficient.Puterea politica
isi asuma responsabilitatea politica de arbitraj intre”prezent si viitor”prin influentarea
acestui coeficient de actualizare, aceasta actiune, reflectind caracterul dirijist sau liberal al
politicilor.
$-abordarea financiara ;
In cazul in care aceste sume sint egale, adica S=S1=S2=S3=..Sn, atunci Stot= este o
suma de valori anuale constante limitate in timp, deci conform calculului anuitatilor, vom
avea: n
Stot = S[(1 + i) – 1]
i
Raportarea unei valori in trecut, adica “actualizarea inversa”fata de cea
realizata cu ajutorul “factorului de fructificare”, se realizeaza cu ajutorul”factorului de
discontare”cu urmatoarea formula:
fds = 1 n
(1 + i)
In acest caz, daca ne situam intr-un moment(mo) si vrem sa aflam care este
“valoarea
totatala actuala” a unor sume (S1, S2, S3, ..Sn), produse un momentele(m1, m2,
m3, ..mn), situate cu
(1, 2..n ani), in viitor, dupa momentul (mo), vom avea:
2 3
n
Stot = S1 / (1+I) + S2 / (1+I) + S3 / (1+I) +……Sn(1+I)
- 41 -
In cazul in care aceste sume sint egale, adica S=S1=S2=S3=….Sn, atunci
Stot=este o suma de valori anuale constante limitate ce se vor produce in viitor, deci vom
avea:
n
Stot = S[(1+i) – 1]
n
i(1-i)
Pentru usurarea muncii de analiza acesti factori sint calculati ptr diverse valori ale
“coeficientului de actualizare” si in functie de diferite perioade de timp in tabelele
financiare.
- 42 -
Una dintre cele mai importante etape, in cadrul ciclului de viata al unei
investitii, este“durata de functionarea investitiei”(D), perioada in care pe linga faptul ca
intreprinderea efectuiaza in continuare “eforturi” ptr obtinerea rezultatelor(cheltuielile de
exploatare a obiectivului realizat)se obtinb si “efecte”asteptate(veniturile din functionarea
acestui obiectiv)
- 43 -
*-Sensibilitatea proiectelor de investitii, la modificarile de costuri si conditii de
exploatare viitoare se poate determina atit pe baza « ratei interne de rentrabilitate finan
ciara »cit si pe baza « ratei interne de rentabilitate de rentabilitate economica »
*-In ceea ce priveste « riscul »investitiilor, acesta se prezinta sub forma :
-« riscului investitiilor in strainatate » ;
-« riscului financiar » ;
-« riscului de faliment »
d)- Actualizarea principalilor indic. la momentul luarii deciziei de investitii(M)
Aceasta etapa de calcul a indicatorilor este una din cele mai importante.
Acum se hotaraste daca investitia “are viitor sau nu”dac raspunde
scopurilor propuse, daca este “eficienta”, si deci “daca va fi realizata sau nu”.Cel ce
propune investitia, trbuie sa demonstreze “finantatorului”(fie el proprietar, reprezentant al
asociatilor sau banca), ca “obiectivul de realizat” este”viabil din pv economic” si ca
“rezultatele ce se vor obtine”vor acoperi cheltuielile totale necesare in vederea realizarii si
functiuonarii investitiei”asigurindu-se totodata “o cota de participare la “profitul total”al
intreprinderii respective.
Pentru acest moment, se va avea in vedere, intergul ciclu de viata al investitiei,
incluzind:
*-durata de elaborare a documentatiei tehnico-economice;
*-durata de executie a investitiei;
*-durata de efectuare a lucrarilor de investitii
*-durata de functionare a obiectivului de investitie.
In scopul unei mai bune fiundam, entari a “proiectului de investitii”va trbui sa
cunoastem cel putin urmatorii indicatori:
m
@-Valoarea investitiei totale actualizate( Ita ), care prezinta urmatoarea
formula:
m (g+d) t g t
(g+d) t
Ita = Suma It /(1+i) - Suma It / (1+i) = Suma It /(1+i)
(t=1) (t=1) (t=g+1)
unde I1…. Id reprezinta valorile anuale ale investitiei efectuate in perioada (d).
In azul in care valoarea anuala a investitiei este considerata constanta(sau poate
fi considerata ca o medie anuala) pe durata(d), ”valoarea investitiei totale “se va calcula
dupa formula:
Ic=constant m (g+d) t g d
d
Ita = Suma Ic /(1+i) = Ic -1 / (1+i) -(1+i) -1 / (1+i)
(t=g+1)
m
@-Profitul total net actualizat-(Pnta )
Pentru calculul acestui indicator se scade din valoarea productiei din anul respectiv,
valoarea cheltuielilor de productie efectuate, inclusiv cota de amortizare aferenta capitalului
in care s-a concretizat investitia respectiva, dupa urmatoarea formula:
m
Pnta = Vpt – (Chpt + It)
Acest indicator arata care este valoarea prezenta a profiturilor ce se vor obtine
de pe urma realizarii investitiilor si se calculeaza dupa formula:
- 44 -
m (g+d+D) t
Pnta = Suma 1 / (1+i) - Pnt
(t=1)
unde: Pn1…. Pnd, reprezinta marimea profiturilor anuale obtinute pe durata (D)
In cazul in care, marimea acestor profituri este omogena in timp, indicatorul se
calculeaza, astfel: Pnc= profitul annual obtinut in perioada de functionare a obiectivului
realizat
m (g+d+D) t D
Pnta = Suma 1 /(1+i) –Pnc = Pnc . 1 /.(1+i) -1
(t=g+d+1) (g+d) D
(1+i) i(1+i) m
@-Randamentul economic actualizat al investitiei(Ra)
- 47 -
3.-folosirea capacitatilor de productie-cu ‘’ ponderea capitalului fix activ, in
total capital fix’’
(f1), cu formula (f1) = CA / Cf x 100, unde – CA volumul capitalului fix activ ;
- Cf -volumul total al capitalului fix.
4.-indicatori de structura-« ponderea materiilor prime din import sau deficitare
in volumul total al materiilor prime»(p1), cu formula (p1)= Md / M x 100, unde –costul
materiilor prime din import ;-costul total al materiilor prime.
*-ponderea cheltuielilor materiale in cheltuielile totale(p2), cu formula:(p2)=CM / C
x 100, unde :- CM volumul cheltuielilor materiale ;- C cheltuieli totale de productie
*-structura rezultatelor obtinute-cu ponderea produselor de calitate dintr-o
clasa(pc), in valoarea totala a productiei, cu formula : (pc)=Qc / Q x 100, unde : - Qc
valoarea productiei dintr-o anumita clasa de calitate ;- Q productia totala exprimata in lei.
In concluzie, in analiza eficientei economice, acesti indicatori, sint foarte
importanti, deoarece creeaza o imagine generala asupra activitatii pe care o desfasoara
agentul economic, respectiv, investitiile reprezentind suportul material al dezvoltarii
economice, elementul hotaritor in asigurarea modrnizarii, dezvoltarii si restructurarii
economiei nationale, prin ele asigurindu-se nu numai « sporirea absoluta a « capitalului
fix »dar si o « imbunatatire structurala a acetuia »permitindfabricarea unor produse de
calitate mai buna si cu un inalt grad de complexitate si eficienta.
- 51 -
tabelul alaturat :
____________________________________________________________________
_________________________
2-Sursa :Anuarele statistice »Inst. de Ec.Agrara »Comunicat DCS, privind
realiz.plaan dez.ec.-1981-1985 ;Legea pla dez.agric-1986-1990
- 52 -
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-datele de identificare
@-organizarea si conducerea firmei
@-descrierea activitatii curente(produse, servicii, tehnologii, echipament, etc)
@-piata interna si comercializarea produselor-actuala si de perspectiva
*-aspecte tehnoice si tehnologice de productie
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:utilajele folosite,
procesul de produc
tie folosit-metodele de udare, echipamentele de udara utilizate, etc
*-aspecte despre conducerea intreprinderii
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: organigrama, cu functii
de conducere
Si executie, structura fortei de munca, fondul de salarii, cuantumul datoriilor la
buget, etc
*-strategiile viitoare posibile-situatia economico-financiara a
intreprinderii(programul de productie, realizari, calitatea productiei, deficiente, mijloace
circulante, mijloace fixe, forta de munca,
capitalul soicial, surse de finantare, cifra de afaceri, valoarea adaugata, etc)
*-variantele dezvoltarii viitoare-
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-pormovarea unei strategii ptr dezvoltare ptr viitor(schimbari ale structurii de
productie si
produse, implicatii ale consumurilor specifice asupra productiei, colaborari interne si
externe,
investitii necesare, lichidarea utilajelor si activelor fixe disponibile,
*-fundamentarea proiectului de investitii propus
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-analiza economico-financiara- cu calcularea indicatorilor specifici-rata de
rentabilitate
financiara si economica, venitul net realizat, fluxul de venituri si cheltuieli, cursul de
revenire
net actrualizat, previziuni financiare, balanta valutara a unitatii, avabtaje
necuantificabile-
locuri de munca, protectia mediului, prezentarea aspec telor sintetice tehnologice,
economie si
financiare, organizatorice si de conducere;evidentierea principalelor restrictii de
capital, compe
tenta profesionala, gestiune, aprovizionare, rezultatele economice previzionate a se
obtine, aprecieri
asupra oportunitatilor de privatizare, analiza sensibilitatii investitiilor si a riscului
acsetora, etc)
a.-criteriul clasic
Acest criteriu se sprijina, pe o analiza, statica(fara a lua in considerare
‘’factorul timp’’)
Si se poate realiza prin 3 procedee, dupa cum urmeaza:
*-in termeni de venit- Bfp = Bfa > Km x i, unde- Bfp-este beneficiul funciar
post investitie
Bfa -este beneficiul funciar ante investitie; Km -este costul investitiei la sfirsitul
executiei;
i-este rata dobinzii aferente capitalului investiti
Prin acest criteriu se realizeaza o comparatie intre ‘’sporul de beneficii’’obtinut
ptr
efectuarea investitiei, si ‘’costul efectiv’’al efectuarii investitiei respective,
indeplinirea relatiei,
sugerind ca investitia poate fi efectuata, fara a exista posibilitatea in conditii normale
de a se
obtine ‘’pierderi’’de pe urma ei.
*-in termeni de valoare totala-Bfp / i2 – (Bfa / i1) > Km, unde: Bfp / i2
-reprezinta valoarea
totala a bunului dupa investitie; Bfa -reprezinta valoarea totala a bunului inainte de
efectuarea
investitiei; Km -reprezinta costul investitiei la sfirsitul executiei;
Acest criteriu face comparatia intre ‘’sporul de valoare’’pe care il cunoaste un
bun, (acesta
putind fi un utilaj supus modernizarii, un teren ameliorat, o intreprindere, in cadrul
careeia s-au
facut investitii), in urma efectuarii ‘’unei investitii’’si ‘’costul total al investitie’’ la
sfirsitul
realizarii ei, indeplinirea relatiei, sugerind ca investitia poate fi efectuata.
*-in termeni de rata de fructificare-(Bfp – Bfa) / Km > i-indicator, care
determina raportul
intre, ’’efectele’’obtinute in uurma realizarii investitiei, si’’eforturile’’ realizate ptr
efectuarea ei,
fiind un indicator de eficienta.Daca acest raport este mai mare decit, ’’rata medie a
dobinzii
aferente capitalului investit’’atunci investitia se justifica economic.
- 54 -
functie de momentul in care se realizeaza fluxurile(input-output), avind astfel ‘’4’’
tipuri de astfel
de investitii.Aceasta clasificare are la baza, aspecte temporale, si cantitative,
modalitatile prin care
se realizeaza costurile si veniturile, clasificare ce cuprinde:
#-investitii de tip’’point input-point output’’(PIPO)-in cazul in care este
prevazut un ‘’unic
cost initial si un unic venit final’’
#-investitii de tip’’point input-continuous output’’(PICO)-in cazul in care este
prevazut un
‘’unic cost initial si un fulx de venituri pe toata durata functionarii obiectivului’’
#-investitii de tip’’continuous input-point output’’(CIPO)-in cazul in care este
prevazut un
‘’flux de costuri si un unic venit final’’
#-investitii de tip’’continuous input- continuous output’’(CICO)-in cazul in care
este prevazut
un‘’flux de costuri si un flux de venit pe toata durata de functionare a investitiei’’
In momentul in care un investitor, decide sa investeasca, el poate alege, dintr-
un nr de investitii posibile.Instrumentele ce permit, alegerea si atribuirea unui rezultat
fiecarei alternative, formeaza
asa numitele’’criterii de alegere’’Pe linga aceasta, fiecare investitie, este
caracterizata, fie de un
‘’singur moment de angajare al resurselor’’, fie de ‘’o perioada in care sint
achizitionate resursele’’
In ambele cazuri, resursele pot fi exprimate in ‘’termeni monetari’’.Oricum ar
fi, ’’out-put’’
-urile, ce rezulta din capitalui investiti, se ‘’spera a fi mai mari’’ decit’’resursele
monetare angajate’’
Investitia este acum definita ca o’’succesiune de plati(input) si de
incasari(output), ce pot fi
reprezentate de fluxuri ce datorita faptului ca se refera la o disponibilitate financiara,
sint denumite
‘’fluxuri finainciare’’
Tehnica de analiza consta in ‘’actualizarea ‘’acestor fluxuri la un anumit
moment dat, ptr a
vedea , daca rezultatele sint ‘’pozitive sau negative’’iar daca sint mai multe variante
de investitii,
‘’fluxurile reprezinta un criteriu de alegere a investitiilor’’preferindu-se, investitia
care produce
un rezultat pozitiv, cit mai mare, dupa insumarea tuturor fluxurilor in momentul
actualizarii.
c.-criteriul probabilisteic
Pe baza acestui criteriu, se admite ca si ‘’fenomenele economice, pot fi
analizate in ceea ce
Priveste evolutia lor, trecuta’’ptr a se ‘’determina printr-un calcul de
probabilitate’’care va fi
Va fi ‘’comportamentul lor in viitor’’.Astfel vor fi alese acele ‘’investitii ptr care
rezultatele arata
- 55 -
Ca’’rsicul de nerealizare’’este mai mic, sau cele ce au o’’probabilitate de obtinere a
unor rezultate
Maxime, cit mai mari’’.
Pentru exemlificare, cele doua faze de proiect si de exploatare a investitiei in
agricultura,
nu sint metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca
analiza « eficientei produc-
tiei agricole, in perimetrele date in folosinta »verifica, dupa aceeasi metoda,
indicatorii
tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop
« evaluarea eficientei economice »la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea
fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor
variante
de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor
hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila
organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor
existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de
fiecare
data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai, « irigatiile »
au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele « investitii de prestigiu » intilnite si
alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa
demonstre
ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de
resur-
rse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar
preocuparea
ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.
Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a
agriculturii in asa-zis « regim irigat »pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in
care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat
parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.
Perioada de timp, in care obiectivul, dupa ce a fost executat, receptionat si pus
in functiune,
este utilizat conform destinatiei sale, asigurindu-se recuperarea capitalului investit si
obtinerea
unui susrplus.Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului
si pina la
scoaterea din uz, datorita uzurii fizice si morale, a capitalului, fix.In cadrul sau
capitalul fix, realizat
este de regula supus amortizarii prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de amor
tizare(liniara, progresiva, regresiva).Estimarea duratei de viata a investitiei pare la
prima
vedere o problema relativ simpla.Aceasta deorece in economia centralizata, ea se
redu
cea la preluarea duratelor normate de functionare ale diferitelor categorii de mijloace
fixe, durate fixate prin lege.In realitate, problema nu este asa de simpla, deoarece se
pot
utiliza mai multe criterii de stabilire a duratei de viata a investitiei.Criteriile pot fi
tehnice si economice.Criteriile tehnice, ne indeamna sa identificam durata de viata a
unei investitii cu »durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului ».La rindul
- 56 -
sau, durata fizica este determinata de conditiile tehnice de exploatare(intensitatea
utilizarii)dar si de anumite conditii juridice(ex-constructia unui imobil pe un teren
obtinut prin concesiune pe o durata limitata).Criteriile de ordin economic, implica
«asimilarea cu « durata de utilizare economica a obiectivului »respectiv cu intervalul
de timp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din veniturile obtinute prin
exploatarea productiva a investitiei.Practic determinarea duratei economice este
destul
de relativa, deoarece « rentabilitatea investitiei »se afla sub incidenta mai multor
factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schimba, costurile la
fel).
Relativitatea determinarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul
previziunii
este mai indepartat.De aceea ptr proiectele de investitii, cu durata mare de exploatare
(30-50 de ani), se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati sa se faca
pe
o perioada mai scurta(10-20 ani)numita »orizont economic al firmei »urmind ca
venturile ulterioare aceste perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei.
Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei exista si alte conceptii.ca de
exemplu :-durata de viata fizic normala a investitiei ;-durata de viata tehnologica ;
-durata de viata a produsului pe piata ;
De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai
calculeaza si anumiti « indicatori suplimentari », ce intervin in caracterizarea
eficientei
investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de
lucrari.De exemplu, la « amenajarile ptr irigatii », se folosesc, indicatori ca :
*-randamentul sistemului de irigatii;
*-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;
*-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;
*-consumul de materii specifice, etc
- 58 -
ciar bugetar, sauunul mediu annual sau global.Astfel daca la nivelul unui
exercitiu(t)incasarile au
nivelul(Pt), iar platile(cheltuielile de exploatare)nivelul(Ct), diferenta Pt – Ct,
furnizeaza, rezul
tatul brut al exercitiului (Bbt).
Deducind amortizarea, (Azt), din acest beneficiu, se obtine ‘’rezultatul net de
exploatare’’
(Rnt = Bbt – Azt), care se foloseste ca baza de calcul la impozitul pe profit(Imt)
Ca o concluzie, nivelul beneficiului contabil este puternic afectat prin politica
de amorti
zarea firmei.
T
ului incepind cu momentul punerii in functiune.(I =SumaCFnt)-( CFnt -fluxuri
anuale nete)
1
T-termenul de recuperare, este: T = I / CFn
Criteriul ramine insa tributar unora din limitele care apar ptr toate criteriile
neactualizate:
*-nu considera modul de esalonare in timp, a fluxurilor de incasari si cheltuieli;
*-neglijeaza efectele ce se produc dupa recuperarea investitiilor;
*-avantajeaza proiectele care permit acumularea rapida a capitalului in raport cu
acelea la care
capitalizarea se realizeaza pe perioade lungi.
To
In forma actualizata, termenul de recuperare se calculeaza astfel(Io = SumaBt)
-- mii ron --
V I Benefic Bene Bene Bene Bene
ariant nvestit ii nete ficii nete ficii nete ficii nete ficii nete
a ii (anii (a (a (a (a
1-2) n 3) ni 4) n 5) n 6)
A 2 100 100 - - -
00
B 1 200 200 200 200 200
.000
C 6 100 50 50 300 400
00
Termenul de recuperare este de 2 ani, ptr varianta A, 5 ani ptr b si 5, 33 ani ptr
varianta C.
Se prefera varianta A, cu termen minim de recuperare, dar variantele B si C, ofera
beneficii supli
mentare superioare dupa recuperare.Rata rentabilitatii este de 5o% ptr A si B, si
numai de 25%
ptr C, desi aceasta are totusi si beneficiul suplimentar, cel mai important dupa
recuperare
(900-600 = 300 mii ron).Beneficiul suplimentar, dupoa recuperarea investitiei, nu
este nici el
un criteriu care sa tina cont de esalonarea valorilor, Singurul mod de apreciere al
esalonarii este
utilizarea metodei actualizarii, cu calcularea de indicatori cum ar fi:
a)-valoarea neta actualizata(VNA);
b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA);
c)-rata interna de rentabilitate(RIR)
- 61 -
-Cvt-cheltuielile de exploatare acoperite prin import valutar in anul(t) ptr
exploata.proiect.
Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce
special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de
- 62 -
. suplimentare ei/h 84 186, 4
a
7 Venit net inainte L 1.370 1.9
. de amenajare ei/h 62 143, 2
a
8 Venit net dupa L 3.477 6.1
. amenajare ei/h 97 168, 5
a
9 Venit net L 2.107 4.2
. suplimentar ei/h 55 183, 6
a
1 Investitia L 17.330 45.
0. specifica ei/h 800 264, 3
a
1 Durata de A 8, 2 10,
1. recuperare ni 8 131, 7
- 63 -
gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale
RAIF.
Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare
parte-si
cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se
regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce
inseamna
ca o analiza cauzala « efect-efort », nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind
intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari
servicii,
cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3
apa)
in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de
analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita
pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca
intre-
prinderile respective, furnizaoare de « apa », sint subventionate de stat ptr 65-75%
din
volumul cheltuielilor acestora.
O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri
butie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile
suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde
se
obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula « efcienta investitiilor »
in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit
aici
se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de
exploatare.
Ca o concluzie, « in faza de proiectare, »s in primul rind, in amenajari ptr
irigatii apar rentabile.In « faza de ecploatare » insa, cel purin la nivel de sistem
hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica,
proiectati
nu s-au reprodus.
Voi exemplifica, aceasta cocluzie, print-un exemplu, de analiza a parametrilor
de
eficienta econiomica a investitiilor in irigatii in Complexul Carasu(jud.Constanta)
comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet.
Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta
-lei/ha- -Tabel nr 4
N Specificatie Eficienta de Efic de Efic de
r ansamblu a irigatiilor ans.irigatii ans.irigatii
c (sisteme+unit.agric)- - -Ve
rt Prod.Valorica Chelt.de nit net-
productie-
- 64 -
A Proiectari in
. per.1970-1972
1 Peri.de baza 4.690 3.043 1.647
. neirigat-‘67-‘70
2 Proiectari in 9.063 5.585 3.478
. complex Carasu
3 Media-‘85-‘87- 8.155 10.958 -2.803
. realizari
4 Realiz.comp.cu 173, 8 360, 1 -
. per.de baza%
5 Realiz.comp.cu 90, 0 196, 2 -
. proiect %
B Proiectari in
. per.1983-1985
6 Peri.de baza 4.190 3.178 1.012
. neirigat-‘67-‘70
7 Proiec.sist- 13.279 9.146 3.133
. Hirsova, Sinoe, Top
8 Media-‘85-‘87- 4.456 8.320 -3.864
. realizari
9 Realiz.comp.cu 106, 3 261, 8 -
. per.de baza%
1 Realiz.comp.cu 33, 6 91, 0 -
0 proiect %
a)- Autofinantarea
N Indicatorii A A A A A T
r nu nu nu nu nu otal
c l l l l l
rt - - - - -
1- 2- 3- 4- 5-
A UTILIZARI(CHELTUIELI)
.
1 Investitii ramase de execuatat
.
2 Investitii noi in imobilizari
.
* Terenuri
* Constructii
* Mijloace tehnice
3 Necesar de fond de rulment
.
4 Alte nevoi de fonduri
.
* Cheltuieli de formare personal
* Credite
* Rambursari imprumuturi pe termen
mij.si lung
5 Investitii financiare
.
* Participatii
* Plasamente
6 TOTAL UTILIZARI
.
N Indicatorii A A A A A T
r nu nu nu nu nu otal
c l l l l l
rt - - - - -
1- 2- 3- 4- 5-
B RESURSE INTERNE
.
6 Capacitatea de autofinantare
.
- 68 -
7 Excedent de fond de rulment
.
8 Sume din lichidarea activelor fixe
.
9 TOTAL RESURSE INTERNE
.
1 SOLD NECESAR( 6 – 9 )
0.
1 SOLD CUMULAT
1.
C RESURSE EXTERNE
.
1 Cresterea capitalurilor proprii
2.
1 Imprumuturi pe termen mijlociu si lung
3.
* Credite bancare
* Imprumuturi obligatare
1 TOTAL RESURSE EXTERNE
4.
1 SOLD ANNUAL DE FINANTARE
5. PERMANENT
1 SOLD CUMULAT
6.
- 72 -
este ‘’egala cu rentabilitatea ceruta de actionari, politica de autofinantare,
este’’neutra’’ptr
intreprindere;Valoarea financiara a intreprinderii creste numai daca ‘’rata
rentabilitatii’’
proiectelor autofinantate este mai mare decit cea reclamata de actionari.
- 79 -
-Prograamul Natiunilor Unite de Dezvoltare Industriala-initiat in 1967, cu rol
asemanator cu
cel al lui ONUDI.
@-Alte organisme si forme de finantare internationala a investitiilor-din care
fac parte:
-Banci Internationale regionale, create prin acorduri dintre tari din diferite zone
ale lumii,
(Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Austriaca de Dezvoltare, Banca
Europeana de Investitii)
-Credite guvernamentale, acordate de catre state sub forma de imprumuturi
-Banci Comerciale private-care acorda imprumuturi ptr actiuni comerciale si
investitii de
portofoliu
-Fondul European de Dezvoltare
-Comitetul de Ajutor al Dezvoltarii(CAD), care are ca sarcina, transferul a 1%,
din PNB
(produsul national brut)al tarilor dezvoltate-0, 7%-ca ajutor si 0, 3%-ca investitii
private, spre tarile
in curs de dezvoltare.
-Ajutoare acordate de tarile dezvoltate si de tarile arabe member ale OPEC
@-Fondul Monetar International(FMI)-creat in 1944, cu scopul de a realiza
finantari compen
satorii, el devenind, unul din cele mai importante organisme mondiale, ce finanteaza
programe de
anvergura(prevenirea crizelor din Mexic-1944)favorizarea tarilor cu un venit national
redus, ptr
ajustarea structurala a dezvoltarii acestora si spriinirea conversiei economice a tarilor
in tranzitie
(foste comuniste).Relatiile intre tarile member sint marcate de ‘’cota parte’’
exprimata prin acele
DST(drepturi speciale de tragere)pe care fiecare tara o detine, ’’egala cu fondurile
subscrise in fun
ctie de talia economiei statului membru).Astfel la fiecare 100.000 DST, tara membra
are dreptul la
1(un) vot, in plus fata de cele 250 de voturi de baza la care are dreptul ca membru.In
raport de
aceasta cota, ele are dreptul la resurse de finantare.25%-din cota parte este varsata in
DST, sau
monedele altor tari member, rstul de 75%, fiind detinut in moneda nationala.
FMI, dispune de mecanisme ptr acordarea de facilitati speciale:
*-facilitati de transformare sisitematica ptr tarile in tranzitie, cu ajutaore financiare
ptr acoperirea
dificitului din balanta de plati, datorate trecerii la un sistem commercial, multilateral,
bazat pe princi
piile economiei de piata(ele nu pot depasi 50% din cota parte estimata).
*-facilitati de finantare compensatorii si finantare ptr activitati neprevazute
acordate ptr acoperi
rea unor scaderi temporare a incasarilor din export, unei crsteri temporare a
incasarilor din export,
sau a unei cresteri temporarre a costului importului de cereale.
- 80 -
*-facilitati de stocuri regulatoare acordate ptr achitarea unor contributii la stocurile
regulatoare
internationale de produse primare.
*-asistenta tehnica ptr-definirea si executia politicilor bugetare si monetare;
-crearea si ameliorarea unor organisme(banci centrale,
ministere de finante)
-colectarea si ameliorarea datelor statistice
-formarea de functionari
-realizarea unor texte legislative
@-BERD-Banca de reconstructie si dezvoltare-formata la intiativa Frantei, in
1989, 11 noiembrie
are un nr de 42 membrii fondatori.
Scopul:-incurajarea tranzitiei spre economiile deschise de piata, si promovarea
intreprinderilor
Private, si individuale in tarile Europei Centrale si de Est, prin adoptarea si aplicarea
principiilor
Democratiei, multipartite, a pluralismului si economiei de piata.
Capitalul bancii este de 10 miliarde de ECU, 60%-din activitate va fi
consacrata sistemului
privat, iar interventiile in favoarea colectivitatilor publice –40%
Obiectiv-contributia la progresul si la reconstructia economica a tarilor Europei
Centrale si
Orientale, care se angajeaza sa respecte si sa aplice principiile democratiei pluraliste,
a pluralismului
economiei de piata, sa favorizeze tranzitia economiilor spre economia de piata si de
a promova ini-
tiativa privata de intreprindere.
Trasaturi specifice ale activitatii BERD-cea mai importanta parte a ctivitatii
sale este de tip
- 81 -
-apelul la oferta internationala ptr a asigura o
concurenta efectiva.
-sprijinirea restructurarii si dezvoltarii sectorului
financiar din tarile
centrale si est europene
-orientarea preponderenta a proiectelor de investitii
catre cele mai
avansate tari in tranzitie spre economia de piata
-sprijinirea cu prioritate a sectorului de telecomunicatii
-acordarea de imprumuturi ptr dezvoltarea sectoarelor
energetice
-stimularea investitiilor ptr proiecte in coparticipare si
sustinere a
unor investitori occidentali
-stimulareea de proiecte in domeniile manufacturiere
@-BIRD-acorda imprumuturi pe baza de acorduri si de garantii, creditul fiind
disponibil la
data incheierii acordului de imprumut.
-dobinda maxima este de 8, 5% pe an, ptr partea neutilizata platindu-se un
comision de
0, 75% pe an.
-creditele se acorda pe o perioada de 25 ani, cu o perioda de gratie de 5
ani, (de edificare
a obiectivului), platindu-se numai dobinda si comisionul de angajament , fara o alta
rata de rambursat.
-evaluarea eficientei economice a investitiilor finantate prin imprumuturi
BIRD, se face
prin indicatori ca:-rata rentabilitatii nominale a investitiei(raport intre beneficial
annual-‘B’si
investitii-‘I’) ;-venitul net actualizat-‘VAN’(VAN > 0);-ventul net acualizat la un(1)
leu investitii;
-rata interna de rentabilitate a investitiei;)
*-alte restrictii
@-marimea intreprinderii-are un rol important, in ceea ce priveste accesul la
anumite finantari, in sensul ca:
-imprumuturile obligatare sint rezervate in general intreprinderilor mari care
se bucura de
o anumita notorietate
-cresterea capitalului, este o operatiune dificil de realizat de catre
intreprinderi mici si
mijlocii
@-natura activitatii-intreprinderii poate sa stea la originea unor restrictii
particulare referitoare la
absenta creditelor-furnizori, sau credite-clienti, ori la prezenta diferitelor facilitati
fiscale ptr anumite
- 83 -
profesiuni.
@-periodicitatea operatiunilor financiare-limiteaza de asemenea posibilitatile de
actiune ale intre
prinderilor in sensul ca anumite operatiuni(cresterea de capital, imprumutul
obligatar)nu pot fi repe
tate decit la anumite intervale de timp.
Ca o concluzie, luarea in calcul a restrictiilor, poate conduce la eliminarea
anumitor forme de fi-
nantare inacesibile, deja utilizate sau necompatibile, cu obiectivele politicii
financiare a intreprinderii.
Pornind de la acest ex, vom generaliza ‘’relatia dintre levier si rentabilitate’’, astfel:
*- re = RB /( CP + DF ) ; RB = re x CP + re x DF
*-scazind cheltuielile financiare , obtinem rezultatul inainte de impozitare
RB – CF = re x CP + (re – d) x DF
*-daca notam cu (i)cota de impozit pe profit, atunci suma impozitului va fi:
(RB – CF) x i = [re x CP + (re – d) x DF] x i
*-rezultatul net va fi:
RN = RB – CF - (RB – CF) x i = (1 – i) x [re x CP + (re – d) x DF]
*-rentabilitatea financiara(rf):
rf = RN / CP = (1 – i) x [re + DF / CP x (re – d)]
Aceasta relatie arata ca daca:, re > d, rf-este cu atit mai mare cu cit raportul
DF / CP, este mai mare
Efectul de levier este in acest caz pozitiv si in consecinta intreprinderea care
doreste sa-si
maximizeze rentabilitatea financiara, va trebui, mai degraba sa se indatoreze, decit
sa-si
sporeasca fondurile proprii.
Iar daca: re < d , rf-este cu atit mai mica(redusa)cu cit DF / CP, este mai
ridicat.Efectul de levier
Este negativ.
Alte criterii de laegere a mijloacelor de finantare mai sint
@-costul capitalului;
@-platile reale;
@-capacitatea de autofinantare disponibila-care incearca sa evalueze resursele
suplimen
tare de care ar putea dispune intreprinderea, in cazul fiecarei modalitati de finantare
In cazul acestui criteriu, este vorba de o anumita relativitate a aprecierii deoarece
este
Implicata o previziune asupra rezultatelor financiare viitoare.De exemplu:
-Cifra de afaceri-estimata este de 1200, 1400, 1500, 1400,
-iar cheltuielile anuale de exploatare (altele decit amortizarile, dobinzile, si chiriile)
sint
constante si egale cu 550
*-cazul imprumutului completat cu autofinantare-
Specificatie / Anii 1 2 3 4
1.-Cifra de afaceri 1. 1. 1. 1
- 85 -
200 400 500 .400
2.-Cheltuieli de exploatare 55 55 55 5
0 0 0 50
3.-Amortizarea capitalului fix 25 25 25 2
0 0 0 50
4.-Dobinda ptr imprumut 32 24 16 8
0 0 0 0
5.-Rezultatul inainte de 80 36 54 5
impozitare 0 0 20
6.-Impozit pe profit(16%) 12 57 86 8
,8 ,6 ,4 3.2
7.-Rezultatul net 67 30 45 4
,2 2, 4 3, 6 36, 8
8.-CAF normala(Rez 31 55 70 6
net+Amortizare)(rd.7+rd.3) 7, 2 2, 4 3, 6 86, 8
9.-Rambursare imprumut(rate) 20 20 20 2
0 0 0 00
10.-CAF disponibila(rd.8-rd.9) 11 35 50 4
7, 2 2, 4 3, 6 86, 8
Specificatie / Anii 1 2 3 4
1.-Cifra de afaceri 1. 1. 1. 1
200 400 500 .400
2.-Cheltuieli de exploatare 55 55 55 5
0 0 0 50
3.-Chirii 60 60 60 6
0 0 0 00
4.-Rezultatul inainte de 50 25 35 2
impozitare 0 0 50
5.-Impozit pe profit(16%) 8 40 56 4
0
6.-Rezultatul net 42 21 59 2
0 4 10
7.-CAF disponibila = Profit 42 21 59 2
net(rd.7=rd.6) 0 4 10
-1 -2 -3
-4
CAF da = 42(1, 3) + 210(1, 3) + 594(1, 3) + 210(1, 3) = 323, 25
C.-Modele macroeconomice
- 87 -
Raportul dintre cele doua marimi, care este pozitiv si subunitar, se
numeste’’inclinatia marginala spre consum’’(q) q = AC / AV unde, (AC) reprezinta
cresterea consumului societatii si
AV-cresterea venitului. Indicatorul arata cu cit va spori consumul la o
crestere cu o unitate de venit
In aceptiunea lui Keynes, cresterea venitului impune si o crestere a consumului dar in
masura mai mica, si deci conditia ptr un consum suplimentar o constituie cresterea
veniturilor.
In analiza economica, este importanta corelatia a 3 indicatori, si anume:
*-venitul obtinut de populatie(V)
*-consumul populatiei(C)
*-investitiile(I)
*-economiile populatiei(E) care se regasesc in formula V = C + E Deoarece
econommiile populatiei, se transforma mai devreme sau mai tirziu in investitii, expresia de
mai sus devine: V = C + I
Analiza marginalista se refera numai la cresterile pe care le inregistreaza nivelul
indicatoriLor, analizati fata de nivelul acestora obtinut in perioda anterioara.Daca relatia
este valabila in Analiza integralista, atunci ea este valabila si ptr analiza marginalista care se
scrie astfel:
AV = AC + AI in care A –reprezinta cresterea indicatorilor prezentati
Keynes, defineste’’multiplicatorul investitiilor’’(m)ca ‘’necesarul suplimentar
de venit(sporul de venit)care asigura cresterea investitiilor cu o unitate si care se calculeaza
astfel:
(m) = AV / AI De aici rezulta ca si sporul de venit este conditionat de
investitiile suplimentare efectuate putind spune ca ‘’multiplicatorul investitiilor’’ exprima
‘’eficienta acestor investitii, respectiv sporul de venit realizat, in conditile cresterii
volumului de investitii cu o unitate’’
Plecin de la relatia AV = AC + AI, intre inclinatia marginala spre consum
si ‘’multiplicatorul investitiilor’’ se poate stabili o corelatie sub formula:
AV / AV = AC / AV + AI / AV rezultind ca 1 = q + 1/ m sau 1 – q = 1/
m
Respectiv
m = 1 / 1 – q = 1 / 1 – AC / AV , care analizata arata ca la un anumit
volum alveniturilor obtinut, se aloca un consum mai mare(daca va creste AC), va creste si
raportul AC / AV adica va creste inclinatia marginala spre consum.
- 88 -
@-Acceleratorul lui Clark
Adept al teoriei marginalismului, si autor al teoriei’’productivitatii
marginale’’el are in
Vedere ‘’investitiile’’ si ‘’veniturile realizate’’ a = Ih / Vh – Vh-1 unde,
a = acceleratorul ; I=investitiile; V= venituirle; h= anul de referinta
Acceleratorul exprima disponibilul de investitii format ca urmare a cresterii venitului
cu o unitate.
- 89 -
Procesul de productie este influentat de factori ca ‘’capitalul in
funtiune’’munca, materiile Prime consumate, progres tehnic, comert exterior, etc.Din acesti
factori in procesul de productie, un rol il au facorul munca si capitalul fix.de care s-au
folosit cei doi ptr elaborarea modelului matematic.
Q=gxLxK
unde Q =productia estimata sub forma baneasca;
L =munca utilizata(nr de salariati)
K =capitalul fix in functiune(volum);
^=coeficientul de elesticitate a productiei fata de munca utilizata
^ =coeficientul de elasiticitate a productiei fata de capitalul in f-ctiune
g =factorul de productie
- 91 -
*-dorinta-exprimata, de intensitatea satisfactiei pe care un bun economic, o
produce, celui care nu-l poseda, dar care are nevoie de acesta
*-puterea de cumparare-exprimata de capacitatea unui individ, sau grup de
indivizi, participanti pe piata, de a acumula bunurile oferite prin plata in bani, sau
inechivalent
@-manifestarea valorii, este conditionata de transferabilitatea activului sau
bunului exprimata, prin capacitatea acestuia de a fi schimbat pe bani sau echivalent;
Transferabilitatea nu creaza valoare, dar reprezinta o trastura esentiala in
manifestarea valorii.Atunci cind un bun, sau activ, nu este transferaabil, el nu poate avea
valoare pe piata, chiar daca poate avea o vlaoare de utilitate(utilizare)
@-interactiunea continua dintre cei patru factori economicci-se concretizeaza,
in actiunea celei mai cunoscute’’legi’’ ale economiei de piata-‘’legea cererii si afertei’’
In legatura cu ‘’valoarea intreprinderii’’-putem intelege ca sint mai multe
curente, (scoli de gindire)care pot fi gripate in 3(trei) mari categorii:
&-curentul fondist-(A.Smith)-dupa care ‘’valoarea intreprinderii este data de
-fondul de munca-investit in bunurile intreprinderii si stocul de produse finite,
destinate vinzarii generatoare de profit’’.Se are in vedere actualizarea ‘’profitului
careurmeaza a se realiza in perioada urmatoare’’
&-curentul material sau realist-care are in vedere ‘’capitalul ca factor
determinant al valorii, in sensul ca valoarea de piata a intreprindereii este data de activele
sale in care apare capitalul investit;
&-curentul nefondist-care pune la ‘’baza valorii intreprinderii-fluxurile viitoare,
pe care le genereaza activele corporale si necorporale in procesul de expploatare a lor’’;
Teoria evaluarii, spre deosebire de ‘’teoria valorii’’ incepe sa se formeze abia la
sfirsitul sec.19-atunci cind a fost dezvoltata ‘’teoria neoclasica a valorii’’.
Marshall este astazi cunoscut, ca fiind economistul ce a ‘’identificat cele 3(trei)
abordari traditionale ale valorii, si anume:
*-comparatia de piata;
*-capitalizarea venitului;
*-costul de inlocuire net;
Astazi este un fapt recunoscut, chiar de catre nord-americani, ca Europa a
precedat America de Nord, in organizarea si gindirea referitoare la profesia de ‘’evaluator’’.
In anul 1868, s-a infiintat in Anglia ‘’prima organizatie a evaluatorilor de proprietati
imobiliare’’-renumita ‘’Royal Institution of Chartered Surveyors’’(RICS).
- 92 -
$-Pretul-este suma acceptata a fi platita ptr un bun economic.El poate fi facut
public, sau poate avea un caracter confidential(mai ales in cazul unor tranzactii de
anvergura).
In cazul in care a fost platit ptr o anumita achizitie, el devine un fapt istoric si un
cost ptr cumparator.
Pretul este ‘’numai un indicator general’’al valorii proprietatilor tranzactionate,
neconfundindu-se cu aceasta, deoarece factori ca:-motivatiile specifice ale vinzatorului si
cumparatorului;-relatiile speciale dintre cele doua parti;-interesele speciale
alecumparatorului, etc;-fac sa existe diferente esentiale intre ‘’pretul platit si valoarea de
piata’’estimata de un ‘’evaluator’’inainte de tranzactie.Rezulta ca’’pretul platit, este unfapt
cert’’ex post’’-pe cind ‘’valoarea trebuie stabilita-‘’ex ante’’fata de actul tranzactiei.
$-Costul-proprietatii/activului, este o notiune care se aplica, mai degraba, la suma
necesara ptr a crea sau produce un bun material, necorporal, sau serviciu, prin insumarea
cheltuielilor cumulate ale procesului de productie, distributie si vinzare a unui bun
economic, putind fi categorisite in :
-costuri fixe;
-costuri variabile,
-costuri de productie,
-costuri de distributie, si de vinzare;
-de administrare generala;
-costuri directe si indirecte.
In evaluare, se utilizeaza, in mod curent, notiuni de :
-cost de achizitie;
-cost de inlocuire(brut si net);
-cost de reproductie(brut si net);
-cost istoric inflatat;
$-Piata-este un sisitem de relatii intre cumparatori si vinzatori, in care se schimba
obiecte ale proprietatii, prin mecanismul ‘’pretului’’
Conceptul de piata, implica reactii specifice ale participantilor pe piata, la
modifiCarea raporturilor dintre’’cerere si oferta’’la schimbarea altor factori care
influenteaza‘’pretul’’
Piata poate fi:-locala;-nationala;-internationala;-dar majoritatea pietelor(inclusiv ce
a capitalului)tind sa devina ‘’globale’’.
Piata intreprinderilor ‘’necotate’’dominanta in realizarea tranzactiilor de actiuni in
Romania, se caracterizeaza prin mai multe elemnete de ‘’transparenta
insuficienta’’Referitoare la:
*-informatii asupra preturilor tranzactiilor anterior efectuate si conditiilor de
tranzactionare;
*-limitarea contactarii numarului potentialilor cumparatori;
*-conditiile de negociere a preturilor, se caracterizeaza prin lipsa informatiilor
asupra preturilor oferite de alti potentiali cumparatori;
Aceste caracteristici, impun necesitatea unor judecati aprofundate si abordari
Multiple ale ‘’evaluarii’’din partea ‘’evaluatorilor profesionisti’’
Valoarea, estre un concept economic, care se refera la‘’relatia monetara’’,
dintre ‘’bunurile si serviciile-destinate cumpararii/vinzarii’’, si ‘’cei care le cumpara/vind’’
Valoarea nu este un fapt cert, ci o ‘’opinie’’care arata ‘’cit pretuiesc bunurile si
serviciile la un moment dat, in concordanta cu o anumita definire a vaorii.
Conceptul economic de valoare, reflecta in fapt, ’’imaginea pe care o are –piata-
Despre –beneficiiile viitoare, care ii revin, celui care poseda proprietatea la data efectiva A
evaluarii’’.
- 93 -
Ca o cocluzie, exista mai multe aspecte implicate in intelegerea
‘’conceptuluieconomic de valoare-in cadrul teoriei de evaluare’’, si anume:
@-exista mai multe tipuri de valoare;
@-unele tipuri de valoare, sint folosite, in mod curent, in evaluarea activelor in
scopul inregistrarilor financiare, sau efectuarii tranzactiilor, iar alte tipuri de valoare, sint
utilizate, in situatii speciale, in circumstante clar identificate si prezentate;
@-in fiecare evaluare, trebuie precizate in mod clar, tipul si definitia valorii
estimate, care trebuie sa fie adecvate cu scopul evaluarii.Rolul esential al Standardelor
Europene de Evaluare(EVS), si Standardelor Internationale de Evaluare(IVS)este de a
stabili, definittiile tipurilor de valoare, si a circumstantelor utilizarii lor.
Pentru diferite scopuri ale evaluarii, si ptr diferite categorii de proprietati evaluate,
(in care exista o anumita clasificare a activelor), au fost elaborate‘’Standarde ale tipului de
valoare adecvat’’care fac referire la diferite ‘’criterii de evaluare’’
Cel mai des aplicabil ‘’tip de valoare’’, si implicit, ’’standard’’este ‘’valoarea
de piata’’(market value).
Ptr anumite situatii, standardul valorii este stabilit, in mod oficial, fie printr-o
lege, fie prin documentelegale(in special ptr valoarea administrativa)sau contracte.
In functie de scopurile evaluarii, se utilizeaza o multime de ‘’tipuri de valoare’’
definite prin standarde larg acceptate.
Principalelel tipuri de valoare sint:
&-valoarea de piata;
&-valoarea de investitie;
&-valoarea de utilizare
&-valoarea de lichidare sau de vinzare fortata;
&-valoarea ptr garantii bancare;
&-valoarea de asigurare;
&-valoarea de impozitare;
&-valoarea de recuperare
&-valoarea speciala
- 95 -
Cind actioneaza in calitate de ‘’expert consultant’’ptr un potential investitor,
evaluatorul calculeaza atit’’valoarea de investitie’’, cit si ‘’valoarea de piata’’ptr a-lajuta pe
client sa ia o decizie, cele doua valori putind sa difere in mod systematic.
Valoarea de investitie este definitta astfel:-‘’valoarea proprietatii, ptr un
anumitinvestitor, ptr care o categorie de investitori, sau ptr obiective(scopuri) de investitii
identificate.Acest concept subiectiv, face legatura intre o proprietate anume, si un investitor
sau grup de investitori, care au obiective de investitii sau criterii definite in mod clarptr
efectuarea investitiei’’.
Valoarea de investitie, se calculeaza, ’’prin actualizarea fluxului de venit
anticipatde investitor, din proprietatea evaluata’’.
Cauzele unei posibile diferente intre valoarea de piata si valoarea de
investitie, sint aprecierile subiective asupra:
*-sinergiilor posibile dupa achizitionarea proprietatii;
*-performantelor asteptate de investitor;
*-riscurilor percepute ale afacerii;
In evaluarea unor afaceri, care contin un a sau mai multe unitati operationale
distincte, se Utilizeaza conceptual de ‘’valoare a afacerii’’(going concern value), definite in
doua moduri in
Standardele Internationale si cele Europene.
Definitia-IVSC-‘’valoarea afacerii este valoarea globala a unei intreprinderi,
care va continua sa functioneze, si in care repartizarea acestei valori globale a afacerii, pe
partile ei componente, se face functie de contributia lor la afacerea totala, si nu in functie de
–valoarea de piata-insumata acomponentelor ei’’
Definitia TEGoVA-data in Ghidul Albastru:-‘’valoarea afacerii(a unei
intreprinderi in functionare), este valoarea generata de activitatea ei comerciala dovedita.Ea
este experesie a unei afaceri stabile si rezulta din analiza cash-flow-ului actualizat sau din
capitalizarea profiturilor, care reflecta cifra de afaceri si eventualele datorii viitoare
conditionte.Valoarea astfel calculata, include contributia terenului, cladirilor, masinilor,
echipamentelor, goodwill-ul si alte intangibile’’
Un alt termen utilizat indeosebi de analistii financiari, dar si de evaluatori, in
scopul determinarii, diferentei dintre cursul unei actiuni si valoarea ei reala, ptr luarea
- 97 -
deciziei de a vinde sau de a cumpara actiuni cotate, este ‘’valoarea intrinseca sau valoarea
fundamentala’’.
Notiunea de valoare intrinseca se refera la ‘’valoarea unei actiuni cotate, care se
determina prin analiza multifactoriala a activitatii unei firme cotate, efectuata de analistii
financiari.
Valoarea intrinseca a actiunii, este pretul care este justificat ptr o actiune atunci
cind sint luatiin considerare factorii primari de influenta’’.
Cu alte cuvinte , -valoarea intrinseca, este’’valoarea reala a actiunii’’care este diferita
de ‘pretul current de piata al acesteia’’Este o valoare subiectiva ea diferind de la analist la
analist, si care poarta amprenta, personalitatii profesionale a fiecarui analist.
Managerul, financiar estimeaza ‘’valoarea intrinseca’’ prin examinarea atenta a
urmatorilor factori care afecteaza ‘’valoarea unei actiuni:
*-valoarea activelor firmei;
*-profiturile viitoare probabile;
*-dividentele viitoare probabile;
*-rata de crestere viitoare probabila;
Astazi, cerintele mangementului valorii sau prin valoare, au facut den ‘’valoarea
intreprinderii’’
Un element cheie in orientarea tacticii si strategiei firmelor.
- 98 -
emise, :-’’recomandari(standarde)cuprinzind-metodologia de evaluare economica si
financiara a intreprinderilor’’(nr 100/CECAR-EV);
-‘’structura standard a ‘’Raportului de evaluare’’(nr 101/CECAR-EV);
-‘’Ghid ptr evaluarea intreprinderilor mici si mijlocii;;(nr 102/CECAR-EV);
-‘’norme de lucru, de raportare si de comportament profesional, cuprinse in
‘’Norma nr 37/2003’’care intregeste –normele profesionale-ptr toate activitatile defasurate
de expertii contabili.
In cadrul misiunilor pe care le indeplinesc, expertii corpului, au obligatia de a
respecta, ‘’Codul etic national al profesionistilor contabili’’iar ptr activitatea de evaluare, sa
respecte si
‘’Principiile de practica a evaluarii si codul etic’’prevazute in standardele
internationale, de evaluaresi adoptate de Corp, prin Hotarirea Consiliului Superior nr
25/2003
Valoarea intreprinderilor, nu este numai ‘’o suma de mijloace individuale, de
active si pasive, ale acestor activitati, ci mai degraba’’modalitatea de manifestare si
practicare a acestora, la obtinereaprofiturilor prezente si viitoare’’.
In plus la evaluarea unei intreprinderi, se au in vedere atit’’ sinergia dintre
activele identificabile ca atare’’, cit si’’acele active care individual nu itrunesc conditiile, ptr
a fi recunoscute astfel, in situatiile financiare-dar care participa la crearea profitului si care
sint cunoscute sub denumirea generica de-fond comercial, marca, licenta, etc-’’
Tot acest ansamblu, constitutiv, reprezinta ‘’valoarea intreprinderii’’-exprimata la un
moment dat, de situatiile sale financiare-, valoare pe care expertul evaluator, de
intreprinderi, o ajusteaza potrivit ‘’regulurilor prorpii activitatilor sale’’stabilind in acest
mod ‘’valoare justa a intreprinderii evaluate’’.
Evaluarea intreprinderii, este ‘’atributul legal, care revine expertului
contabil-cf art.6, lit-e-, din OG nr 65/1994, aprobata prin Legea nr 42/1995, cu modificarile
si completarile ulterioare’’
Aceste reguli, proprii activitatii expertilor contabili, alcatuiesc, ’’cadrul
normelor privindevaluarea intreprinderilor-in concordanta cu standardele si ghidurile
profesionale-emise deorganismul european al profesiei contabile-FEE-adoptate de Consiliul
Superior al CECAR, prin Hotarirea nr 03/52/22.03.2003 si Hotarirea nr 03/51/2003, al
Conferintei Nationale.
- 99 -
cu integritate si obiectivitate, dar de asemenea, sa nu fie supus nici unei constringeri
care ar putea sa
ii impiedice –integritatea si obiectivitatea.
El trebuie totodata sa se asigure ca si colaboratorii sai respecta regulile de inde
pendenta.
Abordrea conceptuala a cerintelor ‘’independentei’’in concordanta cu ‘’codul
Etic profesional’’cere expertului evaluator sa manifeste:
*-independenta spiritului sau independenta rationamentului sau profesional-
-caracterizata, prin starea de spirit care ii ofera obtinerea unei opinii neafectate de
influ-
ente care pot compromite acest rationament profesional, permitindu-I sa actioneze cu
integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala;
*-independenta comportamentala a faptelor sale-caracterizata prin evitarea
circum-
stantelor si faptelor care pot fi atit de semnificative incit o terta persoana logica si
informata, detinind toate informatiile relevante si aplicind toate masurile de
prevedere
necesare ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si
prudenta
profesionala a expertului evaluator au fost compromise.
- 105 -
@-principiul schimbarii-potrivit caruia scgimbarea este rezultatul actiunii
legii‘’cauza-efect’’.
Schimbarile care apar in cadrul fortelor care creaza sau influenteaza
valoarea(unei proprietati sau afaceri)sint continue, unele graduale, altele rapide.De exemplu
schimbarea de guvern, a legii impozitului pe profit, sau de catre banca centrala a ratei de
scont, falimentul unui compeeetitor major, rtc, sint schimbari care au impact direct, asupra
‘’valorii’’.De asemenea, deprecierea fizica, sau functionala a activelor, se incadreaza in
categoria schimbarilor cu impact gradual asupra ‘’valorii’’.
Evaluatorul, incearca sa cuprindas, in estimarea sa, schimbarile probabile, ale
pietei sau ale proprietatii, dar trebuie retinut ca o estimare a valorii este valida doar la data
specificata in raport.
- 106 -
Acest principiu, relativ simplu, de exprimat, este uneori greu de cuantificat, ptr
ca o conditie importanta a manifetarii valorii, este determinate de ‘’transferabilitatea
proprietatii’’si deci evaluatorul trebuie sa discearna si sa cuantifice valoarea netransferabila,
care apartine proprietarului actual, in virtutea atributelor sale personale, incluzind in
valoarea de piata doar valoarea comerciala(transferabila).
&-principiul 3.-‘’valoarea este estimata la un anumit moment dat, de timp.ea este
in functie de inffformatiile cunoscute si previziunile facute numai la acel timp’’
Intreprinderea, ca obiect al cercetarilor si practicii economice(inclusive al
evaluarii)este este poate cea mai apropiata de conceptual filozofic’’totul curge’’
Intreprinderile sint in continua evolutie, ca rezultat al vinzrilor, sau
cumpararilor, de active, linii de fabricatie, schimbarii managementului, modificarii
aranjamentelor financiare, schimbarilor din ramura si a situatiei concurentiale.
Fiecare si toate aceste schimbari influenteaza evolutia intreprtinderii si conduc
la modificarewa valorii ei.Ca o concluzie, ’’valoarea corespunde unui anumit moment de
timp’’.
&-principiul 4.-‘’piata determina rata de fructificare a capitalului asteptata de
investitor’’
Costul capitalului sau rata de fructificare a capitalului, are un rol essential
In estimarea valorii de piata a intreprinderii.De aasemenea, evaluatorul trebuie sa
inteleaga ca la un a anumit moment de timp, fortele pietei sint cele care determina ratele de
fructificare a capitalului, asteptate de infestitori.Aceste forte, sint determinate indeosebi de:
*-conditiile economice generale, dar in mod deosebit ratele dobinzilor la credite pe
termen sccurt si lung;
*-situatia echilibrului ‘’cerere-oferta’’-pe piata investitiilor in general, si a
intreprinderilor in special;
*-categoria de cumparatori de piata, motivatia lor si filozofia de in vestitie a
fiecaruia.Evident ca, fiecare categorie are asteptari specifice, referitoare la fructificarea
capitalului, si atitudinea lor va minflueenata performa ntele generale ale pietei de capital;
&-principiul 5.-‘’valoarea intreprinderii, depinde direct de performanta acesteia,
de a genera in viitor fluxuri positive, la dispozitia proprietarilor, cu exceptia cazurilor cind
lichidarea conduce la o valoare mai mare’’
In cadrul conceptiei de continuitate a activitatii intreprinderii, valoarea este
estimata, prin aplicarea, unei ‘’rate de actualizare’’adecvate, in conditiile alegerii unor
fluxuri financiare viitoare, obtinute dupa plata impozitului pe profit.
Acceptind ca piata’’dicteaza’’ rata de fructificare a capitalului si ca aceasta in
cele mai multe cazuri se afla intr-un interval relativ restrins, este clar ca ‘’valoarea unei
intreprinderi, variaza direct proportional cu performanta ei de a genera in viitor fluxuri
positive, ptr remunerarea capitalului investitorilor.
Logic, se intelege ca valoarea estimata pe principiul continuitatii nu poate fi
mai mica decit valoarea de lichidare a afacerii.
&-principiul 6.-‘’cu cit este mai mare valkoparea activelor tangibile, (estimata ca
valoare de intrebuintare, utilizare sau de lichidare)cu atit este m, ai mare valoarea
intreprinderii’’
Acest principiu se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:
*-valoarea de utilizare presupune continuitatea activitatii intreprinderii evaluate.
De exemplu, activele tangibile, cum ar fi-cladirile, sau echipamentele cu utilizare
unica, au de obicei o ‘’valoare de utilizare mai mare’’decit ‘’valoare de lichidare’’.
Teoretic, atunci, cind se estimeaza activul net corijat, ’’cu cit este mai mare
valoarea activelor tangibile, cu atit este mi mare suma necesara de investiti, ptr a intra in
domeniul in care functioneaza intreprtinderea’’
- 107 -
Rezulta de aici un cost mai mare, de intrare in ramura, o probabilitate mai mica
de concurenta si de asemenea, o rata de fructificare ceruta de cumparator mai mica.
Aplicarea acestui rationament, trebuie sa reflecte conditiile unei situatii date.
*-desi se presupune continuitatea activitatii intreprinderii, toate previziunile pe
care le realizeaza un investitor rational, iau in calcul si probabilitatea de faliment.
La data cumpararii intreprinderii, activul net al firmei, va avea o valoare de
lichidare.Teoretci cu cit valoarea de lichidare la data evaluarii, este mai mare, cu atit riscul
cumparatorului este mai mic, si prin urmare, rata de fructificare a capitalului va fi cea
asteptata de cumparator adica mai mica.
&-principiul 7.-‘’in majoritatea cazurilor , paarticipatia de control are o valoare
unitara mia mare, decit participatia minoritara, atunci cind acestea sint estimate separat’’
Este important, sa se faca deossebirea intre ‘’estimarea valorii totale a
intreprinderii’’ si ‘’estimarea valorii individuale a particularitatilor’’pe care le au diferiti
actionari ai intreprinderii.
Controlul detinut de un aactionar sau de un grup de actionari, care actiooneaza
coerent, in luarea deciziilor in virtutea unui accord, asigura in primul rind, alegerea
membrilor CA, si apoi controlul operatiunilor intreprinderii si stratetgia acesteia.
Un actionar, cu participatie minoritara, nu va putea controla semnificativ, fluxul de
lichiditati generat de firma, si ca urmare a acestui dezavantaj, valoarea unitara a participatiei
sale este inferioara fata de valoarea unitara a participatiei majoritare.
- 108 -
‘’The International Valuation Standards Comitee’’(IVSC), obiectivul fundamental
constituindu-l eleborarea Standardelor(IVS), si ghidurilor(GN-Guidance Note), ce
reprezinta cea mai buna practica in evaluare.
In anul 1997, si in Europa, a luat fiinta o asociatie, europeana, care cuprinde in
prezent, majoritatea asociatiilor profesionale ale evaluatorilor din tarile europene.
TEGoVA(The European Group of Valuers’associations), are de asemenea ca
obiectiv, fundamental, elaborarea Standardelor Europene de Evaluare(EVS-uri) in
concordanta cu Directivele Consiliului Europei.TEGoVA, este preocupat in legatura cu
IVSC, si cu alte organisme, europene si internationale, (de ex-ComiteTul International ptr
Standarde Contabile-IASC).
In tara noastra, s-a constituit in anul 1992, ’’Asociatia Nationala a Evaluatorilor
din Romania’’(ANEVAR)-care este o asociatie profesionala,
non-profit, si care are intre obiectivele sale principale, elaborarea de standarde de
evaluare a intreprinderilor si proprietatilor, standarde care sa reprezinte, punctul de vedere al
profesionistilor in domeniu.Prima editie aparuta in ianuarie 1997, a realizat, cerinta
compatibilitatii cu standardele ‘EVS’, si cele internationale-‘IVS’
In anul 1995, ANEVAR, a creat, ’’Institutul Roman de Cercetare in domeniul
Evaluarii’’(IROVAL), institutie specializata care are si sarcina coordonarii activitatii de
eleborare a standardelor de evaluare, prin colaborarea cu organizatiile
europene(TEGoVAFA si EUROVAL), cu Comitetul Internatioinal ptr Standarde de
Evaluare(organism specializat in cadrul ONU)precum si cu asociatiile profesionale din tarile
cu experienta in domeniu(Anglia, Franta, SUA)
Principalele organizatii profesionale sin prezentate schematic in continuare :
&-in anul 1868-s-a infiintat in Anglia, prima organizatie a evaluatorilor de
proprietati imobiliare, renumita ‘’Royal Institution of Chartered Surveyors’’-(RICS)-
&-in anul 1981-mai multi membrii ai comitetului tehnic al RICS, in cooperare cu
reprezentanti ai organizatiilor de evaluare din SUA, au fondat, ’’Comitetul International ptr
Standarde de Evaluare a Activelor’’-(TIAVSC)-el schimbindu-si numele in anul 1994, in
‘’The International Valuation Standards Comitee’’(IVSC)-obiectivul fundamental
constituindu-l eleborarea Standardelor Internationale de evaluare.
&-in anul 1992-a luat fiinta’’Organizatia Europeana a Evaluatorilor’’
(EUROVAL), ca interfata intre evluatorii practicieni, Uniunea Europeana si alte
organisme si isnstitutii europene si internationale.
&-in anul 1992, in Romania, a luat fiinta’’Asociatia Nationala a Evaluatorilor
din Romania’’(ANEVAR), organizatie profeesionala, neguvernamentala, non-profit care
elaboreaza standarde profesionale, recomandari, apara si impune profesia de evaluator in
tara.
&-in anul 1997-a luat fiinta, o asociatie, europeana non-profit, care cuprinde in
prezent, asociatiile profesionale ale evaluatorilor din tarile europene, cunoscuta si sub
numele de ‘’The European Group of Valeurs’Associations’’(TEGoVA), obiectivul
fndamental al acestui grup, fiind elaborarea standardelor europene de evaluare(EVS), in
concordanta cu Directivele Consiliului Europei, dar si in strinsa legatura
cu IVSC si cu alte organisme internationale(de ex-cu IASC)
ANEVAR, este membra atit a IVSC cit si a TEGoVA.
In prezent, Grupul European al Asociatiilor de Evaluatori(TEGoVA), este
preocupat de imbunatirea standardelor europene, inclusiv prin elaborarea si aprobarea unor
standarde noi.O noua colectie de standarde profesioanle, europene de evaluare(cunoscute si
sub numele de ghidul albastru)a fost editata in luna noiembrie a anului 2000.De asemenea
IVSC, a lansat de curind(2001) o n oua editie a standardelor de evaluare-IVSC 2000.
- 109 -
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
- 110 -
In concluzie, ’’metodele si procedeele de evaluare, sint mijloace de
lucru ale expertului evaluator de intreprinderi, iar adevarata valoare a
misiunii sale este data de exigenta cu care le aplica si de competenta
si ratioanamentul sau professional
Metoda activului net corijat-este o metoda de evaluare din categoria ‘’metodelor
patrimoniale’’.
‘’Activul net corijat-se obine ca diferenta dintre –activul bilantului economic si
datoriile(pasivul exigibil)inscrise in acest bilant’’.
Bilantul economic a fost elaborat de epertul evaluator, ptr a corija distorsiunile
care apar intre imaginea contabila a intreprinderii si realitatea sa economica si financiara.
In aceste conditii’’activul net corijat reflecta –valoarea de piata a intreprinderii,
altfel spus, capitalul propriu al proprietarilor’’.
Exemplu:
-- mii ron --
ACTIV Valori PASIV Valori
Active imobilizate 6.277 Datorii totale-din care: 24.617
Active circulante-total- 20.046 Datorii-imprumut pe termen 1.233
din care: lung
Stocuri 515 Furnizori 8.106
Clienti 19.476 Alte datorii 11.600
Disponibil 56 Credite pe termen scurt 2.063
Capitaluri proprii-din care: 1.706
Capital social 500
Rezerve 188
Rezultat reportat 2.327
Profit -743
Diferente din evaluare -566
TOTAL ACTIV 26.323 TOTAL PASIV 26.323
- 112 -
CURS 9. EVALUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERILOR
‘’EVALUAREA INTREPRINDERII’’
- 114 -
b)- Valoarea si pretul intreprinderii
- 116 -
-evaluari realizate de evaluatorul-consultant(consultant al vinzatorului sau
cumparatorului);
-evaluari realizate de evaluatorul-arbitru(consultant al vinzatorului si
cumparatorului);
-evaluari realizate de efvaluatorul-expert neutru, (numit cel mai adesea in
situatii de litigiu, caz in care este nevoie de o opinie neutra);
&-in functie de ‘’metoda de evaluare utilizata’’, distingindu-se:
-evaluari bazate pe active(patrimoniu)care abordeaza exclusiv latura
patrimoniala;
-evaluari bazate pe venit(randamentul afacerii);
-evaluari bazate pe comparatia de piata;
- 117 -
depus multi ani efeort si devotament in acea afacere(situatii de acest gen dau nastere
la asa numitul ‘’capital sentimental’’bazat pe efortul deosebit depus de vinzator).De ex-
proprietarul unei afaceri, argumentind cu ideea de ‘’capital sentimental’’cerea pe afacere 1
mil Eur, pe afacere, desi un expert evaluator, indicase o valoare cuprinsa intre 700-800 mii
Eur.Dupa citiva ani, timp in care afacerea a avut de suferit ptr ca proprietarul era mai
degraba interesat sa gaseasca un cumparator, decit sa-si administreze firma, tranzactia s-a
realizat dar la un pret de 300 mii Eur.
@-Expropieri-proprietatile, pot fi expropiate de autoritati in functie de:-
importanta particulara a proprietatii sau afacerii se poate stabili pierderea determinata de
reamplasarea acesteia.Evaluatorul trebuie in acest caz sa determine suma pierdrilor ce vor fi
compensate alaturi de ‘’valoarea de piata’’a proprietatii/afacerii expropriate.
In mod uzual, despagubirile, sint legate de pierderea definitiva sau temporara
de ‘’good will’’, ca urmare si intimpul reamplasarii.In plus firmele pot fi compensate ptr
pierderea de afacere din timpulexproprierii.
@-Suport in caz de litigii-in tarile cu economie dezvoltata sint multe cazuri in
care prin actiunea in instanta o firma firma doreste sa-si recupereze pierderile de valoare in
afaceri.De ex-pierderi in afaceri din cauza contra facerii produselor, nerespectarea
contractelor, denigrarea marcii.In toate aceste cazuri evaluarea afacerii va furniza o valoare
reala a pierderii si va fi folosita in instanta ptr sustinerea cauzei.
@-Disputele intre actionari-nu sint rare cazurile in care ptr o firma necotata la
bursa apare necesitatea evaluarii afacerii ptr ca un actionar doreste sa se retraga.
@-Disputele intre soti-in practica este posibil ca evaluarea unei afaceri sa fie
necesara in cazul divortului daca unul dintre soti detine actiuni la una sau mai multe
companii.In multe cazuri hotarirrea curtii a fost ca inainte de partaj, sa se realizeze
evaluarea firmei la care unul din soti detinea actiuni.
@-Solicitarea institutiilor financiare-evaluarea poate fi ceruta de institutiile
financiare sau alti furnizori de capital care vor sa aiba, inainte de a decide finantarea sau
continuarea finantarii afacerii, valoarea companiei imprumutate.De regula in aceste cazuri
evaluatorul prezinta atiti valoarea in conditii de exploatare continua cit si valoarea de
lichidare a afacerii.
@-In actiuni juridice cu scop patrimonial-succesiune, faliment, constiuirea de
ipoteci.
*-Piata intrep.nestocate
- 120 -
pregatire, de cunostintele si experienta acumulata, de interesele particulare(aflate in limita
sau in afara limitei cadrului deontologic al profesiei.
@-metoda’’Goodwill’’;
- 121 -
Limitarea evaluarii intreprinderii la o simpla inventariere a activelor si
drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta.
Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea administratorilor-
managerilor, de a ‘’genera rentabilitate’’ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor
materiale nsi umane, si a activelor necorporale(brevete, marci, licente)inclusive a unor
elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimonial intreprinderii, ca:
*-numele commercial;
*-partile detinute din pietele comerciale;
*-clientela;
Acest ‘’supliment de rentabilitate-profit’’-realizat in raport cu valoarea strict
patrimoniala, constituie-‘’supraprofitul’’.
Goodwill-ul este definit astfel ca –‘’excedentul de valoare globala a
intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun’’
Aceasta este’’supravaloarea in raport cu activul net corijat’’.
Goodwill-ul, este un neologism anglo-saxon, adaptat ca atare pe plan mondial,
si a fost tradus si in romaneste de grupul de lucru al IASB, ca ‘’fond comercial’’(IFRS 3)
Goodwill-ul contabil este diferenta dintre’’pretul platit de cumparator si
activul net contabil corijat’’(GW contabil = Pret achizitie - ANC)
Godwill-ul contabil se calculeaza deci dupa ce ‘’tranzactia s-a incheiat,
plecind de la pretul de achizitie platit, fara a se furniza explicatiii care sa il justifice’’
Expertul evaluator de intreprinderi, va estima prin’’goodwill’’avantajele
necorporale de care beneficiaza intreprinderea si care explica de ce aceasta genereaza o
r’’rentabilitate superioara beneficiului normal’’justificat prin patrimonial sau(activul net
corijat)
Goodwill-ul este pasarela de trecere de la ‘’aboradrea patrimoniala’’, a
intreprinderii, la ‘’abordarea prospectiva’’-el este foarte des utilizat de fiecare data cind o
evaluare este facuta, fie ca este fuziune, cesionare, transmitere, consolidare de societati, sau
orice alta situatie siumilara’’
Ca atare, baza tuturor metodelor de evaluare a ‘’goodwill’’-ului, est notiunea de
‘’rentabilitate a activelor investite in intreprindere’’
Supraprofitul va exista daca ‘’rentabilitatea generala de intreprindere este
superioara celei care s-ar obtine plasind pe piata (piata financiara)un capital echivalent cu
activul net corijat(ANC).Altfel spus, ’’supraprofitul este scos in evidenta dupa trecerea
pragului de rentabilitate’’(Sp= CB – ANC x i)-unde:Sp=supraprofit;CB=capacitatea
beneficiara; ANC= activul net corijat; i =rata neutra de capitalizare;
Capitalizind pe citiva ani(n)acest supraprofit, se obtine ‘’valoarea goodwill-
ului’’adica:
GW = n x (CB – ANC x i)
- 122 -
ptr ca’’profitul este inferior celui care s-ar obtine prin amplasamentul unor capitaluri egale
activului net corijat, in alte investitii de piata’’
De aceea acest din urma profit(ANC x i), constituie’’pragul de rentabilitate’’al
intrreprinderilor de evaluat.
Daca’’rentabilitatea efectiva este superioara’’avem ‘’goodwill’’, iar daca
‘’rentabilitatea efectiva este inferioara, avem ‘’badwill’’care vine sa penalizeze valoarea
patrimoniala a intreprinderii ptr insuficienta de rentabilitate.
In general, insuficienta de rentabilitate se intilneste mai ales in industrie si se
poate constata in doua feluri:
*-fie se considera ca nu se poate admite ideea unui ‘’badwill’’si atunic I se da
‘’valoarea zero(nula)’’.In acest caz se apreciaza ca ANC-constituie valoarea minima sub
care nu se poate cobori;
*-fie se recunoaste criteriul decontarii(depunctarii)ptr intreprindeeri mai putin
rentabile, in virtutea caruia valoarea intreprinderii poate in mod legitim sa scada sub
valoarea activului net corijat.Aceasta pozitie este cea mai ‘’rezonabila’’ptr un cumparator
industrial.Limita minima a decotarii este data de valoarea venala(de piata)a activelor, de
valoarea de lichidare.
- 123 -
*-daca previziunile sint ‘’credibile’’pot fi luate in
calcul ptr evaluare, in caz contrar’’expertul evaluator’’va trebui sa le modificce sau sa le
refaca.
*-cumparatorul-investitorul-este interesat de pretul pe
care il va plati, iar justificarea acestuia este motivata de rezultatul, profitul posibil de
obtinut, care sa-I justifice astfel investitia
$-Calculul cpacitatii beneficiare-are ca scop gasirea ‘’valorii bune’’, adica acea
valoare convingatoare ptr un investitor prudent si avizat.
- 124 -
a)- Definirea problemei
- 126 -
Referitor la asigurarea informatiilor si analiza acestora, evaluatorul trebuie sa ia
toate masurile ptr a se asigura ca toate sursele de informatii care s-au folosit sint adecvate si
credibile ptr derularea evaluarii.Standardul de evaluare a afacerii(SEV
5)precizeaza:’’..evaluatorul va urma etapele rezonabile ptr verificarea acuratetei si
credibilitatii surselor de informatii, precum si daca acestea sint in concordanta cu uzantele
de pe pietele si locurile unde se efectuiaza evaluarea’’.Diagnosticul unei firme nu poate fi
incadrat in tipare fixe, ci trebuie saa aiba o structura adaptabila in functie de scopul
urmarit.Ptr evaluarea unei intreprinderi, diagnosticul poate fi stucturat in:
*-diagnostic juridic;
*-diagnostic operational;
*-diagnostic al resurselor umane;
*-diagnostic comercial;
*-diagnostic financiar ;
Intre acestea, un rol important revine diagnosticului financiar, care cuantifica
prin instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte sectiuni si realizeaza o interfata
intre cele doua componente de baza ale procesului de evaluare a afacerii(diagnostic si
evauare propriu-zisa)
*-diagnosticul juridic-are drept scop analiza aspectelor legale privind activitatea
frimei evaluate.Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice referitoare la
drepturile de proprietate, luarea deciziilor conform actelor constitutive ale intreprinderii,
relatiile contractuale, angajatii, litigiile in care este implicata intreprinderea.
*-diagnosticul operational-presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de
productie si a tehnologiilor de fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a
muncii.Aspecte precum:-starea de functionare a masinilor si utilajelor, gardul de uzura
fizica, performantele acestora, posibilitatile de utilizare in viitor, evidentierea activelor
imobilizate redundante(in afara exploatarii)sint de regula semnificative in judecata valoarii
firmei.
*-diagnosticul resurselor umane si a managementului-are in vedere cunoasterea de
catre evaluator a resurselor umane din p.v al evolutiei, structurii, comportamentului si
eficientei utilizarii lor, precum si prezentarea si analiza echipei de conducere a
intreprinderii.
*-diagnosticul comercial-vizeaza analiza pietei pe care opereaza
intreprinderea.Obiectivul urmarit este estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si
a pozitiei sale pe piata.Pentru aceasta evaluatorul urmareste aspecte precum:
*-evolutia vinzarilor;
*-analiza structurala a vinzarilor pe produse si piete de desfacere;
*-evolutia preturilor;
*-analiza clientilor;
*-analiza repartitie vinzarilor in functie de ciclul de viat a produselor;
*-analiza furnizorilor intreprinderii;
*-studierea concurentei;
De exemplu-Analiza evolutiei vinzarilor-presupune luare in considerare in
activitatea de evaluare a unei firme, vinzarile de bunuri, lucrari si servicii, care formeaza
obiectul activitatii, ceea ce este definit ca fiind’’cifra de afaceri’’, fara a include in aceasta
categorie-vinzarile cu carcater exceptional, cum ar fi cedarile de active.Cifra de afaceri, pe
care o regasim in contul de profit si pierderi, este evaluata in unitati monetare curente.Pentru
o corecta apreciere a performantelor comerciale, a firmei in timp se impune corectarea
acesteia cu indicele preturilor domeniului de activitate sau in lipsa acestuia cu indicele
general al preturilor(rata inflantiei)ptr a se obtine cifra de afaceri in preturi comparabile.
Relatia de calcul a cifrei de afaceri in preturi comparabile este:
- 127 -
CA reala = CA in preturi curente / indicele mediu al preturilor.
Evolutia in timp a vinzarilor firmei trebuie analizata si comparativ cu dinamica
vinzarilor pe piata sectorului de activitate al acesteia ptr a se evidentia ‘’intarirea sau
diminuarea pozitiei concurentiale intreprinderii pe piata’’
Analiza cifrei de afaceri a intreprinderii- A -
N Specificatie N-2 N-1 N
r
crt
1 Cifra de afaceri in preturi 157 1911 3319
. curente(mil lei/%) 68400/100 1300/121, 2 2482/210, 5
2 Indicele preturilor(cu baza 100 127, 200,
. fixa) % 80 52%
3 Cifra de afaceri in preturi 157 1495 1655
. comparabile(mil lei/%) 68400/100 4068/94, 84 3202/104,
98
4 Indicele vinzarilor pe piata 100 101, 102,
. sectorului de activitate % 50% 0%
5 Dif.de crestere a vinzarilor - -6, +2,
. firmei/dinam.sector 66% 98%
- 128 -
#-compactarea cu intreprinderi similare ptr a stabili parametrii de risc, rentabilitate
si de valoare;
Diagnosticul intreprinderii reprezinta interfata necesara ptr aplicarea metodelor
de evaluare si judecarea valorii finale, el se finalizeaza printr-o sinteza a concluziilor
rezultate din analiza firmei.
Procesul de evaluare este util ptr estimarea credibila a valorii definite, bazata pe
analiza tuturor infromatiilor disponibile(indeosebi in diagnosticul
intreprinderii).Rvaluatorul va estima valoarea firmei prin metode si tehnici specifice, care
reflecta trei(3)abordari distincte in evaluarea firmei.
In mod fundamnetal nu exista decit 3 modalitati(abordari)de a ajunge la
‘’valoarea unei intreprinderi’’, si anume:
@-abordarea pe baza de active
@-abordarea pe baza de venit
@-abordarea prin comparatie
In principiu, un evaluator poate folosi intr-un raport de evaluare toate cele trei
abordari in totae estimarile de valori ale intreprinderii.Utilizarea metodelor care se inscriu in
abordarile respective depinde de tipul de intreprindere, situatia acesteiala data evaluarii,
calitatea si cantitatea informatiilor disponibile, scopul evaluarii.In practica evaluatorii
trebuie sa foloseasca de obicei cel putin 2(doua) abordari.
@-abordarea pe baza de active(patrimoniala)
Acest gen de abordare se bazeaza in mod esential pe ‘’principiul substitutiei
care spune ca un activ nu valoareaza mai mult decit costul de inlocuire al tuturor partilor
sale componente’’
In cadrul acestei abordari evaluatorul va ‘’corecta bilantul care reflecta valorile
contabile(influentate de costul istoric), cu un bilant ‘’economic’’care reflecta
ptr toate activele-coprorale si necorporale-si ptr toate datoriile, valoarea lor de piata
sau o alta valoare corespunzatoare adecvata’’.
In fond aceasta abordare permite evaluatorului s adea raspuns la intrebarea’’cit
costa sa construiesti o intreprindere similara cu cea evaluata, luind in calcul inclusiv
costurile de recrutare si formare a fortei de munca, cheltuielile de obtinerea a autorizatiilor
si licentelor de functionare, de intrare pe piata si de creare a unei retele de clienti si
furnizori, dimensiunea normala a capitalului de lucru, etc.De aici rezulta si ipoteza logica,
ca participantii pe piata recunosc o relatie intre ‘’costul activelor firmei si valoarea
acesteia’’.
Din p.v tehic aceasta abordare, presupune o activitate destul de laborioasa, si
complexa din partea echipei de evalauare, din cauza diversitatii activelor, ce, vor, fi,
evaluate, distinct:-imobilizari necorporale(brevete marci,
licente, contracte, avantajoase), corporale(terenuri, cladiri, echipamente, si, utilaje,
mijloace de transport), imobilizari financiare, stocuri, creante, etc.
@-abordarea pe baza de venit
Aceasta abordare, se bazeaza in primul rind pe ‘’principiul anticiparii care
afirma ca ‘’valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a fi generate de
proprietatea detinuta’’
- 129 -
In abordarea pe baza de venit, se estimeaza valoarea unei intreprinderi prin
determinarea valorii prezente a veniturilor anticipate.Cele doua metode uzuale ale aboradrii
pe baza de venit, sint :
*-capitalizarea profitului ;
*-actualizarea cash-flow-ului(sau a dividentelor) ;
In cadrul metodei de –capitalizarea a profitului-, valoarea rezulta din
‘’impartirea unui nivel reprezentativ al venitului la o rata de capitalizare sau este inmultit cu
un multiplu al profitului, ptr a converti un profit in valoare’’
In cazul metodei de –actualizarea a cash-flow-ului, -se estimeaza ‘’fluxul de
lichiditati ptr o perioada viitoare si prin tehnica actualizarii fluxurile viitoare sint convertite
in valoarea prezenta a afacerii care genereaza acele fluxuri.
Intre problemele importante in cadrul acestei abordari sint :
*-detrminarea profitului reprezentativ ;
*-realizarea previziunii fluxului de lichiditati ;
*-estimarea ratei de actualizare , de capitalizare sau de crestere
De asemenea exista o serie de corelatii si coerente ce trebuie avute in vedere in
aplicarea metodelor si tehicilor presupuse de aceasta bordare.
- 130 -
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
e)- Proceduri particulare de evaluare
- 131 -
*-costurile relative ale restructurarii(inchiderea sediilor industriale, inchiderea
activitatilor deficitare in curs, disponibilizarea personalului, etc)
*-costurile privind lichidarea;
In concluzie, citeva coditionari posibile in selectionarea metodelor de evaluare
privind intreprinderile in dificultate trebuie avute in vedere:
#-existenta unui ‘’badwill’’face inoperanta meeetoda ‘’goodwiill’’;
#-activul net corijat negativ face inoperanta meetoda ‘’activului net corijat’’
#-meetodele prin randament nu sint compatibile cu existenta pierderilor.
- 134 -
*-imobilizari financiare-substituirea valorii contabile a titlurilor de participatie cu
valoarea estimata ptr un titlu, tinind seama de valoarea contabila a capitalului propriu al
societatii emitente, sau de cursul bursei ptr cele cotate;
*-stocuri-cu valoarea de piata, valoarea realizabila, dupa caz;
*-creante clienti-in principiu cu valoarea reala contabila actualizata;
*-investitii financiare pe termen scurt-dupa aceleasi reguli ca la imobilizarile
financiare;
*-datorii-la valoarea contabila, daca nu exista provizioane ptr riscuri si cheltuieli
aferente dobinzilor si penalitatilor cuvenite creditorilor, se va calcula corespunzator valoarea
acestora-sumele datorate asociatilor nu pot fi considerate capitaluri proprii;
*-examinarea conturilor din afara bilantului-angajamente primite sau date si alte
conturi din afara bilantului-si reintregirea corespunaztoare in contul de rezultate.
Diferentele dintre –valorile contabile si valorile corijate-vor fi inregistrate
corespunzator-‘’tot extracontabil’’-in ‘’bilant si in contul de rezultat net’’
In vaza acestor operatii de ajustare-se va proceda la elaborarea :
*-bilantului economic;
*-contului de rezultat economic;
Aceste doua elemente de sinteza economica vor constitui ‘’baza
determinarii’’:
*-activului net corijat;
*-capaciatii de autofinantare
Exemplu:foaie de lucru-ptr SC”Omega” SA-sarcini ptr evaluator:
#-corijarea valorilor contabile;
#-document utilizat=bilantul contabil;
#-scop-elaborarea bilantului economic;
#-lucrari efctuate:
Tabel nr 1
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Imobilizari
1.-Valoarea de inlocuire neta 7.696
a.-Necorporale
*-cheltuieli de cercetare 119
b.-Corporale
*hala neutilizata complet amortizata -
*-neutilizate(nr inventar xyz) 1.300
2.-Valoarea de inlocuire 1.300
neta……….7.577(minus)- nenecesare
3.-Valoarea corijata neta
……….6.277
4.Minus valoare contabila
neta…….4.818
5.Diferente evaluare …….1.459
Tabel nr 2
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE ACTIV-ELEMNTE
- 135 -
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Stocuri
1.-Valoarea de inlocuire neta 1.300
a.-depreciate reversibil -205
b.-greu vandabile -580
3.-Valoarea corijata neta ……….
515
4.Minus valoare contabila neta…….
1.285
5.Diferente evaluare …….
-770
Tabel nr 3
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Clienti
1.-Valoarea actuala neta 20.326
a.-clienti incerti -850
3.-Valoarea corijata neta ………. 19.476
4.Minus valoare contabila neta……. 20.326
5.Diferente evaluare ……. -850
Tabel nr 4
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Alte creante
1.-Valoarea actuala neta 41
2.-Cheltuieli in avans 364
3.-Valoarea corijata neta ……….
405
4.Minus valoare contabila neta…….
405
5.Diferente evaluare …….
-
Tabel nr 5
PASIV-ELEMNTE PATRIMONIALE PASIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Datorii Furnizori
1.-Valoarea contabila
……………………7.306
- 136 -
2.-Penalizari
…………………… 800
3.-Valoarea corijata neta ……….
8.106
4. Diferente evaluare …….
800
Tabel nr 6
PASIV-ELEMNTE PATRIMONIALE PASIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII NENECESARE
EXPLOATRII
I.-Alte Datorii
1.-Valoarea contabila
……………………10.540
2.-Dobinzi si Penalizari
……… 1.060
3.-Valoarea corijata neta ……….
11.600
4. Diferente evaluare …….
1.060
Tabel nr 7
A-COMPONENTA DIFERENTELOR
DE EVALUARE
1.-IMOBILIZARI 1.459
2.-STOCURI -770
3.-CLIENTI -850
4.-ALTE CREANTE NECESARE -405
EXPLOATARII
B.-AFECTAREA PROFITULUI
5.-VALOAREA CONTABILA 1.117
6.-MINUS PENALIZARI LATENTE = -1.860
(800+1.060)
7.-VALOAREA CORIJATA -743
- 139 -