UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

ANUL UNIVERSITAR 2014 2015
SEMESTRUL II

EFICIENA INVESTIIILOR
I
EVALUAREA ECONOMIC
A
NTREPRINDERII
NOTE DE CURS

Titular curs:
Lector univ. drd. Vanghele Cristian

CONSTANA
CUPRINS

CURS NR.1 EFICIENA ECONOMIC A INVESTIIILOR .................................. 1

CURS NR.2 ANALIZA EFICIENEI ECONOMICE A INVESTIIILOR .................... 16
CURS NR.3 FACTORUL TIMP N ANALIZA EFICIENEI ECONOMICE
A INVESTIIILOR ........................ 40
CURS NR.4 STUDIUL DE FEZABILITATE INVESTITIONAL CONINUT,
PRINCIPII.............................................................................................................................. 56
CURS NR.5 EVALUAREA I SELECTAREA PROIECTELOR DE INVESTIII.................... 69
CURS NR.6 FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE FINANARE A PROIECTELOR DE
INVESTIII............ 85
CURS NR.7 EVALUAREA ECONOMIC A NTREPRINDERILOR........................ 102
CURS NR.8 CADRUL REGLEMENTRILOR LEGALE AL ACTIVITILOR
DE EVALUARE STANDARDE I PRINCIPII........................... 114
CURS NR.9 EVALUAREA NTREPRINDERII..................................................... 123
CURS NR.10 PROCESUL DE EVALUARE A NTREPRINDERII........................ 133
CURS NR.11 ETAPELE I BORDRILE PROCESULUI DE EVALUARE A
NTREPRINDERII................................................ 137
CURS NR.12 PROCEDEE DE EVALUARE A NTREPRINDERII.................... 146
CURS NR.13 METODE I TEHNICI DE EVALUARE ANALIZA DIAGNOSTIC,
PROFESIA DE EVALUATOR ......................................................................... 153

-2-

CURS NR.1
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR
A.-Subiecte:a)- Prezentarea conceptului de eficienta economica
b)- Eficienta investitiilor, forma a eficientei activitatii econ.
c)- Prezentarea generala a conceptului de investitii
d)- Continutul si clasificarea investitiilor

a)-Prezentarea conceptului de eficienta economica

In economia de piata, eficienta reprezinta criteriul dominant al intregii
activitati economice.Utilizarea eficienta a diferitelor resurse, constituie directia directia
principala a progresului economic si social.Pornind de la faptul ca investitiile antreneaza
importante resurse materiale, financiare si de munca, eficienta folosirii acestor resurse
materiale, financiare si de munca, eficienta folosirii acestor resurse devine o problema
esentiala a gestiunii investitiilor din orice ramura economica.In mod general, eficienta
constituie o judecata de valoare sau o apreciere care serveste la fundamentarea corecta a
diferitelor decizii.Termenul de eficienta este sinonim cu cu cel de eficacitate si are o
frecventa destul de larga curenta.El provine de la latinescul efficere care inseamna a
efectua.De aici deriva efficax-efficacis (care are efecte dorite)de unde termenul actual de
eficacitateIn acceptiunea actuala de atribut al actiunii umane de a produce efectul util
dorit, conceptul de eficientaeste untilizat din secolul trecut, mai intit in tehnica si apoi in
economie.In domeniu tehnic, notiunea se foloseste cel mai des ptr a exprima randamentul,
ca un raport intre puterea utila obtinuta si puterea absorbita de instalatie, un utilaj, etc
In domeniul economic, referiri la conceptul de eficienta, gasim inca la ginditorii din
secolul trecut(A.Smith).
Mai tirziu, o data cu patrunderea modelelor matematice si a tehnicii de calcul in
cercetarea economica, conceptual de eficienta dobindeste adevarata sa consacrare.
In prezent toate deciziile care se iau in domeniul economic au la baza
criteriul eficientei .Mergind in profunzime, in analiza conceptului de eficienta, se
observa, ca eficienta implica o comparatie a efectelor cu eforturile consumate ptr
producerea lor.Din acest p.v, notiunea de eficienta se apropie tot mai mult de cea
de eficienta economica .Acest aspect, presupune o comparare a efectelor utile ,
obtinute dintr-o activitate cu eforturile necesare desfasurarii activitatii respective.
Prin esenta sa eficienta economica realizeaza o privire globala, un bilant
general al procesului economic analizat.Ea presupune odubla relatie de relativitatesi
anume:*-pe de o parte, ea exprima posibilitatea de a obtine efecte cit mai mari cu un
anumit consum de resurse efort ;
*-pe de alta parte, eficienta economica , reprezinta posibilitatea de a
realiza un anumit efect cu consumuri minime de resurse.
Deci eficienta economica (E) se reduce in ultima instanta la un raport
-3-

intre efect (Q) si efort (C), sub formula E = Q / C.max, sau E = C /

Q..min
In realitate, problema caestei formule, este foarte complexa, datorita a 2
motive :
a)-atit Q, cit si C, sint, marimi dificil de comensurat, deoarece in majoritatea
proceselor economice intervin fenomenele sociale care sint foarte greu de estimat valoric
b)-calculul eficientei se poate face la diferite nivele de organizare a activitatii
economice :
-economie nationala, ramura a economiei, intreprindere, subunitate a intreprinderii.
Pornind de la aceste aspecte, se apreciaza ca eficienta economica, nu poate fi
redusa la o singura forma de exprimare, sau la un singur indicator.Analiza eficientei
economice, in general trebuie :
a)- sa aibe mai multe forme in functie de domeniul si nivelul la care se
calculeaza.(efic.ec a productiei industriale, agricole, investitiilor a progresului tehnic, etc) ;
b)- sa existe mai multi indicatori de apreciere ptr fiecare forma a eficientei
economice .In acest sens exista :-indicatori de eficienta a productiei industriale, indica tori
de eficienta a productiei agricole, indicatori de eficienta a investitiilor agricole, etc.
Fiecare din acesti indicatori, are o anumita putere de exprimare, completindu-se
unul cu altul, astfel incit numai impreuna, in totalitatea lor, pot oferi o imagine
cuprinzatoare asupra eficientei activitatii economice.
De asemenea, eficienta economica, trebuie analizata si prin prisma, relatiei
intre optim si eficient .Astfel pot exista diferite grade ale eficientei economice,
exprimate prin diferenta dintre venituri si cheltuieli , dar nu orice activitate eficienta
este si optima .Pentru a fi optima , o anumita activitate economica trebuie sa asigure
obtinerea venitului net maxim posibil in conditiile date.
In realitate, acest lucru este mai cu seama un ideal astfel incit
optimul economic ramine o marime relativa , dificil, daca nu chiar imposibil de
stabilit in practica.
b)- Eficienta investitiilor, forma a eficientei activitatii economice
Eficienta investitiilor-reprezinta o forma de exprimare a eficientei activitatilor
economice ale societatii.
Investitiile-reprezinta o componenta importanta a activitatii economice din
societate.Ca urmare eficienta investitiilor indifferent de sectorul la care se refera,
constituie o forma de baza a eficientei activitatii economice.In aceasta calitate, eficienta
economica a investitiilor se caracterizeaza cu ajutorul raportului, dintre efortul-de a
investi si efectele(din exploatare)obtinute, sau ca raport invers, intre efectul
obtinut si efortul implicat
Eficienta economica a investitiilor vizeaza atit procesul investitional propriu zis,
cit si procesul de productie(de exploatrae).Acest lucru este necesar ptr ca de regula in
procesul investitional are loc doar consumul de resurse(efortul), iar efectele acestui
consum se obtin abia mai tirziu, in activitatea de exploatare a obiectivului de investitii.
Ca urmare desi decalate in timp, cele doua procese sint private ca un tot unitar.
Fata de celelalte forme ale eficientei economice, eficienta investitiilorprezinta
anumite particularitati si anume:
-4-

&-Eficienta investitiilor are un caracter de previziune-in sensul ca, calculele de

eficienta se fac intr-o etapa, care precede infaptuirea procesului investitional, si cu atit mai
multactivitatea de productie a viitorului obiectiv.Aceasta particularitate, totusi, confera o
anumita doza de eroare, de aproximatie.
&-A doua particularitate, o constituie-caracterul relativ-al eficientei investi
tiilor.Pentru necesitatile de decizie, se recomanda luarea in considerare a mai multor
variante de proiect, dintre care una serveste ca varianta de referinta.In acest fel eficienta este
absoluta ptr fiecare din variante dar este relativaatunci cind intervin comparatiile intre
variante.
&-Eficienta economica a investitiilor, reflecta raportul efect / effort, in strinsa
legatura cu factorul timp, stiut fiind faptul ca acest raport se concretizeaza in
cheltuielile de investitii si se localizeaza, uin general, in etapa de executie a obictivelor,
aceasta din p.v al efortului, pe cind efectul se concretizeaza in veniturile ce vor fi
obtinute prin exploatarea productiva a viitorelor obiective.
&-In functie de scopul urmarit, atit efectulcit si efortul de investitii, pot fi
evaluate in mod diferit:, astfel efortul economic-cuprinde toate cheltuielile de munca vie,
necesare ptr executarea si punerea in functiune a obiectivelor de investitii.
In raport cu scopul ptr care se determina putem intilni urmatoarele situatii:
*-pentru necesitati de analiza si decizie-situatie cind efortulare cea mai larga
sfera de cuprindere, incluzind pe linga elemente conventionale cum ar fi-efectul imobilizarii
fondurilor in timp, pierderile din schimbarea destinatiei terenului, investitiile conexe, etc
stora, sfera efortului se restringe de obicei la cadrul devizelor de executie,
incluzind cheltuielile de investitii directe si colaterale, cheltuielile de organizare a
santierelor cele cu pregatirea personalului, cheltuielile de proiectare, cele de amenajare a
terenului ca amplasament, etc.
*-pentru necesitati de incheiere si de inregistrare in contabilitate a rezultatelor
procesului investitional, sfera de cuprindere a efortului se restringe la elemente certecare
dau valoare obiectivului realizat(capitalul fix obtinut).
Efectul economic al investitiilor este complex si variat, neputind fi reunit intr-un
singur indicator sau unitate de masura.Efectele obtinute se grupeaza in mod general in
urmatoarele categorii:
*-efecte materiale-care reflecta rezultatele economice ale investitiilor sub forma
valorilor de intrebuintare obtinute.Aceste efecte se exprima prin indicatori, cum ar fi :
-volumul productiei, in unitati naturale, caracteristicile calitative ale productiei sau
ale obiectivului realizat-durabilitate, randament;
*-efecte valorice-care redau sintetic in forma baneasca rezultatele investitiei prin
indicatori ca : -valoarea productiei si costul acesteia ;-valoarea activelor realizate, etc;
*-efecte sociale-care vizeaza implicatiile pe plan social a investitiilor respective,
cunatificarea lor fiind dificila, fapt care genereaza, aprecieri orientative cu privire la
modificarea conditiilor de munca, schimbarea gradului de ocupare a fortei de munca,
influenta mediului ambiant, etc
In concluzie, avind in vedere multitudinea de forme, complexitatea elementelor
implicate, problematica investitiilor, nu poate fi redusa la un singur indicator oricit de
expresiv ar fi acesta.
Examinarea
eficientei
economice numai
sub
aspect
valoric este
insuficienta , fiind nevoie si de indicatori naturali dar si de aprecieri calitative mai
putin cuantificabile, care de multe ori, au unrol esential in adoptarea deciziei cu privire la
o varianta sau alta de investitii
-5-

c)- Prezentarea generala a conceptului de investitii

(definitie, locul si importanta acestora, in contextul
general al dezvoltarii economice nationale)
Termenul de investitiieste frecvent utilizat in limbajul economic, dar si in
vorbirea curenta, avind mai multe intelesuri.Astfel in limbajul cotidian accentuindu-se latura
actionala a notiunii, se spune adesea ca a investi inseamna a depune multa
energie(efort)intr-o anumita activitate. De asemenea, acordarea increderii unei persoane
sau insarcinarea oficiala a acesteia cu o anumita responsabilitate, ori functie, inseamna
acelasi lucru.
Trecind la domeniul economic, notiunea de investitie(investitii)dobindeste o
acceptiune mai specializata, dar ea mai pastreaza inca un sens destul de general si imprecis.
In sens larg, orice cheltuialafacuta de un agent economic, institutie sau persoana
fizica ptr obtinerea unui anumit rezultatinseamnainvestitie.
Astfel, cheltuielile facute ptr cumpararea debunuri durabile de larg
consum ( televizoare, frigidere, case, etc), sau cele ptr achizitionarea deactive fi nanciare
(bonuri de tezaur, actiuni, obligatiuni, certificate de depozit), dar si cele ptr sporirea
stocurilor de materi ale consumabile sint considerate investitii. Din acest
p.vinvestitiilese concretizeaza in active circulante.Acestea pot servi productiei de
bunuri sauservi cii dar si unor necesitati social-culturale, ori poate fi vorba despre un capital
acumulat ptr o even tuala speculatie.
Sub acest aspect, investitiile ar putea fi definite caorice plasare sau alocare de
capitaluri(fonduri), intr-o anumita afacere sau intreprindere
Concret, investitia inseamna-suma de bani plasata in afacerea respectiva
Investitiile servesc ptr cresterea bogatiei(a averii), fiind indisolubil legate de
acumulare si opuse consumului care implica odistrugere de avere sau o pierdere de
valoare.Orice investitie are la baza un proces decizional.
Decizia de a investi reprezinta o renuntare la o satisfactie imediata si sigura in
favoarea unei sperante, al carei prt este suma investita.
Este vorba de fapt despre un arbitraj in timp intre satisfactia prezenta si cea viitoare,
despre un anumit pariu asupra viitorului.
Oamenii de afaceri considera drept investitie -orice cheltuiala de capital ale carei
efecte, se vor materializa pe o perioada de timp mai mare de un an.
Astfel in conformitate cu uzantele planului de conturi in viguare, putem distinge ca
investitiitransformarea resurselor financiare ale intreprinderii in urmatoarelele categorii de
active:
a)-imobilizari necorporale(nemateriale sau active intangibile), grupate pe elemnte
elemente de cheltuieli, ca-cheltuielile de constituire si stabiliment;-cheltuielile de cercetare
dezvoltare ;-ncesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi similare ;
-fondul comercial
b)-imobilizari corporale(materiale sau active fixe, tangibile)precum :terenuri ;mijloace fixe(cladiri, constructii speciale, masini , utilaje, aparate si instalatii de
masurat.mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier si aparatura birotica, etc)
c)-imobilizari financiare(investitii financiare sau de portofoliu), care cuprind :titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate,
creante imobilizate vizind in general, durate indelungate de timp si angajind de obicei
resurse financiare importante, deciziile de investitii au intotdeauna, un caracter strategic.
-6-

Totodata miza este importanta, rezultatul scontat este adeseori nesigur, iar
incertitudine este de cele mai multe ori insotita de o ireversibilitate a procesului
investitional.In afara semnificatiei extinse, pe care am mentionat-o, termenul de investitii
are si un inteles mai restrins , mai specializat.
Eliminind din sfera plasamentelor de capital pe cele referitoare la activele circulante,
ajunge sa consideram ca investitii, numai sumele destinate acxtivelor imobilizate .In acest
sens, investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creaza sau se achizitioneaza
noi capitaluri fixe, productive si neproductive se dezvolta, modernizeaza si reutileaza cele
existente.
Deci prin investitiile de capital se asigura construirea de noi unitati economice,
dezvoltarea, modernizarea si reutilare celor existente, precium si largirea unor obiective
social-culturale.In
practica
social-economica
din
tarta
noastra,
sint
asimilate investitiilor si o serie de cheltuieli care asigura doar conditiile ptr executarea
lucrarilorde constructii si exploatare ale viitoarelor obiective, fara a se materializa in noi
capitaluri fixe, cum sint :
&-cheltuieli ptr explorari, prospectiuni si cercetari geologice ;&-cheltuielide
proiectare tehnologica ;&-cheltuieli cu realizarea lucrarilor de impadurire pina la
atingerea starii de masiv, a perdelelor de protectie si a lucrarilor de imbunatatiri
funciare ;&-cheltuieli ptr supravegherea viitoarelor obiective de investitii si cele ptr
pregatirea personalului, prin detasarea la alte unitati de profil existente in functiune ;&cheltuieli ptr organizarea santierelor de constructii montaj ;&-cheltuieli ptr demolari,
expropieri si amenajari de terenuri.
In alta ordine de idei, trebuie tinut seama de faptul ca unele cheltuieli care aparent
s-ar putea asimila investitiilor nu sint considerate ca atare, deoarece au alte surse de
finantare ;de exemplu ;-procurarea mijloacelor de munca de natura obiectelor de inventar ;
-intretinerea padurilor dupa atingerea starii de masiv ; -intretinerea culturilor si
plantatiilor realizate prin investitii, dupa trecerea de rod -cresterea animalelor tinere pina la
intrarea in turma de baza.
Pentru delimitarea sferei de cuprindere a conceptului de investitiimentionam
faptul ca exista si o acceptiune mai ingusta. Pornind de la realitatea ca cea mai mare parte a
cheltuielilor de investitii, efectuate de agentii economici, din ramurile productive(industrie,
agricultura, etc)este destinata activelor fixe materiale, s-a conturat si o alta dimensiune a
conceptului de investitii care include numai cheltuielile de capital materializate in
obiective fizice(constructii, utilaje, masini, etc) In acest fel, se ajunge la sensul cel mai
profesionist al conceptului, care include in sfera sa de curpindere, numai cheltuielile ptr
sporirea sau inlocuirea imobilizarilor corporale ale intreprinderilor.Este vorba de fapt despre
asa zisele investitii materiale sau reale, pe care economistii le delimiteaza riguros
de investitiile financiare.
In sfirsit, ptr a incheia analiza conceptului de investitiitrebuie spus ca.in practica,
acesta capata si o alta conotatie.Pe linga sensul de cheltuiala de capital intilnim si
acceptiunea de activitate sau proces prin care se realizeaza fizic obiectivele de
investitii .
Aceasta acceptiune, o intilnim cu deosebire la investitiile de natura constructiilormontaj care se realizeaza prin-trun proces relativ indelungat ce separa in timp momentul
inceperii lucrarilor, de momentul darii lor in folosinta.In concluzie, termenul de
investitiiare un continut destul de bogat, implicind o multitudine de intelesuri sau
acceptiuni.
Astfel, avind in vedere specificul productiei agro-alimentare si al activitatii agentilor
economici din acest sector, voi trata onvestitiiledrept o cheltuiala de capital,
-7-

pentruimobilizarile corporale ale agentilor economici din domeniul agriculturii si al

industriei agroalimentare.
c)- Clasificarea si continutul si investitiilor
Tinind cont de cele expuse mai sus, se impune prezentarea investitiilor prin
prisma criteriilor de clasificare al acestora, dupa cum urmeaza :
a)-Dupa destinatia fondurilor alocate, avem :
*-investitii imobiliare-care sint destinate cumpararii sau realizarii de bunuri
imobiliare(terenuri, c-tii productive-adaposturi ptr animale, hale de productie, sere etc) ;
*-investitii financiare in care intra plasamentele si titlurile de participatie la alte
societati sau intreprinderi;
*-investitii industriale si/sau comerciale-care vizeaza realizarea de active fixe
corporale si necorporale, necesare productiei si comercializarii diferitelor bunuri si
servicii.Practic, in aceasta categorie intra cea mai mare parte a investitiilor destinate
capitalului de exploatare al unitatilor agricole si de industrie alimentara.
b)-Din punctul de vedere al naturii lor, intilnim :
*-lucrari de constructii-montaj-instalatii, constructii speciale ;
*-achizitii de utilaje- care cuprindere cumpararile de utilaje ce necesita montaj
(fixarea de fundatii, piloni sau postamente)sau nu(mijloace de transport, tractoare si masini
agricole) ;
*-alte investitii- care include investitiile in plantatiile pomi-viticole, impaduriri,
achizitii de animale, cheltuieli ptr cercetare-dezvoltare, etc.
c)-Dupa importanta lor ptr obiectivul proiectat, clasificarea cuprinde ;
*-investitii directe-care se refera la realizarea obiectelor de baza care constituie
scopul final al cheltuielilor de capital.(de ex-constructiile agrozootehnice si instalatiile
aferente in cazul realizarii unei ferme de crestere a animalelor, hala de fabricatie si utilajele
necesare, in cazul unei investitii ptr crearea unei capacitati de industrializare a produselor
agric.
*-investitii colaterale-materializate in racordurile de utilitati(apa, canalizare,
energie), pina la retelele publice, realizarea centralei termice, a statiei de epurare a apelor
uzate, drumurile interioare si de acces si alte obiecte legate teritorial si functional de
investitia dir.
*-investitii conexe-care cuprind lucrarile a caroro necesitate constituie efectul
propagat al inmvestitiilor directe in alte ramuri sau sectoare economice(de ex-realizarea unei
investitii directe de industria alimentara poate avea ca efect propagat unele lucrari de
invetitii, in obiective ptr asigurarea materiilor prime, in transporturi, in domeniul socialcultural si edilitar si altele.
d)-In functie de scopul urmarit-avem :
*-investitii de inlocuire-destinate inlocuirii echipamentelor de productie uzate fizic
sau moral ;
*-investitii de productivitate-ce nu au ca scop cresterea cifrei de afaceri, ci
reducerea costurilor de productie prin modernizarea sau inlocuirea echipamentelor existente.
*-investitii de expansiune-care se refera la cresterea dimensiunii capacitatilor de
productie fara a schimba structura de fabricatie existenta ;
*-investitii de inovare-care au ca scop investitii care sa lanseze noi activitati de
productie cu finalitate in sporirea cifrei de afaceri ;
-8-

*-investitii strategice-ce urmaresc reducerea riscurilor ce rezulta din evolutia

progresului ethnic si din activitatea concurentei.Unele din aceste investitii, pot avea un
caracter defensiv , intreprinderea incercind sa se apere in functie de evolutia pietei, iar
altele, un caracter ofensiv daca vizeaza ridicarea intreprinderii spre virful domeniului sau
de activitate ;
*-investitii sociale-ce urmaresc imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor
intreprinderii ;
*-investitii de utilitate publica-sau de interes general(public)facute de o anumita
intreprindere, fara o legatura directa cu activitatea sa.Totusi aceste investitii(crearea unei
fundatii culturale sau de caritate)au ca effect ameliorarea imaginii de munca a prestigiului
intrep
e)-Dupa modul de constituire a surselor de finantare, se cunosc :
*-investitii nete- se constituie din produsul national net si se materializeaza in
sporirea capitalului fix, ptr largirea volumului de acivitate ;
*-investitii brute-care includ cheltuielile de investitii realizate, indiferent daca
vizeaza dezvoltarea investitiilor nete, sau inlocuirea capitalului fix uzat(investitii de
inlocuire).
Aceasta clasificare, se utilizeaza mai cu seama in statistica internationala totusi, in
practica, distinctia respectiva este dificil de realizat, deoarece inlocuirea dotarii tehnce a
activitatilor productive si nu numai, se face de obicei cu utilaje mai performante decit cele
vechi, dar si mai scumpe.in aceste conditii, se poate considera ca doar investitia bruta esteo
marime semnificativa.Fiind egala cu diferenta dintre investitia bruta si cea de inlocuire
investitia neta poate inregistra chiar valori negative, daca investitia bruta este inferioara
fondului de amortizare constituit.Se poate vorbi in acest sens despre o dezinvestire neta
Fiecare ramura a economiei nationale, prezinta anumite particularitati ale
investitiilor, cum ar fi :
*- Particularitatile Investitiilor Agroalimentare
Investitiile in domeniul agriculturii, si al transformarii produselor agricole in
alimente, prezinta o serie de particularitati legate de specificul activitatii din aceste ramuri
sau de trasaturile caracteristice ale mijloacelor in care se materializeaza aceste cheltuieli.
Cunoasterea si intelegerea acestor particularitati, este necesara si utila pentru analiza
indicatorilor specifici, ai investitiilor din acest segment al economiei nationale.
1.Prima si cea mai importanta particularitate a investitiilor in agricultura
Romaniei, este legata de prezenta pamintului ca principal mijloc de productie in
agricultura Acesta este limitat ca intindere, si nu poate fi inlocuit.La un nivel dat al
tehnicii, capacitatea sa de productie este, de asemenea limitata si drept urmare aditionarea
de investitii la unitatea de suprafata atinge, in productia agricola, un optim peste care devine
nerationala .Aceasta particularitate, este evidenta in cazul investitiilor destinate productiei
vegetale.Aici de pilda dotarea cu tractoare si masini peste necesarul care asigura executarea
lucrarilor in conditiile agrotehnice solicitate, duce la marirea cheltuielilor pe unitatea de
suprafata, fara o compensare prin cresterea volumului productiei obtinute.
Prezenta pamintului ca mijloc specific de productie influenteaza insa in mod indirect,
si asupra investitiilor din sectorul cresterii animalelor si din cel al industrializariiproduselor
agricole.Astfel, principala resursa ptr zootehnie, o reprezinta furajele din sectorul vegetal,
iar dezvoltarea ei este conditionata de furaje disponibila, in strinsa legatura cu marimea
capacitatilor de industrializare, care este subordonata bazei de materii prime agricole ce
poate fi asigurata.

-9-

2.O alta particularitate se refera la strinsa conditionare care exista intre

investitiile destinate diferitelor ramuri ale productiei .Astfel investitiile in
achizitionarea de animale de productie, implica investitii in baza furajera(irigatii)iar acestea
la rindul lor necesita investitii in obiective ce necesita investitii in obiective ce permit
pastrarea si prelucrarea in bune conditiuni a productiei de furaje.Datorita acestei
particularitati, ptr folosirea cit mai completa a mijloacelor realizate prin investitii, se impun
aici, masuri specifice de diversificare a structurii de productie a unitatilor economice prin
imbinarea unorramuri si activitati cu perioade diferite de munca, de universalizare a
utilajelor ptr a putea fi folosite la cit mai multe culturi si categorii de animale, si de
realizare a unor constructii, care sa poata fi usor reprofilate, in sensul de a li se putea
schimba la o eventualitate, destinatia productiva fara cheltuieli prea mari.Spre deosebire de
industrie, unde prin investitii se realizeaza de obicei, procese de productie noi, care se
finanteaza in produse noi in agricultura, functiile noi ale capitalului fix realizat pe calea
investitiilor, se traduc in cea mai mare parte, in influenta exercitata asupra volumului si
eficientei produselor existente .Introducerea progresului tehnic in agricultura, pe linga
aportul la cresterea volumului productiei, mai poate contribui si la imbunatatirea calitatii
produselor agricole existente(valoare nutritiva mai ridicata, continut proteic mai mare,
procent mai mare de ulei, sau zahar), sau la crearea de noi soiuri de plante ori rase de
animale mai productive si adaptate la conditiile naturale de productie din diferite zone ale
tarii.
Astfel au fost create noi soiuri de griu, orz, sfecla de zahar, in porumb, etc, iar prin
incrucisarea raselor de animale autohtone cu rase de mare productivitate provenite din
import, s-a obtinut ameliorarea fondului biologic existent.
O caracteristica a mijloacelor fixe in agricultura, indeosebi a celor destinate
mecanizarii, o constituie specificitatea lor constructive.Este vorba despre masivitate,
putere sporita, rezistenta mai mare, etc, trasaturi necesare utilajelor agricole din cauza
conditiilor mai grele de lucru din acest sector.Cu toate acestea datorita actiunii permanente a
factorilor naturali (temperaturi exesive, inget, ploi, terenuri in panta)durata de functionare a
acestor mijloace fixe este mai mult diminuata.In plus intervine uzura morala care sporeste
considerabil riscul de scoatere prematura din functiune a mijloacelor fixe.
3.O alta particularitate intilnita in agricultura consta in aceea ca unele
investitii efectuate nu se materializeaza in acitve imobilizate.
Aceste cheltuieli se concretizeaza in faptul ca in active circulante(ingrasaminte
chimice Si naturale, amendamente, cheltuieli ptr punerea in valoare a unor noi terenuri prin
destele nire) care se consuma intr-un singur ciclu de productie, dar al caror efect asupra
fertilitatii solului se resimte pe o durata de mai multi ani
4.O alta particularitate aparte intilnita in agricultura legat de prezenta activa
a animalelor ca mijloace de productie cu dubla functionalitate :-obiecte ale muncii si
mijloace de munca. Dubla calitate in care sint folosite acestea, ingreuneaza delimitarea si
inregistrarea lor in categoria de active fixe si circulante.In practica unitatilor agricole din
tara noastra, incadrarea animalelor in categoria activelor fixe si a celor circulante, s-a facut
in mod diferit de la o etapa la alta, urmarindu-se simplificarea muncii de evidenta si a
metodologiei de finantare si creditare a lor.Astfel, inainte de intrarea in viguare a noii Legii
a Contabilitatii nr 82, n 1991, ele erau considerate ca mijloace fixe, in toate categoriile de
unitati agricole, animalele de munca si cele adulte de productie si reproductie, din speciile
taurine si ovine care alcatuiesc turma de baza.Animalele tinere si la ingrasat, , animalele
adulte de productie si reproductie din celelalte specii, precum si pasarile si coloniile de
albine erau incadrate la mijloace circulante.La ora actuala, sint considerate mijloace
fixe(cont 2126) si se amortizeaza numai animalelel de munca.Toate celelalte categorii de
- 10 -

animale, inclusiv pasarile si coloniile de albine, sint incluse in categoria active lor
circulante(cont-361-animale si pasari)
5. Ultima particularitate este legata de interventia in procesul de productie a
factorilor naturali(sol, clima, relief, hidrologie). Dintre acesti factori, climatici indeosebi au
o actiune aleatorie, sensul ca uneori pot influenta pozitiv asupra rezultatelor productiei
multiplicind efectul efortului uman si investitional, iar alteori pot avea o influenta negativa,
nefasta chiar reducind sau anulind acest efect. Drept urmare indicatorii financiari de
eficienta a investitii lor inregistreaza in agricultura, dar si in industria alimentara, o mare
variabilitate in spatiu si in timp, in functie de sensul actiunii factorilor naturali de productie.
Particularitatile de mai sus, influenteaza puternic asupra structurii, organizarii si
modului de finantare ale investitiilor agroalimentare.Rezumind am putea spune, ca
principalele destinatii sau directii ale investitiilor ptr baza tehnico-materiala a productiei
agricole sint urmatoarele :
&-mecanizarea lucrarilor
&-lucrarile de hidroamelioratii
&-realizarea de constructii agrozootehnice
&-infiintarea de plantatii pomiviticole
&-investitiile in animale de productie
In functie de posibilitatile de finantare si de nivelul de dotare, fiecare dintre aceste
directii au ocupat o anumita prioritate in politica de investitii in agricultura.Astfel in
totalul cheltuielilor de investitii, situatia se prezenta astfel :
Nr
crt
1.

-Ponderea lucrarilor agricole in total investitii-Tabel nr 1.1Specificatie

U/
Perioada
Perioada
Perioada
Perioada
M
1961-1965
1966-1970
1971-1975
1976-1980
Mecanizare
%
55, 4
35, 7
18, 2
29, 3

2.

Cladiri

19, 1

20, 4

9, 8

10, 3

3.

Imbunat.funciare

7, 5

21, 4

36, 2

30, 0

Investitiile realizate in agricultura tarii noastre au condus la unele progrese in ceea

priveste nivelul; ethnic al productiei.Problema lor esentiala ramine insufucienta. Din cauza
politicii de industrializare socialista pe care a promovat-o guvernul inainte de 1989,
resursele financiare de la buget repartizate agriculturii nu au acoperit decit in parte nevoia
reala de investitii ptr o productie moderna si de inalt randament in aceasta ramura.
O alta deficienta a politicii de investitii in agricultura o reprezinta caracterul
saudezechilibrat Este vorba de fapt despre o concentrare masiva a fondurilor ptr investitii
pe anumite sectoare sau zone agricole Astfel in timp ce sectorul de stat al agriculturii a
beneficiat de fonduri la un nivel apropiat de necesarul real, sectorul privat a fost aproape
practic neglijat.In acelasi timp, unele judete au fost favorizate, iar altele neglijate(din
Moldova).Rezultatul acestei politici de investitii il constituie marile discrepante create si
amplificate in privinta nivelului tehnic al productiei agricole si a productivitatii pamintului
animalelor si muncii. Din pacate in domeniul agriculturii, dupa 1989, situatia in loc sa se
imbunatateasca, mai mult s-a inrautatit.Dificultatuile unei tranzitii economice ezitante au
condus practic la o prabusire a investitiilor din sectoarele productive intre care se numara si
agricultura.Desi au beneficiat de unele facilitati(credite bonificate, subventii, etc)cele mai
multe dintre marile intreprinderi agricole cu capital de stat s-au zbatut la limita existentei, si
- 11 -

a supravieturii din p.v financiar, iar exploatatiile private, care nu au benieficoat de facilitati,
practica in cea mai mare parte o agricultura de subzistenta si nu una comerciala.
In aceste conditii, resursele ptr investitii nu pot fi asigurate, utilajele agricole sint
insuficiente si invechite, iar agricultura romaneasca isi continua in chip original traseul spre
subdezvoltare.Dupa 1989, investitiile in industria agroalimentara au fost destinate cu
precadere retehnoligizarii intreprinderilor existente.In acelasi timp s-au efecuat cheltuieli
importante ptr restructurarea capacitatilor de productie si dezvoltarea sistemului de
colectare a materiilor prime agricole.In prezent se acorda o mare atentie implantarii unor
unitati industriale mici in bazinele de productie agricola, care se adapteaza mai usor la
cerintele pietei.Situatia investitiilor realizate in agricultura comparativ cu celelalte ramuri
ale economiei nationale, se prezenta in perioada 1980-1994, dupa cum urmeaza:
Situatia investitiilor in agricultura fat de celelalte ramuri ale ec.nationale
-Tabel nr 1.2Specificatie
U/M
1980
1985
1990
1994
TOTAL-din care :
Mil lei 210.451 246.302 168.410
8.004.62
1
%
100, 0
100, 0
100, 0
100, 0
Agricultura
Mil lei 23.487
43.291
28.797
1.499.75
2
%
11, 0
17, 6
17, 1
18, 7
Industrie-Total-din care
Mil lei 112.083 122.380 78.017
2.951.82
1
%
53, 3
49, 7
46, 3
36, 9
Industrie alimentara
Mil lei 4.715
5.488
4.294
259.379
%
2, 2
2, 2
2, 5
3, 2
Constructii
Mil lei 7.875
8.205
3.616
431.006
%
3, 7
3, 3
3, 3
5, 4
Transporturi
Mil lei 26.941
30.623
21.580
750.270
%
12, 8
12, 4
12, 8
9, 4
Alte ramuri
Mil lei 40.065
41.803
34.400
2.371.77
2
%
19, 0
17, 0
20, 5
29, 6
Din prezentarea situatiei de mai sus, observam, o schimbare a situatiei, in
privinta ponderii diferitelor ramuri, agricultura, totalizind in preturi curente-investitii de
23.487 mil lei, in anul 1980, 43.291 mil lei-in 1985 si 1.499.752 mil lei-in 1994, din acest
p.v, agricultura ocupind locu 2, ca ramura productive a economiei nationale.In ceea ce
priveste pondereasegmentului alte ramuri acesta cuprinde ramura tranzactiilor imobiliare,
si cea a activitatilor financiar-bancare si de asigurari. Aceata imagine, a ponderii agriculturii
intotalul ramurilor economiei nationale, poate fi completata mai sugestiv, cu situatia
evolutiei indicilor calculati pe baza datelor in preturi comaparabile, care prezinta
urmatoarele niveluri :
Corelatia indicilor de investitii cu indicii produsului inmtern brut
-Tabel nr 1.3Ramura
Specificatie
TOTALInvestitii

1985
98, 4
- 12 -

1990
58, 2

1994
58, 5

ECONOMIE
Din care :
INDUSTRIE
AGRICULTURA

PIB
Investitii / PIB
Investitii
PIB
Investitii / PIB
Investitii
PIB
Investitii / PIB

116, 8
1 / 1, 19
93, 5
82, 8
1 / 0, 88
160, 6
115, 7
1 / 0, 72

106, 7
1 / 1, 83
51, 3
71, 1
1 / 1, 38
92, 4
144, 0
1 / 1, 55

95, 4
1 / 1, 63
46, 0
38, 9
1 / 0, 84
79, 9
186, 6
1 / 2, 33

In concluzie ptr a avea o imagine si mai cuprinzatoare asupra nivelului de dotare

tehnica a productiei din diferite sectoare de activitate, toate aceste aspecte prezentate,
trebuie privite si prin prisma structurii mijloacelor fixe, pe principalelel ramuri ale
economiei nationale, corelata cu ponderea acestor ramuri in produsul intern brut, situatie
care se prezinta dupa cum urmeaza :
Corelatia % ramurilor, in totalul mijloacelor fixe ale ec.nationale si %
ramurilor in PIB-total -Tabel nr 1.4Denumirea ramurii
Indicatori
1980
1985
1990
1994
1.Agricultura
%-m.fixe
10, 7
11, 2
8, 8
8, 5
%-PIB
12, 7
14, 1
21, 2
19, 7
m.fixe / PIB
1 / 1, 19 1 / 1, 26 1 / 2, 41 1 / 2, 32
2.Silvicultura
%-m.fixe
0, 4
0, 4
0, 4
0, 4
%-PIB
0, 7
0, 8
0, 6
0, 4
m.fixe / PIB
1 / 1, 75 1 / 2, 00 1 / 1, 50 1 / 1, 0
3.Industrie
%-m.fixe
46, 0
47, 2
50, 5
57, 3
%-PIB
50, 0
46, 0
40, 5
32, 3
m.fixe / PIB
1 / 1, 09 1 / 1, 03 1 / 1, 25 1 / 0, 56
Denumirea ramurii
Indicatori
1980
1985
1990
1994
4.Constructii
%-m.fixe
4, 3
4, 2
2, 4
3, 0
%-PIB
7, 3
6, 7
5, 4
6, 0
m.fixe / PIB
1 / 1, 70 1 / 1.59 1 / 2, 25 1 / 2, 0
5.Comert
%-m.fixe
2, 6
2, 4
2, 4
3, 5
%-PIB
6, 7
5, 9
6, 2
11, 7
m.fixe / PIB
1 / 2, 58 1 / 2, 46 1 / 2, 58 1 / 3, 34
6.Traansporturi
%-m.fixe
1, 3
1, 2
0, 9
1, 7
%-PIB
7, 0
5, 7
4, 9
8, 6
m.fixe / PIB
1 / 5, 38 1 / 4, 75 1 / 5, 44 1 / 5, 06
Sursa :calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al RSR anii 1994-1995
Din situatia prezentata, reiese ca nu exista o corespondenta dierecta, intre ponderea
diferitelor ramuri in PIB, si ponderea acestora in mijloacele fixe totale ale economiei
nationale.De remarcat totusi ca, decalajul dintre contributia agriculturii(care in toti anii
analizati are o pondere mai mare in PIB, decit in mijloace fixe) la valoarea nou creata si
ponderea mijloacelor fixe pe care le detine, in loc sa se atenueze, are tendinta de a se mari.
CURS 2 EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR
ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL
TIMP
- 13 -

A.-Subiecte:a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a inv.

b)- Volumul(valoarea)investitiei
c)- Durata de executie a investitiei
d)- Durata de viata a investitiei
e)- Investitia specifica
f)- Durata de recuperare
g)- Cheltuieli echivalente sau recalculate
h)- Randamentul
i)- Particularitati ale metodologiei de evaluare a eficientei
investitiilor in agricultura si industria alimentara
a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor
Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare Parte catre,
folosirea mai multor indicatioriin vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice
a diferitelor variante de investitii
Acesti indicatorialcatuiesc un sisitem in care intra atit indicatori
valorici(volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit
si indicatori naturali(capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de
materiale, durata de exutie a investitiilor, etc)
In practica se intilnesc o serie de clasificari a indicatorilor de eficienta a
invetitiilor grupati dupa anumite criterii cum ar fi :
&-in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii,
grupare care, cuprinde indicatori cum ar fi :
*-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale
asupra eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic.
Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei
viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii)
*-indicatori de baza-care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a
investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare,
investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc)
*-indicatori specifici-care sint specific diferitelor ramuri de activitate,
caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare
economice
*-indicatori supimentari-cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul
de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc
In timp ce in general, categoria indicatorilor cu caracter general este mai
cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi
prezentati in conutinuare .
1.-In categoria-indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de
apreciere a eficientei investitiilor
-In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit,
elemntele raportului de eficienta economica -(efectul sau efortul investitional), fiind
considerati :indicatori de calcul iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele
respective, fiind indicatori propriu-zisi de eficienta a investitiilor.
-Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite
forme ca :
-forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta
contabila iar,
- 14 -

-forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara

Principalii indicatori de baza se concretizeaza in calcularea urmatorilor indicatori :
b)-Volumul(valoarea)investiei-reprezinta principalul indicator care caracterizeaza
marimea efortului investitional .El exprima valoric totalitatea resurselor care se vor
comsuma ptr realizarea obiectivului de investitii, pina la punerea in functiune.
Practic este vorba despre-cheltuielile de investitii, stabilite pe baza de deviz, insa prin
extensie Indicatorul, cuprinde si stocul de active circulante, necesar ptr primul ciclu de
functionare, precum Si de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sintcheltuielile ptr pregatirea
Fortei de munca si cheltuielile ptr supravegherea lucrarilor de investitii).
Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezinta-cheltuiala totala de
investitii, calculata cf devizului general
Mo-necesarul de active circulante ptr inceperea functionarii obiectivului
Cs-alte cheltuieli(pregatirea personalului, supravegherea lucrarilor, etc)
Acest indicator, numit si suma capitalului investit reprezinta soldul fluxurilor
monetare legate de punerea in functiune a activelor integrate in proiectul de investitii.
Soldul respectiv, se determina prin compararea platilor(iesirilor de trezorerie)cu
incasarile (intrarile de trezorerie)
Principalele elemente de plati sint :&-platile ptr achizitionarea echipamentelor
sau realizarea constructiilor, evaluate fara TVA, daca aceasta este deductibila, plus costurile
de oportunitate corespunzatoare activelor proprii folosite. ;&-cheltuielile auxiliare, legate
de punerea in functiunea obiectivului(studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de
instalare, formare personal)
&-necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de cresterea cifrei de afaceri,
pe care o va genera noul obiectiv(ptr stocuri minime de materiale si produse si ptr acordarea
de termene minime de plata a clientilor)
Incasarile cele mai importante, provin din :
@-vinzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea in functiune a obiectivului
@-veniturile auxiliare de natura fiscala sau economica, provenind din administrare ;
Pe baza celor prezentate, evaluarea financiara a capitalului, investit, se poate face
prin relatia
C = I + FlIM + FLFR VE - FLF

unde :

C -capitalul investit ;
I-imobilizari fixe ;
FlIM -fluxuri de lichiditati relative la investitiile materiale ;
FLFR -fluxuri de lichiditati legate de necesarul suplimentar de fond derulment ;
VE -valoarea neta a echipamentelor disponibilizate si vindute pe piata de ocazie ;
FLF -fluxuri de lichiditati legate de mediul fiscal ;
Aceasta evaluare a indicatorului este mai dificila, dar este mai riguroasa, deoarece
include totae cheltuielile necesare pina la punerea in functiune a obiectivului de investitii.
c.-Durata de executie a investitiei-care sintetizeaza, perioada de timp, in care are
loc materializarea cheltuielilor de investitii in capitalul fix.
De regula, aceasta perioada, care se intinde pina in momentul punerii in functiune a
obiectivului, ocazioneaza doar consumuri de resurse, fara a se obtine vreun rezultat util.de
aceea, ptr a reduce volumul imobilizarilor de fonduri, este necesara scurtarea, pe cit posibil,
a duratei de executie, fara a dauna, asupra calitatii lucrarilor de investitii.Totodata cautarea
- 15 -

de solutii, ptr punerea partiala in functiune a capacitatilorde productie poate contribui la

diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fondurilor de investitii.
d.-Durata de viata a investitiei-reprezinta, perioada de timp in care obiectivul dupa
ce a fost executat, receptionat si pus in functiune, este util ;izat conform destinatiei sale
asigurindu-se recuperarea capitalului investiti si obtinerea unui surplus(profit).
Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la
scoaterea Din uz, datorita uzurii fizice si morale a capitalului fix.In cadrulsau, capitalul fix,
realizat este de regula supus amortizarii, prin utilizarea diferitelor metode sau tehinici de
amortizare(liniara, progresiva, regresiva).Estimarea duratei de viata a investitiei, pare la
prima vedere o problema relativ simpla, deoarece in economia centralizata, ea se reducea la
preluarea duratelor normale de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate
fixate prin lege. In realitate insa problema nu este deloc simpla, deoarece, se pot utiliza, mai
multe criterii ptr stabilirea duratei de viata a unei investitii. In esenta este vorba de o o
alegere intre criteriile de ordin tehnic si cele de ordin economic
Criteriile tehnice ne indeamna sa identificam durata de viata a unei investitii cu
durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului
La rindul sau durata fizica este definita de conditiile tehnice de exploa
tare(intensitateautilizarii), dar si anumite conditii juridice(de pilda-constructia unui imobil
pe un teren obtinut prin concesiune pe o durata limitata)
Criteriile de ordin economic-implica asimilarea cu durata de utilizare economica
a obiectivului respectiv, cu intervalul de rimp in care cheltuielile efectuate sint recuperate
din veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei . Practic determinarea
durateeconomice este destul de relativa, deoarece rentabilitatea investitiei se afla
sub incidenta mai multor factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot
schinba, costurile la fel)
Relativitatea detreminarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este
mai Indepartat. De aceea ptr proiectele de investitii cu durata mare de exploatare , intre
30-50 ani
Se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati, sa se faca pe o perioada
mai scurta(10-20 ani)numita si orizont economic al firmei , urmind ca veniturile
ulterioare acestei perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei
Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei, exista si alte conceptii.De pilda,
consi-derarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade :*-durata de viata fizic normala a investitiei*-durata de viata tehnologica ;*-durata de viata a produsului pe piata ;
O alta opinie prevede fixarea duratei de viata , prin fixarea unei durate
intermediare Intre durata fizica a echipamentului si durata de viata a produsului, etc.
e.-Investitia specifica-care asigura comparabilitatea intre-efortul financiar-facut
ptr
realizarea unui obiectiv economic, si capacitatea de productie a obiectivului
respectiv
Relatiile de calcul, folosite, difera dupa cum investitia vizeaza realizarea de
obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente .
Pentru obiectivele noi relatia de calcul a investitiei specifice, (i)este :
i= I / Q , in care :
I-reprezinta investitia totala
Q-capacitatea de productie
- 16 -

Pentru investitiile in modernizari, dezvoltari sau retehnologizari ale

obiectivelor existente, indicatorul se calculeaza astfel :
I = I / Q1 Qo unde :
Q1-este capacitatea de productie dupa modernizare
Qo-capacitatea de productie inainte de modernizare
Capacitatea de productie a unui obiectiv economic, poate fi exprimata in mod diferit
In functie de specificul activitatii, cu exprimare frecventa, in unitati naturale (kg, tone,
litri) dar la o productie eterogena se poate folosi si exprimarea naturalconventionala (tractoare conventionale, hectare aratura normala, strunfuri conventionale,
unitati nutritive), sau chiar exprimarea valorica .
Ca o concluzie capacitatea de productie exprima productia maxima ce poate fi
obtinuta, la obiectivul respectiv, intr-o anumita perioda de timp, de obicei un(1)an,
indicatorul investitiei specifice terbuind sa tina seama si de numarul anilor de functionare,
dupa urmatoarea formula :
I = I / (Q x df)
Exemplu :-valoarea investitie(mil ron) 120..cazul A si100 cazul B
-capacitatea de productie(tone)1000
A si. 1000
B
-durata de functionare(ani).. 10
A si.
8
B
Daca folosim relatia de calcul, valoarea investitiei specifice, va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t
Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima
este in cazul B.
Daca se utilizeaza a doua relatie de calcul, care tine seama de durata de functionare,
valoarea investitiei specifice va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an
Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa
fiind A
f.-Durata de recuperare a investitiei-numit si termen de recuperare , exprima
numarul de ani necesar, ptr recuperarea capitaluilui investit initaial , sau altfel spus o
investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor
permite recuperarea rapida a capitalului investit
Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca
durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit(durata normativa de
recuperare), care la ridul sau, este mai mic decit durata de viata a investitiei, fiind ales
proiectul de investitii a carei durata de recuperare este mai scurta.
In principiu, durata de recuperare se calculeaza prin, raportarea investitiei
totale (I)la avantajul (efectul- economic mediu annual), din care se reconstituie
capitalul investit(E) dupa formula : T = I / E
In cea ce priveste valoarea capitalului investit de la numitorul relatiei, inainte de
1989, era sinonim cu marimea anuala a beneficiului ; venitul net sau acumularile
banesti
Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de profitul brut ;
profitul net ramas dupa impozitare ; cash-flow -ul brut sau net ;
Pentru nivelul microeconomic este oportuna utilizarea fluxului net de
trezorerie rezultat din exploatare, a investitiei(flux de lichiditati nete)numit si cashflow (CF)-net
Acesta poate fi asimilat, cu suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor
perioadei, conform formulei :
CF = CA EF = CA-[CE + i(CA CE A)] = (1-i)(CA - CE A) + A
- 17 -

unde :
CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)
EF =reprezinta platile anuale
CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare)
A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect
i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula
(1-i)(CA CE A) = profitul net, dupa impozitarea
In
cazul proiectelor
de
investitii
de
rationalizare ,
sau
de
productivitate obiectivul
nu este cresterea volumului vinzarilor -a cifrei de afaceri,
ci reducerea costurilor de exploatare calculul fluxului de lichiditati nete se poate face
dupa modelul prezentat mai jos :
Proiecte de inovare sau de expansiune

Proiecte de rationalizare sau de

productivitate
1.-Cifra de afaceri
1.-Economia de cheltuieli variabile
2.-Cheltuieli variabile
2.-Economia de cheltuieli fixe
3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz, ch.fin)
3.-Excedent brut de exploatare(rd.2-1)
4.-Excedent brut de exploatare(rd.1-(2+3)
4.-Excedent net de exploatare(rd.3x(1rat impoz)
5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-rata imp)
5.-Economii
fiscale
datorate
amortizarii
6.-Economii fiscale datorate amortizarii(amortiz 6.-Cash flow(rd.4 x 5)
anuala x rata imp)
7.-Cash flow(rd.5 + 6)
Daca fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de
investitii au aceeasi valoare in fiecare an, atunci durata de recuperare s-ar calcula
astfel :
Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul annual
Daca insa fluxurile sint inegale, atunci este necesar sa se determine, fluxurile
cumulate la finele fiecarui an, pina se atinge valoarea investitiei initiale , ca in exemplu
alaturat :
Determinarea fluxului de numerar net(mii-ron)
Indicatori
Anii Anii Anii de Functi Anii De
Functi TOTA
de
de
o
o
L
execu execu
nare
nare
tie
tie
A
1
2
1
2
3
4
5
B
1.-Cheltuieli
de 500
500
1000
investitii
2.-Cifra de afaceri 800
800
800
800
800
4000
3.-Cheltuieli
de 500
500
500
500
500
2500
exploatare
4.-Amortizare
200
200
200
200
200
1000
5.-Profit impozabil 100
100
100
100
100
500
6.-Impozit
pe 16
16
16
16
16
80
profit
7.- Profit net
84
84
84
84
84
420
- 18 -

Indicatori

Anii
de
execu
tie
flow -

Anii Anii de
de
execu
tie
284

Functi
o
nare

Anii

De

Functi
o
nare

TOTA
L

8.-Cash
284
284
284
284
1420
annual din
exploatare (rd.7+4)
9.-Cash flow din
284
568
852
1136 1420
1420
exploatare cumulat
10.-Cash
flow -500 -1000 -716
-432
-148 +136 +420
+420
cumulat
-TOTALDe fapt, calculul obisnuit al fluxurilor fimnanciare, tine seama si de cheltuielile de
Investitii care se constituie ca fluxuri negative (iesiri sau plati).Deci durata de
recuperare Poate fi reperata in functie de momentul in care fluxurile anuale dupa ce
inregistreaza valori negative, devin egale cu zero
Exemplu :
a)-Un proiect de investitii ptr realizarea unui mobiectiv, in valoare de 1.000 mii ron.
b)-Durata de executie a obiectivului este de 2 ani
c)-Cheltuiala de investitii se repartizeaza in mod egal pe fiecare an(1.000 : 2 = 500)
d)-Durata de functionare este de 5 ani
e)-Se aplica metoda liniara de amortizare(cheltuieli cu amortizare-200 mii ron)
f)-Impozitul pe profit este de 16%
g)-Cifra de afaceri anuala este de 800 mii ron
h)-Cheltuielile de exploatare anuale sint de 500 mii ron
i)-Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus.
Din datele prezentate rezulta ca investitia se recupereaza in cel de al 4-lea an, de
functionare a obiectivului ptr ca la sfirsitul acestui an, fluxul de numerar din exploatatie
cumulat depaseste suma investita, iar fluxul cumulat total(exploatatie + investitii)devine
pozitiv.
Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani
Fluxul annual( 275 mii ron)
Pentru compararea variantelor de investitii, prin prisma duratei de recuperare,
exista doua posibilitati si anume :a)-se calculeaza acest indicator ptr fiecare varianta,
optindu-se ptr varianta ce durata de recuperare cea mai redusa ;b)-se calculeaza durata de
recuperare a investitiei suplimentare a diferitelor variante comparativ cu o varianta de
baza sau de referinta. dupa formula : Ts = Ii Io / Ei-Eo unde : i = varianta curenta ;o =
varianta de referinta
Durata de recuperare ne ofera o anumita apreciere asupra riscului caracteristic unui
proiect de investitii, in masura in care fluxurile de lichiditati se pot estima destul de
precis.
Durata de recuperare a investitiilor caracterizeaza insa si viteza de recuperare a
capitalului investit care se calculeaza cf formulei ca un raport dintre:fluxul de
lichiditati mediu annual si investitia specifica.Acest raport este de fapt inversul duratei
de recuperare si este cunoscut sub denumirea de coeficient de eficienta sau de
randament annual al investitiei (return on investement-ROI), si se calculeaza dupa
formula :
Viteza de recuperare = Durata normala de functionare
Durata de recuperare
- 19 -

g.-Cheltuielile echivalente sau recalculate-arata de cite ori, se poate recupera

capitalul investit , in cadrul duratei normale de functionare a obiectivului realizat.
Indicatorii prezentati anterior, luau in calcul numai marimea efortului
investitional fara sa tina cont de nivelul cheltuielilor de productie sau de exploatare .
Se intimpla insa ca un efort investitional importantsa fie avantajos ptr obtinerea
de economii importante, la cheltuielile anuale de productie.
De aceea este necesara, reunirea -cheltuielilor de investitii, cu cheltuielile de
productie,
Aceasta reunire are loc prin calcularea indicatorului cheltuieli
echivalente (recalculate), cf formulei :
K = I + C x D in care :
K =cheltuielile recalculate
I =valoarea investitiei
C =cheltuielile anuale de productie
D =durata de functionare normata
Indicatorul astfel calculat, exprima efortul total (investitii plus cheltuieli de
exploatare in perioada
D)in vederea realizarii productiei.In aceasta varianta el se foloseste ptr compararea
diferitelor variante de proiecte de investitii cu aceeasi marime a capacitatilor de productie.
In cazul in care capacitatea de productie difera de la o varianta la alta de investitii, se
calculeaza un alt indicator al cheltuielilor echivalente dupa formula :
K = I + C x D unde Q-reprezinta capacitatea de productie
QxD
Indicatorul
exprimind
sub
aceasta
formula
mai
bine,
efortul
financiar total(investitii + cheltuieli de productie)necesar ptr obtinerea unei unitati de
capacitate
h.-Randamentul economic al investitiei-are un grad mai mare de cuprindere decit
ceilalti indicatori prezentati, deoarce priveste procesul investitional in intregul lui, incepind
de la efectuarea primelor cheltuieli de investitii(cheltuieli de proiectare)si pina la scoaterea
din functiune a obiectivului economci ca urmare a uzurii sale fizice si morale.
El asigura comparabilitatea intre profitul net total obtinut in urma realizarii
obiectivului si efortul investitional total.Formula de calcul este :
R = Bt / It
unde :
R =reprezinta randamentul economic al investitiei
Bt =profitul net total
It =investitia totala
Profitul net care se foloseste in calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu
profitul net anual (rezultatul net, care se foloseste in activitatea curente a intreprinderilor
si care se determina ca diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit .
Este vorba aici despre profitul net obtinut pe intreaga durata de functionare a
obiectivuLui, dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul
annual calculindu-se dupa formula :
Bt = B x D It unde :
D =durata de functionare a obiectivului, sau cu alte cuvinte :
R = Bt / It = B x D It = B x D - 1
It
It
Particularitatile acestui indicator constau in :
- 20 -

*-in varianta teoretica, el ia in calcul parte din veniturile unei investitii, din care se
asigura reconstiuirea fondurilor avansate, deci tine cont de profit.
*-in economia de piata, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramin
la dispozitia agentilor economic si concura efectiv la recuperarea capitalului investit.ceea ce
atrage dupa sine, includerea amortizarii in baza de calcul a duratei de recuperare alatrui
de profitul net
*-avind in vedere ca toti indicatorii de eficienta a investitiilor (durata de
recuperare, randamentul economic)trebuie sa foloseasca o baza comuna de date, propunem
ca randamentul economic sa fie calculat in functie de fluxul net de trezorerie (profitul
net plus amortizare)si numai in functie de profitul net
Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta si o alta forma care sa unifice
baza de date ptr randamentul economic si ptr durata de recuperare prin care
randamentul annual sa exprime rentabilitatea investitiei :
R = E x D It = E x D 1 = D - 1
It
It
T
unde : E =fluxul annual de trezorerie ; T =durata de recuperare ;
Exemplu :
Folosind, datele din tabelul prezentat anterior, calculul indicatorului prezinta
urmatoarele valori :
R = 284 mii ron x 5 ani -1 = 1375 mii ron = 1, 375 1 = 0, 375
1000 mii ron
1000 mii ron
Acelasi rezultat se obtine daca determinam randamentul economic in functie de
durata de recuperare , astfel :
R = 5 ani
-1 = 0, 375
3, 63 ani
De precizat ca in situatia unui flux annual de trezorerie variabil ptr determinarea
randa-mentului economic (ca si a duratei de recuperare)este necesara cumularea fuxurilor
anuale de numerar pe intreaga durata de functionare a investitiei.In acest caz randamentul
economic se calculeaza astfel :
R = Flux annual cumulat - 1
Investitia totala
Luind in calcul datele prezentate in tabelul de mai jos, indicatorul prezinta
urmatoarele valori :
--mii ron-Indicatori
Anii de
Anii de
Anii de
Anii de
Anii de
functiona functiona functiona functiona Function
re
re
re
re
are
A
1
2
3
4
5
1.-Flux annual pozitiv 200
250
300
300
250
din exploatatie
2.-Flux annual din
200
450
750
1050
1300
exploatatie cumulat
3.-Fluxul anual -800
-550
-250
+50
+300
Total-cumulat
(investitii
+
exploatatie)
Randamentul economic al investitiei este de :
- 21 -

R = 1300 mii ron -1 = 1, 30

1000 mii ron
sau sub forma :

R = Fluxul total cumulat = 300 mii ron__

Investitia totala
1000 mii ron

= 0, 30

i)- Particularitati ale metodologiei de evaluare a eficientei

investitiilor in agricultura si industria alimentara
Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza asupra
modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele :
1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra
productieiagricole.
In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de desecare si indiguire necesita
investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar in cazul
lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea potentialului
productiv al terenurilor deja puse in cultura.
2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, o parte din teren, este
scoasa din folosinta agricola fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de desecare, este
necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste pierderi de teren.
3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,
provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii)
4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o perioada lunga de folosinta fapt care
determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor lucrari se
folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat integral in valoarea
nou creata, prin investitii.
5.-De cele mai multe ori, hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor
complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei
De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr a se
inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele indiguite,
desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste conditii, este dificil de
separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroamelioratii, asupra productiei, fiind
totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de influenta celorlalti factori productivi
(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)
6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare a
unitatilor agricole.
De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnicoeconomice a productiei
de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de porumb, lucerna,
etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii solurilor, a culturilor, in
sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa de irigatii, in strinsa
legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.
7.-Uneori, lucarile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii conexe
(bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora este
multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel incit este
greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.
Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor
amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici
manageriale adecvate ptr asigurarea s sigurantei alimentare nationale a populatiei
Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :
- 22 -

Dinamica suprafetelor amenajate

-mii ha- -Tabel nr 3.1
Nr
Anul Indiguiri
Irigatii
crt
1.
1944 622, 0
18, 0
2.
1950 642, 0
42, 5
3.
1960 827, 1
199, 6
4.
1970 1.331, 9
731, 3
5.
1980 1.545, 0
2.301, 0
6.
1990 1.545, 0
3.168.7
7.
2000 1.545, 0
3.081, 7
8.
2004 1.545, 0
3.077, 1

cu lucrari de imbunatatiri funciare

Desecari
358, 0
368, 1
505, 7
1.111, 4
2.462, 5
3.100, 7
2.952, 2
2.950, 5

Combaterea eroziunii
solului
2, 0
100, 0
435, 3
1.609, 7
2.222, 3
2.133, 0
2.135, 9

8.-Structurarea investitiilor in irigatii, in agricultura romaneasca

8.1-Volumul investitiilor in irigatii
Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil
incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de aface cu
situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari,
precum :drenajele ;combaterera
eroziunii
solului ;lucrari
cu
caracter
agropedoameliorativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp,
izolarea cotei irigatiilor din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare,
implica de asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu indicatorii
fizici (suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in
expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si unstudiu
efectuat de catre Institutul de Economie Agrara acoperind perioada 1961--1985, studiu
preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea investitiilor in diferite
sectoare din totalul la nivel de ramura , asa cum rezulta din tabelul alaturat :
Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990
-Tabel nr 8.1
Specificatie

U/M

Investitii
in Milrd
agricult.
lei
din
%
care :mecaniza
re
-prod.vegetala,
%
alte
-prod.animala
%
%
hidroameliorati
i
Milrd
lei

19611965
37, 5

19661970
51, 5

19711975
77, 0

19761980
124, 9

19811985
185, 2

19861990
189, 0

55, 4

35, 7

18, 2

29, 3

18, 1

17, 0

20, 0

19, 0

22, 2

19, 9

20, 1
7, 5

22, 9
21, 4

26, 6
36, 2

18, 5
30, 0

28, 0
34, 0

35, 0

2, 8

11, 8

27, 9

37, 5

63, 0

66, 2

- 23 -

Investitiile in lucrari de imbunatatiri funciare, incep sa detina o pondere mai

insemnata in structura pe ramura incepind cu cincinalul 1966-1970, cind mai mult de 1/5 din
acestea au fost destinate amenajarilor ameliorative.Cea mai mare pondere s-a inregistrat in
urmatoarea perioada-1971-1975, cind peste 36% din investitiile de carea beneficiat
agricultura au fost destinate lucrarilor de imbunatatiri funciare, acestea continuind sa detina
principala pozitie in structura investitiilor pe ramura, cu pondericuprinse intre 30%-in
perioada(1976-1980) si 35%, in perioada(1986-1989).
Aceata masiva concentrare de fonduri investitionale era considerata necesara Intrucit
potrivit ultimului program ptr lucrari de imbunatatiri funciare investitionale lansat in 1983,
urmau sa mai fie amenajate nu mai putin de 9, 6 mil ha(3, 1 mil ha-irigatii ;2, 9 mil hadesecari si 3, 6 mil lei ha-amenajari antierozionale)cu cca 3 mil ha mai mult decit intreaga
suprafata amenajata la acea data.
In ceea ce priveste irigatiile acestea au beneficiat, dupa cum era de asteptat
de volumul cel mai mare de resurse financiare, atit datorita importantei
economice deosebite acordate acestui gen de lucrari, cit si investitiei specifice sensibil
mai ridicate.Atfel, dintr-un volum de investitii de 3, 3 miliarde lei, alocat lucrarilor de
imbunatatiri funciare , pina in 1982 inclusiv, reveneau, potrivit datelor mentionate in
acelasi program national elaborat in anul 1983, irigatiilor le revenea-27 miliarde lei,
(58%), in timp ce ptr lucrarile de desecari-drenaj, au fost alocate-9 miliarde lei(25%) iar ptr
lucrari antierozionale-7 miliarde lei(17%).
Detasarea neta a efortului investitional in amenajari hidroameliorative, compara-tiv,
cu celelalte doua principale categorii de lucrari, rezulta si din structura fondurilor fixe
reprezentind imbunatatiri funciare.Astfel, potrivit datelor fostului departament al
imbunatatirilor funciare-actuala regie a imbunatatirilor funciare(RAIF)din fondurile fixe
puse in functiune pina la sfirsitul anului 1990, evaluate la peste 134, 1 miliarde lei, 59, 4%reveneau irigatiilor ;23, 7%-lucrarilor de imbunatatiri funciare de desecare-drenaj ;iar-16,
9%-amenajarilor antierozionale.De fapt aceasta detasare a irigatiilor in ceea ce priveste
volumul investitiilor , si respectiv a fondurilor fixe, nu se datoreaza atit suprafetelor
amenajate(cca-3, 1 mil ha-in acazul irigatiilor si desecariulor, si 2, 2 mil ha-in cazul
amenajarilor antierozionale)cit investitiilor specifice , care este net superioara in cazul
amenajarilor ptr irigatii.Astfel, in timp ce ptr proiecte intocmite inainte de 1980,
investitia specifica varia intre 8.000-10.000 lei/ha, la desecari, si 4.000-7.000 lei/ha,
la amenajari antierozionale, 1(un)hectar amenajat ptr irigatii costind intre 15.00020.000 lei/ha, chiar la inceputul anilor 1970.
Diferentele se explica, prin structura investitiei in care nu predomina excavatiile
si terasamentele, ci materialele si echipamentele de provenienta industriala din care, unele
au o mare complexitate si un grad avansat de prelucrare.Astfel, primcipalele dimensiuni ale
componentelor amenajarilor ptr irigatii, din Romania, se prezentau dupa cum urmeaza :
Dimensiunea componentelor amenajarilor ptr irigatii
nr 8.2
Nr Specificatie
crt
1.
Canale de irigatii-din care :
a.
2.

U/ Dimensiun
M i
K
19.600
m
canale magistrale si distributie
-7.000
Retele de conducte subterane sub K
60.000
presiune
m
- 24 -

-Tabel

3.

Statii de pompare-din care :

b.
4.

agregate electrice de pompare

Hidranti

5.

Diferite constructii hidrotehnice

6.

Instalatii de protectia retea

7.

TOTAL-km de canale si retele

8.

TOTAL-buc-statii, etc

Bu 25.000
c
-- 21.000
Bu 600.000
c
Bu 13.000
c
Bu 53.000
c
K
79.600
m
Bu 691.000
c

8.2-Structura investitiilor in irigatii in judetul Constanta

In judetul Constanta, cu cea mai mare suprafata amenajata ptr
irigatii- investitia specifica , a fost cuprinsa intre-15.400 lei/ha-in Complexul Carasu, dat
infolosinta in anii 1972-1973, si 23.000 lei/ha ptr sistemul Rasova Vederosa, construit 10 ani
mai tirziu.Cam in aceeasi perioada indicatorii tehnico-economici proiectati preve-deau
investitii asemanatoare si ptr alte sisiteme hidrotehnice, cum ar fi : -Sadova-Corabia(Dolj)20.846 lei/ha ;-Giurgiu-Razmiresti-15.596 lei/ha ;-Sinoe(C-ta)-15.685 lei/ha ;-Olt-Calmatui20.480 lei/ha.In cadrul aceluiasi perimetru amenajat, functie de zona si de tipul de
amenajare, investitia specifica putea varia in limite destul de largi.
In cazul complexului Carasu, fata de o investitie specifica medie de 15.786 lei/haaceasta a variat, in functie de tipuil de amenajare si metoda de udare intre :20.978 lei/ha la
irigarea prin aspersiune cu conducte ingropate si statii de punere sub presiune si 16.138
lei/ha, la irigarea pe brazde cu seturi de cauciuc butyl ca in tabelul urmator :
Investitia specifica in Complex Carasu-jud.C-ta, functie de tipul de amenajare
si metoda de udare
-lei/ha
-Tabel nr 8.3
Specificatie
Irigare
prin Irigare prin aspersiune- Prin
aspersiune-cu
Cu agregate termice de scurgere
Statii de punere sub pompare
la
presiune
suprafata
Statii de pompare de
baza
Si
retea
magistrala
de
7.928
7.928
7.928
distributi
(partea
comuna)
Investitie
proprie
tipului de amenajare
12.150
9.127
7.308
TOTAL-investitie
20.078
17.055
15.236
specifica
Investitii specifice cum sint cele mentionate mai sus, au fost posibile in acea
vreme si datorita renuntarii, chiar de la inceput sau pe parcurs, la o serie de componente ale
- 25 -

 retelelor de aductiune apei cum ar fi :-impermeabilizari de canale ;echipamente de

automatizare si apometrie ;dispecerizare ;nivelari ;si altele.Pe de alta parte, viteza de lucru,
amterialele si echipamentele a caror calitate a fost in continua scadere au impus interventii
repetate si comletari de lucrari chiar din faza de receptionare a obiectivelor de
investitii.Proiecte de amenajari hidrotehnice, cu investitii specifice cuprinse intre 23.00025.000 lei/ha, au fost executate pina la cea dea doua jumatate a anului 1970, dieferentele
zonale nefiind considerate semnificative.Mai degraba, tipul constructiv precum si optiunea
[tr o metoda sau alta de udare, au influentat in aceasta perioada investitia
specifica.Complexul Carasu din judetul Constanta, ofera un astfel de exemplu, prezentat in
tabelul nr 4.3.
Cel mai costisitor tip de amenajarea, in ceea ce priveste investitia specifica a fost
cel cu retea de statii de punere sub presiune si irigare prin aspersiune .Pentru inceput cu
acest gen de amenajare, au fost echipate cu prioritate terenuri apartinind intreprinderilor
agricole de stat. Irigarea prin scurgere la suprafata reclamind cel mai mic efort
investitional, conceputa initial ptr cca-1/3, di suprafafta, s-a realizat doar partial, tinind cont
de faptul ca nivelarea terenului a fost una din problemele ramase nerezolvate.Solutia cu
utilizarea agregatelor termice mobile, si semimobile, larg raspindita la inceputul anilor
1970, considerata convenabila, si din p.v al investitiei, s-a dovedit greoaaie in exploatare,
mai ales dupa declansarea crizei petrolului si a dificultatilor legate de asigurarea pieselor de
schimb si subansamblelor si a motopompistilor. Acest tip de amenajare, mai avea
dezavantajul, ca in structura investitiei, cota apartinind unitatilor agricole, era considerabil
mai mare, datorita costului agregatelor termice de pompare suportate de beneficiar, care
inlocuiau statiile de punere sub presiune, construite din fondurile centralizate ale statului.
De altfel, suprafetele echipate cu acest tip de amenajare, au fost primele supuse unor
lucrari de modernizare prn inlocuirea agregatelor termice cu statii de punere sub presiune si
retea de conducte ingropate sub presiune.
In cea de a doua etepa-marcata de inceputul anilor deceniului opt , si in
continuare, investitiile la initatea de suprafata s-au dublat, numeroase proiecte depasind
45.000-50.000 lei/ha.Aceasta crestere, a efortului investitional in amenajari ptr irigatii, isi
are explicatia, atiti in evolutia preturilor la materiale, materii prime, a tarifelor si
salariilor , cit si in complexitatea sporita a lucrarilor .Inh anul 1980, suprafataamenajata
depasea 2, 3 mil ha, fiind amenajate in ordine :-terenuri cu dificultati dince in ce mai mari
din p.v constructiv.A fost deci necesar sa fie atacate zone mai putinpretabile la amenajari
datorita reliefului, distantei fata de sursa de apa, sau inaltimii de pomapare.
Noile proeicte hidroameliorativee, vizauatit perimentre noi sit si extinderea celor
existente, dar cu costuri mult mia mari.Situatia , din acest p.v in judetul C-ta, este ilustrata in
exemplul care urmeaza :
Investitia specifica in 3 sisteme hidroameliorative din jud.C-ta, functie de
perioada de proiectare
-Tabel nr 8.4
Sistemul
hidroameliorativ
SINOE
TOPALU
HIRSOVA

Proiect1973
Suprafataha57.152
12.200
33.400

Proiect- Proiect1973
1984
Val.investiti- Suprafatalei/ha
ha15.687
4.880
16.942
4.352
20.773
4.100
- 26 -

Proiect1984
Val. Investitielei/ha
53.950
50.180
54.786

In acelasi mod, caracteristicile naturale ale zonei.si-au pus si ele amprenta asupra
nivelului investitiei ptr proiectele executate in perioade apropiate de timp.
De exemplu, sistemul hidrotehnic-Gradiste-Faurei(Braila)a fost proiectat cu o
Investitie soecifica de cca-23.000 lei/ha ;in timp ce perimentrul Ipotesti-I(Olt) cu peste
32.000 lei/ha, ambeele proiecte fiind executate in perioada 1985-1988.
Cota cu care statul participa la astfel de investitii, este si ea diferita de la o tara la
Alta.Astfel in tari din fosta URSS, in tari cu economie planificata di estul Europei, inAfrica
de Sud, Sudan, Tanzania, Vietnam.Indonezia, Arabia Saudita, etc, investitiile In proiecte de
irigatii, au fost sau sint sustinute de stat 100%.In alte cazuri, estul sustine doar partial,
astfel de investitii, ca de exemplu :Canada-50% ;Japonia-40-80%Coreea de Sud70% ;India-80% ;Spania-50%Tunisia-30-60%.
8.3-Structura investitiilor in hidroamelioratii
Ca o trasatura distincta a procesului de analiza a investitiilor in hidroamelioratii
dificultatile constructive sporite si cresterea costurilor au contribuit la marirea efortului
investitional.Intre timp vechile amenajari, fie ca aveau trestante in ceea ce priveste executia
unor elemente constructive, fie ca afisau deja un anumit stadiu de degradare care recalmau
investitii noi.Acest fenomen, curind generalizat(de fapt potrivit indicatorilor economici
proiectati aceste sisteme ar fi trebuitt sa fie amorrtizate in 10-12 ani)a impus ptr majoritatea
proiectelor includerea unor cote de investitii ptr asa zisele modernizari irigatii , care in
unele cazuri puteau echivala cu valoarea investitei specifice initiale.In acelasi timp,
complexitatea noilor proiecte a rescut impunind pe linga amenajarea propiruzisa ptr irigatii,
o serie de alte lucrari hidroameliorative, unele din ele ca lucrari noi, altele ca lucrari de
modernizare.Lista componentelor de investitie, a noilor proiecte contine in mod curent, pe
linga amenajarea hidrotehnica, lucrari de desecare-drenaj ;combaterea eroziunii
solului ;regularizari de vai si versanti ;lucrari speciale de priza si aductiune a apei ;nivelari
de baza ;tratamente pedoameliorative(corectia pH-ului solului)in premiera sau reluare.
Astfel, investitia specifica nu mai reprezinta doar irigatiile ci un intreg
complex de lucrari agropedoameliorative menite sa puna in valoare, resursa funciara de pe
un anumit perimetru amenajat.Mai mult decit atit, unele din aceste componente vizeaza
obiective de protectia mediului, amenajarea teritoriului, cu functii socio-economice si
edilitare, apararea contra inundatiilor, alimentari cu apa.
Structura
investitiei
specifice in
noile
proiecte reflecta
aceasta
complexitatecrescinda a lucrarilor, asa cum rezulta spre exemplu din datele prezentate mai
jos :
Structura investitiei specifice in proiecte hidroameliorative din sudul
tarii
-Tabel nr 8.5
Specificatie
U/
Borcea de Frunza Valori
medii
din
M
Sus
ru
diferite zone
Suprafata neta amenajata
Ha 22.820
44.459
220.000
Investitia specifica-din care : Lei/ 49.786
48.864
47.000
ha
*-irigatii noi
%
54, 6
75, 3
71, 3
*-modernizari irigatii
%
8, 7
0, 9
6, 3
*-amenajari orezarii
%
15, 1
2, 8
4, 2
*-desecari-drenaje
%
21, 6
15, 4
15, 7
*-ameliorari sararturi
%
1, 4
0, 3
*-combaterea
eroziunii %
2, 6
1, 1
- 27 -

solului
*-regularizari vai, versanti
%
1, 6
0, 9
De la un caz la altul, ponderea amenajarilor hidrotehnice propriu zise, variaza
in limitele relativ largi, nu numai de caracteristicile zonei, dar si dupa cum investitia este
noua, in extindere sau are o anumita vechime.Tinind seama de evolutia preturilor la o
diferenta de 10-12 ani, investitia specifica necesara ptr modernizari a ajuns in multe cazuri
sa o egaleze pe cea initiala.Acest fenomen, a fost desogur favorizat si de cazurile din ce in
ce mai frecvente cind insasi investitia initiala se completa partial prin alocari ulterioare
destinate modernizarii sau finalizarii proiectului initial.Un aspectdeloc neglijabil in structura
investitiei, il constituie ponderea diferitelor segmente ale sistemelor hidrotehnice , unele
din ele depinzind mai mult de amplasarea in teritoriu(priza de apa, reteaua de transport)dar
si de metoda si tipul echipamentului de udare.
Ponderea aductiunii si a echipamentului de udare in investitia totala
-Tabel nr 8.6
Sistemul hidrotehnic
%-in
valoarea %-in valoarea investitiei
investitiei
Echipamentul de
Aductiune
udare
Borcea de Sus(jud.Calarasi) 4, 9
Borcea de Jos(jud.Ialomita) 13, 5
10, 9
Carasu(jud.Constanta)
29, 3
15, 3
Ipotesti(jud.Olt)
47, 7
9, 0
Gradistea54, 1
9, 7
Faurei(jud.Braila)
In cazul aductiunii(priza de apasi reteaua magistrala de transport)ponderea investitei
variaza intre limite foarte largi-de la cca 5%, la mai mult de 50%, ea fiind determinata de o
serie de factori impusi, cum ar fi-distante de transport, inaltimi de pompare, sau ca rezultat
al unor solutii constructive adoptate, tipul retelei de transport.In schimb, ponderea investitiei
incorporata in echipamentul de udare este mai degraba o consecinta a conceptiei care a stat
la baza proiectarii privind metoda de udare si caracteristicile echipamentului de adminsitrare
a apei.
8.4-Ponderea irigatiilor in structura fondurilor fixe si contributia
acestora la echiparea energetica a agriculturii
Investirea masiva in lucrari hidroameliorative de-a lungul unei perioade ce depaseste
trei decenii, a avut drept consecinta cresterea semnificativa a capitalizarii sectorului
vegetal, cu deosebire in zonele de concentrare maxima a amenajarilor.
Cazul judetului Constanta, cu o pondere a terenului amenajat ptr irigatii, de peste
80% din arabil, este tipic din acest p.v, asa cum este prezentat in tabelul urmator :
Evolutia ponderii irigatiilor in structura fondurilor fixe-jud.C-ta-perioada
1970-1985
-Tabel nr 8.7
Nr
Specificatie
U/
1970 1980 1985
crt
M
1.
Fonduri fixe ale IAS+CAP+SMA, exclusiv Mii 3.556 6.879 11.80
amenajari in irigatii
lei
5
2.
Fonduri
fixe
in
amenajari
ptr Mii 1.529 5.505 7.480
irigatii(IAS+CAP+IEELIF)
lei
3.
TOTAL-IAS+CAP+SMA+IEELIF
Mii 5.085 12.38 19.28
lei
4
5
- 28 -

4.
5.
a.

Ponderea fondurilor fixe in irigatii

%
Echiparea energetica asectorului vegetal in Mii
cimp-din care :
CP
Tractoare
--

b.

Masini autopropulsate

--

c.

Pompe si electropompe ptr irigatii

--

6.

Ponderea irigatiilor in ecgiparea energetica a %

sectorului vegetal

30, 0
490,
1
356,
6
27, 2
106,
3
21, 7

44, 5
1.513
,3
537,
2
392,
7
583,
4
38, 6

38, 8
2.095,
6
751, 1
637, 2
707, 3
33, 8

Daca inainte de 1970, ponderea amenajarilor ptr irigatii in echiparea tehnica si

energetica a agriculturii judetului era nesemnificativa, odata cu punereaa in opera a marilor
sisteme hidrotehnice situatia se schimba radical.Astfel, in perioada 1970-1985, fondurile
fixe ale principalelor categorii de munitati agricole, au crescut de la 3.556 mil lei, la 11.805
mil lei(de 3, 3 ori).In aceeasi perioada valoarea fondurilor fixe implicate in maenajari ptr
irigatii a ajuns de la 1.529 mil lei, la 7.480 mil lei, cresterea fiind de aproape 5 ori, astfel ca
ponderea acestora din urma, a crescut pe ansamblu de la 30, 0%, in 1970, la 44, 5%, in
1980, si reducindu-se apoi la 38, 8%, datorita incetinirii ritmului amenajarilor.
Indiferent de sursele de finantare statul a fost principalul investitor in lucrarile de
imbunartatiri funciare, si in consecinta si proprietarul mijloacelor fixe respective.
Intr-o amenajare ptr irigatii, structura prorpietatii, de stat si privata, deriva din
modul de organmizare si exploatare a investitiilor respective.Astfel punctele de priza a
apeoi, statiile de pompare si repompare, aductiunea si cea mai mare parte a retelei de
transport si distributie, inclusiv statiile de punere sub presiune, sint proprietate de stat,
exploatate de catre acesta prin unitaaatile sale specializate existente in fiecare judet.
O parte mai putin importanta din investitie, reprezentata prin ultimele ramificatii ale
retelei de distributie, precum si echipamentul mobil de udare, a fost sustinuta investitional,
de catre unitatile agricole de stat sau cooperatist, fiind cuprinsa intre30-40% din investitia
specifica., in functie de tipul de amenajare si metoda si structura echipamentului de
udare.La inceput amenajarea masiva ptr irigarea prin aspersiune, cu ajutorulagregatelor
termice de pompare crestea simtitor partea de investitie ce revenea unitatilor
agricole.Introducerea unor echipamente de udare cu un grad mai avansatde mecanizare sau
automatizare, avea de asemenea darul sa creasca partea producatorilor agricoli in structura
investitie si in consecinta a proprietatii.Mentionez totodataca legat de cota statului ca
proprietar al fondurilor fixe reprezintind imbunatatirile funciare, aceasta cota, depinde si de
structura de proprietate a terenurilor pe care sint amplasate, lucrari de imbunatatiri funciare,
respectiv irigatii.astfelcca 1/3, din amenajaricuprind terenuri proprietate de stat, unde
intreaga investitie si respectiv dreptul de proprietate revin statului.Dupa unele calcule,
aproximativ 75-80% din valoarea de inventar a amenajarilor ptr irigatii, reprezinta
proprietate de stat si numai 20-25% sint proprietate privata.Tinind cint si de gradul de
distrugere, degradare si in general de perisabilitatea mult mai accentuata a echipamentului
de udare si ca aceste fenome nes-au manifestat intr-o masura mai mare in sectorul provat al
agriculturii, se poate afirma ca ponderea acestiu sector in structura actuala a fondurilor fixe
a amenajarilor ptr irigatii este de 10-200% dar nu mai mult.din total.evenimentele din 1989,
au surprins sectorul de imbunatatiri funciare in plina desfasurare, santierele in lucru
cuprinzind sute de mii de hectarecca 4 milioane ha)amenajate ptr irigatii.
- 29 -

Acum dupa citiva ani, chiar daca o parte din componentele acestei avutiti s-au
degradat Ori s-au risipit, ea ramine o importanta capacitate de productie a carei punere in
valoare Prin retehnologizare si modernizare, se justifica din p.v economic.
Amenajarile de imbunatatiri funciare, asa cum sint definite in Legea nr 138/2004,
aflate in administrarea Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare SA, se compun
din :a)-lucrari din amenajarile de irigatii-formate din prize de apa, statii de pompare de
baza, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si
distributie, a apei de irigatii, pina la statiile de pompare de pinere sub presiune ;
b)-lucrarile din amenajarile de irigatii si din orezearii-formate din statii de
pompare de punere sub presiune, retele interioare de irigatii formate din conducte si canale,
echipamentul mobil de udare ;
c)-lucrarile din amenajarile de desecare cu pompare si gravitationale, formate
din canale colectoare principale cu statiile de pompare aferente, canale de desecare de ordin
inferior, drenuri si colectoare de drenaj ;
d)-Lucrarile din amenajarile ptr combaterea eroziunii solului
e)-baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare si pe riurile
Interioare
f)-cladiri de productie si administrative
Principalele lucrari de constructii din amenajarile de imbunatatiri funciare, ptr
Irigatii, proprietatea si din administrarea SNIF SA, se prezinta la data de 04.06.2004
dupa cum urmeaza :
@-irigatii :-canale de irigatii-11.135 km ;-conducte ingropate-39.738 km ;-statiide
pompare-3.835 buc ;-constructii de exploatare-1.256 buc ;
@-desecari :-canale de desecare-56.788 km ;-poduri si podete-33.378 ;
-statii de pompare-733 buc ;-constructii de exploatare-547 buc
@-Drenaje :-drenuri colectoare si absorbante-39.411 km
@-Combaterea eroziunii solului :-canale-57.529 km;-caderi, vaduri pereate,
baraje praguri-42.703 buc ;-podete-29.283 buc ;-amenajari ravene-6.385 km ;-drumuri de
exploatare-27.435 km ;-constructii de exploatare-130 buc ;
@-constructii cu rol de aparare impotriva inundatiilor :-diguri la Dunare1.135 km ;-diguri la rirurile interioare-1.155 km ;-baraje de atenuare a viiturilor-103 buc ;
Amenajarile ptr irigatii in Romania, prezentau urmatoarele niveluri la data de
03.03.2005 :-suprafata amenajtat total-3.077.069 ha, din care :
-prin aspersinue
-2.761.803 ha ;
-prin brazde
- 263.026 ha
-prin inundare
- 52.240 ha
8.7-Structura suprafetelor agricole, care necesita investitii in perioadele
urmatoare, ale mileniului trei, se prezinta dupa cum urmeaza :
@-Suprafete agricole care necesita lucrari de ameliorare, petru :
a)-corectarea regimului hidraulic-Total..15.000 mii ha
din care :&-irigatii. 7.500 mii ha
&-desecari-drenaje. 6.700 mii ha
&-aparare inundatii 2.100 mii ha
b)-Prevenirea si combaterea eroziunii solului prin lucrari de coretarea
insusirilor solului 6.400 mii ha
din care :&-reducerea aciditatii . 2.200 mii ha
&-afinare.. 3.200 mii ha
- 30 -

&-cresterea continutului in humus.. 10.000 mii ha

&-spalarea sarurilor.
500 mii ha
Ca o evolutie viitoare a investitiilor prin prisma politicii de investitii si in
interdependenta cu politica agricola din perspectiva aderarii Rominiei la U.Europeana se
preconizaeaza ca evolutia suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare sa fie
in perspectiva 2011-2025, urmatoare :
Evolutia supraf.amenajate cu lucr.de imb.func.si perspectiva 2011-2025
-mii ha- Tabel nr 8.8
Nr
Specificatie
2004
2007
2011
2025
crt
1.
Irigatii
3.077, 1
3.200, 0
3.498,
0 4.004, 8
(*)
(*)
2.
Desecare-Drenaj
2.950, 1
3.250, 0
3.250, 0
3.500, 0
3.
Combaterea
eroziunii 2.135, 9
2.300, 0
2.500, 0
2.800, 0
soluluui
4.
Apararea
impotriva 1.545, 0
1.545, 0
1.600, 0
1.650, 0
inundatiilor
Suprafetele irigate vor creste pina in anul 2005, prin realizarea lucrarilor
hidrotehnice in spatiul Siret-Baragan, si prin finalizarea lucrarilor incepute in perioada
anilor 1980, in judetele Olt si Teleorman.
Amenajarile de irigatii pregatite sa functioneze prin efectuarea lucrarilor de
intretinere si reparatii, in anul 2004, prezentau urmatoarea structura si evolutie :
-ha-Tabel nr 8.10
Nr
Specificatie
2004
2007
20082011crt
2011
2025
1.
Amenajari de irigatii-Total-din 3.081.665 3.081.360 3.077.10 3.077.06
care :
0
9
2.
Program
de
punere
in 500.000
1.000.000 1.300.00 1.500.90
functiune
0
8
3.
Suprafata pregatita ptr irigatii 900.678
1.072.078 1.303.21 1.400.00
0
0
4.
Suprafata pe care s-au aplicat 497.638
754.498
1.000.00 1.400.00
udari
0
0
In ceea ce priveste, structura acestui gen de lucrari in Judetul Constanta, aceasta se
prezenta sub urmatoarea forma :
@-amenajari de irigatii 422.591 ha, din care :
-cu udare prin aspersiune. 313.843 ha
-cu udare prin brazde 105.794 ha
-cu udare prin inundare(orezarii).
2.954 ha
@-amenajari de desecare 15.130 ha.din care :
-cu pompare.
15.130 ha
-gravitationale.

@-Drenaje.
605 ha
@-Amenajari ptr combaterea eroziunii solului..34.739 ha
- 31 -

@-Lucrari de aparare impotriva inundatiilor.56.506 ha, din

care :
-diguiri la Dunare si riuri interioare
10.556 ha
-baraje de atenuare a viiturilor
45.950 ha
In ceea ce priveste structura culturilor irigate pe suprafetele proprietatea
SNIF, aceasta se prezenta la data de 29.06.2004, cu un Total de 132.539 ha, astfel :
@-griu..65.632 ha
@-orz 8.862 ha
@-porumb boabe. 7.596 ha
@-floarea soarelui 3.525 ha
@-soia.. 7.752 ha
@-sfecla de zahar. 409 ha
@-orez.. 1.055 ha
@-legume-cartofi17.363 ha
@-culturi furajere.. 5.425 ha
@-vii si livezi 2.328 ha
@-alte culturi 12.592 ha
8.8.-Prezentarea metodelor si tehnicilor de analiza a investitiilor in iriga
tii, comparativ cu metodele si tehnicile din celelalte sectoare ale economiei nationale
Proiectele de amenajari hidroameliorative, executate in Romania, fac parte din
categoria acelor investitii, a caroro eficienta se evalueaza in primul rind pe criterii
economice.Apa de irigat, este un important factor de productie, dar costisitor in acelasi
timp, iar pe de alta parte folosirea nerationala a acesteia poate conduce la aparitia unor grave
feneomene de degradare a solului.Chiar daca insuficienta precipitatiilor si secetele frecvente
din unele zone cu cele mai fertile soluri impun irigarea ca mijloc de sporire a recoltelor si a
stabilitatii acestora in timp, decizia de investire in amenajari hidrotehnice, a fost
fundamentata intotdeauna pe criterii strict economice la nivel de proiect.Aceasta desi
aspectele sociale si de impact favorabil asupra economiei altor ramuri ecocnomice din
amonte si aval de agricultura, nu pot fi neglijate.
Metodologic, in termeni de specialitate, eficienta economica este o categorie
complexa, care exprima in mod sintetic rezulrtatele obtinute in activitatea economica si
sociala, intelegind prin aceasta raportul intre efect si efort , prezenta sub formula
__________
Eec = V / C unde, V=volumul anual al productiei obtinute ;
iar-C=volumul anual al cheltuielilor efectuate
In ceea ce priveste eficienta economica a investitiilor aceasta exprima
raportul intre rezultatele materiale valorice, obtinute si eforturile depuse ptr realizarea
obiectivelor respective.Determinarea acestui raport se face prin stabilirea rezultatelor ce
se obtin pe o unitate de investitie, cu luarea in considerare a factorului timp si a oportunitatii
investitiei.In agricultura, conceptul de eficienta economica a investitiilor are un inteles
mai larg, cuprinzind gradul de satisfacere a cerintelor de produse, intr-un anumit sortiment
impus de nevoile populatiei si economiei, sporirea productivitatii muncii sociale, a profitului
net, atit pe unitatea de suprafata, cit si pe unitatea de cheltuieli.
- 32 -

De asemenea eficienta economica a investitiilor nu poate fi exprimata numai ca

un simplu raport intre efectele obtinute intr-o perioada data si eforturile valorice, aceasta
datorita faptului ca unele efecte economice si sociale, se produc ulterior, sint greu de
comensurat economic sau chiar nu exista inca un sistem adecvat de evaluare.
In cazul lucrarilor de imbunatatiri funciare, insa porblema este si mai complexa, din
mai multe p.v determinate de caracteristici specifice acestui gen de activitate, cum ar fi :*caracterul social si politic al investitiilor-tinind seama de contributia acestora la
securitatea alimentara a populatiei, ca si la mentinerea independentei economice in acest
domeniu, elemente greu cuantificabile valoric ;
*-impactul asupra eficientei economice a altor activitati economice din amonte si
aval sau colaterale agriculturii ;
*-aspecte privind consrvarea si mentinerea echilibrului ecologic, amenajarea
bazinelor hidrografice, combaterea eroziunii solului.etc ;
in ceea ce priveste influenta investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare asupra
eficientei economice a altor sectoare de activitate, poate fi facuta mentiunea ca orice
influenta a lucrarilor de imbunatatiri funciare asupra volumului activitatii altor ramuri ale
economiei, precum crearea de noi activitati care la rindul lor produc un efect economic
pozitiv, pot fi considerate ca o contributie a investitiilor in lucrari
de imbunatatiri funciare, la eficiebta econimica a acestor ramuri, in primul rind, prin
efectul de masa al beneficiului realizat.Astfel desfasurarea lucrarilor de imbunatatiri
funciare pe suprafete de 7-8 mil ha, a necesitat o dezvoltare puternica a industriei
materialelor de constructii, de utilaje terasiere de pompe, de elemnte de automatizare
Dezvoltarea productiei agricole, in perimetrele amenajate a necesitat investitii
Conexe si colaterale in industria de tractoare si masini agricole, ingrasaminte chimce
Si alte diverse imputuri specifice, tehnologiilor agricole.Productia agricola si
vegetala suplimentara obtinuta pe terenurile amenajate, la rindul ei, contribuie la
largirea productiei animaliere.In sfirsit toate activitatile enumerate mai sus, inclusiv
cele desfasurate ptr punerea in opera a investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare
si in exploatarea acestora, precum activitatea de proiectare si inginerie tehnologica,
sint
creatoare de locuri de munca, element a carui pondere in evaluarea eficientei sociale
a
investitiilor in amenajari hidroameliorative nu este deloc neglijabila.
Metodologia de evaluare a eficientei economice a irigatiilor consta in a
an
aliza eficienta investitiilor si eficienta productiei agricole in regim irigat
Cele doua crtierii nu pot fi separate insa, intr-ucit eficienta economica a
investitiilor este data tocmai de eficienta productiei agricole obtinute in perimetrele
amenajate ptr irigat.De fapt indicatorii de fundamentare economica a proiectelor de
investitii in irigatii, sint concludenti din acest p.v.
De asemenea cele doua faze, de proiect si de exploatare, a investitiei, nu sint
metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza eficientei
productiei agricole, in perimetrele date in folosinta verifica, dupa aceeasi metoda,
indicatorii
tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop
evaluarea eficientei economice la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea
- 33 -

fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor

variante
de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor
hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila
organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor
existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de
fiecare
data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai, irigatiile
au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele investitii de prestigiu intilnite si
alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa
demonstre
ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de
resurrse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar
preocuparea
ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.
Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a
agriculturii in asa-zis regim irigat pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in
care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat
parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.
Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg, in cea mai mare
parte,
catre folosirea mai multor indicatori in vederea caracterizarii riguroase a
eficien
tei economice a investitiilor.Acesti indicatori, alcatuiesc un sistem de indicatori valorici (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a inves
titiilor, etc), cit si un sistem de indicatori naturali (capacitatea de productie in
expresie fizica, consumurile spsecifice de materii si materiale, durata de executie a
investitiilor, etc).In ultimul timp se constata ca tot mai multi autori, restring acest
sistem
de indicatori la indicatori ce caracterizeaza doar rentabilitatea proiectelor de
investitii .
Pornind de la particularitaile prezentate mai sus, eficienta lucrarilor de
hidroamelioratii, se stabileste in doua(2) faze esentiale, su anume :
a)-faza de proiectare, cind se urmareste determinarea oportunitatii economice
a
realizarii iunvestitiilor si aleggerea variantei optime de investitii,
b)-faza de exploatare, cind obiectivul principal, este stabilirea eficientei utilizarii capitalului fix, realizat prin investitii.In ultima instanta acest obiectiv, se rduce
la
determinarea eficientei economice a productiei obtinute prin exploatarea capitalului
fix realizat.Indicatorii utilizati, ptr analiza eficientei economice a investitiilor, se pot
grupa, in a)- indicatori de eficienta a productiei si
b)- indicatori de eficienta a cheltuielilor de investitii
Astfel, in cadrul indicatorilor din grupa (a), de eficienta a productiei,
regasim :
@-Productia medie la hectar.Deoarece de lucrarile de hidroamelioratii, bene
- 34 -

ficiaza, in mod obisnuit, mai multe culturi, este necesar ca nivelul productiei medii,
sa se
exprime valoric.Indicatorul trebuie determinat atit ptr situatia anterioara, cit si ptr
situatia de dupa efectuarea lucrarilor de hidroamelioratii, astfel incit sa existe posibi
litatea comparatiei.
@-Sporul productiei la hectar-exprima cresterea productiei realizata de pe
urma investitiei, in raport cu productia obtinuta inainte de efectuarea
lucrarilor.Datorita faptului ca suprafata efectiv cultivata in conditii de irigare sau alte lucrari de acest
gen, este mai mica decit suprafata cultivata inainte de amenajarea sistemului, ca
urmare
a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, instalatiilor, etc, ptr a se determina
sporul
__________________
efectiv de productie la hectar, se utilizeaza formula : Aq = Q1 / S1 Qo / So, unde
Aq-reprezinta sporul de productiei medii la hectar ;Qo si Q1-productia totala,
exprimata fizic sau valoric, obtinuta de pe intreaga suprafata inainte si respectiv,
dupa amenajare ;So si S1-suprafata cultivata inainte si dupa amenajare.In acest
context, productia obtinuta, inainte de amenajarea lucrarilor de hidroamelioratii(Q0)
reprezinta media pe mai multi ani a productiei realizate, iar productia de dupa
amenajare(Q1)este estimata prin calcule previzionale.
&-Costul pe unitatea de produs-este un indicator care se calculeaza pe
unitatea
fizica de produs principal.Daca lucrarile de hidroamelioratii, deservesc teritorii mari,
cu
o diversitate de culturi, costul se calculeaza la 1 leu/valoare a productiei, incluzind
astfel toate culturile din sistemul hidroameliorativ dat.Pornind de la acest indicator,
se
pot calcula alti 2 indicatori colaterali, si anume :
*-economia de cheltuieli la 1 leu productie(Ec),
cu formula- Ec = Cho/Qo Ch1/Q1
*-sporul de productie la 1 leu cheltuieli(Aq),
cu formula-Aq = Q1/Ch1 Qo/Cho
In toate aceste formule.Cho si Ch1-reprezinta cheltuielile de productie totale,
inainte si dupa amenajare.
&-Sporul de profit pe unitatea de suprafata(Ap),
________________
cu formula-Ap = B1/S1 Bo/So-unde,
Bo si B1-reprezinta profitul total(excedentul brut de exploatatie), inainte si dupa
amenajare, cu precizarea ca daca inainte de executarea lucrarilor respective se inre
gistreaza pierderi, datoorita calamitatilor naturale, acestea se vor adauga la sporul
de profit pe unitatea de suprafata ptr a exprima mai bine efectul lucrarilor
hidroameliorative.
De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai
calculeaza si anumiti indicatori suplimentari , ce intervin on caracterizarea
eficientei
- 35 -

investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de

lucrari.De exemplu, la amenajarile ptr irigatii , se folosesc, indicatori ca :
*-randamentul sistemului de irigatii;
*-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;
*-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;
*-consumul de materii specifice, etc
Analiza indicatorilor eficientei investitiilor in irigatii, trebuie facuta avind in
vedere interdependenta investitiilor, cu factorul timp.In scopul unei corecte analize a
eficientei economice a investitiilor, apare necesara luarea in considerare a duratelor
de timp in care se efectueaza sau functioneaza investitiile .Daca acest factor nu ar
avea importanta, ptr evitarea complicatiilor, s-ar face abstractie de el.Dar ca si in
cadrul
celorlalte domenii economice, un alegerea corecta a functionarii proceselor
economice
in alegerea corecta a functionarii proceselor economice generate de efectuarea
investitiilor, precum si determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente,
timpul este un criteriu esential.Treceerea fondurilor din forma bani in forma
capitalurilor si apoi iar in forma bani , este rezultatul unui proces complex,
care se desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideratie.Intr-o prima etapa, sursa
investitiilor o reprezinta veniturile.Fie ca acestea sint publice sau private, fie ca sint ale
persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea cazurilor, este nevoie de o perioada mai lunga
sau mai scurta de timp ptr formarea unor resurse ce vor putea fi utilizate ptr finantarea
investitiilor.Acest proces poarta denumirea de ecnomisire si prin natura sa are o
desfasurare in timp.Apoi utilizarea acestor economii , ptr a fi concretizate in investitii, nu
se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara esalonat, dupa
grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.
8.9-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect
In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus
proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico economici de exploatare deosebit de
optimisti si anume- amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit mai
scurt si mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut
Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute
In limita unor normative de o extrema zgircenie -asigurau pragul de eficienta
Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce
mentinerea nivelului de rentabilitate necesar promovarii proiectelor s-a facut in
special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de
exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect, evolutia indicatorilor de
eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in periodad de
dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat, dupa cum urmeaza :
Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de
irigatii -Tabel nr 8.9
N Specificatie
U/
Perioada
de Perioada
de 1981r
M
proiectare
proiectare
1989
C
-inainte de 1981- -dupa
-<1981rt
1981(1981-1989) %1. Valoarea prod.inainte de Lei/
3.714
7.605
204, 7
- 36 -

2.
3.
4.
5.
6.

amenaj
Val
prod,
dupa
amenajare
Spor
de
productie
valoric
Cheltuieli inainte de
amenajare
Cheltuieli
dupa
amenajare
Cheltuieli suplimentare

N Specificatie
r
C
rt
7. Venit net inainte de
amenajare
8. Venit
net
dupa
amenajare
9. Venit net suplimentar
1 Investitia specifica
0.
1 Durata de recuperare
1.

ha
Lei/
ha
Lei/
ha
Lei/
ha
Lei/
ha
Lei/
ha
U/
M
Lei/
ha
Lei/
ha
Lei/
ha
Lei/
ha
Ani

9.077

17.724

193, 1

5.465

10.119

185, 2

2.344

5.643

240, 7

5.600

11.527

209, 6

3.256

5.884

186, 4

Perioada
de Perioada
de
proiectare
proiectare
-inainte de 1981- -dupa
1981(1981-1989)
1.370
1.962

19811989
-<1981%143, 2

3.477

6.197

168, 5

2.107

4.255

183, 6

17.330

45.800

264, 3

10, 8

131, 7

8, 2

Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi

majorat la produse agricole, inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de
contractare, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica
proiectata, rata de rentabilitate scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata de 62,
1%, in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere , mai mare a
cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice.
8.10-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare
Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de
investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori in faza de exploatare , a investitiei, nu
exista diferente de principiu.Situatia se complica, insa deoarece investitia este prote-jata
intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa completeze cel
putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti producatorul
agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in sistemul de aductiune si
diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ;retele de conducte
ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint gestionate de intreprinderi
specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF.
Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare parte-si
cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se regaseste
productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna ca o analiza
cauzala efect-efort , nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind intreprinderile de
imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari servicii, cu gestiune proprie,
- 37 -

se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3 apa)in vederea stabilirii unor
tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de analiza a eficientei economice a
lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita pina acum, atit ptr ca nu se suprapune
peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca intreprinderile respective, furnizaoare de
apa , sint subventionate de stat ptr 65-75% din volumul cheltuielilor acestora.
O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de
distributie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile
suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se
obtin de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula efcienta investitiilor in lucrari
de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit aici se regaseste
numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare.
Ca o concluzie, in faza de proiectare, s in primul rind, in amenajari ptr
irigatii apar rentabile.In faza de ecploatare insa, cel purin la nivel de sistem
hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati nu
s-au reprodus.
Un exemplu, de analiza a parametrilor de eficienta econiomica a investitiilor in
irigatii in Complexul Carasu(jud.Constanta) comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din
acelasi judet
Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme
hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 8.11
N Specificatie
Eficienta de ansamblu a Efic
de Efic
de
r
irigatiilor
ans.irigatii
ans.irigatii
c
(sisteme+unit.agric)-Chelt.de
-Venit netrt
Prod.Valorica
productieA Proiectari in per.1970. 1972
1. Peri.de
baza 4.690
3.043
1.647
neirigat-67-70
2. Proiectari in complex 9.063
5.585
3.478
Carasu
3. Media-85-878.155
10.958
-2.803
realizari
4. Realiz.comp.cu per.de 173, 8
360, 1
baza%
5. Realiz.comp.cu
90, 0
196, 2
proiect
%
B Proiectari in per.1983. 1985
6. Peri.de
baza 4.190
3.178
1.012
neirigat-67-70
7. Proiec.sist-Hirsova,
13.279
9.146
3.133
Sinoe, Top
8. Media-85-874.456
8.320
-3.864
realizari
9. Realiz.comp.cu per.de 106, 3
261, 8
baza%
1 Realiz.comp.cu
33, 6
91, 0
0 proiect
%
- 38 -

Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in

Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ
catorul agricol .In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de
decizie
de la cel mai inalt nivel, lucrari mult mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul
poligon
experimental Abrud, judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja
rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o supra
fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea
vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau
754, 6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit
amenaja
rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta
in
treapta, ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor, pante
longitudinale spre mijloc, decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un
rebut in
materie deosebit de costisitor.
CURS 3. EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR
ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL
TIMP
A.-Subiecte:
a)- Factorul timp in procesul investitional.
b)-Tehnica actualizarii
c)- Principalelel momente de referinta in actualizare
d)- Actualizarea principalilor indic la mom.luarii deciziei de investitii(M)
B.-Indicatori de evaluare a eficientei activitatii economice
e)- Indicatori
a)- Factorul timp in procesul investitional.
Analiza indicatorilor eficientei economice a investitiilor, trebuie facuta avind in
vedere interdependenta investitiilor, cu factorul timp.In scopul unei corecte analize a
eficientei economice a investitiilor, apare necesara luarea in considerare a duratelor de
timp in care se efectueaza sau functioneaza investitiile .Daca acest factor nu ar avea
importanta, ptr evitarea complicatiilor, s-ar face abstractie de el.Dar ca si in cadrul celorlalte
domenii economice, un alegerea corecta a functionarii proceselor economice in alegerea
corecta a functionarii proceselor economice generate de efectuarea investitiilor, precum si
determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente, timpul este un criteriu
esential.Treceerea fondurilor din forma bani in forma capitalurilor si apoi iar in forma
bani , este rezultatul unui proces complex, care se desfasoara pe durate de timp ce trebuie
luate in consideratie.Intr-o prima etapa, sursa investitiilor o reprezinta veniturile.Fie ca
- 39 -

acestea sint publice sau private, fie ca sint ale persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea
cazurilor, este nevoie de o perioada mai lunga sau mai scurta de timp ptr formarea unor
resurse ce vor putea fi utilizate ptr finantarea investitiilor.
Acest proces poarta denumirea de economisire si prin natura sa are o
desfasurare in timp.
Apoi utilizarea acestor economii , ptr a fi concretizate in investitii, nu se
poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara esalonat, dupa
grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.
Pe de alta parte, in alte cazuri, cind se apeleaza la resurse externe, ptr finantarea unor
proiecte de investitii, de exemplu de la banci sau alte institutii financiare, este necesara,
cunoasterea Cu precizie, a datelor de rambursare a creditelor, precum si cuantumul acestor
rate si dobinzi aferente.
Toate aceste aspecte ca evolutie si influenta in derularea investitiilor, se
calculeaza, tinindu-se cont de durata de timp ptr care au fost contractate acets resurse.Deci
cum se observa, este foarte important studiul incidentei timpului asupra investitiilor si
asupra procesului investitional in ansamblul sau.
Totusi analiza indicatorilor de eficienta, in general si a investitiilor in special,
poate crea o dispersare a valorilor in timp, care nu este oportuna ptr obtinerea unor
rezultate utile, in analiza unor procese investitionale.Acest inconvenient, este generat de
faptul ca nu se poate beneficia de o buna compatibilitate a diverselor valori , atunci cind
acestea sint situate in momente diferite de timp.De aici se naste necesitatea gasirii unei
modalitati de raportare a tuturor valorilor de calcul (valori investite, cheltuieli, venituri, etc)
la un acelasi moment, fapt ce se realizaeza cu ajutorul tehnicii actualizarii
b)-Tehnica actualizarii
Acest concept, poate fi analizat din mai multe puncte de vedere, cum ar fi :
$-abordarea psihologica ;
$-abordarea socio-politica ;
$-abordarea financiara ;
Tehnica acualizarii, este deci acel proces, prin care se realizeaza aducerea
tuturor veniturilor dispersate in timp, la un singur moment, de referinta, care in general este
considerat a fi momentul prezent, in vederea realizarii unei corecte analize dinamice.
$-abordarea psihologica ;
Se cunoaste ca o unitate monetarade astazi, valoreaza 1+i anul urmator, si ca
ireprezinta coeficientul de actualizare, care nu este altceva decit expresia numerica
a preferintei ptr prezent
Aceasta propozitie este valabila, atita timp, cit nu este inflatiesi nu exista risc
In astfel de situatii, agentul economic este dispus sa plateasca o dobinda cu scopul de a
dispune imediat de o suma de baniptr achizitionarea unui bun sau serviciu, in loc sa
astepte pina intr-un moment viitor cind el insusiar dispune de aceasat suma ptr a-si
satisface achizitia respectiva.
$-abordarea socio-politica ;
Un coeficient de actualizare foarte ridicat, reflecta, din partea consumatorului, o
puternica inclinatie spre consumul imediat si ca urmare, va rezulta o lipsa de mijloace
financiare
Aceasta nerabdare a consumatorului este temperatade catre producatoriprin
realizareainvestitiilorce au fost alese.
- 40 -

Coeficientul de actualizare este deciun dat al economieifiind un raspuns la un

moment dat, la un anumit tip de compartament al societatii.Pe de alta parte, prevederile
publice prin intermediulfiscalitatii nu sint total neutre ptr acest coeficient.Puterea politica
isi asuma responsabilitatea politica de arbitraj intreprezent si viitorprin influentarea
acestui coeficient de actualizare, aceasta actiune, reflectind caracterul dirijist sau liberal al
politicilor.
$-abordarea financiara ;
Coeficientul de actualizare-este un instrument de arbitraj, intre prezent si
viitorel permitind orientarea alegerii investitiilor.Alegerea acetui coeficient, depinde
de situatia financiaraa investitorului.
-Daca este in situatie de autofinantarecoeficientul de actualizare, va fi
determinat, dinrentabilitatea medie a fondurilor de investitein decursul ultimilor 5-10 ani,
si va tinde sa ia in calcul si anumite situatii aleatoare.Acest coeficient, este in
generalsuperior ratei dobinzii aferenta imprumuturilor de pe piata financiara.Pentru ca un
proiect de investitii, sau fie acceptabil, trebuie sa aiba o rata de rentabnilitatemai mare
decit coeficientul de actualizare.
Daca investitorul a recurs la imprumuturi de pe piata financiara, rata va fi o
medie ponderata a costurilor diferitelor surse de capital, careia ii va fi adaugata o anumita
marja de securitate(datorata rsicului investitional;-ratei de modificare a preturilor;-rata
inflatiei;)-precum si altor factori specifici, ce pot influenta asupra investitiilor de realizat.
Aceasta este valoarea minima a coeficientului de actualizaredeoarece se fixeaza
valoarearatei minime de rentabilitatepe care trebuie sa o aibe investitia, trebuind totodata
sa fie mai mare decit rata dobinzii ptr imprumuturi.
In ipoteza in care investitorul, plateste o taxa de impozit(T)considerind (d)ca fiind
rata dobinzii, atunci coeficientul minim de actualizareva fi (1-T).
Coeficientul de actualizareiare rol de multiplicare sau fructificare-daca
valorile(cheltuielile sau veniturile), se manifesta in trecut-fata de anul de referinta si de
diminuarea-discontarea sau reducerea-daca valorile vor fi obtinute sau cheltuite in viitor,
fata de anul de referinta.
Coeficientul de actualizare, se alege astfel incit sa indeplineasca mai multe
conditii:
&-sa fie mai mare decit dobinda ceruta in mod curent ptr creditele bancare;
&-sa fie mai mare decit rentabilitatea medie pe ramura, sau cea obtinuta de
unitati asemanatoare;
&-sa fie diferentiata pe ramuri
&-ptr a tine cont de factorii de incertitudinece nu au putut fi luati in calcul,
se adauga suplimentar, -2-3 %;
&-sa ia in consideratie, nivelul ratei medii a dobinzilor practicate pe piata
financiara;
&-sa ia in consideratie rata medie anuala a inflatiei;
&-sa ia in consideratie, rata medie a inflatiei la modificarea cursurilor valutare
In lumina celor prezentate mai sus, putem spune catehnica actualizarii-este acel
proces prin care se realizeaza, -aducerea tuturor valorilor dispersate in timp la un singur
moment care in general, este considerat, a fi momentul prezent, in vederea realizarii unei
corecte analize economice.
Astfel daca o unuitate monetara este investita in prezent, dupa un an aceasta va
valora (1+i) dupa doi ani, va valora (1+i), etc.De aici, putem determinafactorul de
- 41 -

fructificare sau de acumulare dupa formula:-ffr = (1 + i ), care ajuta la actualizarea unei

anumite valori ce s-a produs cu n ani inainte de momentul la care se face analiza.
Astfel, daca ne situam intr-un anumit moment(mo), si vrem sa aflam care este
valoarea totala actualaa unor sume-(S1, S2, S3Sn), produse in momentele (m1, m2,
mmn), situate cu
(n-1,
n-2,
.2,
1),
ani
in
trecut,
vom
avea:
2
3
n
Stot = S1(1+I) + S2(1+I) + S3(1+I) +..Sn(1+I)
In cazul in care aceste sume sint egale, adica S=S1=S2=S3=..Sn, atunci Stot= este o
suma de valori anuale constante limitate in timp, deci conform calculului anuitatilor, vom
avea:
n
Stot = S[(1 + i) 1]
i
Raportarea unei valori in trecut, adica actualizarea inversafata de cea
realizata cu ajutorul factorului de fructificare, se realizeaza cu ajutorulfactorului de
discontarecu urmatoarea formula:
fds = 1
n
(1 + i)
In acest caz, daca ne situam intr-un moment(mo) si vrem sa aflam care este
valoarea
totatala actuala a unor sume (S1, S2, S3, ..Sn), produse un momentele(m1, m2,
m3, ..mn), situate cu
(1, 2..n ani), in viitor, dupa momentul (mo), vom avea:
2
3
n
Stot = S1 / (1+I) + S2 / (1+I) + S3 / (1+I) +Sn(1+I)
In cazul in care aceste sume sint egale, adica S=S1=S2=S3=.Sn, atunci
Stot=este o suma de valori anuale constante limitate ce se vor produce in viitor, deci vom
avea:
n
Stot = S[(1+i) 1]
n
i(1-i)
Pentru usurarea muncii de analiza acesti factori sint calculati ptr diverse valori ale
coeficientului de actualizare si in functie de diferite perioade de timp in tabelele
financiare.
c)- Principalelel momente de referinta in actualizare
Pornind de la acest aspect, si avind in vedere importanta momentului in care se face
evaluarea investitiei, deoarece valorile sint diferite in timp, in functie de momentul in care
se constituie, o importanta deosebita o are, stabilirea modului de calcul al pricipalilor
indicatori, care intereseaza in diferite momente, in care se poate situa activitatea de analiza a
unui proces investitional.Dintre momentele mai importan te care stau la baza modului de
calculal indicatorilor, amintim :
1.-momentul adoptarii deciziei de investitii-(m) ;
- 42 -

2.-momentul inceperii lucrarilor de investitii-(n) ;

3.-momentul punerii in functiune a noului capital-(p) ;
4.-momentul inceperii restituirii creditelor primite-(u) ;
5.-momentul scoaterii dinfunctiune a capitalului respectiv-(v) ;
Precizarea acestor momente de referinta, da posibilitatea constituirii
unui grafic al ciclului de viata al investitiei(se considera a fi un ciclu deoarece, in mod
normal, dupa ce isi indeplineste obiectivele propuse, urmeaza inlocuirea acesteia cu o alta
in scopul continuarii activitatii sistemului in care acestea functioneaza)usurind astfel
problema eterogenitatii valorilor ce se obtin sau se cheltuiesc in cadrul diferitelor perioade
din acest ciclu.
In primul rind, avem o perioada in care se contureaza conceptual investitia, numita
si perioada de elaborarea a documetatiilor tehnico-economice de executie a obiectivelor de
investitii(g).In aceasta perioada se efectuiaza, cheltuielile legate de proiectare si
cercetare, dar nu pot fi excluse si anumite venituri exceptionalece se pot obtine in urma
acestor activitati.
Cu alte cuvinte aceasta perioada este o perioada de sustinere a eforturilor ptr
raelizarea investitiilor
O a doua perioada importanta, este cea cuprinsa intre momentul inceperii
efective a lucrarilor de investitii si cel in care se pune in functiune obiectivulrealizat prin
acea investitie.
Aceasta perioada este numita si durata efectuarii l;ucrarilor de investitii(d),
fiind perioada In care se efectuiaza investitia propriu zisa.
Principalul indicator al acestei perioada estevaloarea investitiei fiind
concretizata in sintetizarea costurilor, sau eforturilor pe care le face intreprinderea ptr
realizarea obiectivului propus.
O a treia perioada importanta in analiza investitiiloreste perioada de gratie
sau de ragaz(f), pe care investitorul care a apelat la credite ptr a putea finanta
investitia, o poate avea dde la institutia financiar de credit.In aceasta perioada, investitorul
are posiubilitatea de a amina inceperea restituirii creditelor.
Una dintre cele mai importante etape, in cadrul ciclului de viata al unei
investitii, estedurata de functionarea investitiei(D), perioada in care pe linga faptul ca
intreprinderea efectuiaza in continuare eforturi ptr obtinerea rezultatelor(cheltuielile de
exploatare a obiectivului realizat)se obtinb si efecteasteptate(veniturile din functionarea
acestui obiectiv)
Prezentarea indicatorilor eficientei investitiilor, trebuie sa aiba la baza si elaborarea
unui studiu de fezabilitate, care sa fie realizat intr-o forma structurata, care sa cuprinda
aspecte cum ar fi :-informatii generale despre sector si intreprindere,
-informatii despre produse si piete de desfacere,
-aspecte tehnice si tehnologice de productie,
-aspecte despre conducerea intreprinderii,
-situatia economica si financiara,
-strategiile viitoare posibile,
-variantele dezvoltarii viitoare,
-fundamentarea proiectului de investitii propus,
-fundamentarea unui buget de venituri si cheltuieli a investitiei propuse, si a
rezultatelor ce se urmaresc a se obtine.
Analiza eficientei economice a investitiilor, trebuie sa fie fauta, tinind cont si
de riscurile pe care le confera proiectarea si derularea unei activitati de investitii.
- 43 -

Din acest p.v, cf opiniei lui OShaughnessy Wilson, cind nu controlam cu

certitudine constructia noastra, sintem din p.v teoretic, fie intr-un context de risc fie intrun context de incertitudine
Pentru delimitarea acestor doua notiuni, s-a spus ca in situatia de risc trebuie sa
ne facem doua tipuri de liste :
*-o lista bine definita cu rezultate posibile ;
*-o lista cu probabilitati asociate,
ptr fiecare incertitudine sau eveniment.Unii autori chiar considera ca o investitie
pe termen lung, inseamna o cheltuiala de fonduri si mijloace materiale sigura, ptr un viitor
ce contine elemente de incertitudine .Se considera ca pe parcursul desfasurarii
procesului de productie, apar o serie de cauze, care influenteaza rezultatele economicoifinanciare ale societatii, cum ar fi:
-depasirea volumului de cheltuieli ptr investitii, prevazut initial ;
-cresterea preturilor la materii prime si materiale si energie ;
-epuizarea unor surse de aprovizionare cu materii prime si materiale ;
-prelungirea duratei de realizare a obiectivului ;
-depasirea perioadei de atingere a parametrilor proiectati, etc.
Toate aceste aspecte duc la modificarea ratei inerne de rentabilitate a proiectului
de investitii fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectelor de investitii fata de
modificari ce pot sa apara prin recalcularea ratei de rentabilitate.
Rata interna de rentabilitate, arata bonitatea unei investitii, exprimind
capacitatea investitiei de a realiza pofit , pe intreaga durata de functionare a unui
obiectiv de investitii si arata profitul net ce se obtine la 1 leu efort total(cu investitia si
productia).
Acest indicator, are doua forme si anume :
*-rata interna de rentabilitate economica(RIRE)-in cazul analizei economice ;
*-rata interna de rentabilitate financiara(RIRF)-in cazul analizei financiare.
*-Sensibilitatea proiectelor de investitii, la modificarile de costuri si conditii de
exploatare viitoare se poate determina atit pe baza ratei interne de rentrabilitate finan
ciara cit si pe baza ratei interne de rentabilitate de rentabilitate economica
*-In ceea ce priveste riscul investitiilor, acesta se prezinta sub forma :
- riscului investitiilor in strainatate ;
- riscului financiar ;
- riscului de faliment
d)- Actualizarea principalilor indic. la momentul luarii deciziei de investitii(M)
Aceasta etapa de calcul a indicatorilor este una din cele mai importante.
Acum se hotaraste daca investitia are viitor sau nudac raspunde
scopurilor propuse, daca este eficienta, si deci daca va fi realizata sau nu.Cel ce
propune investitia, trbuie sa demonstreze finantatorului(fie el proprietar, reprezentant al
asociatilor sau banca), ca obiectivul de realizat esteviabil din pv economic si ca
rezultatele ce se vor obtinevor acoperi cheltuielile totale necesare in vederea realizarii si
functiuonarii investitieiasigurindu-se totodata o cota de participare la profitul totalal
intreprinderii respective.
Pentru acest moment, se va avea in vedere, intergul ciclu de viata al investitiei,
incluzind:
*-durata de elaborare a documentatiei tehnico-economice;
*-durata de executie a investitiei;
*-durata de efectuare a lucrarilor de investitii
- 44 -

*-durata de functionare a obiectivului de investitie.

In scopul unei mai bune fiundam, entari a proiectului de investitiiva trbui sa
cunoastem cel putin urmatorii indicatori:
m
@-Valoarea investitiei totale actualizate( Ita ), care prezinta urmatoarea
formula:
m
(g+d)
t
g
t
(g+d)
t
Ita = Suma It /(1+i) - Suma It / (1+i) = Suma It /(1+i)
(t=1)
(t=1)
(t=g+1)
unde I1. Id reprezinta valorile anuale ale investitiei efectuate in perioada (d).
In azul in care valoarea anuala a investitiei este considerata constanta(sau poate
fi considerata ca o medie anuala) pe durata(d), valoarea investitiei totale se va calcula
dupa formula:
Ic=constant
m
(g+d)
t
g
d
d
Ita = Suma Ic /(1+i) = Ic -1 / (1+i) -(1+i) -1 / (1+i)
(t=g+1)
m
@-Profitul total net actualizat-(Pnta )
Pentru calculul acestui indicator se scade din valoarea productiei din anul respectiv,
valoarea cheltuielilor de productie efectuate, inclusiv cota de amortizare aferenta capitalului
in care s-a concretizat investitia respectiva, dupa urmatoarea formula:
m
Pnta = Vpt (Chpt + It)
Acest indicator arata care este valoarea prezenta a profiturilor ce se vor obtine
de pe urma realizarii investitiilor si se calculeaza dupa formula:
m (g+d+D)
t
Pnta = Suma 1 / (1+i) - Pnt
(t=1)
unde: Pn1. Pnd, reprezinta marimea profiturilor anuale obtinute pe durata (D)
In cazul in care, marimea acestor profituri este omogena in timp, indicatorul se
calculeaza, astfel: Pnc= profitul annual obtinut in perioada de functionare a obiectivului
realizat
m
(g+d+D)
t
D
Pnta = Suma
1 /(1+i) Pnc = Pnc . 1 /.(1+i) -1
(t=g+d+1)
(g+d)
D
(1+i)
i(1+i) m
@-Randamentul economic actualizat al investitiei(Ra)
Acest indicator se calculeaza ca un raport intre profitul net obtinut si valoarea
totala investitaCunoscind Pnta, ca fiind profitul net total actualizat si considerind ca
valorile anuale ale investitiei si considerind ca valorile anuale ale investitiei si valoarea
profiturilor nete anuale ca fiind constante(Ic si Pc), atunci randamentul economic actualizat
al investitiei se va calcula dupa formula:
m
m
D
(Ra) = Pnta =
1 / . (1+i) -1 . Pnc
- 45 -

Ita

m
(1+i)

(g+d)
i(1+i)

D
d

1 /
(1+i)

g
i(1+i)

(1+i) 1 . Ic
d

B.-Indicatori de evaluare a eficientei activitatii economice

i)- Orice program de activitate(productie, investitie, promovare a progresului tehnic,
organizare aprovizionare desfacere), presupune, mai multe modalitati de realizare.La rindul
ei fiecare modalitate de realizare, are la baza mai multe variante de proiect,
fiecarecaracterizindu-se, printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi, efecte,
raportul existent intre acestea, durata de realizare a activitatii, durata de obtinere a efectelor
economice sau sociale.
De aceea ptr alegerea variante optime a proiectelor, se foloseste unsistem de
indicatori ai eficientei economicecare surprin aceste informatii din p.v cantitativ, si pe cit
posibil calitativ.
Indicatorii folositi in aprecierea activitatii economice se pot clasifica, dupa maimulte
criterii, unul din acestea fiind si dupasfera de cuprindere-si de referinta, clasificare care
grupeaza urmatorii indicatori:
1.-Indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie,
valoarea productiei, profitul, incasarile valutare, etc)
2.-Indicatori care cuantifica eforturile ptr realizarea activitatii
respective(volumul investitiilor.marimea imobilizarilor, cheltuielile de productie, structura
costurilor de productie, numarul total de salariati, si structura acestora, etc)
3.-Indicatori referitori la perioada in care se desfasoara activitatea
analizata
Din aceasta categorie fac parte :-dimensiunea perioadei de cercetare-proiectare ;productie-desfacere ;-marimea vietii unui produs ;-durata de executie a unei activitati ;perioada pina la marginea parametrilor proiectati ;-durata de amortizare a utilajelor, etc
Acesti indicatori, nu sint indicatori propriu-zisi de efcicienta economica,
deoarece, ei nuasigura comparabilitatea intre efectul economic obtinut si efortul care
a generat acest efect sau a determinat rezultatul respectiv.
4.-Indicatori propri-zisi ai eficientei economice, care asigura
comparabilitatea intre rezultatele obtinute si eforturile financiare facute , tinind seama
totodata si de alte elemente definitorii ale eficientei economice.(structura resurselor, si a
rezultatelor ;-gradul de abundenta ;
-influenta factorului tipm, etc), sintetizati in indicatori ca :-rata profitului,
productivitatea muncii, productia la 1 mimlion capital fix, volumul desfacerilor de marfuri
la 1 milion capital fix, investitia specifica, coeficientul de eficienta economica a investitiei,
etc.
Un alt criteriu de clasificare al indicatorilor, il constituie nivelul la care se fac
evaluarea si analiza economica care cuprinde indicatori ca :
1.-Indicatori calculati la nivel macroeconomic - si care se refera in principal la
evaluarea efectelor economice - ale intregii economii nationale (produs national
brut ;produs national net annual ;produsul intern brut sau net ;produsul global brut, etc) sau
la evaluarea resurselor consumate (valoarea investitiilor, consumul dintr-o anumita
resursa.etc) si a eficientei acestora -(produsul national net la 1 leu investit ;-produsul
intern brut sau net pe cap de locuitor, etc )
- 46 -

2.-Indicatori calculati la nivel microeconomic , unde se ontilnesc

indicatori, de volum sau de eficienta economica ce caracterizeaza realizarile unitatii
economice sau o activitatea oarecare(valoarea productiei, numarul de salariati, productia la
1 milion capital fix, etc)Indicatorii din cadrul acestei clasificari, mai pot fi grupati si in :
@-indicatori cu caracter general, -care sint comuni fiecarei sfere de
activitate(productie, comert, investitii, etc)
@-indicatori de baza-care sint diferiti in functie de obiectul analizei, (rata
rentabilitatii, productivitatea muncii la 1 mil capital fix)
@-indicatori specifici-care prezinta anumite particularitati, in functie de sfera de
activitate, ramura sau proces ecocnomic(aprovizionare, productie, desfacere, investitii, etc)
@-indicatori suplimentari-care vin sa compare eforturile suplimetarte cu
efectele economice corespunzatoare acestor efeorturisi eficienta economica
suplimentara obtinuta in urma sporirii consumului de resurse
Indicatorii generali ai eficientei economice, caracterizeaza, eficienta de ansamblu a
firmei si a oricarui proiect economic, indiferent de nivelul la care acesta se
realizeaza(atelier, sectie, firma, domeniu de activitate, etc).Acesti indicatori, se pot clasifica
dupa natura obiectului analizei, dupa cum urmeaza :
*-grupa 1-indicatori generali ai intregii activitati economice
*-grupa 2-indicatori ai eficientei economice a factorilor de productie
*-grupa 3-indicatori de structura a resurselor consumate si a rezultatelor
obtinute
*-grupa 1-indicatori generali ai intregii activitati economice
1.-rata profitului(r)-reflecta cel mai bine capacitatea unei societati sau a unei
activitatieconomice de a obtine profit , tinind cont de intregul profit .El mai poate prezenta
si alte forme, cum ar fi- rata rentabilitatii ;-profitabilitatea ;-rentabilitatea
(r) = P / C x 100 sau (r ) = Vn / C x 100
unde :-Preprezinta profitul annual sau pe produs ;-Ccheltuieli anuale de productie
sau pe produs drept profit luindu-se profitul brut sau net ; Vn -venitul net al intreprinderii,
ca excedent de valoare obtinut pri diferenta dintre productia marfa si cheltuielile
efectuate . Prin acest indicator se reflecta totalitatea efectelor finale comparativ cu
totalitatea resurselor consumate , indiferent de natura lor.(umane, materiale, sau
financiare), el putindu-se calcula pe intraga activitate sau pe sortimente-la 100 lei cheltuieli
de productie sau desfacere, etc.Prin urmare, venitul net curpinde profitu societatii
comerciale la care se adauga impozitele si taxele platite de acesta catre stat.De precizat
ca in analizele economice, se ia in considerare, in locul costurilor de productie-(C)
volumul total al capitalului de productie", care cuprinde-capitalulfix si circulant al
societatii : (r) = P / Cf + Cc x 100 (r ) = Vn / Cf + Cc x 100
2.-cheltuieli la 1 mil lei productie(venituri)-cunatifica volumul cheltuielilor ce se
fac ptr obtinerea unei productii de 1 mil lei :- Ca = C / Q x 1.000.000
*-grupa 2-indicatori ai eficientei economice a factorilor de productie-cuprinde
indicatori care caracterizeaza eficienta factorilor de productie ce participa la desfasurarea
proceselor economice(forta de munca ;-capitalul fix ;- materiile prime)
1.- gradul de utilizare al fortei de munca-se exprima prin calcularea
productivitatii muncii(W)W = Q / N, unde : Q -reprezinta valoarea productiei ; N -numarul de salariati,
el exprimind valoare productiei obtinuta in medie de un salariat, sau in functie de timpul
de munca :
- 47 -

W=q/T

sau W = T / q, unde :T=numarul de ore consumate ptr obtinerea

prod
2.-gradul de inzestrare tehnica a muncii-(Z)-care exprima volumul de capital fix
de care se serveste un salariat in procesul de transformare a obiectelor muncii, cu formula :
Z = Cf / N, unde :- Cf -reprezinta volumul capitatalului fix ;- N -numarul de salariati
3.-indicatori care se refera la aspecte privind dinamica, structura si eficienta
utilajelor-cum ar fi :
*-productia la 1 mil lei capital fix(Qf)
Qf = Q / Cf x 1.000.000
*-profitul la 1 mil capital fix(Pf)
Pf = Q / Cf x 1.000.000
4.-indicele de valorificare al materiilor prime(iv)-arata valoarea productiei ce se
obtine la un(1)leu materie prima folosita ptr realizarea intregului volum de
productie sau numai a unui sortiment, prin relatia : (iv) = Q / M, unde M costul materiei
prime consumate ptr obtinerea productiei, sau
*- coeficientul de utilizare al materiilor prime (gs)-exprimat prin raportul in
care se afla cantitatea de materii prime incorporata in produsul finit si cantitatea totala
de materie prima utilizata
(gs) = Gf / Gt, unde :- Gf reprezinta greutatea produsului
finit ;
Gt greutatea bruta a metalelor supusepreluarii.
*- consumul specific de un anumit material (cs)--indicator care serveste la la
adoptarea deciziilor microeconomice in conditiile actuale ale conjucturii economice, dupa
formula :
(cs) = Mp / q, unde :- Mp cantitatea de materie prima consumata dintr-un anumit
sortiment
- q productia fizica obtinuta
*-grupa 3-indicatori de structura a resurselor consumate si a rezultatelor
obtinute Evidentiaza, indicatorii de structura ai resurselor consumate si rezultatele
obtinute
1.-ponderea muncitorilor in numarul total de salariati-(p1)-cu formula :
-(p1) = Nm / N x 100, unde :- Nm-numarul de salariati ;- N- numarul de muncitori
2.-modul de folosire al timpului de munca al salariatilor-cu indicele de
utilizare al fondului de timp(iu), cu formula (iu) = te / td x 100 , unde :- te -fondul de timp
efectiv de lucru ; - td -fondul de timp maxim disponibil
3.-folosirea capacitatilor de productie-cu ponderea capitalului fix activ, in
total capital fix
(f1), cu formula (f1) = CA / Cf x 100, unde CA volumul capitalului fix activ ;
Cf -volumul total al capitalului fix.
4.-indicatori de structura- ponderea materiilor prime din import sau deficitare
in volumul total al materiilor prime(p1), cu formula (p1)= Md / M x 100, unde costul
materiilor prime din import ;-costul total al materiilor prime.
*-ponderea cheltuielilor materiale in cheltuielile totale(p2), cu formula:(p2)=CM / C
x 100, unde :- CM volumul cheltuielilor materiale ;- C cheltuieli totale de productie
*-structura rezultatelor obtinute-cu ponderea produselor de calitate dintr-o
clasa(pc), in valoarea totala a productiei, cu formula : (pc)=Qc / Q x 100, unde : - Qc
valoarea productiei dintr-o anumita clasa de calitate ;- Q productia totala exprimata in lei.
In concluzie, in analiza eficientei economice, acesti indicatori, sint foarte
importanti, deoarece creeaza o imagine generala asupra activitatii pe care o desfasoara
agentul economic, respectiv, investitiile reprezentind suportul material al dezvoltarii
economice, elementul hotaritor in asigurarea modrnizarii, dezvoltarii si restructurarii
economiei nationale, prin ele asigurindu-se nu numai sporirea absoluta a capitalului
- 48 -

fix dar si o imbunatatire structurala a acetuia permitindfabricarea unor produse de

calitate mai buna si cu un inalt grad de complexitate si eficienta.
CURS 4. EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR
ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL
TIMP
A.-Subiecte:
a)-Studiul de fezabilitate al investitiilor-continut, principii
b)-Criterii de analiza in cadrul studiului de fezabilitate
c)- Criterii contabile de alegere a proiectelor(fara actualizare)
d)- Criterii economice de alegere a proiectelor(cu actualizare)
e)- Criterii speciale de alegere a proiectelor
a)-Studiul de fezabilitate al investitiilor-continut, principii
Studiul de fezabilitate al investitiilor, este unul dintre aspectele specifice ale
analizei economice, pe care trebuie sa o efectueze, intreprinzatorii, organismele publice,
expertii si oficile de consultanta.
Inainte de a efectua o investitie, este necesar sa se analizeze mediul economic, si
tehnologic, in care se opereaza, sa se simuleze solutiile tehnice posibile, sa se
previzioneze modalitatile coerente de gestiune.
In alegerea proiectelor de investitii trebuie sa se porneasca, in primul rind de la
optiunea de a face sau nu investitia
Optiunea de a nu face investitia este adesea din p.v economic, cel mai bine de
urmat Solutiile posibile din pv tehnic, economico-financiar, si de gestiune, ce se poate
adopta ptr a se ajunge la acelasi obiectiv final, sint numeroase.
Studiul de fezabilitate al investitiilor, raspunde cerintei de a gasi alternativa cea
mai buna, economic, de pus in practica.
Studiul de fezabilitate, a avut o larga utilizare in planificarea investitiilor publice.
Abordarea a cunoscut insa si o ampla utilizare in analiza investitiilor private, mai
ales in cadrul sectorului agroalimentar.Deci si ptr intreprinderea agricolase cere sa fie
confruntata pe piata, ca oricare alta intreprindere, deoarece teoria economica
esteunivocafara cazuri specifice de referinta.
Importanta acestei analize, este deosebita, iar ea se aplica in faza-exanteanlizeleex-postsint doar simple exercitii care nu au influenta, asupra momentului
alegerii investitiilor.
Studiul de fezabilitatea al unei investitii, reprezinta momentul fundamental in
cercetarea Informatiilor, ptr realizarea confuntarii preventive, intre veniturile si
cheltuielilece se vor realiza in cadrul activitatii la care se refera.Acest studiu are ca
obiect, in ultima instanta, atit bunurile ce trebuiesc produse sau vindutecit si structura
productiva de realizat
Cu ajutorul termenului defezabilitatese exprima, un concept amplu, bazat pe
coordonarea informatiilor privitoare la marketing, finante, si productie.
In evaluarea fezabilitatii, investitorul, va stabili, care sint conditiile de mediu, in care
va functiona viitorul obiectiv, adica, localizarea viitoare, a structurii productive, aceasta
fiind mereu corelata cu procesul productiv de realizat in scopulobtinerii rezultatului
economic doritIn tot acest timp, se va avea in vedereo serie de ipotezereferitoare,
lacomportamentulViitoral sectorului in care se actioneaza, precum si la mersul
economiei in general
- 49 -

Pentru a ajunge la o judecata de fezabilitateeste necesar sa se efectueze

urmatoarele Operatiuni fundamentale:
a.-identificarea caracteristicilor fizice si comerciale ale produsului;
b.-identificarea posibilelor solutii tehnologice ptr realizarea tehnicii instalatiei;
c.-evaluarea punctelor forte si a celor slabe din p.v tehnologic si comercial, ale
produsului si ale viitoarei unitati productive;
d.-stabilirea misiuniiprodusului
e.-identificarea a ceea ce poate fi viitorul sector de piata
In acest fel se va incerca sa se puna in evidenta marimea pietei asupra careia se
va adresa viitoarea unitate productiva.Analiza va trebui sa fie realizata plecindu-se de la
piata mondiala a produsului, resfringindu-se apoi, la cea europeana romaneasca, regionala.
f.-previzionarea vinzarii referitoare la o perioada de timp, suficient de lunga, ptr a
permite evidentierea unui exericitiu mediu
g.-previzionarea venitului totalevaluind interactiunea costuri-preturi-cantitate
produsa;
O investitie este caracterizata, de unele aspecte economice, si financiare ce se
regasesc, in mod independentde tipul de investitie de realizat, astfel:
&-o prima etapa este cea in care avem, o puternica cheltuialace poate sa fie
efectuata si in mod fractionat;
&-o alta etapa importanta este cea in care se recupereaza investitia realizata,
prin intermediul vinzarii produselor obtinute;
&-perioada totala in care este efectuata investitia, si in care aceasta produce,
numita si viata economica a investitiei.
O investitie, poate fi reprezentata ca o marime ce necesita, resurse ptr realizarea
ei(input)si Care apoi produce alte resurse(out put)
O investitie, poate fi reprezentata in functie de parametrul timpConceptul de
dobinda Evidentiaza, ca in ceea ce priveste marimile economice, exprimate in moneda,
aleimput-urilorSi out-puturilorsint importante nu doar prin cantitate, dar si prin
momentul in care fiecare input si outputse produce.Input-urile sint reprezentate de
costuri de invbestitiein timp ce output-urile, sint reprezentate de profituri sau alte
valori.
In scopul reflectarii cit mai corecte a aspectelor caracteristice ale proiectelor de
investitii, studiile de fezabilitate, sint realizate intr-o forma structurata, care sa curpinda
aspecte, cum ar fi:
*-infromatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere
*-informatii despre produse si piete de desfacere
*-aspecte tehnoice si tehnologice de productie
*-aspecte despre conducerea intreprinderii
*-strategiile viitoare posibile
*-varantele dezvoltarii viitoare
*-fundamentarea proiectului de investitii propus
Luind in consideratie aspectele caracteristice, fiecarei ramuri industriale, ale
economiei nationale, o particularitate deosebita o reprezinta continutul studilor de
fezabilitate, in domeniul intreprinderilor agroalimentare.
Asa cum am mai mentionat, principalele destinatii ale investitiilor in
agricultura, sint :
a)-mecanizarea lucrarilor agricole
b)-hidroamelioratiile
c)-realizarea de constructii
- 50 -

d)-infiintarea de plantatii
e)-cumpararea de anilmale
Astfel, caracteristicilor specifice ale acestui gen de investitii, trebuiesc luate
foarte serios in seama, cind se elaboreaza, studiile de fezabilitate, in concordanta si cu locul
pe care acestea il ocupa in contextul agriculturii romanesti.
Lucrarile de amelioratii asa cum se stie, ocupa un loc aparte in strategia manage-riala
a politicii economice a agriculturii romanesti, ea fiind factorul determinat de sporire a
capacitatilor de productie, de redare in circuitul productiv al unor suprafete de teren
nefertile, sau cu particularitati biologige deficitare, contribuind totodata, la dezvoltarea unor
sectoare de prestari servicii colaterale, si implicit la angrenarea in desfasurarea activitatilor a
segmentului socio-uman, si nu in ultimul rind constituie factorul determinant in conservarea
si sporirea capacitatii terenurilor agricole cu potential biologic bun, pentru desfasurarea
activitatilor agricole productive, agroalimentare.
Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza asupra
modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele :
1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra productiei
agricole.In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de desecare si indiguire necesita
investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar in cazul
lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea potentialului
productiv al terenurilor deja puse in cultura.
2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, o parte din teren,
este scoasa din folosinta agricola fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de
ddesecare, este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste
pierderi de teren.
3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,
provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii)
4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o perioada lunga de folosinta fapt
care determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor
lucrari se folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat integral in valoarea nou creata, prin investitii.
5.-De cele mai multe ori, hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor
complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei
De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare,
pt a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele
indiguite, desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste conditii, este
dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroamelioratii, asupra
productiei, fiind totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de influenta celorlalti
factori productivi(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)
6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o
repprofilare a unitatilor agricole.De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii
tehnicoeconomice a productiei de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii
de porumb, lucerna, etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii solurilor, a culturilor, in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa de
irigatii, in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.
7.-Uneori, lucarrile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii
conexe (bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora este
multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel incit este
greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.
- 51 -

Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica

suprafeteloramenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici
manageriale adecvate ptr asigurarea s sigurantei alimentare nationale a populatiei
Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :
Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare
-mii ha- -Tabel nr 1
Nr
Anul Indiguiri
Irigatii
Desecari
Combaterea eroziunii
crt
solului
1.
1944 622, 0
18, 0
358, 0
2.
1950 642, 0
42, 5
368, 1
2, 0
3.
1960 827, 1
199, 6
505, 7
100, 0
4.
1970 1.331, 9
731, 3
1.111, 4
435, 3
5.
1980 1.545, 0
2.301, 0
2.462, 5
1.609, 7
6.
1990 1.545, 0
3.168.7
3.100, 7
2.222, 3
7.
2000 1.545, 0
3.081, 7
2.952, 2
2.133, 0
8.
2004 1.545, 0
3.077, 1
2.950, 5
2.135, 9
Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil
Incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de
aface cu situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte
lucrari,
precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoameliorativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp, izolarea
cotei
irigatiilor din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare, implica
de
asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu indicatorii
fizici
(suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in
expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si un
studiu efectuat de catre Institutul de Economie Agrara acoperind perioada 1961-1985, studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea
investitiilor in diferite sectoare din totalul la nivel de ramura , asa cum rezulta din
tabelul alaturat :
Investitiile in
-Tabel nr 2
Specifica
tie
/M
Investitii
in agricult.
din
care :mecaniza
re
-

agricultura
U

si

principalele

1
9611965

1
9661970

ilrd
lei

7, 5

5, 4

1
9711975

5
1, 5

3
2
- 52 -

1
9861990

1
85, 2

2
9, 3

per.1961-1990

9811985

24, 9

8, 2

in

1
9761980

7, 0

5, 7
1

activitati

1
89, 0

8, 1
2

prod.vegetala,
%
alte
%
prod.animala
hidroameliorati %
i

7, 0
2
0, 1
,5

2
1, 4

2
6, 2

1
0, 0

4, 0
3

7, 5

2
8, 0

2
7, 9

9, 9

8, 5
3

1
1, 8

2, 2

6, 6
2

2
,8

9, 0

2, 9
7

M
ilrd
lei

0, 0

5, 0
6

3, 0

6
6, 2

____________________________________________________________________
_________________________
2-Sursa :Anuarele statistice Inst. de Ec.Agrara Comunicat DCS, privind
realiz.plaan dez.ec.-1981-1985 ;Legea pla dez.agric-1986-1990
In lumina celor prezentate mai sus, aspectele cuprinse in studiile de fezabilitate
in domeniul
hidroamelioratiilor, trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
*-informatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-modul in care agricultura sau sectorul agroalimentar in regiune(societati
comerciale, regii
autonome, producatori individuali, asociatii, etc)
@-volumul productiei fizice si valorice ale zonei(ptr ultimii 5 ani)cu precizarea
ponderii unitatii
respective in total
@-elemente definitorii ale conditiilor naturale din zone(terenul, clima, ecologia,
etc)
@-estimarea valorii terenului, cu precizarea criterului folosit in determinarea
valorii(criteriul
de piata, criteriul de substituire, beneficiilor viitoare)
@-aspecte de legislatie, forta de munca, salarizare, etc
*-informatii despre produse si piete de desfacere
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-datele de identificare
@-organizarea si conducerea firmei
@-descrierea activitatii curente(produse, servicii, tehnologii, echipament, etc)
@-piata interna si comercializarea produselor-actuala si de perspectiva
*-aspecte tehnoice si tehnologice de productie
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:utilajele folosite,
procesul de produc
tie folosit-metodele de udare, echipamentele de udara utilizate, etc
*-aspecte despre conducerea intreprinderii
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: organigrama, cu functii
de conducere
Si executie, structura fortei de munca, fondul de salarii, cuantumul datoriilor la
buget, etc
- 53 -

*-strategiile viitoare posibile-situatia economico-financiara a

intreprinderii(programul de productie, realizari, calitatea productiei, deficiente, mijloace
circulante, mijloace fixe, forta de munca,
capitalul soicial, surse de finantare, cifra de afaceri, valoarea adaugata, etc)
*-variantele dezvoltarii viitoareAceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-pormovarea unei strategii ptr dezvoltare ptr viitor(schimbari ale structurii de
productie si
produse, implicatii ale consumurilor specifice asupra productiei, colaborari interne si
externe,
investitii necesare, lichidarea utilajelor si activelor fixe disponibile,
*-fundamentarea proiectului de investitii propus
Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:
@-analiza economico-financiara- cu calcularea indicatorilor specifici-rata de
rentabilitate
financiara si economica, venitul net realizat, fluxul de venituri si cheltuieli, cursul de
revenire
net actrualizat, previziuni financiare, balanta valutara a unitatii, avabtaje
necuantificabilelocuri de munca, protectia mediului, prezentarea aspec telor sintetice tehnologice,
economie si
financiare, organizatorice si de conducere;evidentierea principalelor restrictii de
capital, compe
tenta profesionala, gestiune, aprovizionare, rezultatele economice previzionate a se
obtine, aprecieri
asupra oportunitatilor de privatizare, analiza sensibilitatii investitiilor si a riscului
acsetora, etc)
b)-Criterii de analiza in cadrul studiului de fezabilitate
In practica, se utilizeaza, mai multe criterii de analiza a investitiilor in functie
de impor
tanta decizieice trebuie luata, de specificul investitieideexperienta
analistuluietc
Aceste criterii, pot fi utilizate, atit separat cit si impreuna, ptr o mai buna
fundamentare
a deciziilor de investitii.
In analiza efectuata printr-un studiu de fezabilitate, asupra unei investitii,
criteriile cele mai
Utilizate sint, urmatoarele:
a.-criteriul clasic
b.-criteriul fluxurilor financiare
c.-criteriul probabilisteic
a.-criteriul clasic
Acest criteriu se sprijina, pe o analiza, statica(fara a lua in considerare
factorul timp)
Si se poate realiza prin 3 procedee, dupa cum urmeaza:
- 54 -

*-in termeni de venit- Bfp = Bfa > Km x i, unde- Bfp-este beneficiul funciar
post investitie
Bfa -este beneficiul funciar ante investitie; Km -este costul investitiei la sfirsitul
executiei;
i-este rata dobinzii aferente capitalului investiti
Prin acest criteriu se realizeaza o comparatie intre sporul de beneficiiobtinut
ptr
efectuarea investitiei, si costul efectival efectuarii investitiei respective,
indeplinirea relatiei,
sugerind ca investitia poate fi efectuata, fara a exista posibilitatea in conditii normale
de a se
obtine pierderide pe urma ei.
*-in termeni de valoare totala-Bfp / i2 (Bfa / i1) > Km, unde: Bfp / i2
-reprezinta valoarea
totala a bunului dupa investitie; Bfa -reprezinta valoarea totala a bunului inainte de
efectuarea
investitiei; Km -reprezinta costul investitiei la sfirsitul executiei;
Acest criteriu face comparatia intre sporul de valoarepe care il cunoaste un
bun, (acesta
putind fi un utilaj supus modernizarii, un teren ameliorat, o intreprindere, in cadrul
careeia s-au
facut investitii), in urma efectuarii unei investitiisi costul total al investitie la
sfirsitul
realizarii ei, indeplinirea relatiei, sugerind ca investitia poate fi efectuata.
*-in termeni de rata de fructificare-(Bfp Bfa) / Km > i-indicator, care
determina raportul
intre, efecteleobtinute in uurma realizarii investitiei, sieforturile realizate ptr
efectuarea ei,
fiind un indicator de eficienta.Daca acest raport este mai mare decit, rata medie a
dobinzii
aferente capitalului investitatunci investitia se justifica economic.
b.-criteriul fluxurilor financiare
Studiul de fezabilitate, deriva din aplicarea tehnicii de evaluarecu ajutorul
tratamen
tului fluxurilor financiare.In teoria financiara, economistii au sintetizat acest
mecanism, in
functie de momentul in care se realizeaza fluxurile(input-output), avind astfel 4
tipuri de astfel
de investitii.Aceasta clasificare are la baza, aspecte temporale, si cantitative,
modalitatile prin care
se realizeaza costurile si veniturile, clasificare ce cuprinde:
#-investitii de tippoint input-point output(PIPO)-in cazul in care este
prevazut un unic
cost initial si un unic venit final
#-investitii de tippoint input-continuous output(PICO)-in cazul in care este
prevazut un
unic cost initial si un fulx de venituri pe toata durata functionarii obiectivului
- 55 -

#-investitii de tipcontinuous input-point output(CIPO)-in cazul in care este

prevazut un
flux de costuri si un unic venit final
#-investitii de tipcontinuous input- continuous output(CICO)-in cazul in care
este prevazut
unflux de costuri si un flux de venit pe toata durata de functionare a investitiei
In momentul in care un investitor, decide sa investeasca, el poate alege, dintrun nr de investitii posibile.Instrumentele ce permit, alegerea si atribuirea unui rezultat
fiecarei alternative, formeaza
asa numitelecriterii de alegerePe
linga aceasta, fiecare investitie, este
caracterizata, fie de un
singur moment de angajare al resurselor, fie de o perioada in care sint
achizitionate resursele
In ambele cazuri, resursele pot fi exprimate in termeni monetari.Oricum ar
fi, out-put
-urile, ce rezulta din capitalui investiti, se spera a fi mai mari decitresursele
monetare angajate
Investitia este acum definita ca osuccesiune de plati(input) si de
incasari(output), ce pot fi
reprezentate de fluxuri ce datorita faptului ca se refera la o disponibilitate financiara,
sint denumite
fluxuri finainciare
Tehnica de analiza consta in actualizarea acestor fluxuri la un anumit
moment dat, ptr a
vedea , daca rezultatele sint pozitive sau negativeiar daca sint mai multe variante
de investitii,
fluxurile reprezinta un criteriu de alegere a investitiilorpreferindu-se, investitia
care produce
un rezultat pozitiv, cit mai mare, dupa insumarea tuturor fluxurilor in momentul
actualizarii.
c.-criteriul probabilisteic
Pe baza acestui criteriu, se admite ca si fenomenele economice, pot fi
analizate in ceea ce
Priveste evolutia lor, trecutaptr a se determina printr-un calcul de
probabilitatecare va fi
Va fi comportamentul lor in viitor.Astfel vor fi alese acele investitii ptr care
rezultatele arata
Carsicul de nerealizareeste mai mic, sau cele ce au oprobabilitate de obtinere a
unor rezultate
Maxime, cit mai mari.
Pentru exemlificare, cele doua faze de proiect si de exploatare a investitiei in
agricultura,
nu sint metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca
analiza eficientei productiei agricole, in perimetrele date in folosinta verifica, dupa aceeasi metoda,
indicatorii
tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop
evaluarea eficientei economice la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea
- 56 -

fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor

variante
de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor
hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila
organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor
existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de
fiecare
data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai, irigatiile
au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele investitii de prestigiu intilnite si
alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa
demonstre
ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de
resurrse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar
preocuparea
ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.
Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a
agriculturii in asa-zis regim irigat pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in
care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat
parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.
Perioada de timp, in care obiectivul, dupa ce a fost executat, receptionat si pus
in functiune,
este utilizat conform destinatiei sale, asigurindu-se recuperarea capitalului investit si
obtinerea
unui susrplus.Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului
si pina la
scoaterea din uz, datorita uzurii fizice si morale, a capitalului, fix.In cadrul sau
capitalul fix, realizat
este de regula supus amortizarii prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de amor
tizare(liniara, progresiva, regresiva).Estimarea duratei de viata a investitiei pare la
prima
vedere o problema relativ simpla.Aceasta deorece in economia centralizata, ea se
redu
cea la preluarea duratelor normate de functionare ale diferitelor categorii de mijloace
fixe, durate fixate prin lege.In realitate, problema nu este asa de simpla, deoarece se
pot
utiliza mai multe criterii de stabilire a duratei de viata a investitiei.Criteriile pot fi
tehnice si economice.Criteriile tehnice, ne indeamna sa identificam durata de viata a
unei investitii cu durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului .La rindul
sau, durata fizica este determinata de conditiile tehnice de exploatare(intensitatea
utilizarii)dar si de anumite conditii juridice(ex-constructia unui imobil pe un teren
obtinut prin concesiune pe o durata limitata).Criteriile de ordin economic, implica
asimilarea cu durata de utilizare economica a obiectivului respectiv cu intervalul
de timp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din veniturile obtinute prin
exploatarea productiva a investitiei.Practic determinarea duratei economice este
destul
de relativa, deoarece rentabilitatea investitiei se afla sub incidenta mai multor
factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schimba, costurile la
fel).
- 57 -

Relativitatea determinarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul

previziunii
este mai indepartat.De aceea ptr proiectele de investitii, cu durata mare de exploatare
(30-50 de ani), se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati sa se faca
pe
o perioada mai scurta(10-20 ani)numita orizont economic al firmei urmind ca
venturile ulterioare aceste perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei.
Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei exista si alte conceptii.ca de
exemplu :-durata de viata fizic normala a investitiei ;-durata de viata tehnologica ;
-durata de viata a produsului pe piata ;
De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai
calculeaza si anumiti indicatori suplimentari , ce intervin in caracterizarea
eficientei
investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de
lucrari.De exemplu, la amenajarile ptr irigatii , se folosesc, indicatori ca :
*-randamentul sistemului de irigatii;
*-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;
*-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;
*-consumul de materii specifice, etc
c)- Criterii contabile de alegere a proiectelor(fara actualizare)
Alegerea proiectelor de investitii, are la baza criterii diferitein functie de
natura proiec
telor si de capacitatea investitorului
Un criteriu este de fapt o caracteristica investitioanala, in mod obisnuit
masurabila, care per
mite ordonarea proiectelor sau a variantelor de proiect.Aparent criteriul nu poate fi
formalizt decit
prin capacitatea proiectelor de a aduce profit.
Rentabilitatea masurata, in sens absolut, prin beneficiu sau relativ, prin
rata rentabilitatii
Devine, astfel criteriul de bazain alegerea proiectelor.Si totusi, problema
criteriilor de alegere, a
proiectelor, nu este o solutie simpla, ea fiind influentata de o seriei de factori, dupa
cum urmeaza:
*-exista proiecte de investitii, care nu produc profit, sau nu produc profit
imediat.Este cazul
proiectelor sociale, si culturale.In aceeasi categorie, se incadreaza si proiectele prin
care intreprin
derea isi propune, un obiectiv strategic, (cistigarea unui segment de piata, eliminarea
sau atenuarea
efectelor econcurentei)
*-chiar si rentabilitatea nu este o marime unica, usor de determinat, care sa
transeze, definitiv,
ordinea proiectelor.Pornind de la aceste consideratii, criteriile de alegere a
proiectelor, pot fi
grupate astfel:
- 58 -

&-criterii subiective-bazate pe intuitie si fler.De fapt, avem de aface, cu

aspecte psihologi
ce ale alegerii si nu cu ceea ce numim criterii.
&-criterii contabile-bazate pe evaluari directe ale rentabilitatii in diferitele
sale forme,
fara a considera esalonarea in timp a incasarilor si platilor
&-criterii economice-prin care se estimeaza retabilitatea , tinind cont de
esalonarea incasarilor si platilor si de influenta decalajelor temporale diontre acestea.Acesta criterii
mai sint
numite si actualizate
Considerate, a avea un caracter relativ in aprecierea calitatii
proiectelorcriteriile contabile
Au o foarte mare utilizare practica.Ele prezinta avantajul simplitatii de determinare si
interpretare.
In mod obisnuit, aceste criterii, se reduc la corelarea, in diferite modalitati, a
incasarilor si
Cheltuielilor, si se concretizeaza in urmatoarele forme:
a)-incasarea specifica-care apare ca un criteriu rudimentar, atunci cind este
determinata ca
raport, intreincasarile totale sau anuale, brute sau nete si totalul investitiilor, cf
formuleiD
D
Suma -Pt / I-pentru-incasarea bruta, sau ( Suma -Pt / I) 1-ptr-incasarea neta,
sau
1
1
D
ptr, incasarea specifica anuala-( Suma -Pt / D x I) Practic acest criteriu nu
furnizeaza elemen
1
te corecte de apreciere a calitatii proiectelor.
b)-rata rentabilitatii investitiilor-criteriu cunoscut si sub denumirea de
randamentul
contabilsaucoeficientul eficientei investitiei, si care apare ca raport,
intrebeneficiul contabil
si valoarea investitei, cf formulei- r = Bc / I-Aparent simplu, acest criteriu,
necesita, unele
precizari privind modul de calcul al beneficiului contabil, care poate fi unul al
exercitiului finan
ciar bugetar, sauunul mediu annual sau global.Astfel daca la nivelul unui
exercitiu(t)incasarile au
nivelul(Pt), iar platile(cheltuielile de exploatare)nivelul(Ct), diferenta Pt Ct,
furnizeaza, rezul
tatul brut al exercitiului (Bbt).
Deducind amortizarea, (Azt), din acest beneficiu, se obtine rezultatul net de
exploatare
(Rnt = Bbt Azt), care se foloseste ca baza de calcul la impozitul pe profit(Imt)
- 59 -

Ca o concluzie, nivelul beneficiului contabil este puternic afectat prin politica

de amorti
zarea firmei.
c)-termenul(perioada) de recuperare-se utilizeaza cind in alegeerea
proeictului accentul
cade pe trezorerie si lichiditatemoment in care, perioda de recuperare, a
investitiei, pare a fi cel
mai bun criteriu de alegere, cu precizarea ca cel mai bun proiect este acela, care
permite recupe
rarea cea mai rapida a investitiilor alocate.Baza recuperarii rezultatului brut de
exploatare,
este diminuat cu impozitul sau corespondentul contabil al acestuia, dat prin suma
beneficiul contabil si amortizare(CFnt = Bbt Imt = Bct + Azt)-In forma
implicita, perioada de
recuperare, apare astfel la limita egalizarii investitiei avansate cu marimea cumulata
a cash-flowT
ului incepind cu momentul punerii in functiune.(I =SumaCFnt)-( CFnt -fluxuri
anuale nete)
1
T-termenul de recuperare, este: T = I / CFn
Criteriul ramine insa tributar unora din limitele care apar ptr toate criteriile
neactualizate:
*-nu considera modul de esalonare in timp, a fluxurilor de incasari si cheltuieli;
*-neglijeaza efectele ce se produc dupa recuperarea investitiilor;
*-avantajeaza proiectele care permit acumularea rapida a capitalului in raport cu
acelea la care
capitalizarea se realizeaza pe perioade lungi.
To
In forma actualizata, termenul de recuperare se calculeaza astfel(Io = SumaBt)
1
d)- Criterii economice de alegere a proiectelor(cu actualizare)
Cea mai importanta limita a criteriilor contabile este imposibilitatea
acestora de a consi
dera esalonarea in timp a valorilor investitionale.Acest aspect este deosebit de
important in
alegeerea proiectelor.Exemplu:
-- mii ron -Varianta Investitii
A
B
C

200
1.000
600

Beneficii nete
(anii 1-2)
100
200
100

Beneficii nete
(an 3)
100
200
50

Beneficii nete
(ani 4)
200
50

- 60 -

Beneficii nete
(an 5)
200
300

Beneficii nete
(an 6)
200
400

Termenul de recuperare este de 2 ani, ptr varianta A, 5 ani ptr b si 5, 33 ani ptr
varianta C.
Se prefera varianta A, cu termen minim de recuperare, dar variantele B si C, ofera
beneficii supli
mentare superioare dupa recuperare.Rata rentabilitatii este de 5o% ptr A si B, si
numai de 25%
ptr C, desi aceasta are totusi si beneficiul suplimentar, cel mai important dupa
recuperare
(900-600 = 300 mii ron).Beneficiul suplimentar, dupoa recuperarea investitiei, nu
este nici el
un criteriu care sa tina cont de esalonarea valorilor, Singurul mod de apreciere al
esalonarii este
utilizarea metodei actualizarii, cu calcularea de indicatori cum ar fi:
a)-valoarea neta actualizata(VNA);
b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA);
c)-rata interna de rentabilitate(RIR)
a)-valoarea neta actualizata(VNA);-numita si valoarea de capital de
F.Lutzgoodwill
se calculeaza prin insumarea algebrica a incasarilor si platilor actualizate,
induse prin
proiect de la executie pina la incheierea duratei de viata a investitiei.
d
D-t
-t
VAN = - Suma It(1+i ) + Suma(Pt Ct)(1+i )
1
b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA);-reclamat de existenta anumitor
proiecte publice,
care, nu pot avea ca scop obtinerea de profituri.Aceasta idee de echivalare a
cheltuielilor este susti
nuta de faptul ca investitiile apar sub froma uneoi cheltuieli unice, recuperabile
ulterior, prin
amortizare.la nivelul intregii perioade de viata a unui proiect, cheltuielile aferente
realizarii
si exploatarii unui proiect pot fi :
D
D
-t
d
d-t
(CE) = Suma Ct +I, iar (CEA) = Suma Ct(1 +i) + Suma It(1+i )
1
1
1
unde: CE -cheltuieli totale echivalente; Ct -cheltuieli de exploatare(fara
amortizare)in anul (t);
I -valoarea investitiilor necesare realizarii proiectului;(Cet = Ct + I / D)
Criteriul CEA nu poate fi aplicat decit ptr ordonarea variantelor, cea mai buna
fiind aceea
care realizeaza CEA sa Cea minim.

- 61 -

e)- Criterii speciale de alegere a proiectelor -consta in alegerea proiectelor care

angajeaza in
proportii importante schimburi pe baza de devize(import export).Practic aceasta
situatie este
particulara, si rridica probleme de solutionat ptr sistemele care nu opereaza direct cu
o moneda
nationala, direct convertibila sau ea insasi o valuta forte.Ptr astfel de proiecte,
criteriile de alegere
trebuie sa surprinda si masura in care relatia import-export, contribuie sau nu la
cresterea valroii
frimei, respectiv la cresterea bogatiei proprietarilor(actionarilor).
Dintre criteriile cele mai cunoscute enumeram:
*-cursul de revenire brut la export
*-cursul de revenire net la export
*-cursul de revenire echivalent(CRE) = (Ce + Ie x 1 / D) / PE
Ce -costul productiei anuale exportate; Ie -valoarea investitiei aferente exportului;
PE -pretul extern obtinut din export in valuta cu conditia de franco frontiera romana
sau FOB,
portul romanesc de incarcare.Relatia poate fi considerata ca pct de plecare in
cuantificarea unor
criterii mai corecte asa cum este testul BRUNOcalculat cf formulei:
d+D
rvn = Suma Ct + It Pit /
1
t
(1 + I)
d+D
Suma Pvt Ivt Cvt
1
t
(1 + I)
Unde:-Ct-cheltuielile de exploatare ale proiectului in anul(t-in lei)
-It-investtitiile realizate ptr proiect in anul (t- in lei)
-Pit-incasarile din vinzarea productiei pe piata interna, in anul(t-in lei)
-Pvt-incasarile valutare din exportul realizat de proiect in anul(t)
-Ivt-investitiile necesare proiectului in anul(t), asigurate prin import valutar
-Cvt-cheltuielile de exploatare acoperite prin import valutar in anul(t) ptr
exploata.proiect.
f)-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect
In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus
proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico economici de exploatare deosebit
de
optimisti si anume- amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit
mai scurt si mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut
Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute
In limita unor normative de o extrema zgircenie -asigurau pragul de eficienta
Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce
- 62 -

 mentinerea nivelului de rentabilitate necesar promovarii proiectelor s-a facut in

special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de
exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect, evolutia indicatorilor de
eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in periodad de
dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat, dupa cum urmeaza :
Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de
irigatii -Tabel nr 3
N
Specificatie
U
Perioada
Perioada
1
r
/M
de proiectare
de proiectare
981C
-inainte
-dupa
1989
rt
de 19811981(1981-1989)
<1981%1
Valoarea
L
3.714
7.6
204, 7
. prod.inainte de amenaj
ei/h
05
a
2
Val prod, dupa
L
9.077
17.7
193, 1
. amenajare
ei/h
24
a
3
Spor de productie
L
5.465
10.1
185, 2
. valoric
ei/h
19
a
4
Cheltuieli inainte
L
2.344
5.6
240, 7
. de amenajare
ei/h
43
a
5
Cheltuieli dupa
L
5.600
11.5
209, 6
. amenajare
ei/h
27
a
6
Cheltuieli
L
3.256
5.8
186, 4
. suplimentare
ei/h
84
a
7
Venit net inainte
L
1.370
1.9
143, 2
. de amenajare
ei/h
62
a
8
Venit net dupa
L
3.477
6.1
168, 5
. amenajare
ei/h
97
a
9
Venit
net
L
2.107
4.2
183, 6
. suplimentar
ei/h
55
a
1
Investitia
L
17.330
45.
264, 3
0. specifica
ei/h
800
a
- 63 -

Durata
1. recuperare

de

8, 2

ni

10,
8

131, 7

Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi

majorat la produse agricole, inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de
contracta
re, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica
proiectata, rata de rentabilitate scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata
de
62, 1%, in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere , mai
mare
a cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice.
Aceasata situatie a fost acceptata nu numai de proiectanti, dar si de alti factori
implicati in fundamentarea parametrilor de eficienta economica :cercetare, organe si
organisme tehnice, economice, administrative, guvernamentale, etc.De altfel nu
numai
proiectele, dar si datele de intrare :productii medii , structura cheltuielilor, nivel de
cheltuieli consumuri specifice, erau supervizate de factori de decizie de partid din
teritoriu, sau organisme centrale.Din acest p.v, daca ptr proiectele intocmite in prima
etapa(inainte de 1980) au fost introdu-se in calculele de fundamentare economica
g)-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare
Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de
investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori in faza de exploatare , a
investitiei,
nu exista diferente de principiu.Situatia se complica, insa deoarece investitia este
protejata intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa
completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti
producatorul agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in sistemul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ;
retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint
gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale
RAIF.
Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare
parte-si
cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se
regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce
inseamna
ca o analiza cauzala efect-efort , nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind
intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari
servicii,
cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3
apa)
in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de
analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita
- 64 -

pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca
intreprinderile respective, furnizaoare de apa , sint subventionate de stat ptr 65-75%
din
volumul cheltuielilor acestora.
O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri
butie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile
suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde
se
obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula efcienta investitiilor
in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit
aici
se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de
exploatare.
Ca o concluzie, in faza de proiectare, s in primul rind, in amenajari ptr
irigatii apar rentabile.In faza de ecploatare insa, cel purin la nivel de sistem
hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica,
proiectati
nu s-au reprodus.
Voi exemplifica, aceasta cocluzie, print-un exemplu, de analiza a parametrilor
de
eficienta econiomica a investitiilor in irigatii in Complexul Carasu(jud.Constanta)
comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet.

Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din

jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 4
N
Specificatie
Eficienta
de
Efic de
Efic de
r
ansamblu a irigatiilor ans.irigatii
ans.irigatii
c
(sisteme+unit.agric)-Ven
rt
Prod.Valorica
Chelt.de
it netproductieA
Proiectari
in
. per.1970-1972
1
Peri.de
baza
4.690
3.043
1.647
. neirigat-67-70
2
Proiectari
in
9.063
5.585
3.478
. complex Carasu
3
Media-85-878.155
10.958
-2.803
. realizari
4
Realiz.comp.cu
173, 8
360, 1
. per.de baza%
5
Realiz.comp.cu
90, 0
196, 2
. proiect
%
B
Proiectari
in
- 65 -

.
6
.
7
.
8
.
9
.
1
0

per.1983-1985
Peri.de
baza
neirigat-67-70
Proiec.sistHirsova, Sinoe, Top
Media-85-87realizari
Realiz.comp.cu
per.de baza%
Realiz.comp.cu
proiect
%

4.190

3.178

1.012

13.279

9.146

3.133

4.456

8.320

-3.864

106, 3

261, 8

33, 6

91, 0

In perioada anterioara introducerii irigatiilor, valoarea productiei vegetale obti

nute de unitatile agricole, incluse in perimetrul sistemului era de 4.680 lei/ha, iar
volumul mediu al cheltuielilor de 3.043 lei/ha, veniyul net calculat prin diferenta
fiind
de 1.647 lei/ha.Prin proiectul de amenajare a compexului Carasu, s-a preconizat,
obtine
rea unitatilor agricole din perimetrul amenajat a unei productii valorice medii pe
structura de 9.063 lei/ha, cu un volum de cheltuieli de 5.585 lei/ha, si un venit net calculat
de
3.478 lei/ha.In aceste conditii, ar fi urmat sa se obtina un venit net suplimetar de
1.831
lei/ha, care ar fi permis recuperarea investitiei in 8-9 ani.Fata de datele proiectate, sau
obtinut in perioada 1985-1987, in medie :productie valorica de 8.155 lei/ha(90%)fata
de nivelul proiectat)un volum al cheltuielilor de productie de 10.958 lei/ha(96.2%
mai
mult decit nivelul proiectat), reziltind un efect nehativ de 2.803 lei/ha.
In aceste conditii, nu numai ca nu s-a obtinut un beneficiu suplimentar care sa
permita recuperarea cheltuielilor de investitii, dar intreaga productie vegetala a zonei
a
trecut in domeniul economic negativ.Zece ani mai tirziu-1983-1985, au fost
proiectate
extinderi ale unor sisteme hidrotehnice(Hirsova, Sinoe, Topalu)cu investitii specifice
sensibil mai mari.Astfel ca ptr a se ajunge la un efect economic pozitiv, in faza de
proiectare a fost preconizata o valoare a productiei agricole mult mai mare si anume
de
13.279 lei/ha, urmind sa se obtina un venit net suplimentar de 4.133 lei/ha.Terenul pe
care s-au aflat amenajarile in acest din urma caz, fiind de o favorabilitate inferioara,
sporul valoric obtinut a fost foarte mic, astfel ca in perioada analizata s-a obyinut o
pro
ductie valorica de numai 4.456 lei/ha, cu un volum de cheltuieli de 8.320 lei/ha,
pierde
rile inregistrate fiind de 3.684 lei/ha.se poate afirma ca nerealizarea parametrilor
proiec
tati la randamente si preturi insotite de o depasire spectaculoasa a cheltuielilor(2, 5-3,
5
- 66 -

ori)fata de nivelul proiectat, au concurat la o evolutie negativa a eficientei economice

a
productiei agricole comparativ cu perioada anterioara introducerii irigatiilor.
Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in
Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ
catorul agricol .In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de
decizie
de la cel mai inalt nivel, lucrari mult mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul
poligon
experimental Abrud, judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja
rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o supra
fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea
vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau
754, 6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit
amenaja
rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta
in
treapta, ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor, pante
longitudinale spre mijloc, decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un rebut .

CURS 5. LICENTA ECOMICA A INVESTUTIILOR

DETERTMINAREA NECESARULUI DE DE FINANTAT
Subiecte: A.-Mijloacele de finantare:
a)- Autofinantarea
b)- Cesiunea de active imobilizate
c)- Mobilizarea resurselor interne
d)- Cresterea capitalului
e)- Finantarea prin anagajamente la termen
B.-Alegerea mijloacelor de finantare a investitiilor
f)- Restrictii in probleme de finantare
g)-Criteriile de alegere a finantarilor
C.-Modele macroeconomice
a)- Autofinantarea
Realizarea oricarei investitii, implica asigurarea resurselor
financiarenecesare.
Indiferent cit de tentant este un proiect de investitii, in ultima instanta, el va
trebui
Confruntat cu posibilitatile de finantare existente.
- 67 -

In economia de piata, este caracteristica, aautonomia gestiunii resurselor de

investitii
Aceasta, presupune ca fiecare agent economic, fiecare intreprindere, sa-si constituie
fondurile
Necesareprin utilizarea mijloacelor propriisau prin apelarea la
imprumuturicautind
totoodata ca sumelerespective sa fie, cit mai efficient utiliazate
Finantarea sau mai bine zissituatia financiaraa investitorului, apare astfeel
ca
o variantacare nu trebuie nicicum omisa din analiza proiectelor de investitii;;
Fiind apanajul functiei financiarea intreprinderii, decizia de finantare, a
investit
tiilor, este considerata de catre specialisti, ca o decizie financiara strategica
In acest sens ea urmeaza altor decizii financiare strategice si anume,
decizia de
investitiisidecizia de stabilire a structruii capitalului.
Deoarece, vizeaza acoperirea financiaraa unor nevoi de fonduri de lunga
durata
Finantarea investitiilor este considerate ca o finatare pe termen lung
Ea se reflecta indeosebi la asigurarea capitalurilor necesare realizarii
investitiilor
Prograamate, problema care are o influenta deosebita asupra evolutiei viitoare a
intreprin
derii.
Determinarea necesarului de finantat(sau a necesarului de fonduri)implica
utilizarea
unor instrumente de planificare financiara, denumirile sub care apar, ca si
formatul lor
sint foarte diferite:
-planul de investitii si finantare;
-planul de investitii;
-bugetul de investitii;
-bugetul de capital;
-tabloul de finantare previzional;
Indiferent de denumirea instrumentului de planificare financiara, acesta se
prezinta
Sub forma unei balante, cu doua componente
In prima parte, sint previzionate-cheltuielile de investitii anuale-, pe o durata
de
3-5 ani, iar in a doua parte, sint previaionateresursele de finantareptr aceeasi
perioada de
timp.O structura orientativa a planului de investitii, este redata mai jos:
N

Indicatorii

nu
l

c
rt

A
nu
l

1A

UTILIZARI(CHELTUIELI)
- 68 -

A
nu
l

2-

A
nu
l

3-

A
nu
l

4-

otal
-

5-

.
1

Investitii ramase de execuatat

Investitii noi in imobilizari

*
*
*
3

Terenuri
Constructii
Mijloace tehnice
Necesar de fond de rulment

Alte nevoi de fonduri

.
.

.
.
*
*
*

Cheltuieli de formare personal

Credite
Rambursari imprumuturi pe termen
mij.si lung
5
Investitii financiare
.
*
*
6

Participatii
Plasamente
TOTAL UTILIZARI

Indicatorii

nu
l

c
rt

A
nu
l

1B

RESURSE INTERNE

Capacitatea de autofinantare

Excedent de fond de rulment

Sume din lichidarea activelor fixe

TOTAL RESURSE INTERNE

SOLD NECESAR( 6 9 )

SOLD CUMULAT

.
.
.
.
.
0.
- 69 -

A
nu
l

2-

A
nu
l

3-

A
nu
l

4-

otal
-

5-

1.
C

RESURSE EXTERNE

Cresterea capitalurilor proprii

Imprumuturi pe termen mijlociu si lung

*
*
1

Credite bancare
Imprumuturi obligatare
TOTAL RESURSE EXTERNE

.
2.
3.

4.
1

SOLD ANNUAL
5. PERMANENT
1
SOLD CUMULAT
6.

DE

FINANTARE

Utilizarile de fonduri, include in principal cheltuieli de investitii propriu-zise.

In mod necesar, la acestea se adauga, si anumite cheltuieli care rezulta din
deciziile
anterioare de investitii(investitii ramase de executat)precum si necesarul suplimentar
de
fond de rulment si alte nevoi de fonduri.
Finantarea pe termen lung, a intreprinderilor presupuneacoperiorea unor nevoi
de
Fonduri cu caracter permanent sau ptr perioade mari de timp.
In functie de conditiile concrete ale intreprinderilor si de situatia pietelor
financiare,
se pot utiliza mai multe mijloace de finantare
Orice investitie, urmareste sa aleaga mijloacele de finantare cele mai
convenabile
In privinta nevoilor(suma , durata) si a restrictiilor sale(capacitate de
rambursare, si
de indatorare, garantii posibile, etc)
Pentru a face alegerea cea mia buna, este necesar cunoasterea tipurilor de
finantari
in literature de specialitate, cunoscundu-se diferite clasificari ale mijloacelor de
finantare
a investitiilor cum ar fi:
&-din p.v alapartenentei fondurilorse pot deosebi:
*-finantari din fonduri proprii(autofinantare si cresterile de capital)
*-finantari prin angajamente la termen(imprumuturi obligatare, credddite
bancare,
creditul bail)
&-dupa efortul depus ptr obtinerea lor, mijloacele de finantare, se pot grupa
in:
*-miljloace de finantare interna(autofinantarea, cesiunea de active imobilizate,
mobilizarea resurselor interne)
-miljloace de finantare externa(cresterile de capital, diversele imprumuturi)
- 70 -

Autofinantare-presupune, acoperirea necesarului de finantat ptr dezvoltare din

rezultatele financiare positive obtinute in exercitiile anterioare(profitul net, fondul
de
amortizare
In cursul fiecarui exercitiu financiar, activitatile de exploatare ale intreprinderii
gene
Reaza, anumite rresurse financiare.
O parte din aceste resurse, este distribuita
actionarilor(asociatilor)dreptdividente
Sau remuneratie a capitalului, iar cealalta parte, este pastrata, de intreprindere,
ptr
propria sa finantare, constituind de faptautofinantarea
Pentru a exprima potentialul de autofinantareal unei intreprinderi, se
foloseste
notiunea decapacitate de autofinantare-aceasta reprezentind-totalul resureselor
financiare obtinute de intreprindere, intr-o anumita perioada de timp, adica,
excedentul veniturilor realizate in raport cu cheltuielile platibile, avind in veder si
incidenta fiscala.
De regula, autofinantarea rfectiva, este mai mica decitcapacitatea de
autofinantare, deoarece, nu toate resursele, degaajate de activitatea uintreprinderii
sint
folosite ptr, finantarea interna.Daca din capacitatea de autofinantare deducem,
valoarea
dividentelor, -inclusiv participatiile la profit ale salariatilor-obtinem autofinantarea
efectiva
Pentru determinarea capacitatii de autofinantarein general, se pleaca de la
contul de rezeultate(simbol-121-profit si pierderi), care colecteaza-in credit-toate
veniturile intreprinderii, iar in debit-toate cheltuiielile.
Veniturile-cuprinse in creditul conturilor din clasa7pot fi grupate astfel:
*-venituri, care semnifica intrari de fonduri(vinzarile de marfuri(707).Acestea
reprezinta sume primite sau care urmeaza se fie primite de intreprindere, si care prin
prisma notiunii de autofinantare a investitiilor vor fi numite venituri
incasabile
sau deincasat
*-venituri, care nu reflecta nici o miscare de fonduri, trecuta sau viitoare, adica nu
repre
zinta sume primite sau de primit(venituri din provizioane, subventii ptr investitii
virate la
venituri)-care mai sint numite sivenituri neincasabile
Cheltuielile-cuprinse in conturile din clasa6, la rindul lor se grupeaza in:
*-cheltuieli-plati-care se traduc, prin iesiri de fonduri-(sume varsate sau de varsat)
cum ar fi-cumpararile de materii prime si materiale, cheltuielile cu personalul)
*-cheltuieli non plati-care nu reprezinta de fapt, iesiri de fonduri-amortizarile si
provizioanele, valoarea contabila a activelor cedate.Aoco se impune o precizare.
In cazulcesiunii de active imobilizate, veniturile din operatii de capitlal.
Sumele repective, trebuie evidentiate, separate si de aceea veniturile din cedarea
activelor,
se exclud din capacitatea de autofinantare.
- 71 -

Prin prisma celor relatate mai sus, capacitatea de autofinantarese poate

prezenta sub forma: CAF = VI CP ; sau CAF = RE + CN VN VC ; unde:
CAF = capacitatea de autofinantare
VI = veniturile incasabile(cu exceptia celor din cesiune)
CP = cheltuieli plati
RE = rezultatul exercitiului
CN = cheltuieli non plati
VN = venituri neincasabile
VC = venituri din cesiuni
La incadrarea veniturilor si a cheltuielilor in categoriile de mai sus, pot fi
intimpinate
Unele dificultati si de aceea trebuie facute, urmatoarele precizari:
&-veniturile din productia de imobilizari, evidentiate in conturile-721venituri din
productia de imopbilizari necorporalee-si 722-veeeenituri din productia de
imobilizari
corporale-, ar parea ca trebuie incluse in veniturile neincasabile, de moment ce ele nu
presu
pun, o vinzare(incasare).In realitate, daca intr3eprinderea nu ar realiza aceasta
productie,
de imobvilizari, ea ar trebui sa o cumpere, ceea ce inseamna ca prin productia de
imobilizari,
se face o economie de cheltuialade fonduri, care echivaleaza cu o oincasare.In
consecinta
aceste venturi, se calseaza in grupa veniturilor incasabile sau de incasat.
&-pierderile de creante, (ct-654)daca sint judecate superficial, ar putea fi
incadrate la
cheltuielile non plati.La o analiza mai atenta, se orserva, ca aceste pierderi,
reprezinta, de
fapt, o lipsa de cistig neintrare de fonduri, ceea ce echivaleaza cu o iesire de
fonduri.
Din aceasta cauza, pierderile din creante se trec in categoria cheltuuielilor-plati.
&-In definitive, exista foarte putine venituri neincasabile, si cheltuieli non plati
printre care pot fi amintite:-venituri neincasabile din provizioane, cota parte a
subventiilr
ptr investitii virate asupra rezultatelor, exercitiului financiar;
-cheltuieli non plati-cheltuielile cu amortizarea, si provizioanele, cheltuieli cu
activele
cedate.
Autofinantarea, este in general, influentata de doua(2)categorii importante de
factori,
si anume:
*factori economici-care determinaexcedentul brut de exploatatiesi care se
refera
la:
-vinzarile previzionate(cantitati x preturi);
-cheltuieli de exploatare(materii prime, materiale, combustibil, salarii);
- 72 -

-eficienta combinatiilor productive, din activitatile de exploatare(productivitatea

muncii,
si a capitalului investit);
*-factori financiari-care au in vedere:
-politica de indatorare promovata de intrprindere, care ocazioneaza cheltuieli
financi
are;
-politica de amortizare a capitalului fix, care poate sa incarce in mod diferitcosturile
de
productie, ptr anumiti ani;
-politica de repartizare a profitului intreprinderii prin care se dimensioneaza
volumul dividentelor, distribuite actionarilor.
O relatie de calcul care pune in evidenta influenta factorilor de mai sus, este
urma
Toarea: AF = (EBE CF) x (1 T) + AM x T DD ;unde:
AF = fluxul de autofinantare
CF = cheltuieli financiare
T = rata impozitului pe profit
AM = amortizarea capitalului fix
DD = dividente distribuite
EBE = excedent brut de exploatare
De cele mai multe ori, autofinantareaapare ca o politica financiara
sanatoasa
, si de dorit, din cauza ca ea prezinta unele avantaje reale atit ptr intre prindere cit si
ptr
actionari.Folosind resursele proprii, ptr dezvoltare, intreprinderea, isi asigura o
anumita
independenta finan ciara, si isi ameliorezaza capacitatea de a contracta
datorii.Intr-adevar, autofinantareaeste o conditie necesara ptr obtinerea unui imprumut,
constituind
totodata o garantie si unmijloc de rambursare.Bancvile la acordarea
imrpumuturilor,
analizaeaza incadrarea intreprinderii in anumite limite de indatorare.care ptr
credite pe
termen lung si mijlociu, trebuie sa fie <4-prin compararea datoriilor la termen, cu
capacitatea
de autofinantare: DT / CAF < 4.
Totusi, nu se poate vorbi despre un optimgeneral al politicii de
autofinantare.
In fiecare caz in parte, ea trebuie analizata, infunctie erentabilitateape care o
degaja
profitul reinvestitDaca rentabilitatea proiectelor de investitii, obtinute prin
autofinantare,
este egala cu rentabilitatea ceruta de actionari, politica de autofinantare,
esteneutraptr
intreprindere;Valoarea financiara a intreprinderii creste numai daca rata
rentabilitatii
proiectelor autofinantate este mai mare decit cea reclamata de actionari.
- 73 -

b)- Cesiunea de active imobilizate

Cesiunea unor elemente de active imobilizate poate procura
intreprinderiiresurse financiare
Duarabile.Ea poate avea un caracternormal(vinzari de utilaje uzate )sau
exceptional.
In acest ultim caz, cesiunea rezulta din aplicarea unei politici deliberate de
reinoire si reorien
Tare a activitatilor productive ale intreprinderii, ceea ce adduce sume considerabile.
Din p.v contabil, cesiunea de imobilizari este o operatie de capital.Ea
ocazioneaza
inscrierea in debitul contului de rezultate, al exercitiului financiar, a valorii
neamortizatea
imobilizarilor necorporale, corporale si financiare cedate(ct-6721), iar in creditul
aceluiasi cont, se
inregistreaza valoarea imobilizarilor cedatela prt de vinzare-exclusiv TVA(ct7721)
Contul 6721 este un cont de cheltuieli, dar in acest caz.el nu se traduce
printr-o iesire
De fonduri, (este o cheltuiala non plata)iar contul 7721, este un cont de venituri,
care corespunde
unei intrari de fonduri(este un venit incasabil)dar el este exclus de la capacitatea
de autofinan
tare.Daca in cursul lichidarii activelor imobilizate, intreprinderea cheltuieste ptr
actiuni de demolari, demontari, soratri, transport, etc, aceste cheltuieli se suporta din sumele
obtinute din lichidari, si numaice ramine, constituie resurse optr finantarea investitiilor.
c)- Mobilizarea resurselor interne
Mobilizarea resurselor interne, ptr investitii, spre deosebire de autofinantare, si
cesiune, nu se
poate concretiza intr-un cont la banca.Specificul acestoru resurse, este acela de a se
consuma, pe
masura aparitiei lor, influentind in mod direct, asupra necesarului de finantat.
Mobilizarea resurselor interne, nu este sinonima cu economia de resurse,
dupa cum
imobilizarea resurselornu inseamna risipa sau actiune negospodareasca.
Mobilizarea si imobilizarea apar, numai cu carcater temporarpe parcursul
executarii lucra
rilor de investitii, pe trimester sau pe ani, urmind ca pina la incheierea lucarrilor ele
sa se compenseze.
Cauza aparitiei acestor fenomene, rezida in diferenta dintre valoarea
investitiilor realizate la
un moment dat, si-fondurile consummate , pina la acel moment
Daca valoarea investitiilor, realizate este mai mica, decit suma cheltuielilor
effectuate, diferenta,
Este o imobilizare de rsurse interneconcretizata in stocuri de materii prime,
materiale, utilaje,
- 74 -

Aprovizionate, dar neintegrate inca in obiectivul de investitii, sau in achitarea unor

creditori, furnizori, din perioadele anterioare.
Daca valoarea investitiilor realizate, este mai mare decit cheltuielile efctuate,
atunic diferenta,
Este o mobilizare de resurse, si se datoreaza consumarii storcurilor de materii si
materiale, imobiliZate in perioadele anterioare, sau a unor antreprenori, si furnizori neplatiti, dar aflati
in termen legal
De efectuare a platilor.
Fenomenele de mobilizare de resurse, afecteza atit conturile de activ, la care
cresterea soldului
Reprezinta o imobilizarea de resurse, iar scaderea reprezinta o mobilizare de resurse
prin atragerea
In circuitul economic al acestora, cit si conturile de pasiv, unde orice crestere de
sold, reprezinta, o
Mobilizare(executarea de lucrari pe baza resurselor unor terte persoane-in
subantrepriza), iar o
scaderea a soldului reprezinta o imobilizare(se achita datoria fata de furnizori,
antreprenori, etc).
Practic, determinarea mobilizarilor si imobilizarilor de resurse interne, ptr
investitii, se
poate realiza, pornindu-se de la evolutia preliminata a soldurilor finale, ale
conturilor de avtiv
si pasiv, tinind cond si de precizarea:-mobilizari = -A + P ;-imobilizari = +A P;
unde: -A;+A = reducerea si respective, cresterea de sold a conturilor de activ
+P;- P = cresterea respective, reducerea soldurilor conturilor de pasiv.
O data determinate, mobilizarile si imobilizarile, de resurse interne, vor putea fi
incluse in
Planul de finantare al investitiilor, in scopul stabilirii necesarului de finantat.Suma
totala a mobiliza
rilor estimate, se scade din necesarul de finantat, in perioada respective, iar suma
imobilizarilor se
adauga.
d)- Cresterea capitalului
Cresterea capitalului, este un mijloc de finantare, prin fonduri proprii, ca si
autofinantarea
Deosebirea consta in faptul ca, in timp ce autofinantarea este o finantare
interna-realizata
prin efortul prorpriu al intreprinderii cresterea capitalului, este o finantare
externa prin fonduri
proprii aduse din afara societatii comerciale, de catre actionari
Din acest p.v, cresterea capitalului se aseamana, mai mult cu finantarea prin
indatorare
care este tot o finantare externa.
Inainte de toate, crsterea de capital, este o operatiune juridico-contabila, care
vizeaza transfor
- 75 -

marea structurii financiare a intreprinderii, cu reflecatrea operatiunilor in

contabilitate-a bilantului.
Ea se poate infaptui pe diferite cai:
*-incorporarea rezervelor;
*-conversiunea datoriilor in actiuni;
*-aporturi in natura;
*-aporturi in numerar;
Dintre totae aceste forme, cele mai interesate de luat in calcul, sint cele care
duc la cresterea
de capital prin aport in numerar, ea fiind singura cale de procurare, de noi resurse
financiare.
Conditiile juridice, ale cresterii de capital, sint determinate de:
&-decizia adunarii genmerale a actionarilor;
&-capitalul adus trebuie sa fie integral eliberat;
&-operatiunea trebuie sa faca obiectul unei publicatii mai largi, sau mai restrinse,
in functie de
interesul intreprinderii.
Modalitatile de realizare ale acestei operatiuni sint:
@-emisiunea de actiuni;
@-majorarea valorii nominale a actiunuilor initiale;
@-de regula, noile actiuni emise, sint rezervate cu prioritate ptr actionarii mai
vechei, fiecarei
actiuni atasindui-se un drpet de subscriere care insa poate fi vindut de acestia, altor
actionari.
Consecintele cresterii capitalului sint urmatoarele:
$-sporirea resurselor financiare destinate finantarii investitiilor sau achitarii
datoriilor intrep.
$-aparitia efectului de diluarepe doua planuri:
-diluarea profitului mediu pe actiune, ca rezultat al cresterii numarului de
actiuni;
-diluarea capitalului, adica a puterii de control.
Daca toti actionarii isi exercita dreptul lor de subscriere, atunci repartizarea
cap[italului nu se modiFica, daca insa unii din actionari, nu subscriu, atunci, procentajul de acituni, pe care
il detin, se reduce
si puterea lor de control.
Ca mijloc de finantare, ptr intreprinderi, totusi, cresterea de capital,
prezinta unele
limite, astfel:
#-nu poate fi facuta decit la intervale de timp destul de mari(2-3 ani), in medie;
#-ptr intreprinderile mici si mijlocii, care au un numar redus de actionari, sau
asociati, cresterea de
capital, constituie un mijloc de finantare foarte limitat.
e)- Finantarea prin anagajamente la termen
Angajamentele la termen, sau imprumuturile pot procura investitorilor o serie
de resurse
- 76 -

Financiarecare completeaza resursele obtinute prin celelalte mijloace de finantare

prezentate
Anterior.
In economia de piata, exista o mare varietate de astfel de imrumuturi, pe
termen scurt, mediu
Si lung, avind astfel:
*-imprumuturi participative;
*-imprumuturi obligatare;
*-imprumuturi de la organismele specializate(banci, si alte institutii financiare)
*-creditul bail(leasing)
*-imprumuturi externe, cu garantii guvernamentale, rambrsabile
*-imprumuturi externe nerambursabile, de la instituitii financiare
internationale(FMI, BERD,
BIRD, Banca Mondiala, etc)
*-imprumuturi participative-sau datoriile legate de participatiireprezinta, sumele
primite de ;a alte societati comerciale, care detin titluri de participatie ale unitatii
patrimoniale.
Ele sint assimilate capitalului propriu, participind la cresterea capacitatii
intreprinderii de a
Contracta noi datorii.
Titlurile de participatie, sint de fapt, produse financiare intermediareintre
actiuni si obliga
Tiuni., care mijlocesc obtinerea de catre societati a unor creante de lunga durata si de
ultimo rang
(deorece, in caz de lichidare, imprumuturile participative, nu sint rambursabile, decit
dupa onorarea
tuturor celorlalte creante)
Aceste titluri au urmatoarele carcateristici:
*-durata lor este in principiu nelimitata;
*-se ramburseaza in caz de lichidare, a societatii, din initiativa emitentului, in
conditii prestabilite,
sau la expirarea termenului, care nu poate fi mai mic de 7 ani;
*-remuneratia lor se compune din doua elemente:
-o plata fixa, periodica in functie de rata dobinzii pe piata financiara
-o plata variabila, indexata, cu nivelul activitatii si rentabilitatii
emitentului(cifra de afaceri
rezultatul financiar net, )dar care nu poate depasi 40% din valoarea nominala a
titlului.
*-titlurile participative, nu confera drept de vot, si sint supuse regimului fiscal
propriu veniturilor
obtinute din obligatiuni.
*-imprumuturi obligatare-reprezinta un contract de credit, ptr procurarea
de resurse
financiare, accesibil numai marilor societati pe actiuni si statului.
- 77 -

Pentru a emite un imprumut obligatar, SA, trebuie sa aibe cel putin 2 ani de
existenta, si 2
Bilanturi legal aprobate de organelle fiscale, sa ofere garantii, obligatarilor fie direct
prin intermediul
Patrimoniului propriu, fie indirect prin mijlocirea unor terti(banci, consortii bancare)
Imprumuturile obligatare, sau creditele obligatare, procura intreprinderii,
fonduri pe termen
lung, prin vinzarea, de titluri de credit negociabile catre public, prin intermediul unor
institutii finan
ciare.
Avantajul essential al imprumuturilor obligatare, este acela ca
remuneratia(cupoanele)se
Deduce, din profitul impozabil, facindu-le astfel mai accesibile.
Rolul creditului obligatar, ptr societatile private, este relativ, redus.In schimb
ptr societatile
Care crediteaza, intreprinzatorii privati, pot apela in mare masura la astfele de
imprumuturi.
De regula numai societatile cotate la bursa, pot lansa imprumuturi
ibligatare.
Aceste imprumutruri se concretizeaza in urmatoarele categorii de obligatiuni:
&-obligatiuni simple-reprezinta un simplu drept de creanta asupra intreprinderii
emitente.
Ele au dreptul la o dobinda platita periodic, si la o rambursare la o data cunoscuta
sau nu dinainte.
&-obligatiuni convertibile-prin care obligatarul are posibilitatea sa devina
actionar, cerind conver
tirea in acituni, in timpul unei perioade date.
&-obligatiuni cu bonuri de subscribtie-care sint insotite de bonuri care dau
dreptul obligata
rului, de a subscrie la un prt dinainte fixat.Aceste bonuri fact obiectul unei cotatii
bursiere,
putind fi vindute, de catre detinatori, daca acestia nu sint interesati sa subscrie in
actiuni ale societatii.
*-imprumuturi de la organismele specializate(banci, si alte institutii
financiare)
In completarea resurselor financiare, proprii, intreprinderile pot apela la credite
bancare, de
la banci sau alte institutii financiare-pe termen scurt, mediu sau lung.
De obicei, bacnile se ocupa de creditele pe termen scurt, si mediu, avind
reticente in a-si
Imobiliza capitalurile ptr o perioada indelungata de timp.
Creditarea pe termen lung, este preluata de stat, prin intermediul unor institutii
financiare
Specializate, care adeseori se imprumuta de pe piata financiara si la rindul lor,
imprumuta intreprin
derile mici si mijlocii, dirijind resursele catre sectoarele economice prioritare.
- 78 -

Creditele se acorda pe baza de garantii ferme, prezentate de intreprinderi, iar

conditiile de
Acordare(rata dobinzii, termenul de rambursare, perioada de gratie, penalizari, etc)se
negociaza.
Creditele pe termen mijlociu, se acorda intre 2-7 ani, si sint destinate in
general, investitiilor in
Echipamente de productie, cu durate de functionare relativ scurte sau investitiilor in
constrcutii
usoare, amenajari, etc.
*-creditul bail(leasing)-acest credit , mai este numit si credit contract
de inchiriere
In tarile anglo saxone, este numitleasingiar in Franta este numitcredit-bail
In esenta, acest gen de credit, este un contract de inchiriere a unui bun, (utilaj,
mijloc de
transport, cladire)de la o firma specializata, (numita si societate de credit bail, sau
lessor)in
schimbul, unei chirii.
In acest mod, intreprinderea chiriasapoate dispune de bunul respective, fara
sa-si constituie
un fond de investitiici doar platind o chirie.
Creditul bail poate prezenta urmatoarele forme:
&-creditul bail-mobiliar-care se refera la bunuri mobiliare(utilaaaje, vehicole)si
prevede posibili
tatea unei optiuni, de cumparare la sfirsitul contractului.Principaalele, elemente ale
contractului, sint:
-precizareaa bunului mobiliar pe care societatea de credit bailurmeaza sa-l
cumpere cf
specificatiilor viittorului locatar(chirias)
-marimea chiriei, ce urmeaza a fi platita, periodic de chirias,
-durata inchirierii care in general, poate merge de la 3 ani, la 7 ani, fiin
precizata data la care se
va face operatiunea de cumparare.
Avantajul acestui tip de investitie, este acela ca intreprinderea, poate realiza o
investitie fara sa
dispuna de resurse financiare, (capital propriu)necesar cumpararii echipaamentului.
&-creditul bail-imobiliar-care se refera la bunuri imobiliare, cae au fost
cumparate sau construite de catre societatea de credit bailcf specificatiilor intreprinderii
locatare, cu prevederea posibilitatii, unei
de cumparare la sfirsitul contractului, la un prt(valoare reziduala)dinainte
stability..Principaalele,
elemente ale contractului, sint:
-durata contractului este mai mare, in general, fiind situata peste 20 ani
-chiria se indexeaza, la fel si valoarea reziduala
-in timpul; perioadei de constructie a imobilelor, intreprinderile locatare,
platesc cu anticipatie
societatii de credit bail, anumite sume in contul viitoarelor chirii.
*-imprumuturi externe, cu garantii guvernamentale, rambrsabile
- 79 -

*-imprumuturi externe nerambursabile, de la instituitii financiare

internationale
(FMI, BERD, BIRD, Banca Mondiala, etc)
Adincirea diviziunii internationaale a muncii, cresterea proportiilor comertului
exterior, si
cooperarii internationale, au creat premise favoprabile, ptr realizarea de proiecte de
invvestitii
prin finantari externe, in diferite forme si pe diferite perioade de rambursare.
Avantajele unor astfel de proiecte, sint evidente in conditiile mentinerii
dobizilor intre anumite
limite, precum si a esalonarii rezonabile a restituirii prin rambursare sau
nerambursare, si concretizate
in urmatoarele:
*-crearea de disponibilitati, valutare ptr inportul de tehnica, si tehnologie precum
si de materii
prime, si materiale mai performante, si deficitare ptr tara benneficiaara.
*-favorizarea aaccesului pe pietele externe, ptr pordusele relizate de tara
beneficiara
*-stimularea actiunilor de partcicipare la schimburile tehnice si tehnologice
*-cresterea potentialului current de productie si accelelrarea ritmurilor de crestere
economica.
Recurgerea la acest gen de finantari, poate fi limitata totusi de anumite conditii
ca:
&-conditii restrictive impuse de organismele internationale
&-dobinzi ridicate si preferentiale(daca rata reentabilitatii este inferioara ratei
anuale a dobinmzii)
&-lipsa capacitatii de achitare a platilor la termenele scadente.
Finantarea investitiilor in tarile in curs de dezvoltare, este acoperita prin
organismme specialiZate, care pot fi grupate astfel:
@-Grupul Bancii Mondiale, din care fac parte:
-BIRD, ale carei baze au fost puse prin Conventia
de la Bretton Woodssi care functioneaza de la 01.01.01946
-Asociatia Internationala de Dezvoltare(IDA)-infiintata in anul 1960, care
acorda credite avanta
joase fara dobinzi, rambursaabile pe perioade mai lungi, celor mai sarace tari din
lume.
-Corporatia Financiara Internationala-care s-a infiintat in anul 1956, avind ca
scop finantarea
investitiilor particulare
-Filiala Finantarii Investitiilor Energetice-constituita in 1981, care finanteaza
investitii ptr descoperirea de noi resurse si surse de energie in tarile in curs de dezvoltare.
@-Organisme specializate ale ONU-din care fac parte:
-Fondul International de Deazvoltare al Agriculturii(FIDA), infiintat in 1976,
avind ca scop,
stimularea dezvoltarea productiei agricole prin credite.
- 80 -

-Organizatia Natiunilor Unite de Dezvoltare Industriala(ONUDI)-creata in

1967, si care
finanteaza proiecte de investitii industriale in tarile in curs de dezvolatre, din fonduri
create, prin
contributia voluntara a tarilor dezvoltate.
-Prograamul Natiunilor Unite de Dezvoltare Industriala-initiat in 1967, cu rol
asemanator cu
cel al lui ONUDI.
@-Alte organisme si forme de finantare internationala a investitiilor-din care
fac parte:
-Banci Internationale regionale, create prin acorduri dintre tari din diferite zone
ale lumii,
(Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Austriaca de Dezvoltare, Banca
Europeana de Investitii)
-Credite guvernamentale, acordate de catre state sub forma de imprumuturi
-Banci Comerciale private-care acorda imprumuturi ptr actiuni comerciale si
investitii de
portofoliu
-Fondul European de Dezvoltare
-Comitetul de Ajutor al Dezvoltarii(CAD), care are ca sarcina, transferul a 1%,
din PNB
(produsul national brut)al tarilor dezvoltate-0, 7%-ca ajutor si 0, 3%-ca investitii
private, spre tarile
in curs de dezvoltare.
-Ajutoare acordate de tarile dezvoltate si de tarile arabe member ale OPEC
@-Fondul Monetar International(FMI)-creat in 1944, cu scopul de a realiza
finantari compen
satorii, el devenind, unul din cele mai importante organisme mondiale, ce finanteaza
programe de
anvergura(prevenirea crizelor din Mexic-1944)favorizarea tarilor cu un venit national
redus, ptr
ajustarea structurala a dezvoltarii acestora si spriinirea conversiei economice a tarilor
in tranzitie
(foste comuniste).Relatiile intre tarile member sint marcate de cota parte
exprimata prin acele
DST(drepturi speciale de tragere)pe care fiecare tara o detine, egala cu fondurile
subscrise in fun
ctie de talia economiei statului membru).Astfel la fiecare 100.000 DST, tara membra
are dreptul la
1(un) vot, in plus fata de cele 250 de voturi de baza la care are dreptul ca membru.In
raport de
aceasta cota, ele are dreptul la resurse de finantare.25%-din cota parte este varsata in
DST, sau
monedele altor tari member, rstul de 75%, fiind detinut in moneda nationala.
FMI, dispune de mecanisme ptr acordarea de facilitati speciale:
*-facilitati de transformare sisitematica ptr tarile in tranzitie, cu ajutaore financiare
ptr acoperirea
dificitului din balanta de plati, datorate trecerii la un sistem commercial, multilateral,
bazat pe princi
- 81 -

piile economiei de piata(ele nu pot depasi 50% din cota parte estimata).
*-facilitati de finantare compensatorii si finantare ptr activitati neprevazute
acordate ptr acoperi
rea unor scaderi temporare a incasarilor din export, unei crsteri temporare a
incasarilor din export,
sau a unei cresteri temporarre a costului importului de cereale.
*-facilitati de stocuri regulatoare acordate ptr achitarea unor contributii la stocurile
regulatoare
internationale de produse primare.
*-asistenta tehnica ptr-definirea si executia politicilor bugetare si monetare;
-crearea si ameliorarea unor organisme(banci centrale,
ministere de finante)
-colectarea si ameliorarea datelor statistice
-formarea de functionari
-realizarea unor texte legislative
@-BERD-Banca de reconstructie si dezvoltare-formata la intiativa Frantei, in
1989, 11 noiembrie
are un nr de 42 membrii fondatori.
Scopul:-incurajarea tranzitiei spre economiile deschise de piata, si promovarea
intreprinderilor
Private, si individuale in tarile Europei Centrale si de Est, prin adoptarea si aplicarea
principiilor
Democratiei, multipartite, a pluralismului si economiei de piata.
Capitalul bancii este de 10 miliarde de ECU, 60%-din activitate va fi
consacrata sistemului
privat, iar interventiile in favoarea colectivitatilor publice 40%
Obiectiv-contributia la progresul si la reconstructia economica a tarilor Europei
Centrale si
Orientale, care se angajeaza sa respecte si sa aplice principiile democratiei pluraliste,
a pluralismului
economiei de piata, sa favorizeze tranzitia economiilor spre economia de piata si de
a promova initiativa privata de intreprindere.
Trasaturi specifice ale activitatii BERD-cea mai importanta parte a ctivitatii
sale este de tip
banca de afaceri, fiind orientata spre fuziuni-cumparare;capita-risc ;strategia
intreprinderii
-actiunile sale sint dirijate spre proiecte rentabile al
caror effect de
antrenare ptr economie este cel mai rapid.
-crearea de infrastructuri moderne ptr dezvoltarea
sistemului privat
-reforma investitiilor financiare, considerate, cheia
asanarii si
reconbstructiei sectorului productive din tarile centra si de est europene
-privatizarea economiilor mai ales prin crearea si
sustinerea intre
prinderilor mici si mijlocii.
- 82 -

Politica de imprumuturi:-valoarea minima a proiectelor sa fie de 5 mil ECU

-rentabilitatea proiectelor sa aiba un nivel care sa
permita rambursarea imprumuturilor la rata pietei
-garantarea soliditatii structurilor si organizarii
grupurilor sau intreprin
derilor imprumutate
-apelul la oferta internationala ptr a asigura o
concurenta efectiva.
-sprijinirea restructurarii si dezvoltarii sectorului
financiar din tarile
centrale si est europene
-orientarea preponderenta a proiectelor de investitii
catre cele mai
avansate tari in tranzitie spre economia de piata
-sprijinirea cu prioritate a sectorului de telecomunicatii
-acordarea de imprumuturi ptr dezvoltarea sectoarelor
energetice
-stimularea investitiilor ptr proiecte in coparticipare si
sustinere a
unor investitori occidentali
-stimulareea de proiecte in domeniile manufacturiere
@-BIRD-acorda imprumuturi pe baza de acorduri si de garantii, creditul fiind
disponibil la
data incheierii acordului de imprumut.
-dobinda maxima este de 8, 5% pe an, ptr partea neutilizata platindu-se un
comision de
0, 75% pe an.
-creditele se acorda pe o perioada de 25 ani, cu o perioda de gratie de 5
ani, (de edificare
a obiectivului), platindu-se numai dobinda si comisionul de angajament , fara o alta
rata de rambursat.
-evaluarea eficientei economice a investitiilor finantate prin imprumuturi
BIRD, se face
prin indicatori ca:-rata rentabilitatii nominale a investitiei(raport intre beneficial
annual-Bsi
investitii-I) ;-venitul net actualizat-VAN(VAN > 0);-ventul net acualizat la un(1)
leu investitii;
-rata interna de rentabilitate a investitiei;)
B.-Alegerea mijloacelor de finantare a investitiilor
Alegerea mijloacelor de finantare, presupune, analizarea tuturor restrictiilor
care pot limita
posibilitatile de actiune.Aceste restrictii sint fie exogenenefiind inlfluentate de
activitatea intre
prinderii, fieendogenecind depind de continutul politicii financiare definite in
interiorul intreprin
derii.
- 83 -

Finantarile comparabile cu diferite restrictii sint apoi comparate pe baza unor

criterii obiective
De selectie.
f)- Restrictii in probleme de finantare
Din acest p.v intilnim urmatoarele tipuri de restrictii:
*-restrictii clasice-determinata de conceptia clasica asupra finantarii
intreprinderii.Aceasta
conceptie, este stris legata de principiile si consecintele acestora supra alegerii
surselor de finantare:
-regula fundamentala este cafolosintele-nevoile-stabilite de
fonduri trebuie sa
fie finantate prin resurse durabile.De aici rezulta o prima alegere intre capitalurile
permanente si
indatorarea pe termen scurt
-principiul autonomiei financiare impune o alegere de gradul
doi-intre
capitalurile proprii si indatorarea pe termen lung.
Cind capitalurile proprii depasesc datoriile financiare, intreprinderea poate sa
recurga la noi datorii
Financiare, in caz contrar ea trebuie sa procedeze la o crestere a capitalului propriu si
numai dupa
aceea daca este necesar va contracta noi datorii.
Autonomia financiara-se exprima deseori, prin intermediul unui indicator, ca
raport intre
capitalurile proprii si capitalurile permanente, raport ce trebuie sa fie mai mare
decit 1/27
a = CP / KP > sau a = CP / DF >1 unde:
a =autonomia financiara
CP =capitaluri prorpii
KP =capitaluri permanente
DF =datorii financiare
O indataorare superioara sumei capitalurilor, proprii nu se poate obtine decit
oferind garantii
importante-cautiuni, garantii reale(ipoteci)care compromit libertatea de actiune a
intreprinderii.
Indatoratrea pe termen lung, este subordonata restrictiei relativela
capacitatea de rambur
sare(CR)care se poate exprima prin urmatorul indicator:
CR = DF / CAF <3;4 unde, CAF =capacitatea de autofinantare
Acest indicator, exprima durata de rambursarea datoriilor financiare prin
intermediul
capacitatii de autofinantare, care nu trebuie sa depaseasca 3 sau 4 ani.
*-alte restrictii
@-marimea intreprinderii-are un rol important, in ceea ce priveste accesul la
anumite finantari, in sensul ca:
- 84 -

-imprumuturile obligatare sint rezervate in general intreprinderilor mari care

se bucura de
o anumita notorietate
-cresterea capitalului, este o operatiune dificil de realizat de catre
intreprinderi mici si
mijlocii
@-natura activitatii-intreprinderii poate sa stea la originea unor restrictii
particulare referitoare la
absenta creditelor-furnizori, sau credite-clienti, ori la prezenta diferitelor facilitati
fiscale ptr anumite
profesiuni.
@-periodicitatea operatiunilor financiare-limiteaza de asemenea posibilitatile de
actiune ale intre
prinderilor in sensul ca anumite operatiuni(cresterea de capital, imprumutul
obligatar)nu pot fi repe
tate decit la anumite intervale de timp.
Ca o concluzie, luarea in calcul a restrictiilor, poate conduce la eliminarea
anumitor forme de finantare inacesibile, deja utilizate sau necompatibile, cu obiectivele politicii
financiare a intreprinderii.
g)-Criteriile de alegere a finantarilor
Mijloacele de finantare ramase la dispozitie, sint supuse selectieipe bza unor
criterii
Obiective de alegere, prin calcularea anumitor indicatori de eficienta economica a
investitiilor:
@-rentabilitatea-multe intreprinderi isi fixeaza ca obiectiv general maximizarea
profitului
(beneficiului)mediu, pe o actiune.Cu alte cuvinte aceste intreprinderi, cauta sa-si
maximizeze
rentabilitatea financiara( rf )care se exprima prin raportul:
rf = RN / CP unde RN =rezultatul financiar net ; CP =capitaluri proprii
Aceasta rentabilitate este influentata de structura capitalurilor permanente,
adica de proportia
care exsta intre datoriile financiare(DF) si capitaluri proprii(CP)
Raportul DF / CP = mai este numit si levier financiar , iar influenta sa
asupra rentabilitatii financiare, este cunoscuta sub denumirea de efect al levierului financiar.
Pentru a ilustra acest effect, este necesar calcularea altor doi indicatori si anume:
*-rentabilitatea economica(re), ca raport intre suma rezultatul;ui financiar ininte
de scaderea
cheltuielilor financiare si a impozitului pe profit(RB)si suma capitalurilor
permanente(KP)
(re) = RB / KP = RB / (CP + DF)
Aceasta rentabilitate este independenta de modul de finantaresi de sistemul
fiscal, si masoa
ra performanta economicaa intreprinderii.
- 85 -

@-rata medie a dobinzii(d)-masoara costul capitalurilor imprumutate si se exprima

prin raportul
dintre cheltuielile financiare(CF)si datoriile financiare(DF); (d) = CF / DF
Exemplu:Avem 2 intreprinderi cu aceeasi rentabilitate economica(re =30%)si aceeasi
valoa
re a capitalurilor permanente(KP = 100).Structura capitalurilor permanente este
diferentiata
-intreprinderea A.CP = 100 DF = 0
B.CP = 50 DF = 50(d = 40%)
In aceste conditii rezultatul se determina ca in tabelul de mai jos:
Specificatie

Intreprin
derea A
aB
1.-Levierul financiar (DF/CP)
0/100=0
2.-Rez.fin.inainte de scadere chelt
100
x
fin.si impozit(RB)
30%=30
3.-Cheltuieli financiare(CF=DF x
0
d)
4.-Profit impozabil(RB CF)
30
5.-Impozit pe profit(rd.4 x16%)
4, 8
6.-Rezultat net(rd.4-rd.5)
25, 2
7.-Rentabilitate
25, 2
financiara((RB/CP+DF)(rd.6/CP-%)

Intreprindere
50/50=1
100 x 30%=30
20
10
1, 6
8, 4
16, 8

Pornind de la acest ex, vom generaliza relatia dintre levier si rentabilitate, astfel:
*- re = RB /( CP + DF ) ; RB = re x CP + re x DF
*-scazind cheltuielile financiare , obtinem rezultatul inainte de impozitare
RB CF = re x CP + (re d) x DF
*-daca notam cu (i)cota de impozit pe profit, atunci suma impozitului va fi:
(RB CF) x i = [re x CP + (re d) x DF] x i
*-rezultatul net va fi:
RN = RB CF - (RB CF) x i = (1 i) x [re x CP + (re d) x DF]
*-rentabilitatea financiara(rf):
rf = RN / CP = (1 i) x [re + DF / CP x (re d)]
Aceasta relatie arata ca daca:, re > d, rf-este cu atit mai mare cu cit raportul
DF / CP, este mai mare
Efectul de levier este in acest caz pozitiv si in consecinta intreprinderea care
doreste sa-si
maximizeze rentabilitatea financiara, va trebui, mai degraba sa se indatoreze, decit
sa-si
sporeasca fondurile proprii.
Iar daca: re < d , rf-este cu atit mai mica(redusa)cu cit DF / CP, este mai
ridicat.Efectul de levier
Este negativ.
Alte criterii de laegere a mijloacelor de finantare mai sint
@-costul capitalului;
@-platile reale;
@-capacitatea de autofinantare disponibila-care incearca sa evalueze resursele
suplimen
- 86 -

tare de care ar putea dispune intreprinderea, in cazul fiecarei modalitati de finantare

In cazul acestui criteriu, este vorba de o anumita relativitate a aprecierii deoarece
este
Implicata o previziune asupra rezultatelor financiare viitoare.De exemplu:
-Cifra de afaceri-estimata este de 1200, 1400, 1500, 1400,
-iar cheltuielile anuale de exploatare (altele decit amortizarile, dobinzile, si chiriile)
sint
constante si egale cu 550
*-cazul imprumutului completat cu autofinantareSpecificatie / Anii
1.-Cifra de afaceri

1
1.
200

2.-Cheltuieli de exploatare

400
55

0
3.-Amortizarea capitalului fix

55

25

4.-Dobinda ptr imprumut

de

0
67
,2

8.-CAF
normala(Rez
net+Amortizare)(rd.7+rd.3)
7, 2
9.-Rambursare imprumut(rate)
0
10.-CAF disponibila(rd.8-rd.9)
7, 2

70
20

35

2
00

50
3, 6

Capacitatea de autofinantare disponibila actualizata va fi:

-1

6
86, 8

2, 4

4
36, 8

3, 6
20

11

3.2

3, 6

45

55

20

20

,4

2, 4

86

30

31

2, 4

54

57
,6

2
50

16

36

12

7.-Rezultatul net

25

24

80

5
50

,8

55

25

32

4
1.
400

3
1.
500

0
5.-Rezultatul
inainte
impozitare
6.-Impozit pe profit(16%)

2
1.

4
86, 8

-2

-3

-4
CAF da = 200+117, 2(1, 3)+ 352, 4(1, 3) + 503, 6(1, 3) + 486, 6(1, 3) = 432, 25
*-cazul creditului bailSpecificatie / Anii
1.-Cifra de afaceri

1
1.
200

2.-Cheltuieli de exploatare

400
55

0
3.-Chirii

55

60
de

60

25

6
00

35
0

40

5
50

0
- 87 -

55

60

50

4
1.
400

0
8

3
1.
500

0
4.-Rezultatul
inainte
impozitare
5.-Impozit pe profit(16%)

2
1.

2
50

56

0
6.-Rezultatul net

42

21
0

7.-CAF disponibila = Profit

net(rd.7=rd.6)

42

59
4

21
0

-1

2
10

59
4
-2

2
10
-3

-4
CAF da = 42(1, 3) + 210(1, 3) + 594(1, 3) + 210(1, 3) = 323, 25
Si acest criteriu demonstreaza ca prima varianta de finanatre a investitiei, (imprumut
com
pletat cu autofinantare)este mai avantajoasa, deoarece lasa la dispozitia intreprinderii
o capa
citate de autofinantare actualizata mai mare(432, 25>323, 25)
Un alt argument este ca obiectivul de investitii ii ramine intreprinderii ceea ce face
Posibila o eventuala prelungire a duratei de folosire ori recuperare a unei sume de
bani prin
scoaterea din functiune.
@-efectul diluarii
@-riscul tehnologic
@-adaptarea modului de rambursare(sau de plataa chiriilor)la restrictiile financiare
@-produra de obtinere ptr imprumuturi
@-garantiile solicitate ptr imprumuturi
C.-Modele macroeconomice
@-Multiplicatorul(model elaborat de Keynes)
Intre investitii si cresterea economica, exista o legatura biunivoca pe de o parte, prin
investitii asigurindu-se cresterea economica, durabila, iar pe de alta parte, o crestere
economicasanatoasapoate sa asigure resursele necesare, finantarii de noi investitii.
Modelele de crestere economica, reprezinta un instrument de investigare si
cunoastere a influentei pe care o au investitiile ca principal factor de progres si crestere
economica, asupra fenomenelor si proceselor economice.
Modelele trebuie sa exprime, pe de o parte fenomenul cercetat, iar pe de alta parte,
teoria care A sta la baza elaborarii lui, aceasta corelind teoria cu realitatea obiectivului
cercetat.Teoria principala a lui J.M.Keynes, are la baza actiunea legilor psihologice
fundamentale
Cum mar fi:
*-legea inclinatiei spre consum
*-legea imboldului spre investitii
*-legea inclinatiei spre valori lichide
Aceste legi autorul le explica astfel:-cresterea folosirii minii de lucru duce la
suplimentarea Veniturilor care vor asigura sporirea consumului, dar nu in aceeasi masura in
care au crescut Venturile.
Cu alte cuvinte, la o anumita marime a consumului, numita inclinatia spre
consumNivelul de ehilibru va depinde de investitiile curente, iar acestea vor depinde de
imboldul Spre investitiicare la rindul lor, depind de eficienta marginala a capitalului.
- 88 -

Prin eficienta marginalaa capitalului se intelege cantitatea de efect viitor, al

capitalului, ce se obtine la o unitate de effort(costul de inlocuire)
Efectul viitor poate fi masurat prin profitul ce se va obtine, de investitor, pe
intraga perioada De producere a acestora.
Efortul este reprezentat de investitiile, respectivpretul la care va fi inlocuit
capitalul In conceptia lui Keynes, venituleste privi din p.v al cheltuielilor ptr consum si
ptr investitii Unde de regula, oamenii, agentii economici inclina sa-si mareasca consumurile,
pe masura cresterii veniturilor, dar nu in mod proportional.(AV = crestere venit; AC =
crestere consum)
Deci la o crestere de venit, ( AV )are loc o crestere de consum(AC ), dar
intotodeauna
(AV > AC ) si
0 < AC / AV < 1
Raportul dintre cele doua marimi, care este pozitiv si subunitar, se
numesteinclinatia marginala spre consum(q) q = AC / AV unde, (AC) reprezinta
cresterea consumului societatii si
AV-cresterea venitului.
Indicatorul arata cu cit va spori consumul la o crestere
cu o unitate de venit
In aceptiunea lui Keynes, cresterea venitului impune si o crestere a consumului dar in
masura mai mica, si deci conditia ptr un consum suplimentar o constituie cresterea
veniturilor.
In analiza economica, este importanta corelatia a 3 indicatori, si anume:
*-venitul obtinut de populatie(V)
*-consumul populatiei(C)
*-investitiile(I)
*-economiile populatiei(E) care se regasesc in formula V = C + E Deoarece
econommiile populatiei, se transforma mai devreme sau mai tirziu in investitii, expresia de
mai sus devine: V = C + I
Analiza marginalista se refera numai la cresterile pe care le inregistreaza nivelul
indicatoriLor, analizati fata de nivelul acestora obtinut in perioda anterioara.Daca relatia
este valabila in Analiza integralista, atunci ea este valabila si ptr analiza marginalista care se
scrie astfel:
AV = AC + AI in care A reprezinta cresterea indicatorilor prezentati
Keynes, definestemultiplicatorul investitiilor(m)ca necesarul suplimentar
de venit(sporul de venit)care asigura cresterea investitiilor cu o unitate si care se calculeaza
astfel:
(m) = AV / AI
De aici rezulta ca si sporul de venit este conditionat de
investitiile suplimentare efectuate putind spune ca multiplicatorul investitiilor exprima
eficienta acestor investitii, respectiv sporul de venit realizat, in conditile cresterii
volumului de investitii cu o unitate
Plecin de la relatia
AV = AC + AI, intre inclinatia marginala spre consum
si multiplicatorul investitiilor se poate stabili o corelatie sub formula:
AV / AV = AC / AV + AI / AV rezultind ca 1 = q + 1/ m sau 1 q = 1/ m
Respectiv
m = 1 / 1 q = 1 / 1 AC / AV , care analizata arata ca la un anumit volum
alveniturilor obtinut, se aloca un consum mai mare(daca va creste AC), va creste si raportul
AC / AV adica va creste inclinatia marginala spre consum.
@-Coeficientul capitalului(model elaborat de Harrod)
- 89 -

Harrod este considerat ca unul din initiatorii teoriei cresterii economice

adept si continua
Tor al lui Keynes, el considerind ca intrecapitalul in functiune si veniturile
realizatein conditiile Unui progres tehnic neutru, si a unei rate a dobinzii
neschimbateexista un raport constant.
b = K / V unde : K =capitalul in functiune; V =venitul realizat; b =coeficientul
capiatlului
O data stabilit, (b)coeficientul capitalului, poate fi determinat volumul investitiilor
necesar ptr obtinerea unui anumit venit(V) sau: b = K / V , rezulta ca K = b * V sau AK
= b *AV dar, AK = I atunci, avem: I = b * AV relatie care arata ca un anumit volum de
investitii(I) determina o crestere corespunzatoare a venitului(AV).
@-Acceleratorul lui Clark
Adept al teoriei marginalismului, si autor al teorieiproductivitatii
marginaleel are in
Vedere investitiile si veniturile realizate a = Ih / Vh Vh-1 unde,
a = acceleratorul ; I=investitiile; V= venituirle; h= anul de referinta
Acceleratorul exprima disponibilul de investitii format ca urmare a cresterii venitului
cu o unitate.
@-Productivitatea investitiilor(model elaborat de Domar)
In cadrul acestui model venituleste inlocuit cu nivelul capacitatii de productie
realizate
Cu ajutorul noiilor investitii.si de aceasta data se considera ca raportul este constant,
iar progresul
Tehnic promovat in unitate nu are o inlfuenta determinata in perioada analizata.
@ = dQ / dt / I unde: @=productivitatea investitiilor; Q =capacitatea de
productie; I =volumul investitiilor; t=timpul;
Folosind diferentele finite, relatia se transforma in: @ = AQ / I , indicatorul
astfel calculat
Exprima volumul productiei care poate fi obtinut la (1 leu) investiti, mai exact sporul
de capacitate de productie realizat cu (1 leu) investiti.
@-Modelul lui Solow
Procesul de productie si cresterea economica in general, sint influentate de o serie de
factori economici si sociali.In conceptia lui Solow, realizarea unei corelatii sttabile unui
echilibru economic poate fi exprimata c = & / b unde c =rata de crestere a populatiei
ocupate;
&=ponderea fondului de investitii in totalul
produsului national net; b =coeficientul capitalului.Prin aceasta relatie se arata ca
obtinerea unui echilibru economicse realizeaza numai in conditiiile in care intre ritmul
de crestere a populatiei ocupate si ritmul de crestere a capitalului fix exista egalitate-daca
nu este respectata aceasta relatie atunci in procesul de dezvoltare economica apar
distrosiuni.Ptr ponderea fondului de investitii si a coeficientului capitalului avem
relatia: @ = FA / PNN ; b = CF / PNN ;unde: FA =fondul de acumulare; CF =volumul
capitalului fix; PNN =produsul national net;
I =investitiile
- 90 -

sau : @ / b = FA / PNN / CF / PNN = FA / CF = I / CF

Daca ritmul de crestere a polpulatiei, ocupate se materializeza in investitii si apoi in
capital fix, si acesta este superior capitalului fix, atunci avem c > @ / b.Aceatsa relatie,
indica o folosire necorespunzatoare a fortei de munca, volumul redus de capital fix nu a
asigurat promovarea progresului, prin acizitionarea de noi utilaje, deci mai scumpe.Daca,
ritmul este invers, cind cresterea salariatilor este inferioara, capitalului fix atunci c < @ / b
situatia reflecta un ritm fortat de crestere a invetitiilor, o suraindustrializare, care nu asigura
folosirea corespunzatoare a utilajelor si instalatiilor.

@- Functiile de productie(model elaborat de Cobb-Douglas)

Procesul de productie este influentat de factori ca capitalul in
funtiunemunca, materiile Prime consumate, progres tehnic, comert exterior, etc.Din acesti
factori in procesul de productie, un rol il au facorul munca si capitalul fix.de care s-au
folosit cei doi ptr elaborarea modelului matematic.
Q=gxLxK
unde Q =productia estimata sub forma baneasca;
L =munca utilizata(nr de salariati)
K =capitalul fix in functiune(volum);
^=coeficientul de elesticitate a productiei fata de munca utilizata
^ =coeficientul de elasiticitate a productiei fata de capitalul in f-ctiune
g =factorul de productie

CURS 6. LUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERILOR

TEORIA EVALUARII INTREPRINDERII

Subiecte: A.-Teoria evaluarii:

a)- Teoria evaluarii
b)- Conceptul de baza in evaluare
c)- Principalele tipuri de valuare
d)- Valoarea intreprinderii
B.-Evaluarea intreprinderii-Atribut al profesionistului contabil specializat
f)- Norme de comportament professional ale expertului evaluator
a)- Teoria evaluarii
Secolele 17 si 19, marcheaza inceputul dezvoltarii, teoriei valorii.
Scoala clasica a identificat, prima data cei patru factori de productie:
*-pamintul
*-capitalul
*-munca
- 91 -

*-coordonarea si apus in discutie, relatia, intre factorii de baza care creaza

valoarea-si raportul -cerere-oferta pe piata
Teoria clasica a evaluarii, s-a bazat essential, pe contributia
fiziocratilorcare
Au consideratproductia agricola-ca sursa de avtutie-pamintul fiind considerat
cafactor de producrie fundamental.Fiziocratii, au identificat importanta utilitatii si raritatii,
indeterminarea valoriiprecum si rolul competitiei indeterminarea pretului
A.R.Turgot(1727-1781), arata ca elementele subiectiveinfluenteaza in mod
directvaloareaautorul intelegind prin aceste elemente subiectivecapacitatea de a
satisface o dorinta, usurinta cu care poate fi obtinut un bun, raritatea sa(1)
Scoala clasica, a continuat dezvoltarea tezelor fiziocratilor propunind o teoriea
valorii-bazata pe costul de productie
A.Smith(1721-1790), considera ca valoarea este un fenomen obiectiv, ea fiind
creata din combinatia factorului capital-cu pamintul-si munca
Daca pretul natural al unui bun, reflecta in general-cit costa acel bun-ptra fi
produs, -raritatea este cea care confera valoare de schimb a bunurilor.
In practica evaluarii intreprinderii, abordate pe baza de active(indeosebi
utilizarea costului in evaluarea activelor din patrimonial unei firme)este construita pornind
de lateoria clasica a valorii pe baza costului de productie
Discipolii lui A.Smith-au rafinat aceasta teorie, , fara a contesta fundamentele
sale.
J.B.Say(1767-1832), nu a fdost de accord cu relatia dintre-munca-si valoare
insistind insa asupra utilitatii ca factor essential al valoriisi de asemenea, pe
rolulintreprinzatorului ca factor de productie-ce furnizeaza coordonarea.
J.S.Mill(1806-1873),
in
lucrareaPrincipiile
economiei
politice(1848)a
reconsiderat ideile lui A.Smith.Prin intermediul uneia din aceste idei, Mill, a definit relatia,
dintrebeneficiu si valoarea de utilizare pe care o numeste-valoarea capitalului-ea
reprezentind simburele evaluarii pe baza profitului
A doua jumatate a sec-19, marcheaza, inceputul contestarii teoriei clasice a
valorii.Marx(1818-1883)a formulatteoria valorii-munca-apreciind, ca valoarea tuturor
bunurilor este rezultatul muncii directe.
O alta scoala, cea austriaca, a promovat ideeaconceptului de utilitate marginala
Valoarea este privita in functie de cerere, utilitatea fiind elementul fundamental in
determinarea cererii Atunci cind pe o anumita piata, cererea ptr un bun sau produs,
creste-piata devine diluata, iar costul de productie devine irelevant
W.S.Jevons(1835-1882), sustinea camunca o data cheltuita, nu mai are nici o
influenta asupra valorii viitoare(2)
Utilitatea marginala-reprezinta baza teoretica a principiului contributiei
inevaluare(important in evaluarea patrimoniala, dar si in abordarea pe baza de venit, atunci
cind analizam si activele redundaante).
La inceputul sec.20-economistii, au imbinat ideile oferta-costale clasicilor, cu
teoriacerere-utilitatea scolii austriece.
A.Marshall(1842-1924), este considerat, precursorul teoriei comtemporane
avalorii
El a inteles, ca cererea si ofertanu pot fi despartite vreodata, in
determinareavaloriiinsistind, pe importanta fatorului timpin concilierea celor doua
partiale aceluiasifoarfece.
El considera ca fortele pietei, tind spre un echilibru care egalizeaza preturile si
costurile de productie.
- 92 -

Consideratiilecerere-utilitate-opereaza doar intr-un spatiu limitat al unei piete.

Consideratiileoferta-cost-se extind, pe o perioada mai lunga, in timpul careia,
fluxurile de productie, si raportulcerere-ofertasint supuse schimbarilor.
Marshall, credea ca astfel ar rezulta o piata economica perfecta, iar pretul, costul si
Valoarea, ar fi egale intre ele.
Teoria valorii-ar putea fi sintetizata in urmatoarele postulate:
@-valoarea nu este o trasatura intrinseca-a unui activ sau a unui bun, ci este
creata in mintea persoanelor care constituie piata acelui activ sau bun;
@-valoarea este creata din interactiunea a patru factori economici interde
pendenti:
*-utilitatea-respectiv capacitatea unui bun de a satisface o anumita nevoie sau
dorinta;
*-raritatea-care exprima, oferta prezenta sau anticipata a unui bun economic
raportata la cererea ptr acel bun
*-dorinta-exprimata, de intensitatea satisfactiei pe care un bun economic, o
produce, celui care nu-l poseda, dar care are nevoie de acesta
*-puterea de cumparare-exprimata de capacitatea unui individ, sau grup de
indivizi, participanti pe piata, de a acumula bunurile oferite prin plata in bani, sau
inechivalent
@-manifestarea valorii, este conditionata de transferabilitatea activului sau
bunului exprimata, prin capacitatea acestuia de a fi schimbat pe bani sau echivalent;
Transferabilitatea nu creaza valoare, dar reprezinta o trastura esentiala in
manifestarea valorii.Atunci cind un bun, sau activ, nu este transferaabil, el nu poate avea
valoare pe piata, chiar daca poate avea o vlaoare de utilitate(utilizare)
@-interactiunea continua dintre cei patru factori economicci-se concretizeaza,
in actiunea celei mai cunoscutelegi ale economiei de piata-legea cererii si afertei
In legatura cu valoarea intreprinderii-putem intelege ca sint mai multe
curente, (scoli de gindire)care pot fi gripate in 3(trei) mari categorii:
&-curentul fondist-(A.Smith)-dupa care valoarea intreprinderii este data de
-fondul de munca-investit in bunurile intreprinderii si stocul de produse finite,
destinate vinzarii generatoare de profit.Se are in vedere actualizarea profitului
careurmeaza a se realiza in perioada urmatoare
&-curentul material sau realist-care are in vedere capitalul ca factor
determinant al valorii, in sensul ca valoarea de piata a intreprindereii este data de activele
sale in care apare capitalul investit;
&-curentul nefondist-care pune la baza valorii intreprinderii-fluxurile viitoare,
pe care le genereaza activele corporale si necorporale in procesul de expploatare a lor;
Teoria evaluarii, spre deosebire de teoria valorii incepe sa se formeze abia la
sfirsitul sec.19-atunci cind a fost dezvoltata teoria neoclasica a valorii.
Marshall este astazi cunoscut, ca fiind economistul ce a identificat cele 3(trei)
abordari traditionale ale valorii, si anume:
*-comparatia de piata;
*-capitalizarea venitului;
*-costul de inlocuire net;
Astazi este un fapt recunoscut, chiar de catre nord-americani, ca Europa a
precedat America de Nord, in organizarea si gindirea referitoare la profesia de evaluator.
In anul 1868, s-a infiintat in Anglia prima organizatie a evaluatorilor de proprietati
imobiliare-renumita Royal Institution of Chartered Surveyors(RICS).
- 93 -

b)- Conceptul de baza in evaluare

Teoria si practica evaluarii, opereaza in mod usual cu urmatoarele
concepte de baza:-proprietate/active;-pret;-cost;-piata;-valoare;
$-Proprietatea-este un concept legal care consta in drepturile personale, de
posesiune asupra unui bun, proprietati imobiliare(terenuri, constructii)-numita siproprietate
reala-sau asupra unor obiecte fizice, altele decit cele ce formeaza proprietatea imobiliaranumita si proprietate personala.
-Termenul de activ-este de asemenea ca un substituit ptr conceptul de
proPrietate
In evaluarea unei intreprinderi, obiectulevaluarii il constituie- activele
corporale, necorporale, financiare, -aflate, in proprietatea intreprinderii sau controlate de
aceasta, iarevaluarea-se poate face fie in mod individual, fie in totalitatea acestora.
$-Pretul-este suma acceptata a fi platita ptr un bun economic.El poate fi facut
public, sau poate avea un caracter confidential(mai ales in cazul unor tranzactii de
anvergura).
In cazul in care a fost platit ptr o anumita achizitie, el devine un fapt istoric si un
cost ptr cumparator.
Pretul este numai un indicator generalal valorii proprietatilor tranzactionate,
neconfundindu-se cu aceasta, deoarece factori ca:-motivatiile specifice ale vinzatorului si
cumparatorului;-relatiile speciale dintre cele doua parti;-interesele speciale
alecumparatorului, etc;-fac sa existe diferente esentiale intre pretul platit si valoarea de
piataestimata de un evaluatorinainte de tranzactie.Rezulta capretul platit, este unfapt
certex post-pe cind valoarea trebuie stabilita-ex antefata de actul tranzactiei.
$-Costul-proprietatii/activului, este o notiune care se aplica, mai degraba, la suma
necesara ptr a crea sau produce un bun material, necorporal, sau serviciu, prin insumarea
cheltuielilor cumulate ale procesului de productie, distributie si vinzare a unui bun
economic, putind fi categorisite in :
-costuri fixe;
-costuri variabile,
-costuri de productie,
-costuri de distributie, si de vinzare;
-de administrare generala;
-costuri directe si indirecte.
In evaluare, se utilizeaza, in mod curent, notiuni de :
-cost de achizitie;
-cost de inlocuire(brut si net);
-cost de reproductie(brut si net);
-cost istoric inflatat;
$-Piata-este un sisitem de relatii intre cumparatori si vinzatori, in care se schimba
obiecte ale proprietatii, prin mecanismul pretului
Conceptul de piata, implica reactii specifice ale participantilor pe piata, la
modifiCarea raporturilor dintrecerere si ofertala schimbarea altor factori care
influenteazapretul
Piata poate fi:-locala;-nationala;-internationala;-dar majoritatea pietelor(inclusiv ce
a capitalului)tind sa devina globale.
Piata intreprinderilor necotatedominanta in realizarea tranzactiilor de actiuni in
Romania, se caracterizeaza prin mai multe elemnete de transparenta
insuficientaReferitoare la:
- 94 -

*-informatii asupra preturilor tranzactiilor anterior efectuate si conditiilor de

tranzactionare;
*-limitarea contactarii numarului potentialilor cumparatori;
*-conditiile de negociere a preturilor, se caracterizeaza prin lipsa informatiilor
asupra preturilor oferite de alti potentiali cumparatori;
Aceste caracteristici, impun necesitatea unor judecati aprofundate si abordari
Multiple ale evaluariidin partea evaluatorilor profesionisti
Valoarea, estre un concept economic, care se refera larelatia monetara,
dintre bunurile si serviciile-destinate cumpararii/vinzarii, si cei care le cumpara/vind
Valoarea nu este un fapt cert, ci o opiniecare arata cit pretuiesc bunurile si
serviciile la un moment dat, in concordanta cu o anumita definire a vaorii.
Conceptul economic de valoare, reflecta in fapt, imaginea pe care o are piataDespre beneficiiile viitoare, care ii revin, celui care poseda proprietatea la data efectiva A
evaluarii.
Ca o cocluzie, exista mai multe aspecte implicate in intelegerea
conceptuluieconomic de valoare-in cadrul teoriei de evaluare, si anume:
@-exista mai multe tipuri de valoare;
@-unele tipuri de valoare, sint folosite, in mod curent, in evaluarea activelor in
scopul inregistrarilor financiare, sau efectuarii tranzactiilor, iar alte tipuri de valoare, sint
utilizate, in situatii speciale, in circumstante clar identificate si prezentate;
@-in fiecare evaluare, trebuie precizate in mod clar, tipul si definitia valorii
estimate, care trebuie sa fie adecvate cu scopul evaluarii.Rolul esential al Standardelor
Europene de Evaluare(EVS), si Standardelor Internationale de Evaluare(IVS)este de a
stabili, definittiile tipurilor de valoare, si a circumstantelor utilizarii lor.
@-criteriul de baza ptr estimarea valorii, esteutilitatea proprietatii.
Utilitatea proprietatii, este un termen relativ, si nu unul absolut.
De exemplu, ptr unele proprietati, este mai mare, daca acestea sint exploatate ca
unitati operationale, distincte, (in mod individual), in schimb, alte proprietati au o utilitate
mai mare daca sint exploatate ca parti componente ale unui grup.
In plus, un anumita investitor(cumparator)cu interese speciale, utilitatea unei
proprietati, pe care vrea sa o cumpere, este de regula mai mare, decit ptr un investitor de
protofoliu, deoarece prin integrarea proprietatii respective, in componenta intregii sale
proprietati, rezulta un efect sinergetic concretizat in beneficii suplimentare.
O alta acceptiune a utilitatii, se refera la mentenabilitateaacesteia de obicei pe
durata de viata, ramasa a obiectului proprietatii, cea ce nu inseamna ca nu exista si momente
cind parti ale proprietatii, au o utilitate mai restrinsa(fiind subutilizate), pot deveni
inutile(redundante), sau pot sa fie mai valoroase intr-o utilizare alternativa.

c)- Principalele tipuri de valoare

Pentru diferite scopuri ale evaluarii, si ptr diferite categorii de proprietati evaluate,
(in care exista o anumita clasificare a activelor), au fost elaborateStandarde ale tipului de
valoare adecvatcare fac referire la diferite criterii de evaluare
Cel mai des aplicabil tip de valoare, si implicit, standardeste valoarea
de piata(market value).
- 95 -

Ptr anumite situatii, standardul valorii este stabilit, in mod oficial, fie printr-o
lege, fie prin documentelegale(in special ptr valoarea administrativa)sau contracte.
In functie de scopurile evaluarii, se utilizeaza o multime de tipuri de valoare
definite prin standarde larg acceptate.
Principalelel tipuri de valoare sint:
&-valoarea de piata;
&-valoarea de investitie;
&-valoarea de utilizare
&-valoarea de lichidare sau de vinzare fortata;
&-valoarea ptr garantii bancare;
&-valoarea de asigurare;
&-valoarea de impozitare;
&-valoarea de recuperare
&-valoarea speciala
&-Valoarea de piata-este cel mai intilnit tip de evaluare, folosit in practica.
Ptr achizitii, fuziuni, privatizare, inregistrari in documentele financiar-contabile,
notiunea utilizata adesea, este valoarea de piata(market value).
ConfInternational Valuation Standard Comitee(IVSC), si The European
Group of Valuers Asociation(TEGoVA), valoarea de piata este suma estimata, ptr care
un activ ar putea fi schimbat, la data evaluarii, intre un cumparator, hotarit sa cumpere, si un
vinzator, hotarit sa vinda, intr-o tranzactie libera(nepartinitoare), dupa un marketing adecvat,
in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza si fara con-stringere
Din analiza definitiei, se desprind anumite precizari:
*-suma estimata-semnifica pretul(exprimat in termeni monetari), platibil ptr
proprietate, intr-o tranzactie libera.Valoarea de piata, vizeaza un pret care poate fi obtinut de
vinzator, si un pret avantajos ptr cumparator, pret neinfluentat de alti factori de finantare;
*-ptr care o proprietate ar fi schimbata-subliniaza ideea ca valoarea este o suma
estimata si nu un pret predeterminat;
*-la data evaluarii- sugereaza ideea ca evaluarea are untermen de garantiein
sensul ca modificarea conditiilor de piata, modifica premisele evaluarii si deci rezultatele ei;
Suma estimata este valabila la data devaluarii, deoarece a avut in vedre conditiile de
piata la momentul acelei evaluari;
*-intre un cumparator hotarit sa cumpere-se refera la faptul ca cel care
cumpara este motivat dar nun fortat sa cumpere, el nu va plati u n pret mai mare decit cel
cerut de piata;
*-si un vinzator hotarit sa vinda-arata ca nici vinzatorul nu este fortat sa vinda
decit in anumite conditii acceptate de el, ptr incheierea tranzactiei, si care nu este dispus sa
astepte pina ce va obtine pretul pe care el il considera rezonabil;
*-intr-o tranzactie echilibrata-este situatia in care doua parti nu au interes sau
relatii speciale care ar putea influenta nivelul pretului(de ex-relatia intre proprietar si
chirias).
Vinzatorul, si cumparatorul, sint doua persoane ipotetice, care au avut relatii
privilegiate, deci pretul nu este influentat de relatii partinitoare, intre cele doua parti si nici
de interese speciale ale unui anumit cumparator sau vinzator;
*-dupa un marketing adecvat-precizeaza, ca proprietatea ar fiexpusala
vinzare pe piata, intr-o maniera adecvata, si in cadrul unei perioade rezonabile care sa
permita obtinerea celui mai bun prt;
- 96 -

*-in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza, prudent-presupune ca

cele doua parti, sint informate asupra naturii si caracteristicilor proprietatii, sau afacerii si
asupra conditiilor de pe piata la data evaluarii;
Standardul International de Contabilitate-16(IAS-16), utilizeaza un
concept contabil, asemanator, cu valoarea de piata, numit si valoarea corecta(fair
value), care este definita, casuma estimata ptr care un activ, ar putea fi schimbat intre un
cumparator hotarit sa cumpere, si in cunostinta de cauza, si un vinzator, hotarit sa vinda, si
in cunostinta de cauza, intr-o tranzactie libera(nepartinitoare)
Desi in majoritatea cazurilor, evaluarea se refera la valoarea de piata, sint situatii
Care solicita si alte categorii de valori decit valoarea de piata.
Obiectivele maajore ale standardului, care se refera, la categorii de valori in
afara valorii de piata(standardul de evaluare-SEV-4.04)sint:
#-sa identifice si sa explice, alte categorii de valori;
#-sa permita deosebirea acestor categorii valorice de valoare de piata;
&-Valoarea de investitie;-care este foarte importanta ptr un investitor care are
criterii clare asupra investitiei.
Cind actioneaza in calitate de expert consultantptr un potential investitor,
evaluatorul calculeaza atitvaloarea de investitie, cit si valoarea de piataptr a-lajuta pe
client sa ia o decizie, cele doua valori putind sa difere in mod systematic.
Valoarea de investitie este definitta astfel:-valoarea proprietatii, ptr un
anumitinvestitor, ptr care o categorie de investitori, sau ptr obiective(scopuri) de investitii
identificate.Acest concept subiectiv, face legatura intre o proprietate anume, si un investitor
sau grup de investitori, care au obiective de investitii sau criterii definite in mod clarptr
efectuarea investitiei.
Valoarea de investitie, se calculeaza, prin actualizarea fluxului de venit anticipatde
investitor, din proprietatea evaluata.
Cauzele unei posibile diferente intre valoarea de piata si valoarea de
investitie, sint aprecierile subiective asupra:
*-sinergiilor posibile dupa achizitionarea proprietatii;
*-performantelor asteptate de investitor;
*-riscurilor percepute ale afacerii;
&-Valoarea de utilizare-se refera la valoarea cu care un anumit activ, sau parte
din firma, contribuie la valoarea intreprinderii din care face parte, fara a avea in vedere cea
mai buna utilizare sau suma ce s-ar obtine prin vinzarea acestuia.
Aceasta categorie se refera, la valoarea unui activ din cadrul unei intreprinderi, ptr o
anumita utilizare, de catre un anumit utilizator, nefiind deci vorba de o valoare de piata.
&-Valoarea de lichidare sau de vinzare fortata;-reprezinta, suma ce poate fi
obtinuta, in mod rezenabil, din vinzarea unei proprietati, sau afaceri, intr-un interval de timp
prea mic ptr a indeplini conditiile din definitaia valorii de piata.
Ptr lichidarea intreprinderii si foloseste si se estimeaza tipul de valoare, numit
valoarea de lichidare sau valoarea de vinzare fortatacare este definite, astefel: suma
care poate fi incasata in mod rezonabil in urma vinzarii unei proprietatii, intr-o perioada de
timp prea scurta, ptr a fi conforma cu perioada de timp specificata in definitia valorii de
piata.In unele tari, valoarea de vinzare fortata, in particular, poate implica deasemenea, un
vinzator obligat sa vinda, si un cumparator sa cumpere, fiind constienti de dezavantajul
vinzatorului
- 97 -

Cind se calculeaza valoare de lichidare, evaluatorul trebuie sa estimeze si toate

Costurile associate cu lichidarea, respective comisioanele, onorariile, cheltuielile
Administrative, pina la finalizarea completa a lichidarii, taxele, si impozitele legale.
&-Valoarea ptr garantii bancare;-este intrebuintata, ptr asigurarea garantarii
valorii creditelor bancare, plus dobinda, sau cu alte cuvinte, acest tip de valoare se confunda
cu valoarea ipotecii(mortage lending value), asa cum este definita de Directiva
Consiliului Europei nr 98/32/EC-referitoare la ratele de solvabilitate ptr creditarea
proPrietatii comerciale si ptr leasing-ul financiar, astfel:valoarea unei proprietati,
determiNata de un evaluatormcare efectueaza o evaluare prudenta a vandbilitatii viitoare, a
Proprietatii, pe baza luarii in considerarea aspectelor mentenabile pe termen lung ale
Proprietatii, aconditiilor normale si celor locale ale pietei, utilizarii curente si utilizarilor
Alternative adecvate ale proprietatii.Elementele speculative nu vor fi luate in vedere in
Stabilirea valorii ipotecii.Valoarea ipotecii va fi sustinuta cu documente intr-o maniera
Transpareeenta si clara
&-Valoarea de asigurare;-reprezinta valoarea unei proprietati, ce face obiectul
unui contract de asigurare.
&-Valoarea de impozitare;-se bazeaza in general, pe definitia si acceptiunea
data in legislatia fiscala referitoare la taxele ptr proprietati.
&-Valoarea de recuperare;-reprezinta valoarea unei proprietati, (exclusiv
terenuri) vinduta ptr materiale recuperabile si nu ptr utilizarea in continuare.
&-Valoarea speciala;-este o particularitate a valorii de investitie(subiective)
ptr un investitor cu interese speciale.
Valoarea speciala, este un termen legat de un element special, exceptional de
valoare, peste valoarea normala de piata.Valoarea speciala poate aparea, de ex-ca urmare a
asocierii fizice, functionale sau economice, a proprietatii, cu alta proprietate, -una
invecinata.Este un surplus de valoare, care poate fi aplicabil, mai degraba, unui anumit
proprietar, unui potential cumparator sau utilizator al proprietatii, decit cel al pietei in
general
Valoarea speciala, se refera la un element de valoare cu caracter extraordinary,
superior valorii de piata(de ex-o firma in Bucuresti, a platit un prt de peste 5 ori mai mare,
decit pretul pietei la acel moment, ptr o mica suprafata de teren, situata speciala a aparut
deoarece terenul respective se afla in vecinatatea imediata a proprietatii sale, permitea
iesirea la o artera comerciala, si mai ales ii dadea posibilitatea sa realizeze dimensiunile
optime ptr constructia ce si-o proiectase.
In afara de aceste tipuri de valoare, evaluatoriiretin si alte tipuri de valoare
cumar fi:
*-proprietatea cu piata limitata-care reprezinta acea proprietate, sau afacere care
din cauza conditiilor pietei, atrage relativ putini cumparatori potentiali, la un anumit
moment dat.Vinzarea unor astfel de proprietati sau afaceri necesita o durata de marketing
mai mare;
*-proprietati speciale, cu destinatie speciala sau proiectate special-care au o
utilizare restrinsa si sint rareori vindute pe piata libera, in afara cazului cind reprezinta parte
dintr-o intreprindere.Aceasta categorie, vizeaza:rafinariile, centralele atomoelectrice,
unitatile publice, bisericele, muzeele, etc.
- 98 -

d)- Valoarea intreprinderii

In evaluarea unor afaceri, care contin un a sau mai multe unitati operationale
distincte, se Utilizeaza conceptual de valoare a afacerii(going concern value), definite in
doua moduri in
Standardele Internationale si cele Europene.
Definitia-IVSC-valoarea afacerii este valoarea globala a unei intreprinderi,
care va continua sa functioneze, si in care repartizarea acestei valori globale a afacerii, pe
partile ei componente, se face functie de contributia lor la afacerea totala, si nu in functie de
valoarea de piata-insumata acomponentelor ei
Definitia TEGoVA-data in Ghidul Albastru:-valoarea afacerii(a unei
intreprinderi in functionare), este valoarea generata de activitatea ei comerciala dovedita.Ea
este experesie a unei afaceri stabile si rezulta din analiza cash-flow-ului actualizat sau din
capitalizarea profiturilor, care reflecta cifra de afaceri si eventualele datorii viitoare
conditionte.Valoarea astfel calculata, include contributia terenului, cladirilor, masinilor,
echipamentelor, goodwill-ul si alte intangibile
Un alt termen utilizat indeosebi de analistii financiari, dar si de evaluatori, in
scopul determinarii, diferentei dintre cursul unei actiuni si valoarea ei reala, ptr luarea
deciziei de a vinde sau de a cumpara actiuni cotate, este valoarea intrinseca sau valoarea
fundamentala.
Notiunea de valoare intrinseca se refera la valoarea unei actiuni cotate, care se
determina prin analiza multifactoriala a activitatii unei firme cotate, efectuata de analistii
financiari.
Valoarea intrinseca a actiunii, este pretul care este justificat ptr o actiune atunci
cind sint luatiin considerare factorii primari de influenta.
Cu alte cuvinte , -valoarea intrinseca, estevaloarea reala a actiuniicare este diferita
de pretul current de piata al acesteiaEste o valoare subiectiva ea diferind de la analist la
analist, si care poarta amprenta, personalitatii profesionale a fiecarui analist.
Managerul, financiar estimeaza valoarea intrinseca prin examinarea atenta a
urmatorilor factori care afecteaza valoarea unei actiuni:
*-valoarea activelor firmei;
*-profiturile viitoare probabile;
*-dividentele viitoare probabile;
*-rata de crestere viitoare probabila;
Astazi, cerintele mangementului valorii sau prin valoare, au facut den valoarea
intreprinderii
Un element cheie in orientarea tacticii si strategiei firmelor.
B.- Evaluarea intreprinderii-Atribut al profesionistului contabil specializat
f)- Norme de comportament profesional ale expertului evaluator
Evaluarea intreprinderii-Atribut al profesionistului contabil specializat
Orice evaluare de intreprindere, are ca punct de plecarebilantul contabilinstrument
universal care reflecta, atitpatrimoniul la un moment dat cit siperfomantele inregistrate
de intreprindere-intr-o perioada data
- 99 -

Bazindu-se pe constatarile din diagnosticul de evaluaresi pe cunostintele

aprofundate de contabilitate si analizaexpertii aduc ajustari elementelor din bailantul
contabil, elaborindbilantul economic al intreprinderiiasupra caruia se aplica diferite
metode de evaluare a intreprinderii
Acesta este de fapt si argumentul, ptr care, activitatile de evaluare a intreprinderii sint
considerate servicii paracontabilein toate manualelel si tratatele de contabilitate, din tarile
UE, existind capitole sau parti, afectate evaluarii intreprinderii
In Romania, potrivit art.19, din OUG nr 65/1994, aprobata prin Legea Nr 42/1995,
cu modificarile si completarile ulterioare, elaborarea standardelor privind evaluarea
societatilor comerciale, si a altor active, sau bunuri ale acestora, este un atribut al CECAR,
iar in cadrul facultatilor de contabilitate, s-a introdus deja, ca disciplina distinctaevaluarea
intreprinderii
Prin HG nr 1181/1996, si nr 562/200, evaluarea economica si financiara a
intreprinderiiafost introdusa ca disciplina de examen ptr obtinerea calitatii de expert
contabil si a celei de contabil autorizat si ca forma de perfectioanare in cea deexpert
evaluator.
Ptr defasurarea activitatii de expert evaluatora fost elaborat de catre
CECAR(1994/1996)
Ghidul ptr diagnostic si evaluarea intreprinderiloracesta fiind prima lucrare in
domeniu
ptr
tara
noastra.
Ptr
expertii
evaluatori,
au
fost
emise, :-recomandari(standarde)cuprinzind-metodologia de evaluare economica si
financiara a intreprinderilor(nr 100/CECAR-EV);
-structura standard a Raportului de evaluare(nr 101/CECAR-EV);
-Ghid ptr evaluarea intreprinderilor mici si mijlocii;;(nr 102/CECAR-EV);
-norme de lucru, de raportare si de comportament profesional, cuprinse in
Norma nr 37/2003care intregeste normele profesionale-ptr toate activitatile defasurate
de expertii contabili.
In cadrul misiunilor pe care le indeplinesc, expertii corpului, au obligatia de a
respecta, Codul etic national al profesionistilor contabiliiar ptr activitatea de evaluare, sa
respecte si
Principiile de practica a evaluarii si codul eticprevazute in standardele
internationale, de evaluaresi adoptate de Corp, prin Hotarirea Consiliului Superior nr
25/2003
Valoarea intreprinderilor, nu este numai o suma de mijloace individuale, de
active si pasive, ale acestor activitati, ci mai degrabamodalitatea de manifestare si
practicare a acestora, la obtinereaprofiturilor prezente si viitoare.
In plus la evaluarea unei intreprinderi, se au in vedere atit sinergia dintre
activele identificabile ca atare, cit siacele active care individual nu itrunesc conditiile, ptr
a fi recunoscute astfel, in situatiile financiare-dar care participa la crearea profitului si care
sint cunoscute sub denumirea generica de-fond comercial, marca, licenta, etc-
Tot acest ansamblu, constitutiv, reprezinta valoarea intreprinderii-exprimata la un
moment dat, de situatiile sale financiare-, valoare pe care expertul evaluator, de
intreprinderi, o ajusteaza potrivit regulurilor prorpii activitatilor salestabilind in acest
mod valoare justa a intreprinderii evaluate.
Evaluarea intreprinderii, este atributul legal, care revine expertului
contabil-cf art.6, lit-e-, din OG nr 65/1994, aprobata prin Legea nr 42/1995, cu modificarile
si completarile ulterioare
Aceste reguli, proprii activitatii expertilor contabili, alcatuiesc, cadrul
normelor privindevaluarea intreprinderilor-in concordanta cu standardele si ghidurile
- 100 -

profesionale-emise deorganismul european al profesiei contabile-FEE-adoptate de Consiliul

Superior al CECAR, prin Hotarirea nr 03/52/22.03.2003 si Hotarirea nr 03/51/2003, al
Conferintei Nationale.
f)- Norme de comportament profesional ale expertului evaluator
Normele de comportament profesional al expertului evaluator de intreprinderi,
se concretizeaza
in respectarea urmatoarelor atribute si principii deontologice:
@-independenta;
@-competenta;
@-calitatea lucrarilor;
@-secretul profesional;
@-acceptarea misiunii;
@-independenta-Expertul evaluator este obligat sa fie independent
fata de orice
interes, prezent sau viitor, privind subiectul misiunii sale
El trebuie sa amnifeste o atitudine independenta, care sa-i permita efectuarea
misiunii sale
cu integritate si obiectivitate, dar de asemenea, sa nu fie supus nici unei constringeri
care ar putea sa
ii impiedice integritatea si obiectivitatea.
El trebuie totodata sa se asigure ca si colaboratorii sai respecta regulile de inde
pendenta.
Abordrea conceptuala a cerintelor independenteiin concordanta cu codul
Etic profesionalcere expertului evaluator sa manifeste:
*-independenta spiritului sau independenta rationamentului sau profesional-caracterizata, prin starea de spirit care ii ofera obtinerea unei opinii neafectate de
influente care pot compromite acest rationament profesional, permitindu-I sa actioneze cu
integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala;
*-independenta comportamentala a faptelor sale-caracterizata prin evitarea
circumstantelor si faptelor care pot fi atit de semnificative incit o terta persoana logica si
informata, detinind toate informatiile relevante si aplicind toate masurile de
prevedere
necesare ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si
prudenta
profesionala a expertului evaluator au fost compromise.
@-competenta-este determinata de calitatile necesare exercitarii
misiunii, expertilor
evaluatori, care trebuie sa-si completeze si actualizeze permanent cunostintele
profesionale.
El se asigura ca incredinteaza lucrari colaboratorilor care au o competenta,
apropiata de natura
si complexitatea acestora.
El vegheaza la formarea lor continua.
- 101 -

Competenta profesionala poate fi formata din urmatoarele elemente:

*-dobindirea competentei profesionale-prin dobindirea calitatii de expert contabil,
urmata de o
instruire specifica, practica si examinarea corespunzatoare;
*-mentinerea competentei profesionale-care cere cunoasterea continua a
evolutiilor in domeniul
tehnicilor si procedurilor de evaluare, si in domeniul profesiei contabile
propriuzise.El trebuie sa
adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea
misiunuilor sale.
*-perfectionarea continua, si formarea profesionala a expertului evaluator prin
participarea la
cursuri de perfectionare, simpozioane, schimburi de experienta profesionala cu alti
profesionisti, etc.
@-calitatea lucrarilor-Expertii evaluatori, ofera publicului serviciile lor,
la un nivel profesioanl, care sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata.Este
necesar ca ei, sa
isi exercite profesia cu constiintiozitate si devotament.Corectitudinea, impartialitatea
si independenta,
iar in cadrul profesiei dorinta de a fi utili clientilor lor, trbuie sa le inspire expertilor
evaluatori de
intreprinderi recomandarile si opiniile pe care le expima si sa le orienteze executarea
lucrarilor.
@-secretul profesional-Misiunea de evaluare a unei intreprinderi, are un
caracter de
confidentialitate.
Cunoasterea de catre terte persoane a faptului angajarii unui expert evaluator
de intreprinderi,
Poate cauza prejudicii intreprinderii sau tranzactiilor viitoare ale clientului.
In consecinta este inadecvat ptr un expert evaluator de intreprinderi, sa divulge
faptul angajarii
Sale, daca clientul nu aproba divulgarea sau are un interes clar de a pastra
confidential, faptul angaja
Rii sale, sau dac expertului evaluator nu I se cere in mod legal sa divulge faptul
angajarii sale.
In absenta unei intelegeri exprese, in sens contrar, continutul unui raport de
evaluare este proprietatea clientului, iar din p.v etic, acesta nu poate fi prezentat, ca proba a calificarii
profesionale,
a expertului evaluator, si nici nu poate fi publicat in nici o forma identificabila fara
consimtamintul
clientului.
Expertii evaluatori nu ar trebui sa dezvaluie neconditionat, nici chiar
tribunalului)in afara cazu
rilor prevazute de lege, mai ales cind sint intentate procese)ceea ce au aflat in timpul
efectuarii misi
- 102 -

unii lor.Acest lucru trebuie sa li se ceara, prin intrebari puse de instanta.

Ca o concluzie, este important, a se avea in vedere ca inffformatiile
confidentiale, nu pot fi
Folosite in beneficiul propriu si nici in cel al unei terte persoane.
@-acceptarea misiunii-Expertul evaluator, dupa ce a identificat,
obiectivul clientului
privind, necesitatea efectuarii unei evaluari a intreprinderii, pe baza informatiilor
culese, si a discutiilor cu potentialul client, accepta misiunea de evaluare a intreprinderii.
Acceptarea misiunii, este conditionata de aprecierea posibilitatii de a o
indeplini, tinind cont de
regulille etie profesionale ale profesiei, si in mod deosebit de regulile de
independenta, competenta,
si incompatibilitate, si se concretizeaza in incheierea unui contract de prestari
servicii.
Lipsa experientei profesionale in anumite domenii, poate crea dificultati, in
acceptarea misiunii
Expertului evaluator.
In acest sens, prealabil acceptarii misiunii, si incheierii contractului de prestari
servicii, este indi
cat sa se faca:
*-o evaluare a riscurilor potentiale si posibile;
*-o verificare privind respectarea principiului independentei, si a eventualelor stari
de incompa
tibilitate;
*-o apreciere a eficientei executarii lucarilor, in raport indeosebi cu competenta si
mijloacele exper
tului evaluator de intreprindere si ale colaboratorilor si specialistilor necesari;
Acceptarea misiunii de evaluare, concretizata prin incheierea unui contract de
prestari servicii,
Presupune, stabilirea unui plan de lucru sau de desfasurarea a misiunui, acre trebuie
sa cuprinda,
Urmatoarele actiuni:
&-cunoasterea activitatilor intreprinderii
&-contractarea lucrarilor, cu stabilirea drepturilor si obligatiilor reciproce;
&-programarea lucrarilor
&-utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
&-delegarea si supravegherea lucrarilor;
&-documentarea lucrarilor;
&-diagnosticul intreprinderii-prin examinarea metodica a functiilor
intreprinderii(juridica,
comerciala, tehnica, administrativa, economica, financiara, etc)-si a concluziilor
acestei examinari;
&-diagnosticul juridic al intreprinderii;
&-diagnosticul comercial al intreprinderii;
&-diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare;
&-diagnosticul administrarii sau mangementului intreprinderii;
&-diagnosticul contabil-financiar al intreprinderii;
- 103 -

&-sinteza diagnosticelor ale intreprinderii;

&-elaborarea bilantului economic al intreprinderii;
&-prezentarea metodelor si procedurilor de evaluare a intreprinderii;
&-prezentarea eventualelor proceduri particulare de evaluare a intreprinderii;
&-elaborarea notei de sinteza;
&-elaborarea raportului de evaluare a intreprinderii;

CURS 7. ALUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERILOR

CADRUL ACTIVITATII DE EVALUARE
Subiecte: A.- Cadrul activitatii de evaluare
a)- Cadrul activitatii de evaluare-Standarde;Principii
b)- Standarde de evaluare a intreprinderii
c)- Principii fundamentale de evaluare
d)- Principii de evaluare a intreprinderii
e)- Organizarea profesiei de evaluator
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
f)- Activul net corijat
a)- Cadrul activitatii de evaluare-Standarde;Principii
Activitatea practica de evaluare a intreprinderii este deosebit de complexa
si reprezinta adesea o enigma chiar ptr economisti.Utilizarea unor informatii,
din numeroase domenii de activitate, sau discipline, (juridic, ethnic, fiscal, piete
financiare, analiza economico-financiara, etc)face cu atiti mai greu demersul in
telegerii evaluarii si impune, lucrul in echipa, implicind totodata:
@-existenta unui cadru profesional, metodologic, acceptat si recunoscut,
incadrul comunitatii economico-financiare, respective, cadru ce nu contravine re
glementarilor legale;
Existenta unui cadru legal nu este de natura sa ingradeasca sau sa limiteze
initiativa si aprecierile specialistului evaluator, dar in multe spete guvernul, poate imoune o
valoare administrative(despagubiri acordate de stat, valoarea de impozitare).
In ceea ce priveste cadrul metodologic, acesta este asigurat de Asociatia Nationala
a Evaluatorilor din Romania(ANEVAR), asociatie profesionala, care a desfasurat o
activitate puternica ptr, dezvoltarea profesiei de evaluator-prin cursuri de pregatire,
organizate impreuna cu alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale, editari de
publicatii si materiale de specialitate, intrarea in sistemul european si international de
organizare a profesiei.
@-Notiunile categorial valorice utilizate, cum ar fi:
- 104 -

*-preturile libere, formate prin negociere sau cotate in functie de evolutia

raportului de schimb al monedei nationale;
*-preturile interne utilizate in contabilitatea de gestiune de catre agentii economici
*-pretul de achizitie care reprezinta costul de cumparare al bunurilor, respective
pretul de constructie, cheltuielile de instalare a utiliajelor complexe, pot fi incluse sau nu in
costurile de achizitie, in functie de reglementarile in viguare.Potrivit art.15, din
regulamentul de aplicare al Legii contabilitatii, se precizeaza:costul de achizitie al unui
bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nereecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare, si alte cheltuieli accesorii necesare ptr punerea in stare de utilitate sau
intrarea in gestiune a bunului respectiv;
*-valoarea contabila sau valoarea de intrare, care reprezinta valoarea de
inregistrare in contabilitate, in patrimonial societatii comerciale;
*-valoarea ramasa, care reprezinta valoarea neta(ramasa de amortizat) a unui activ
imobilizat la un moment dat;
Aceste notiuni, trebuie considerate exemplificative, intrucit fiecare dintre acesti
termini generali, sint folositi in contextual precizat de standardele proffesionale si tipurile de
valoare deja prezentate.
@-instrumentarul tehnico-economic, folosit, cum ar fi:
*-aparate de masura, (de suprafata, volum, greutate)control si reglare.Evaluarea
unui teren, n u poate fi facuta fara a cunoaste cu exactitate, suprafata acestuia, dupa cum
evaluarea unei intreprinderi, cu profil petrochimic, implica masuratori, inspectii, care sa
stabileasca, capacitatea unor instalatii complexe.In acelasi timp, legat de problema
impactului asupra mediului, trebuie cunatificate efectele activitatii instalatiei asupra
mediului inconjurator, acestea avind influenta directa asupra valorii afacerii.
*-rate, coeficienti, indici, diferite norme/baremuri.De exemplu, in evaluarea
cladirilor, estimarea costului se poate baza pe coeficienti care actualizeza valorile de deviz.
b)- Standarde de evaluare a intreprinderii
Standardele, reprezinta in general, un cumulde:-principii, metode, modele,
general valabil-acceptabile, si obligatorii, in:-organizarea, desfasurarea, si finalizarea unor
activitati de specialitate, de catre profesionisti-contabili, tehnici, juridici, etc, elaborate si
aprobate de organisme si organizatii sau asosiatii profesionale, in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare, din domeniile specifice activitatilor specialistilor, si care
trebuie sa perimita prin utilizarea lor, conturarea unei conduite profesionale ireprosabile,
independente, a unei opinii pertinente, obiective, concomitent, cu respectarea unui anumit
cod de etica si deontologie profesionala, editate sub forma unor ghidurisau carti.
Standardele de evaluare-reprezinta, cumulul acestor principii, metode, modele,
general-valabil acceptabile, si obligatorii, in:-organizarea, defsasurarea si finalizarea de
catre evaluatoria activitatilor de evaluare, a unei intreprinderi, afaceri, proprietati
imobiliare,
etc,
elaborate
de
organisme
specializate
ca:-RICS;
EGoVA;EUROVAL;IVSC;ANEVAR;care contin pe linga principii si metode sau modele, si
recomandari, cu privire la exercitarea profesiei de evaluator, apararea si impunerea acesteia
ca o profesie specializata de sine statatoare.
Rolul declarat al standardelor de evaluare este in principal:
$-sa instituie proceduri, care sa permita certificarea certificarea valorii in conditii
comparabile cu legislatia interna si internationala, cu practica evaluarii si cu standardele
contabile;
- 105 -

$-sa ajute evaluatorii prin definirea elementelor fundamentale ale evaluarii,

creindu-se o baza precisa si compatibila in acivitatea practica;
$-sa asigure parametrii de calitate ptr beneficiarii evaluarilor;
In standardul de evaluare a intreprinderii eleaborat de IVSC(adoptat si de
ANEVAR, ca standard obligatoriu ptr evaluatorii membrii ai asociatiei), se precizeaza, inca
de la primul punct:
Comitetul Internatioanal ptr standardele de evaluare, a adoptat acest ghid,
de aplicare si exexcutie ptr a imbunatatii continutul si calitatea evaluarilor de
intreprinderi in cadrul comunitatii internationale in scopul orientarii utilizato
rilor declaratiilor financiare, si ai evaluarilor de intreprinderi
In fond, intr-o economie globala, in care granitele geografice nu mai au un
impact major asupra micsorarii capitalului, rolul evaluarilor, si indeosebi al sta
ndardelor de evaluare creste semnificativ.
Incepind cu anii70, constientizarea atit de catre comunitatea evaluatorilor
Europeni de intreprinderi(confundati aproape in exclusivitate cu expertii contabili)cit
si de utilizatorii rapoartelor de evaluare, ca abordarea evaluarii pe baza valorii
patrimoniale)de tipul costului de inlocuire a activelor individuale, creeaza mari
dificultati partilor implicate in tranzactii a generat pasi importanti in dezvoltarea
disciplinei si profesiei.
In anul 1980, UECEF-a publicat un nou document in care, precizeaza necesitatea
reconsiderarii evaluarii intreprinderii, datorita dezvoltarii atit a doctrinei, cit si a practicii
evaluarii europene.
Evolutia principala.care s-a manifestat cu pregnanta in domeniul evaluarii, a
fost statuata in mod clar in acest documentprin formularea urmatoare:
evaluarea intreprinderilor, face parte din teoria economica a alternativelor de
investitii, in acest fel, in acest fel, in principiu, ea trebuie sa se bazeze pe aceasta teorie, ca si
pe metodele de calcul al rentabilitatii investitiilor
De asemenea a fost recunoscut faptul ca:
valoarea corecta a unei intreprinderi poate fi determinata numai pe baza
excedentelor financiare, pe care aceasta le poate distribui in mod durabil.Aceasta valoare
reflecta valoarea actualizata a tuturor excedentelor financiare viitoare ale intreprinderii,
capabila sa le distribuie, dar mentinind productivitatea financiara a acesteia
O etapa importanta a evolutiei doctrinei evaluarii intreprinderii, o
reprezin
ta aparitia standardelor european si respectiv, international de evaluare a
afaceriiEditarea standardului european 12-Business Valuation in noua editie, a EVS
Din -Septembrie 2000, si respectiv, Aplication and Performance Guidance no.4Business Valuationelaborat de IVSC, in 18.08.1999.
Citeva elemente esentiale ale standardelor, de evaluare a afacerii sint:
*-necesitatea de a utiliza in evaluare, numai acele metode si proceduri, de
evaluare, recunoscute care sint selectate de evaluator, functie de scopul evaluarii si de
ipostaza in care se gaseste evaluatorul;
*-precizarea si descrierea, clara a celor trei abordari in ev aluarea unei
intreprinderi respectiv:
-abordarea pe baza de active;
- 106 -

-abordarea pe baza de venit;

-abordarea prin comparatie;
*-reconcilierea valorii finale, in cazul in care se utilizeaza mai multe metode de
evaluare se face nu prin recurgerea la aprecieri statistice, (de ex-o medie ponderata a
valorilor obtinute)ci prin selectarea unei valori in cadrul unui proces de judecata a
evaluatorului;
c)- Principii fundamentale de evaluare
Principiile fundamentale ale evaluarii se regasesc intr-un set de
principiicare sint deopotriva valabile, in evaluarea proprietatilor imobiliare, a
afacerilor, sau activelor corporale.Cele mai importante principii de evaluare sint :
@-principiul anticiparii-potrivit caruia, valoarea provine din beneficiile viitoare
anticipate care urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta
Pe piata, este normal ca investitorii sa gindeasca valoarea mai degraba in
functie de beneficiile probabile, si riscurile atasate unui anumit plasament de capital decit in
functie de costul istoric, sau costul de recreare, a acelei proprietati.
@-principiul substitutiei-care apare atunci cind pe piata, sint disponibile,
maimulte bunuri similare cu preturi diferite, ele actionind in sensul consumarii(epuizarii)in
primul rind a acelui produs care are pretul cel mai mic.
Forma de manifestare a acestui principiu, este cunoscuta din viaata obisnuita,
dar modul de manifestare in domeniul evaluarii, este putin diferit, tinind cont de
complexitatea proprietatilor, sau afacerilor, evaluate, care incorporeaza mai multe
bunuri-un activ corporal nu valoreaza mai mult decit costul de inlocuire al tuturor
partilor sale componente.
@-principiul schimbarii-potrivit caruia scgimbarea este rezultatul actiunii
legiicauza-efect.
Schimbarile care apar in cadrul fortelor care creaza sau influenteaza
valoarea(unei proprietati sau afaceri)sint continue, unele graduale, altele rapide.De exemplu
schimbarea de guvern, a legii impozitului pe profit, sau de catre banca centrala a ratei de
scont, falimentul unui compeeetitor major, rtc, sint schimbari care au impact direct, asupra
valorii.De asemenea, deprecierea fizica, sau functionala a activelor, se incadreaza in
categoria schimbarilor cu impact gradual asupra valorii.
Evaluatorul, incearca sa cuprindas, in estimarea sa, schimbarile probabile, ale
pietei sau ale proprietatii, dar trebuie retinut ca o estimare a valorii este valida doar la data
specificata in raport.
@-principiul cererii si ofertei-potrivit caruia, pretul unui produs, marfi,
(proprietati)-variaza direct, dar nu neaparat si proportional, cu cererea si invers, dar nu
neaparat proportional cu oferta.
Atit de cunoscuta lege a cererii si ofertei este esentiala si in estimarea valorii.
Atunic cind pe piata sint oferite mai multe alternative investitionale,
(obligatiuni, actiuni, firme inchise, unitati operationale)care cumuleaza o oferta mai
maredecit cererea solvalbila, realizarea echilibrului, cerere-ofertava determina scaderea,
preturilor de vinzare.
@-principiul contributiei-potrivit caruia, valoarea unei parti componente a unei
proprietati, , afaceri, depinde de cit de mult contribuie aceasta la valoarea intregului sau cit
de mult reduce valoarea intregului absenta sa
- 107 -

Este un principiu care ajuta la intelegerea clara a adevarului ca nu toate

costurile, inseamna valoare, si de asemenea, permite estimarea valorii in cazuri
particulare, cum ar fi :divizarea, fuziunea, recapitalizarea.
d)- Principii de evaluare a intreprinderii
Estimarea unei valori rezonabile, a intreprinderii, este in functie de experie
nta si judecataa bazata pe informare, dar ea trebuie sa se bazeze, pe un
fundame
nt teoretic, bine definit.Principiile enumerate si analizate, au fost sintetizate din
combinareateoriei economice a standardelor de evaluare a intreprinderii, a
relaitatii pietei , dar si a logicii bunului simt.Aceste principii sint urmatoarele:
&-principiul 1.-valoarea intreprinderii este echivalenta cu valoarea prezenta a
tuturor fluxurilor viitoare, anticipate care deriva din dreptul de proprietate asupra
capitaluilui firmei.
Cu alte cuvinte, valoarea intreprinderii, este orientata spre viitor.
Pe o piata , investitorii analizeaza intreprinderile pe baza performantelor lor
evidente de a genera, dupa cumparare, venituri sau fluxuri financiare libere, atit din
activitatea de exploatare(operationala)cit si din afara exploatarii.Ca regula generala, cu cit
este mai mare incertitudinea referitoare la performantele viitoare, ale intreprinderii, cu atiti
riscul perceput va fi mai mare, si prin urmare valoarea va fi mai mica.
&-principiul 2.-atunci cind valoarea este defininta, cavaloarea actualizzata a
tuturor cistigurilor viitoare anticipate, care deriva din dreptul de proprietate-valoarea are
doua componente distincte:-comerciala(sau transferabila);si-necomerciala(sa valoarea ptr
proprietar)
Acest principiu, relativ simplu, de exprimat, este uneori greu de cuantificat, ptr
ca o conditie importanta a manifetarii valorii, este determinate de transferabilitatea
proprietatiisi deci evaluatorul trebuie sa discearna si sa cuantifice valoarea netransferabila,
care apartine proprietarului actual, in virtutea atributelor sale personale, incluzind in
valoarea de piata doar valoarea comerciala(transferabila).
&-principiul 3.-valoarea este estimata la un anumit moment dat, de timp.ea este
in functie de inffformatiile cunoscute si previziunile facute numai la acel timp
Intreprinderea, ca obiect al cercetarilor si practicii economice(inclusive al
evaluarii)este este poate cea mai apropiata de conceptual filozofictotul curge
Intreprinderile sint in continua evolutie, ca rezultat al vinzrilor, sau
cumpararilor, de active, linii de fabricatie, schimbarii managementului, modificarii
aranjamentelor financiare, schimbarilor din ramura si a situatiei concurentiale.
Fiecare si toate aceste schimbari influenteaza evolutia intreprtinderii si conduc
la modificarewa valorii ei.Ca o concluzie, valoarea corespunde unui anumit moment de
timp.
&-principiul 4.-piata determina rata de fructificare a capitalului asteptata de
investitor
Costul capitalului sau rata de fructificare a capitalului, are un rol essential
In estimarea valorii de piata a intreprinderii.De aasemenea, evaluatorul trebuie sa
inteleaga ca la un a anumit moment de timp, fortele pietei sint cele care determina ratele de
fructificare a capitalului, asteptate de infestitori.Aceste forte, sint determinate indeosebi de:
*-conditiile economice generale, dar in mod deosebit ratele dobinzilor la credite pe
termen sccurt si lung;
- 108 -

*-situatia echilibrului cerere-oferta-pe piata investitiilor in general, si a

intreprinderilor in special;
*-categoria de cumparatori de piata, motivatia lor si filozofia de in vestitie a
fiecaruia.Evident ca, fiecare categorie are asteptari specifice, referitoare la fructificarea
capitalului, si atitudinea lor va minflueenata performa ntele generale ale pietei de capital;
&-principiul 5.-valoarea intreprinderii, depinde direct de performanta acesteia,
de a genera in viitor fluxuri positive, la dispozitia proprietarilor, cu exceptia cazurilor cind
lichidarea conduce la o valoare mai mare
In cadrul conceptiei de continuitate a activitatii intreprinderii, valoarea este
estimata, prin aplicarea, unei rate de actualizareadecvate, in conditiile alegerii unor
fluxuri financiare viitoare, obtinute dupa plata impozitului pe profit.
Acceptind ca piatadicteaza rata de fructificare a capitalului si ca aceasta in
cele mai multe cazuri se afla intr-un interval relativ restrins, este clar ca valoarea unei
intreprinderi, variaza direct proportional cu performanta ei de a genera in viitor fluxuri
positive, ptr remunerarea capitalului investitorilor.
Logic, se intelege ca valoarea estimata pe principiul continuitatii nu poate fi
mai mica decit valoarea de lichidare a afacerii.
&-principiul 6.-cu cit este mai mare valkoparea activelor tangibile, (estimata ca
valoare de intrebuintare, utilizare sau de lichidare)cu atit este m, ai mare valoarea
intreprinderii
Acest principiu se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:
*-valoarea de utilizare presupune continuitatea activitatii intreprinderii evaluate.
De exemplu, activele tangibile, cum ar fi-cladirile, sau echipamentele cu utilizare
unica, au de obicei o valoare de utilizare mai maredecit valoare de lichidare.
Teoretic, atunci, cind se estimeaza activul net corijat, cu cit este mai mare
valoarea activelor tangibile, cu atit este mi mare suma necesara de investiti, ptr a intra in
domeniul in care functioneaza intreprtinderea
Rezulta de aici un cost mai mare, de intrare in ramura, o probabilitate mai mica
de concurenta si de asemenea, o rata de fructificare ceruta de cumparator mai mica.
Aplicarea acestui rationament, trebuie sa reflecte conditiile unei situatii date.
*-desi se presupune continuitatea activitatii intreprinderii, toate previziunile pe
care le realizeaza un investitor rational, iau in calcul si probabilitatea de faliment.
La data cumpararii intreprinderii, activul net al firmei, va avea o valoare de
lichidare.Teoretci cu cit valoarea de lichidare la data evaluarii, este mai mare, cu atit riscul
cumparatorului este mai mic, si prin urmare, rata de fructificare a capitalului va fi cea
asteptata de cumparator adica mai mica.
&-principiul 7.-in majoritatea cazurilor , paarticipatia de control are o valoare
unitara mia mare, decit participatia minoritara, atunci cind acestea sint estimate separat
Este important, sa se faca deossebirea intre estimarea valorii totale a
intreprinderii si estimarea valorii individuale a particularitatilorpe care le au diferiti
actionari ai intreprinderii.
Controlul detinut de un aactionar sau de un grup de actionari, care actiooneaza
coerent, in luarea deciziilor in virtutea unui accord, asigura in primul rind, alegerea
membrilor CA, si apoi controlul operatiunilor intreprinderii si stratetgia acesteia.
Un actionar, cu participatie minoritara, nu va putea controla semnificativ, fluxul de
lichiditati generat de firma, si ca urmare a acestui dezavantaj, valoarea unitara a participatiei
sale este inferioara fata de valoarea unitara a participatiei majoritare.
e)- Organizarea profesiei de evaluator
- 109 -

Profesia de evaluator este cunoscuta aproape orinude in lume, ca o profesie liberala

de interes public.Fara a fi tot atiti de veche ca alte profesii liberale, si aceasta profesie este
rezultatul unei necesitati in plan social, necesitatea de a evalua proprietati.In ultimii 10 ani,
nevoia de a dezvolta practica evaluarii afacerilor si proprietatilor imobilaiare, a devenot
evidenta atit in tariledezvoltate, cit si in tarile cu o economie slab dezvoltata.In SUA,
dificultatile cu care s-au confruntata, institutiile de credit, in anii 80, au determinat, nevoia
de a asigura profesionisti situati dincolo de diversele preiuni din afara.
In anul 1986, instabilitatea in domeniul proprietatilor imobiliare, si al imprumutului
ipotecar, a determinat formarea unui comitet ad-hoc, compus din 9organizatii profesionale
din SUA, si Canada.In anul urmator, a fost infiintataThe Apprisal Foundationcare si-a
propus propus elaborarea standardelor profesionale in domeniul evaluarii proprietatiilor
imobiliare si promovarea criteriilor de calificare profesionala a evaluatorilor.Activitatea
acestei fundatii este vitala ptr integrarea profesiei in comunitatea financiar-bancara, si a
industriei proprietatilor imobiliare nord-americane.
In Romania, realizarea privatizarii intreprinderilor de stat, s-a bazat in marea
majoritate, a cazurilor pe rapoarte de evaluare iar experienta cistigata de evaluatrori este
semnificativa.Problemele cu care s-au confruntat comunitatile financiare si guverneleinclusiv Romania-au impus necesitatea existentei si impunerii profesionale in domeniul
evaluarii.
Ca urmare a fenomenului de globalizare, a pietelor de investitii, care s-au
manifestat, din anii 70, s-a simtit in mod evident, necesitatea elaborarii unor Standarde
internationale, acceptate ptr raportarea valorii proprietatilor.Acceasta este cauza, ptr care
mai multi membrii ai comitetului tehnic al RICS|(The Royal Institution for Chartered
Surveyors), alaturi de reprezentanti ai organizatiilor de evaluare din SUA, au fondat in anul
1981, Comitetul International ptr Standarde de Evaluare a Activelor(TIAVSC).Acesta in
anul 1994, si-a schimbat numele in
The International Valuation Standards Comitee(IVSC), obiectivul fundamental
constituindu-l eleborarea Standardelor(IVS), si ghidurilor(GN-Guidance Note), ce
reprezinta cea mai buna practica in evaluare.
In anul 1997, si in Europa, a luat fiinta o asociatie, europeana, care cuprinde in
prezent, majoritatea asociatiilor profesionale ale evaluatorilor din tarile europene.
TEGoVA(The European Group of Valuersassociations), are de asemenea ca
obiectiv, fundamental, elaborarea Standardelor Europene de Evaluare(EVS-uri) in
concordanta cu Directivele Consiliului Europei.TEGoVA, este preocupat in legatura cu
IVSC, si cu alte organisme, europene si internationale, (de ex-ComiteTul International ptr
Standarde Contabile-IASC).
In tara noastra, s-a constituit in anul 1992, Asociatia Nationala a Evaluatorilor
din Romania(ANEVAR)-care este o asociatie profesionala,
non-profit, si care are intre obiectivele sale principale, elaborarea de standarde de
evaluare a intreprinderilor si proprietatilor, standarde care sa reprezinte, punctul de vedere al
profesionistilor in domeniu.Prima editie aparuta in ianuarie 1997, a realizat, cerinta
compatibilitatii cu standardele EVS, si cele internationale-IVS
In anul 1995, ANEVAR, a creat, Institutul Roman de Cercetare in domeniul
Evaluarii(IROVAL), institutie specializata care are si sarcina coordonarii activitatii de
eleborare a standardelor de evaluare, prin colaborarea cu organizatiile europene(TEGoVAFA
si EUROVAL), cu Comitetul Internatioinal ptr Standarde de Evaluare(organism specializat
in cadrul ONU)precum si cu asociatiile profesionale din tarile cu experienta in
domeniu(Anglia, Franta, SUA)
- 110 -

Principalele organizatii profesionale sin prezentate schematic in continuare :

&-in anul 1868-s-a infiintat in Anglia, prima organizatie a evaluatorilor de
proprietati imobiliare, renumita Royal Institution of Chartered Surveyors-(RICS)&-in anul 1981-mai multi membrii ai comitetului tehnic al RICS, in cooperare cu
reprezentanti ai organizatiilor de evaluare din SUA, au fondat, Comitetul International ptr
Standarde de Evaluare a Activelor-(TIAVSC)-el schimbindu-si numele in anul 1994, in
The International Valuation Standards Comitee(IVSC)-obiectivul fundamental
constituindu-l eleborarea Standardelor Internationale de evaluare.
&-in anul 1992-a luat fiintaOrganizatia Europeana a Evaluatorilor
(EUROVAL), ca interfata intre evluatorii practicieni, Uniunea Europeana si alte
organisme si isnstitutii europene si internationale.
&-in anul 1992, in Romania, a luat fiintaAsociatia Nationala a Evaluatorilor din
Romania(ANEVAR), organizatie profeesionala, neguvernamentala, non-profit care
elaboreaza standarde profesionale, recomandari, apara si impune profesia de evaluator in
tara.
&-in anul 1997-a luat fiinta, o asociatie, europeana non-profit, care cuprinde in
prezent, asociatiile profesionale ale evaluatorilor din tarile europene, cunoscuta si sub
numele de The European Group of ValeursAssociations(TEGoVA), obiectivul
fndamental al acestui grup, fiind elaborarea standardelor europene de evaluare(EVS), in
concordanta cu Directivele Consiliului Europei, dar si in strinsa legatura
cu IVSC si cu alte organisme internationale(de ex-cu IASC)
ANEVAR, este membra atit a IVSC cit si a TEGoVA.
In prezent, Grupul European al Asociatiilor de Evaluatori(TEGoVA), este
preocupat de imbunatirea standardelor europene, inclusiv prin elaborarea si aprobarea unor
standarde noi.O noua colectie de standarde profesioanle, europene de evaluare(cunoscute si
sub numele de ghidul albastru)a fost editata in luna noiembrie a anului 2000.De asemenea
IVSC, a lansat de curind(2001) o n oua editie a standardelor de evaluare-IVSC 2000.
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
f)- Activul net corijat
Nu este practic posibila definirea unei metode univeersale destinate sa evalueze
valoare unei intreprinderi, deoarece:
*-fiecare intreprindere, prezinta un caz particular, caruia I se pot aplica fara
discernamint normele generale de evaluare;
*-situatia particulara a fiecarei intreprinderi determina procedura de evaluare.
Procedurile si metodele de evaluare, sint la indemina si alegerea expertului
evaluator de intreprinderi.Totusi practica profesionala, cere acestuia, ca metodele si
procedurile selectate, sa fie corespunzatoare, scopului propus, sa ia in considerare toti
factorii care au importanta ptr evaluare si sa fie preznetate intr-un mod claar si logic.
Expertul evaluator de intreprindere are ca obiectiv al procedurilorsale,
determinarea unei scari de valori, rezultata in urma aplicarii celor mai adecvate metode de
evaluare privind intreprinderea respective.
Alegerea metodelor si procedurilor de evlauare se face de expertul
evaluator, de intreprinderi, .potrivit compeetentei si rationamentului sau professional.
In orinetarea acestei alegeri, expertul evaluator de intreprinderi, determina
modalitatea cea mai potrivita tipurilor de valori de stabilit si procedurilor de efectuat, fiecare
dintre acestea constituind, obiectivele obligatorii ale misiunii sale.
- 111 -

Indeplinind aceste conditii, el poarta raspunderea atit a alegerii metoelor de

evaluarecit si a ascarii(evantaiului)de valori determinate avind obligatia de a
descrie pe larg, in raportul de evaluare, ce se intelege, printr-o anumita valoare,
stabilita ptr a evita neintelegerile si ptr a impiedica utilizarea eronata voluntara sau
involuntara a datelor inscrise in raportul sau.
Alegerea metodelor de evaluare presupune:
*-existenta sintezei diagnosticelor si cunopasterea punctelor forte si slabe, a
oportunitatilor si riscurilor privind intreprinderea de evaluat
*-cunoasterea criteriilor de estimare a valorii
*-apredcierea aplicarii celor mai adecvate metode, potrivit caracteristicilor
intreprinderii
Metodele si procedurile de evaluare, pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a)-metode de evaluare patrimoniala-care abordeaza intreprinderea de evaluat
exclusiv patrimonial;
b)-metode de evaluare prin rentabilitate-care se bazeaza, de regula pe asppectul
profitabilitatii, utilizind capacitatea beneficiara a intrepirnderii, de a evaluat, si tehnicile de
actualizare;
c)-metode de evaluare combinate-care utilizeaza combinat unele elemente din
metodele patrimoniale si din cele de rentabilitate.
Pentru stabilirea unei bune valori, medii a intreprinderii, de evaluat, expertul
evaluator, trebuie dsa tina seama de urmatoarele recomandari:
*-in orice evaluare sa se utilizeze, minimum 3-5 metod, potrivit carcateristicilor
intreprinderii de evaluat;
*-in actiunile de privatizae, sa nu se utilizeze numai metode patrimoniale, ci si
metode de valuare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii in cauza;
*-sa se procedeze la retratarile specifice metodei;
*-sa se aleaga cu grija parametrii;
*-sa se efectueze cu competenta calculele;
In concluzie, metodele si procedeele de evaluare, sint mijloace de
lucru ale expertului evaluator de intreprinderi, iar adevarata valoare a
misiunii sale este data de exigenta cu care le aplica si de competenta
si ratioanamentul sau professional
Metoda activului net corijat-este o metoda de evaluare din categoria metodelor
patrimoniale.
Activul net corijat-se obine ca diferenta dintre activul bilantului economic si
datoriile(pasivul exigibil)inscrise in acest bilant.
Bilantul economic a fost elaborat de epertul evaluator, ptr a corija distorsiunile
care apar intre imaginea contabila a intreprinderii si realitatea sa economica si financiara.
In aceste conditiiactivul net corijat reflecta valoarea de piata a intreprinderii,
altfel spus, capitalul propriu al proprietarilor.

Exemplu:
- 112 -

ACTIV
Active imobilizate
Active circulante-totaldin care:
Stocuri
Clienti
Disponibil

Valori
6.277
20.046

TOTAL ACTIV

26.323

515
19.476
56

-- mii ron -PASIV

Datorii totale-din care:
Datorii-imprumut pe termen
lung
Furnizori
Alte datorii
Credite pe termen scurt
Capitaluri proprii-din care:
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Profit
Diferente din evaluare
TOTAL PASIV

Valori
24.617
1.233
8.106
11.600
2.063
1.706
500
188
2.327
-743
-566
26.323

ACTIVUL NET CORIJAT = ACTIV DATORII(26.323 24.617 = 1.706)

Este important de retinut ca evaluarea bilantului economic s-a facut plecind nu
numai de la informatiile contabile continute in situatiile financiare, ci si de la concluziile
sintezei diagnosticelor, care cuprind realitatea economica si financiara a intreprinderii.
Metoda activului net corijat este axata pe pe criteriul valorizarii unui bun
dintr-o optica aproape comerciala si statistica(ea nu ia in considerare potentialul economic al
intreprinderii.)
Metoda activului net corijat poate fi utilizata singura sau ca element
component al unor metode de evaluare combinate.
Tot din aceasta categorie a metodelor patrimoniale, fac parte si metodele:
*-valorii substantiale;
*-capitalului permanent necesar exploatarii(CPNE),
care isi propun sa dea o viziune economica a patromoniului intreprinderii, bazindu-se
pe principiul prevalentei economicului asupra juridicului, ele putind fi utilizate singure
sau combinate.
*-valoarea substantiala-cuprinde 3(trei)marimi ale valrii si anume:
#-valoarea substantiala bruta(VSB)-prin care se intelege-activul reevaluat in
ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi
proprietara acestora, -minus, valoarea bunurilor care desi sint inregistrate in patrimonial
intreprinderii nu sint folosite din diverse cause(inchiriate, etc)
#-valoarea substantiala bruta redusa(VSBr)-care este egala cu valoarea
sunstantiala bruta diminuata cu obligatiile nefinanciare.
#-valoarea substantiala neta(VSn)-se identifica activului net corijat, fiind egala
cu valoarea substantiala bruta-din care se scad toate datoriile
*-capitalului permanent necesar exploatarii(CPNE), -reprezinta-valoarea care se
identifica celei substantiale brute reduse, privita insa din p.v financiar, capitalurile proprii,
imprumuturile si asimilatele-(inclusiv obligatiile financiare pe termen scurt)datoriile de
exploatare(obligatii nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si
eventual, partial imobilizarile.
Toate aceste metode si proceduri au anumite deschideri si limite, valorile
patrimoniale, fiind des utilizate ptr analize comparative, si ptr stabilirea prioritatilor in caz
de fuziune, absorbtie, asocieri, etc.
- 113 -

In tranzactiile comerciale, valorile patrimoniale, servesc de regiula ca prima

baza de negociere, de regula cumparatorul va avea interesul sa se foloseasca de valoarea
patrimoniala, in timp ce vinzatorul cauta sa se sprijine pe valori mai dinamice, cele prin
rentabilitate care de obicei sint mult mai mari decit cele patrimoniale, ceea ce nu este cazul
in aceasta etapa, cind profitul joaca inca rolul specific economiei de piata.
Valoarea de patrimoniala nu acoppera in totatlitate valoarea intreprinderii;
Intreprinderea nu este numai o suma de bunuri, creante si datorii, ci mai dea
trebuie considerate ca un organism viu, care pe linga bunuri dispune si de un fond de comert
elemente intangibile, de piata, care formeaza asa numitulgood wiiladica un plus de
valoare a itreprinderii.
Valorile patrimoniale, sint de regula evitate ca valori exclusive, de tranzactie
din cauza unor limite:
*-caracterul incomplet-elemnte necorporale nu sint luate in calcul;
*-carcaterul stric static-nu au in vedere strategia intreprinderii;
*-caracterul complex-uneori, este dificil sa ai o ide precisa asupra valorii unor
bunuri, din activul intreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci rsicurile de eroare
sint importante;
*-caracterul neoperativ-timpul relativ necesar realizarii unei evaluari patrimoniale;
*-ptr ca aceste metode sa fie semnificative si ptr ca valoarea obtinuta sa fie
retinuta, in tranzactie, este nevoie sa fie indeplinite cumulative si rapid urmatoarele 4
conditii:
-posibilitatea efectuarii reevaluarii elementelor de activ pe baza unor comparatii de
piata;
-prima de rsic ptr societate sa fir redusa;
-un nivel satisfacator de investitii;
-posibilitatea estimarii cu certitudine a good-wiillului degajat de societate,
respectiv de determniarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe
piata financiara a echivalentului activului net reevaluat.
CURS 9. EVALUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERILOR
EVALUAREA INTREPRINDERII
Subiecte: A.- Evaluarea Intreprinderii
a)- Consideratii generale
b)- Valoarea si pretul intreprinderii
c)- Clasidicarea evaluarilor
d)- Momentele evaluarii-Piata intrep.nestocate
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
e)- Metode de evaluare, prin rentabilitate sau actuariale
a)- Consideratii generale
Intreprinderile ca si oamenii, sint individualitati bine definite.
Fiecare are o istorie unica, un tel propriu, si un rol specific in tabloul
economic.Datorita acestui rationament, nu ar fi potrivit, de a stabili reguli ce se pot aplica
tuturor firmelor, fara discriminare.Este si motivul ptr care acest concept de consideratii
genberale, intareste ideea ca si evaluareaeste un proces unic, in care evaluatorul
- 114 -

respecta standardele de evaluare, si codul deontologic si tic al profesiei, tinind seama si de

unele consideratii privind evaluarea intreprinderii
Evaluarea-este definite in majoritatea dictionarilor ca fiind operatiunea de a
aprecia, a stabili valoarea, pretul, numarul, a calcula, a socoti.
Valoarea-in principiu, reflecta rezultatul unei judecati de valoare, care se
bazeaza pe o apreciere, pe analize, calcule sau expertise.
Evaluarea unei intreprinderi-vizeaza, stabilirea valorii afacerii la un moment
dat, masurarea avutiei, (bogatiei)reale si potentialului acesteia de a-si mari bogatia in
perioada urmatoare.
Aceasta inseamna ca evaluarea intreprinderii, nu reprezinta doar stabilirea
valorii unor proprietati sau bunuri din patrimonial acesteia ci si determinarea capacitatii
firmei de a genera fluxuri(profit, cash-flow)la dispozitia proprietarului sau, avindu-se in
vedere ca obiectul evaluat, este un bun, care are capacitaatea de a crea alte bunuri, acest
concept, constituind si principala diferenta intre evaluarea unei intreprinderi, si a unui bun
sau serviciu.
Asa cum se stie, valoarea intreprinderii, este determinata de o complexitate, si
varietate de factori, nimeni negasind pina acum, vreo formula consacrata care sa conduca la
determinarea unei singure valori a intreprinderii, sau la determinarea unei suprafete.
In cazul intreprinderilor, cumpaaratorii, respective cel care investeste, poate
intilni:
*-un patrimoniu imobiliar si mobiliar, respective active ce incorporeaza un
potential ethnic ridicat;
*-o activitate rentabila, respective o sursa de cistig, rezultatul care poate fi
incorporat in reserve in limtele legale sau reinvestit ptr dezvoltare
*-o organizare foarte buna a activitatii, un personal calificat, metode perfectionate
de organizare a muncii;
*-o clientela fidela, ce reprezinta baza ptr mentionarea performantelor economicofinanciare in viitor;
Combinarea acestor elemente determina in ultima instantavaloarea
intreprinderiisi fiecare grupa trebuie sa fie avuta in vedere de specialistul evaluator.Evident
ca aprecierea se face la un moment dat, pe baza unor criterii specifice acestor elemente,
astfel:
*-primul element poate fi apreciat pornind de la activul net(difernta intre activul
bilantier si totalul datoriilor)dupa ce s-au realizat corectiile neesare.
*-al doilea element, poate fi apreciat pe baza profitului realizat in ultimii ani si
proiecatarea acestuia pe o anumita perioada de previziune.Pe cumparator nu-l intereseaza
trecutulci mai degraba prezentul si viitorulrespecyiv ce remunerare va obtine ptr
capitalul pe care-l investeste;
*-al treilea element, poate fi apreciat pe baza unor indicatori specifici in cadrul
analizei diagnostic, dar si prin luarea in consderare a primelor dpua elemente, prin evolutia
cifrei de afaceri, a profitului, a politicii de investitii;
*-al patrulea element poate fi o explicatie ptr situatia in care viitorul nu este mai
valoros deit prezentul, respective ptr cazul in care valoarea pe baza de venit(randament)este
mai mare decit valoarea patrimoniala(pe baza de active)
Evaluatorul stabileste prin metode corespunzatoare(ce se prezinta in raporrtul
de evaluare)valoarea afaceerii, care desigur va fi apreciata diferit de cele doua parti
implicate in tranzactie:cumparatorul doreste sa cumpere cit mai ieftin, iar vinzatorul doreste
sa obtina un prt cit mai bun, ptr afacerea sa, chiar daca aceasta nu are performante
deosebite.
- 115 -

Referitor la pretul tranzactiei, la prima vedere marimea acestuia, ar trebui sa fie

data, de activul net corijat.Practica arata ca pretul de vinzareeste in multe situatii
diferit, de valoarea estimata de evaluator pe baza metodei activului net corectat.
Cumparatorul isi pune problema ce va cistiga, in viitor si in cit timp isi va
recupera capitalul investit(luind in calcul si plasamentele alternative).
Daca stie ca poate sa-si recupereze investitia in n ani, fata de o alta investitie
care necesita o perioada de 2 nanieste dispus sa plateasca un prt mai mare.
In efectuarea unei tranzactii, pot aparea si astfel de situatii:
*-cumparatorul plaseaza banii si asteapta un profit fara sa se implice in
administrarea si gestiunea firmei;
Intr-o asemenea situatie, tranzactia nu se realizeaza sau pretul realizat la
tranzactiei, este scazut si determinat in principal de activu net.
*-cumparatorul plaseaza banii si asteapta sa conduca direct sau indirect afacerea.
In acest caz, pretul tranzactiei poate sa creasca.De exemplu, obictul tranzactiei
este un restaurant, evaluat la 400.000 unitati monetare(u.m)care asigura orentabilitate de
10%respectiv 40.000 u.m.Daca investitoruil doreste o rentabilitate de 20%, restaurantul
este prea scump, si deci tranzactia nu se va incheia la pretul de 400.000 u.m, ptr ca el cistiga
doar 40.000 u.m annual, la un capital de 400.000 u.m, prin plaasarea sumei intr-o investitie
alternativa cu risc scazut(deposit bancar)
Dar cumparatorul este un profeionist in domeniu, si se bazeaza, pe capacitatea
sa de a amri cifra de afaceri si implicit si profitul de 2-3 ori, profitul annual pe care el
mizeaza fiind de 80.000 u.m.Rationamentul cumparatorului a fost urmatorul:-restaurantul
este bine plasat, avind un vad commercial bun, dar are un management slab, deoarece
proprietarul nu
s-a ocupat de afacere in mod direct.In aceste conditii este posibil ca tranzactia sa se
incheie la pretul de 400.000 u.m, deoarece perceptia cumparatorului este ca desi
rentabilitatea asteptata (20%)nu este atinsa, la momentul tranzactiei, prin preluarea afacerii
si impunerea unui manmagement performant efficient, se poate ajunge rapid si cu costuri
mici la acest nivel.De precizat ca valoarea afaceriiin acest caz, nu este o valoare de
piataci este o valoare de investitii
b)- Valoarea si pretul intreprinderii
Valoarea unui bun-este fondata pe notiunile deutilitate, raritate, dorinta si
putere efectiva de cumparare, pretul fiind acel punct de echilibru, in care vinzatorul si
cumparatorul accepta tranzactia la un moment dat.
Valoarea reprezinta o calitate a unui bun, a unei proprietati sau afaceri, care ii
este atribuita conventional in urma unei judecati de valoare.
Valoarea nu este un fapt ci o optiune.
Pretul este ezultatul negocierii dintre vinzator si cumparator, respective suma
platita(incasata)ptr incheierea tranzactiei.
Pretul are un caracter obiectiv, fiind un fapt tangibil, real, rezonabil.
Valoarea rezulta in urma operatiunii de evaluare, si reprezinta o marime
conventionala stabilita de evaluator, fiind independenta de partile negociatoare.
Valoarea are un pronuntat caracter subiectiv, deoarece-reprezintaopinia
evaluatorului in conditiile specifice ale intreprinderii sau proprietatii evaluate
Evaluatorul, prin parcurgerea intregului process de evaluare, poate stabili un
evantai de valori care se vor constitui ca baza de pornire a negocierilor.
- 116 -

Diferenta dintrepret si valoareeste determinate de motivatiile vinzatorului si

cumparatorului, de raportul de forte pe piata precum si de unele criterii subiective.
Optiune de a vinde, poate fi determinata de:
@-scaderea nivelului afacerii, respective a cote de piata detinute;
@-nevoia urgenta de lichiditati;
@-consideratii strategice;
@-degradarea conjucturii economice;
@-modifdicarea tipului de proprietate prin politica promovata de
guvern(privatizare sau nationalizare);
@-cauze naturale(de ex-mostenitorii proprietarului nu doresc sa pastreze afacerea)
Motivatia de a cumpara, poate fi determinata de :
&-dorinta de a-si consolida pozitia pe piata
&-initierea unei afaceri noi, dorinta de a avea propria afacere;
&-reeentabilitatea ridicata(prezenta sau asteptata)a afacerii;
&-diversificarea activitatii ptr diminuarea riscului;
&-intensificarea procesului de integrare pe verticala;
Ca o concluzie, pretul este influentat atit de criterii obiective, cit si de criterii
subiective:
1.Criterii obiective-Acestea sint determinate de metodele de calcul capabile sa
stabileasca valoarea corecta a intreprinderii.Valoarea corecta se bazeaza pe de o parte pe
proprietatile, bunurile, tangibile, si activele intangibile, iar pe de alta parte, pe volumul
datoriilor firmei considerate.
Caracterul obiectiv, rezulta din faptul ca in acest caz valoarea se bazeaza in cea
mai mare parte petranzactii trecute recunoscute de piata(achizitionarea unui teren, sau a
uunei marfi, contractarea unui credit)acetea avind de asemenea un caracter verificabil.
2.Criterii subiective-Acestea sint bazate preponderant pe notiunea de
utilitate, in fond pe intensitatea dorintei de a vinde, respective de a cumpara
Pentru evaluiator, constituie o adevarata provocare, luarea in calcul, a
elementelor capabile sa influenteze intensitatea dorintei de a vinde/cumpara.
In cadrul criteriilor subiective, distingem doua mari categorii de elemente:
@-elemente psihologice-conform acestor elemente, pretul firmelor in care
actionarul majoritar este in acelasi timp si director, factorul in cauza, este virsta persoanei
cheiei in afacere.Persoanele de 60-70 ani, nu sint interesate in od real de afacere, sau sa
vinda afacerea, care de fapt este o parte din viata lor, fara aceasta pierzindu-si activitatea
principala si nevoia de responsabilitate cu care s-au obisnuit.
In general cel mai frecvent element psihologic, il reprezinta notorietatea
Cumparatorul va accepta sa plateasca un suprapret, adica o valoare superioara
valorii economice a intreprinderii ptr o ca o data cu aceasta, intreprinderea isi va insusi si
prestigiul acesteia, cu precizarea ca aici nu este vorba doar de un element psihologic, ci in
acelasi timp si de un element obiectiv de natura economica prin relatia notorietatepernitate.
@-elemente economice-cele mai importante elemente din aceasta grupa, pot fi
grupate in doua categorii:
*-elemente economice, bazate pe raritaterespectiv posibilitatea de a cumpara
o firma in situatie de monopol sau o intreprindere concurenta care-I creaza cumparatorului o
situatie deosebit de favorabila pe piata.De ex-achizitioanarea unei firme din
amonte(furnizor) sau din aval(client)in scopul diminuarii costurilor sau ptr penetrarea
unor noi piete;
- 117 -

*-elemente economice bazate pe sinergie(conlucrare sau asociere, ptr

indeplinirea unei functii).De ex-absorbirea unei firme care are o retea comerciala
importanta, genereaza efect de sinergie
c)- Clasificarea evaluarilor
Evaluarile pot fi clasificate in functie de:
$-obiectul supus evaluarii-aici distingindu-se:
-evaluari de proprietati imobiliare;-bunuri mobile(masini si echipamente),
stocuri creante, etc;
-evaluari de active intangibile, care pot sau nu sa fie inregistrate in
contabilitate, avindu-se in vedere atit activele intangibile ce pot fi identificate si evaluate
separate(licente, marci, brevete, contracte, etc)cit si good wiil-ul;
-evaluari de unitati operationale distioncte din cadrul unei intreprinderi(parti
din intreprindere-fabrici, sectii, ateliere, depozite, magazine);
-evaluari de societati comerciale(intreprinderi)acestea avind ca obiect al
evaluarii totalitatea unei afaceri;
&-scopul(obiectivul) evaluarii, unde avem:
-evaluari administrative-care se realizeaza de regula in scopuri fiscale(ptr
determinarea amsssei impozabile), avind la baza reglementari speciale sau baremuri;
-evaluari economice-care vizeaza stabilirea valorii de piata a unei proprietati
sau afaceri in vederea privatizarii, vinzarii, etc;
&-beneficiarul evaluarii-potrivit caruia avem:
-evalauri ptr proprietarii afacerii, sau proprietatii evaluate in vederea satbilirii
bazei de negociere ptr vinzare;
-evaluari ptr institutii financiar-bancare si fiscale in vedrea constituiriiunor
garantii ptr credite, impozitarea unei operatii de vinzare cumparare, fuziune;
-evaluari ptr institutii sau organisme publice;
-evaluari ptr instantele judecatoresti, atunci cind apar actiuni sau litigii legate
de marimea, miscarea sau lichidarea patrimoniului, sau a averii unei persoane juridice;
-evaluari ptr persoane fizice-salariati, mostenitori ai proprietarilor sau
peersoane care doresc sa achizitioneze titluri de valoare sau sa realizeze operatiuni de
asociere;
&-in functie de pozitia evaluatorului-distingem:
-evaluari realizate de evaluatorul-consultant(consultant al vinzatorului sau
cumparatorului);
-evaluari realizate de evaluatorul-arbitru(consultant al vinzatorului si
cumparatorului);
-evaluari realizate de efvaluatorul-expert neutru, (numit cel mai adesea in
situatii de litigiu, caz in care este nevoie de o opinie neutra);
&-in functie de metoda de evaluare utilizata, distingindu-se:
-evaluari bazate pe active(patrimoniu)care abordeaza exclusiv latura
patrimoniala;
-evaluari bazate pe venit(randamentul afacerii);
-evaluari bazate pe comparatia de piata;
d)- Momentele evaluarii-Piata intreprinderilor nestocate
*-Momentele evaluarii
- 118 -

Cind abordam momentele evaluarii, trebuie sa facem distinctie, intreevaluarea

intreprinderii in conditii de stabilitate economicaintr-un sistem economico-social dat, si
situatiile specifice determinate de schimbari socio-politice.
In ceea ce priveste economia romaneasca, trebuie aratat ca in perioada
interbelica, activitatea de evaluare, s-a realizat in confromitate cu teoria si practica in
domeniu pe plan international, printre lucrarile de referinta, trebuind fi citata, si cartea prof
V.V.Protopopescu, intitulataValoarea intrinseca a actiunilor petrolifere cotate la bursa942
elaborata pe baza datelor publicate inMonitorul petrolului Romannr 4/15.02.1941
Dupa actul nationalizarii, din anul 1948, notiunea de valoare in
general(inclusive de valoare a intreprinderii sau de valoare a proprietatilor imobiliare)a
suferit o schimbare radicala, atit in doctrina cit si in practica.In mod essential, in
majoritatea cazurilor, valoarea amnifestata pe piata era o valoare administrativasau
bazata
pe
costuri.Referitor
la
inregistrarile
financiare,
s-a
facut o
evaluare(administartiva)a mijloacelor fixe, in anul 1950, si o reevaluare in 1964.Pina in anul
1990, au avut loc 7(sapte) reasezari de preturiceea ce a facut ca acelasi mijloc fix produs
in ani diferiti , cu aceeasi tehnologie, sa figureze in patrimoniu, cu valori diferite.
In anul 1990, in baza HG nr 945, a avut loc inventarierea
partimoniuluiunitatilor economice, de stat, urmata in 1992, de o noua reevaluare cf HG
26/1992, a activelor si pasivelor ca urmare a modificarii cursului de schimb valutar si
regimului preturilor si tarifelor.Prin HG nr 500/1994, se face o noua reevaluare a
imobilizarilor corporale si in mod necesar modificarea capitalului social al societatilor
comerciale cu capital integral de stat, precum si la regiile autonome.O data cu aparitia HG
983/1998, s-a facut un prim pas ptr legatura dintre informatiile financiare ale firmelor so
reprezentarea valorii de piata sau de utilizare a activelor din patrimoniu, spre deosebire de
enumerarea anterioara care s-a bazat pe indici adm inistrativi.De asemenea HG 403/2000,
precizeaza posibilitatea reevaluarii activelor pe baza de indici de inflatie si corectarea
diferentelor din reevaluare obtinute in functie de valoarea de piatasau de utilizarea
elementelor supuse reevaluarii.
Ingeneral, evaluarea intreprinderii este necesara in urmatoarele situatii:
@-Operatiuni de achizitii, fuziuni, majorari de capital-O evaluare joaca un rol
major in achizitia unei companii.Ea furnizeaza o opinie independenta privind valoarea
afacerii, o marja inlauntrul careia se negociaza in cele mai multe cazuri pretul.Cumparatorul
sau vinzatorul au adesea o imaginea apriorica cu privire la valoarea afacerii, imagine care
rareori este apropiata de realitate.pretul este bazat si pe consideratii subiective,
emotionale.Sint cazuri in care asteptarile vinzatorului sint foarte mari, ptr ca el a
depus multi ani efeort si devotament in acea afacere(situatii de acest gen dau nastere
la asa numitul capital sentimentalbazat pe efortul deosebit depus de vinzator).De exproprietarul unei afaceri, argumentind cu ideea de capital sentimentalcerea pe afacere 1
mil Eur, pe afacere, desi un expert evaluator, indicase o valoare cuprinsa intre 700-800 mii
Eur.Dupa citiva ani, timp in care afacerea a avut de suferit ptr ca proprietarul era mai
degraba interesat sa gaseasca un cumparator, decit sa-si administreze firma, tranzactia s-a
realizat dar la un pret de 300 mii Eur.
@-Expropieri-proprietatile, pot fi expropiate de autoritati in functie de:importanta particulara a proprietatii sau afacerii se poate stabili pierderea determinata de
reamplasarea acesteia.Evaluatorul trebuie in acest caz sa determine suma pierdrilor ce vor fi
compensate alaturi de valoarea de piataa proprietatii/afacerii expropriate.
In mod uzual, despagubirile, sint legate de pierderea definitiva sau temporara
de good will, ca urmare si intimpul reamplasarii.In plus firmele pot fi compensate ptr
pierderea de afacere din timpulexproprierii.
- 119 -

@-Suport in caz de litigii-in tarile cu economie dezvoltata sint multe cazuri in

care prin actiunea in instanta o firma firma doreste sa-si recupereze pierderile de valoare in
afaceri.De ex-pierderi in afaceri din cauza contra facerii produselor, nerespectarea
contractelor, denigrarea marcii.In toate aceste cazuri evaluarea afacerii va furniza o valoare
reala a pierderii si va fi folosita in instanta ptr sustinerea cauzei.
@-Disputele intre actionari-nu sint rare cazurile in care ptr o firma necotata la
bursa apare necesitatea evaluarii afacerii ptr ca un actionar doreste sa se retraga.
@-Disputele intre soti-in practica este posibil ca evaluarea unei afaceri sa fie
necesara in cazul divortului daca unul dintre soti detine actiuni la una sau mai multe
companii.In multe cazuri hotarirrea curtii a fost ca inainte de partaj, sa se realizeze
evaluarea firmei la care unul din soti detinea actiuni.
@-Solicitarea institutiilor financiare-evaluarea poate fi ceruta de institutiile
financiare sau alti furnizori de capital care vor sa aiba, inainte de a decide finantarea sau
continuarea finantarii afacerii, valoarea companiei imprumutate.De regula in aceste cazuri
evaluatorul prezinta atiti valoarea in conditii de exploatare continua cit si valoarea de
lichidare a afacerii.
@-In actiuni juridice cu scop patrimonial-succesiune, faliment, constiuirea de
ipoteci.
*-Piata intrep.nestocate
Piata intreprinderilor necotate(dominanta in Romania)-spre deosebire de
piata intreprinderilor cotatenu este reglementata si nici organizata formal.In mod natural,
intr-o economie de piata, in care oiata intreprinderilor necotateeste cvasidimensionanta,
exista nuante diferite intre cerintele exprimatein definitia valorii de piata, si conditiile
specifice pietei respective, dominate de intreprinderile necotate.
PIATA INTREPRINDERILOR NECOTATE
VALOAREA DE PIATA(SEV 4.03)
1.-Inexistenta unor informatii larg raspindite 1.-Valoarea de piata rezulta in conditiile in
despre
care fie
tranzactii anterioare.
care parte a actionat in cunostinta de cauza,
prudent
-deci atunci cind vinzatorul si cumparatorul
sint infor
mati(inclusiv)in legatura cu tranzactii
anterioare)
2.-Cind negociaza cu un cumparator, vinzatorul 2.-Valoarea de piata se obtinedupa un
nu poate
marketing
fi sigur ca daca va rupe cu acesta negocierile, va Adecvatceea ce inseamna ca proprietate ar
aparea
fi expu
alt posibil cumparator.
sa la vinzare intr-o maniera adecvata si in
-Vinzatorul nu poate fi niciodata sigur ca toti cadrul unei
cumparato
perioade rezonabile care sa permita cel mai
rii posibili, au fost contactati, si prin urmare a bun pret.
putut obtine
cel mai mare pret disponibil.
3.-Unii cumparatori poatentiali iau cunostinta 3.-Valoarea de piata-se obtine intre un
despre tran
vinzator hota
zactie numai dupa ce ea a fost incheiata.
Rit(care nu este ingradit sa incheie
-De regula cumparatorii, nu pot fi niciodata tranzactia, el
- 120 -

siguri in tim
putind astepta pina ce va obtine pretul pe
pul negocierii ca exista si o alta oferta de care ea il
cumparare.
considera rezonabil)si un cumparator
hotarit(care
este motivat dar nu fortat sa cumpere).Cele
doua parti
actioneaza in procesul de negocierefara
constringeri
deci nu sint obligate de o anumita situaite sa
incheie
tranzactia.
Principalii participanti pe piata intreprinderilor necotate sint:
&-vinzatorii de intreprinderi necotate sau participatii la intreprinderi
necotate, care pot fi:
-companiile publice(sau de stat);
-companiile private;
-statul, indeosebi in procesul de privatizare;
-vinzatorii individuali;
-fondurile de investitii si alte institutii financiare;
Intre acestia intilnim o categorie denumita a vinzatorilor expeerimentati(de
regula c ompaniile private, fondurile de investitii)motivati fundamental de crieterii stict
financiare cu o componenta emotionala nesemnificativa in decizia de a vinde si in procesul
de negociere.
Acestia realizeaza vinzarea luind in calcul asoecte ca:
-intreprinderea oferita la vinzare nu genereaza o fructificare corespunzatoare a
activelor si nu se prevede a se redresa in viitor;
-intreprinderea oferita la vinzare nu face parte din strategia pe termen lung a
vinzatorului;
-dezinvestirea permite cresterea valorii partii ramase in proprietatea
vinzatorului;
-vinzarea se face atunci cind momentul e considerat propice vinzarilor;
-vinzatorul este in dificulatate financiara si prin vinzare se redreseaza;
-vinzatorul trebuie sa vinda ptr a se conforma unei legislatii(de ex-privind
concurenta)sau altor reglementari;
-vinzatorul prevede ca in viitor va pierde o mparte din piata specifica sau va fi
nevoit sa investeasca de obicei ptr retehnologizare;
Judecata si motivatia vinzatorilor individuali paote cuprinde o parte din
elementele de mai sus, dar in plus se pot enumera si:
*-virsta si starea de sanatate a vinzatorului;
*-o diminuare sau o pierdere a interesului in intreprindere din cause emotionale,
personale sau altor imprejurari;
*-dorinta de a nu mai risca averea personala;
*-dorinta de a reduce riscul rezultat din investirea averii personale intr-o singura
afacere;
*-incompetenta manageriala sau de a selecta un management competent;
*-presiunea din partea familiei sau a partenerilor de a vinde;
&-cumparatorii de intreprinderi necotate se impart in 4 categorii si fiecare au
motivatile lor individuale si o filozofie de investitii aparte.Aceste categorii sint:
- 121 -

$-companii cotate-care de regula au acces la o baza mai mare de capital.Aceste

companii se confrunta cu citeva restrictii, intre care:
*-de regula vor sa fie investitori pe termen lung;
*-nu sint dispuse sa-si assume riscuri mari si urmaresc de regula obtinerea unor
avantaje strategice in combinatie cu alte activitati pe care le desfasoara;
*-urmaresc sa nu apara o scadere a valorii propriilor actiuni(dupa cumparare)si ptr
aceasta ele sint dispuse sa cumpere intreprinderi necotate, care au o fructificare a capitalului
mai mare decit o are un pachet minoritar din propriile actiuni;
$-companii necotate-in care de ulte ori actionariatul include si
managementul.Acesti cumparatori:
-au criteriul principal in fundamentarea deciziei de cumparare perceptia privind
fluxurile financiare nete ce se obtin dupa cumparare;
-un criteriu subsidiary vizeaza intreprinderile necotate care au o baza
importanta de prorpietati imobiliare, care sa asigure ulterior o supapa ptr accesul la
finantare;
-sint situatii in care acesti cumparatori considera achizitionarea de intreprinderi
necotate ca niste tranzactii financiare, caz in care nu sint in mod necesar investitori
pe termen lung;
$-managementul(sau o parte a lui)si salariatii intreprinderii oferite la vinzare:
*-asa numitul MEBO-este perceput de regula ca o investitie pe termen lung;
*-tendinta acestor cumparatori este sa cumpere intreprinderi cit mai mici;
*-acesti cumparatori sint mult mai informati decit primele doua categorii, referitor
la functionarea intreprinderii, dar pot avea o privire mai ingusta in legatura cu influentele
externe;
*-in mai multe situatii de regula indaratoarea firmei ptr ca aceste tranzactii nu
genereaza de regula o valoare agaugata semnificativa dupa finanatare a tranzactiei;
*-pretul este influentat semnificativ de marimea, termenul si conditiile de finantare
a
tranzactiei;
$-fondurile de investitii, fondurile capital de risc, si alte instiutii
financiare.Acesti cumparatori:
*-de regula utilizeaza scheme de finantare sofisticate si nu sint in mod necesar
investitori pe termen lung;
*-prefera sa nu se implice direct in management si tind sa cumpere intreprinderi cu
un potential de lichiditati peste medie;
&-intermediarisau consultanti externi(inmanagement, finante, contabilitate,
legislatie)care pot ajuta sau ingreuna procesul de tranzactionare, functie de nivelul de
pregatire, de cunostintele si experienta acumulata, de interesele particulare(aflate in limita
sau in afara limitei cadrului deontologic al profesiei.
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
e)- Metode de evaluare, prin rentabilitate sau actuariale
Metodele de evaluare prin rentabilitate sau actuariale, isi propun sa determine o
valoare a intreprinderii, bazata pe rezultate repetabile, pe care intreprinderea este capabila
sa le genereze in conditii normale de exploatare si cu mijloacele sale actuale.
Investitorul potential este interesat de valorizarea viitoare a intreprinderii si de
fluxul de trezorerie pe care il va genera exploatarea sa.
Elementele calculului de baza ale acestor metode au ca reper:
- 122 -

*-profitul;
*-rata de capitalizare;
*-perioada de referinta;
Confrom Norme nr 3727.23:
*-Profitul luat in calcul este reprezentat in fapt decapacitatea beneficiara a
intreprinderii(CB)
*-Rata de capitalizare sau de actualizare este formata dintr-o rata de
baza(neutra), la care se adauga o prima de risc
Rata neutra corespunde unor plasamnete fara riscuri si cel mai adesea
marimea lor se stabileste la nivelul dobinzii prcaticate la obligatiile de stat.
Prima de risc este cu atit mai mare cu cit exploatarea prezinta riscuri si
puncte slabe, portivit sintezei diagnosticelor.
*-Perioada de referinta(durata)-se considera de regula in ani si corespunde
limitei de prognoza stabilite de expertul evaluator de intreprinderi pe baza sintezei
diagnosticelor.
Din p.v al investitorului potential, aceasta perioada coninide cu termenul de
recuperare a investitiei pe care si l-a propus.
Cu toate ca pot exista reserve cu privire la alegerea parametrilor(durata si rata
de
actualizare in particular)metodele actuariale-prin rentabilitate-permit practice
evaluarea
oricarui tip de intreprindere, acolo unde alte metode sint uneori neadaptate.
Intreprimderea poate fi cotata sau necotata, poate produce beneficii sau
deficit(pierdere)cu valori de activ forte sau slabe.In plus investitorul potential integreaza in
estimarea sa strategia si gestiunea pe care le asteapta in cursul anilor urmatori, eventualele
efecte sinergice de dezvoltat cu alte intreprinderi pe care le controleaza, cesiuni de active pe
care conteaza sa le realizeze(cele necesare exploatarii)
Din categoria metodelor de evaluare prin rentabilitate sau actuariale, fac parte:
@-metoda de determinarea capacitatii beneficiare(CB);
@-metodaGoodwill;
@-metoda fluxurilor financiare viitoare;
@-metoda ratelor de actualizare;
@-metoda de capitalizare a veniturilor;
@-metoda fluxurilor financiare actualizate;
@-metoda discounted cash-flow(DCF);
@-metodaGoodwill;
Limitarea evaluarii intreprinderii la o simpla inventariere a activelor si
drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta.
Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea administratorilormanagerilor, de a genera rentabilitateca urmare a unei bune gestiuni a resurselor
materiale nsi umane, si a activelor necorporale(brevete, marci, licente)inclusive a unor
elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimonial intreprinderii, ca:
*-numele commercial;
*-partile detinute din pietele comerciale;
*-clientela;
Acest supliment de rentabilitate-profit-realizat in raport cu valoarea strict
patrimoniala, constituie-supraprofitul.
- 123 -

Goodwill-ul este definit astfel ca excedentul de valoare globala a

intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun
Aceasta estesupravaloarea in raport cu activul net corijat.
Goodwill-ul, este un neologism anglo-saxon, adaptat ca atare pe plan mondial,
si a fost tradus si in romaneste de grupul de lucru al IASB, ca fond comercial(IFRS 3)
Goodwill-ul contabil este diferenta dintrepretul platit de cumparator si
activul net contabil corijat(GW contabil = Pret achizitie - ANC)
Godwill-ul contabil se calculeaza deci dupa ce tranzactia s-a incheiat,
plecind de la pretul de achizitie platit, fara a se furniza explicatiii care sa il justifice
Expertul evaluator de intreprinderi, va estima pringoodwillavantajele
necorporale de care beneficiaza intreprinderea si care explica de ce aceasta genereaza o
rrentabilitate superioara beneficiului normaljustificat prin patrimonial sau(activul net
corijat)
Goodwill-ul este pasarela de trecere de la aboradrea patrimoniala, a
intreprinderii, la abordarea prospectiva-el este foarte des utilizat de fiecare data cind o
evaluare este facuta, fie ca este fuziune, cesionare, transmitere, consolidare de societati, sau
orice alta situatie siumilara
Ca atare, baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill-ului, est notiunea de
rentabilitate a activelor investite in intreprindere
Supraprofitul va exista daca rentabilitatea generala de intreprindere este
superioara celei care s-ar obtine plasind pe piata (piata financiara)un capital echivalent cu
activul net corijat(ANC).Altfel spus, supraprofitul este scos in evidenta dupa trecerea
pragului de rentabilitate(Sp= CB ANC x i)-unde:Sp=supraprofit;CB=capacitatea
beneficiara; ANC= activul net corijat; i =rata neutra de capitalizare;
Capitalizind pe citiva ani(n)acest supraprofit, se obtine valoarea goodwilluluiadica:
GW = n x (CB ANC x i)
MetodaEvaluarea goodwiil-ului prin diferenta(metoda substractiva)consta in
determinarea valorii globale de rentabilitate a intreprinderii, din care se deduce activul net
corijat:
GW = V ANC
Metodadirecta de evaluare a goodwiil-ului-consta inreconstituirea si
masurarea cheltuielilor necesare ptr constituirea fondului commercial respectiv
Se poate aplica numai intreprinderilor nou-infiintate sau in perioada de lansare.
Primele doua metode de mais sus.pot conduce la valori negative, fie ptr ca
activul net corijat este superior oricarei alte valori calculate pe baza de rentabilitate, fie
ptr caprofitul este inferior celui care s-ar obtine prin amplasamentul unor capitaluri egale
activului net corijat, in alte investitii de piata
De aceea acest din urma profit(ANC x i), constituiepragul de rentabilitateal
intrreprinderilor de evaluat.
Dacarentabilitatea efectiva este superioaraavem goodwill, iar daca
rentabilitatea efectiva este inferioara, avem badwillcare vine sa penalizeze valoarea
patrimoniala a intreprinderii ptr insuficienta de rentabilitate.
In general, insuficienta de rentabilitate se intilneste mai ales in industrie si se
poate constata in doua feluri:

- 124 -

*-fie se considera ca nu se poate admite ideea unui badwillsi atunic I se da

valoarea zero(nula).In acest caz se apreciaza ca ANC-constituie valoarea minima sub
care nu se poate cobori;
*-fie se recunoaste criteriul decontarii(depunctarii)ptr intreprindeeri mai putin
rentabile, in virtutea caruia valoarea intreprinderii poate in mod legitim sa scada sub
valoarea activului net corijat.Aceasta pozitie este cea mai rezonabilaptr un cumparator
industrial.Limita minima a decotarii este data de valoarea venala(de piata)a activelor, de
valoarea de lichidare.
@-Metoda de determinarea capacitatii beneficiare(CB)
Profitul este scopul principal al investitorului capitalist, sau activitati
economice, este garantia reluarii proceselor de exploatare, iar impozitele pe care le asigura
bugetului statului devine suportul material al protectiei sociale.
De aceea rezultatul-profitul-constituie un element essential de apreciere a
valorii unei intreprinderi.
Capacitatea beneficiara-inseamna deci aptitudinea unei intreprinderi de a
genera un beneficiu dat in viitorul apropiatin conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani daca nici o schimbare semnificativa nu
are loc
In determinarea capacitatii beneficiare, elementele prin care se exprima in mod
frecvent, in valori absolute, sint:*-beneficiul;*-profitul net;*-dividentele;*-fluxul de
trezorerie(cash flow).
Capacitatea beneficiara-prin denumire, poate crea o confuzie:-nu este vorba de
un beneficiu, ci de un randament al totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Etapele de calcul sint:
$-Studiul rezultatelor trecute-care se realizeaza pe ultimii 3 ani, procedindu-se la
efectuarea corectiilor pe orizontala(individualizind fiecare exercitiu) si pe verticala(de
la cifra de afaceri, la rezultatul net), in cadrul diagnosticelor respective si al sintezei
acestora.
Lista corectiilor este nelimitata-iar anomaliile (in masura in care exista ce se
constata urmeaza sa fie integratesau deduse din rezultatul contabilpotrivit pregati
rii, maiestriei, imaginatiei si rationamentului professional al expertului evaluator, in
cadrul bilantului si al contului de rezultate, economic.
$-Examenul previziunilor-*-previziunile, atit ale intreprinderii cit si ale
expertului evaluator trebuie sa fiecredibileadica sa fie coerentecu:-ipotezele constatate
de diagnostice;-rezultatele trecute ale cifrelor retinute ptr elaborarea conturilor de
exploatareprevizionate
&-mixajul elementelor rezultate din primele doua etape, in scopul
desprinderii(alegerii, determinarii)capacitatii beneficiare.
*-daca previziunile sint credibilepot fi luate in
calcul ptr evaluare, in caz contrarexpertul evaluatorva trebui sa le modificce sau sa le
refaca.
*-cumparatorul-investitorul-este interesat de pretul pe
care il va plati, iar justificarea acestuia este motivata de rezultatul, profitul posibil de
obtinut, care sa-I justifice astfel investitia
$-Calculul cpacitatii beneficiare-are ca scop gasirea valorii bune, adica acea
valoare convingatoare ptr un investitor prudent si avizat.
- 125 -

Subiecte: A.-PROCESUL DE EVALUARE A INTREPRINDERII

a)- Definirea problemei
b)- Diagnosticul intreprinderii
c)- Aplicarea celor trei abordari ale evaluarii
*-abordarea pe baza de active
*-abordarea pe baza de venit
*-abordarea prin comparatie
d)- Reconcilierea valorii si estimarii finale
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
e)- Proceduri particulare de evaluare
a)- Definirea problemei
Procesul de evaluare-reprezinta o procedura sistematica, utilizata ptr a estima
intr-o maniera credibila o anumita valoare a intreprinderii.
Procesul de evaluare incepe prin identificarea de catre evaluator a
intreprinderii de evaluat si a bazei de evaluare si se incheie o data cu raportarea catre client a
concluziilor.
- 126 -

Fiecare intreprindere are propria sa situatie la data evaluarii si in plus,

evaluatorul poate estima mai multe tipuri de valoare ptr o singura firma.Cel mai adesea, un
evaluator stabileste valoarea de piata a intreprinderii, iar modelul prezentat include toate
etapele adecvate acestei situatii.Important este sa retinem ca evaluarea intreprinderii este un
proces complex si sistemic, nici una din etapele avute in vedere neavind un scop in sine, ci
servind la judecata valorii finale care va fi estimata de catre evaluator.
Primul pas intr-o evaluare este formularea clara a obiectului si scopului
raportului pe care-l va realiza evaluatorul(echipa de evaluare).Aceasta etapa va preciza clar,
atit ptr evaluator cit si la fel de important, ptr client, bazele si limitele evaluarii si va elimina
orice neclaritate in legatura cu speta respectiva.
Identificarea intreprinderii evaluate-Aceasta etapa presupune stabilirea
coordonatelor firmei, ce va face obiectul evaluarii:-denumirea, forma de proepiretate, sediul
social, codul fiscal, numarul de inmatriculare la RC, ramura de activitate, proprietarii,
managementul.
Identificarea pachetului de actiuni evaluat-se va stabili exact prorpietatea si
proprietarul acelui pachet de actiuni.Asa cum s-a mentionat la principiile evaluarii, o actiune
poate avea o valoare diferita in functie de prerogaitbele asigurate de pachetul de actiuni in
care se afla.De asemenea, se va avea in vedere proprietatile de piata(market)ale
proprietatii evaluate, orice restrictie cu privire la tranzactionarea respectivei
proprietati(drept de premtiune, acorduri de necompetitie, orice acorduri speciale)
Scopul evaluarii, clientul si destinatarul raportului-utilizarea se refera la
modul in care un client foloseste informatiile din raportul de vealuare.
Clientului I se va solicita sa prezinte informatii referitoare la scopul raportului
de ealuare, deoarece in mod generic evaluarea va fi utila ptr fundamentarea unei decizii ce
priveste firma evaluata, dar precizarea clara a utilizarii permite evaluatorului sa fie util
clientului.De exemplu, daca scopul precizat este estimarea valorii de piata ptr
vinzareevaluatorul va preciza in raportul intocmit un nivel minim sub care clientul sau sa
nu coboare negocierea ptr vinzarea pachetului de actiuni oferit.Tot in cadrul acestui punct va
fi prezentat clientul si destinatarul raportului de evaluare.
Definirea valorii estimate-scopul procesului de velauare este acela de a estima
valoarea dreptului de proprietate asupra unei parti din capitalul unei intreprinderi sau asupra
intergului capital.Tipul specific de valoare este essential in realizarea unei munci utile a
evaluatorului.Tipurile de valoare estimate au fost prezentate anterior, si se poate avea
invedere:valoarea de piata, valoarea de investitie, valoarea de lichidare, etc.Prezentarea
scrisa a valorii estimate explica informatiile selectate si modul lor de analiza, sustine logica
si credibilitatea valorii finale.
Data evaluarii si data raportului de evaluare-importanta datei evaluarii a
fost inteleasa inca de la prezentarea principiilor de vealuare a intreprinderii, cind s-a aratat
cavaloarea este estimata la un anumit moment dat de timp.Ea este in functie de
informatiile cunoscute si previziunile facute numai la acel moment de timp.Data evaluari
trebuie specificata din cauza faptului ca factorii care influenteaza valoarea firmei, se
modifica permanent.Valoarea de piata fiind recunoscuta ca o reflectare a perceptiilor
participantilor de piata, schimbarile care au loc pe piata afacerilor pot influenta semnificativ
valoarea.In mod usual evaluarile necesita estimarea unei valori curente dar sint si cazuri in
care unui evaluator I se solicita o evaluare retrospectiva(de ex-ptr impozitare, despagubiri
sau in alte spete care implica litigii judiciare).
Evaluarile ptr o data viitoare-pot aparea in conditiile unui program de
dezvoltare si modernizare propus de management sau de actionari, in cazul in care se
solicita estimarea valorii actiunii dupa o operatiune de fuziune sau de
- 127 -

divizare, etc.
Data raportului de evaluare-este intotdeauna o data prezenta, respective data
la care s-a redactat acel raport.
Ipoteze si coditii limitative-acestea se include in raportul de evaluare ptr:
*-a proteja evaluatorul;
*-a informa si clientul si alti utilizatori ai raportului de evaluare.
Aceste ipoteze si conditii limitative-definescsfera de responsabilitate a
evaluatoruluiExemple de ipoteze si conditii limitative pot fi:
*-evaluatorul nu-si asuma responsabilitatea ptr descrierea juridical a proprietatilor
corporale si necorporale, care sint prezentate de client.Titlurile de proprietate se presupun
valabile daca nu se specifica altfel;
*-evaluatorul presupune ca activitatea firmei este in deplina conformitate cu
reglementarile de mediu, exceptind situatiile in care lipsa de conformitate este declarata,
descrisa si analizata in cadrul raportului;
*-evaluatorul nu a realizat o expertiza tehnica a cladirilor, deci nu-si poate asuma
responsabilitatea ptr viciile ascunse ale acestora;
*-evaluatorul, presupune ca exista si pot fi reinoite toate autorizatiile, licentele
necesare ptr derularea activitatii operationale a intreprinderii;
b)- Diagnosticul intreprinderii
Prin diagnosticarea intreprinderii sau a unei firme, in vederea evaluarii, se
urmareste sintetic evidentierea a doi parametrii cheie:-rentabilitatea si riscul.
Cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respective comerciala,
Juridical, tehnica, resurse umane, financiara, etc, precum si a punctelor forte si slabe,
corespunzatoare fiecareia este de natura sa permita evaluatorului fundamentarea judecatii
valorii intreprinderii.Diagnosticul furinizeaza informatiile necesare aprecierii situatiei
trecute si prezente, care constituie o baza ptr estimarea elementelor si variabilelorcheie
ce trebuie avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.Intrucit evaluarea
intreprinderii nu inseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci presupune o apreciere
profunda a performantelor si riscurilor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu
parametrii considerati normali ptr mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul
efectuarii evaluarii.Pe baza dignosticului intreprinderii evaluate, se pot construi scenarii
pertinente, care in cazul evaluarii firmelor necotate vor avea un impact semnificativ asupra
judecarii valorii si de asemenea se pot realiza testele de coerenta, atit dintre diversele piese
de diagnostic, cit si intre evaluarea propriuzisa a afacerii si analiza diagnostic.Aceasta
afirmatie vine sa confirme idee ca diagnosticul ptr evaluare-nu are doar rolul de a prezenta
sitruatia firmei la un anumit moment dat, ci si acela de a directiona si sustine scenariile de
evolutie a afacerii, proiectiile economico-financiare.Realizarea diagnosticului unei firme in
scopul evaluarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
*-stabilirea problemelor supuse analizei;
*-asigurarea informatiilor si analiza documentelor care stau la baza lor ;
*-analiza si prezentarea rezultatelor intr-un raport;
Referitor la asigurarea informatiilor si analiza acestora, evaluatorul trebuie sa ia
toate masurile ptr a se asigura ca toate sursele de informatii care s-au folosit sint adecvate si
credibile
ptr
derularea
evaluarii.Standardul
de
evaluare
a
afacerii(SEV
5)precizeaza:..evaluatorul va urma etapele rezonabile ptr verificarea acuratetei si
credibilitatii surselor de informatii, precum si daca acestea sint in concordanta cu uzantele
de pe pietele si locurile unde se efectuiaza evaluarea.Diagnosticul unei firme nu poate fi
- 128 -

incadrat in tipare fixe, ci trebuie saa aiba o structura adaptabila in functie de scopul
urmarit.Ptr evaluarea unei intreprinderi, diagnosticul poate fi stucturat in:
*-diagnostic juridic;
*-diagnostic operational;
*-diagnostic al resurselor umane;
*-diagnostic comercial;
*-diagnostic financiar ;
Intre acestea, un rol important revine diagnosticului financiar, care cuantifica
prin instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte sectiuni si realizeaza o interfata
intre cele doua componente de baza ale procesului de evaluare a afacerii(diagnostic si
evauare propriu-zisa)
*-diagnosticul juridic-are drept scop analiza aspectelor legale privind activitatea
frimei evaluate.Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice referitoare la
drepturile de proprietate, luarea deciziilor conform actelor constitutive ale intreprinderii,
relatiile contractuale, angajatii, litigiile in care este implicata intreprinderea.
*-diagnosticul operational-presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de
productie si a tehnologiilor de fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a
muncii.Aspecte precum:-starea de functionare a masinilor si utilajelor, gardul de uzura
fizica, performantele acestora, posibilitatile de utilizare in viitor, evidentierea activelor
imobilizate redundante(in afara exploatarii)sint de regula semnificative in judecata valoarii
firmei.
*-diagnosticul resurselor umane si a managementului-are in vedere cunoasterea de
catre evaluator a resurselor umane din p.v al evolutiei, structurii, comportamentului si
eficientei utilizarii lor, precum si prezentarea si analiza echipei de conducere a
intreprinderii.
*-diagnosticul comercial-vizeaza analiza pietei pe care opereaza
intreprinderea.Obiectivul urmarit este estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si
a pozitiei sale pe piata.Pentru aceasta evaluatorul urmareste aspecte precum:
*-evolutia vinzarilor;
*-analiza structurala a vinzarilor pe produse si piete de desfacere;
*-evolutia preturilor;
*-analiza clientilor;
*-analiza repartitie vinzarilor in functie de ciclul de viat a produselor;
*-analiza furnizorilor intreprinderii;
*-studierea concurentei;
De exemplu-Analiza evolutiei vinzarilor-presupune luare in considerare in
activitatea de evaluare a unei firme, vinzarile de bunuri, lucrari si servicii, care formeaza
obiectul activitatii, ceea ce este definit ca fiindcifra de afaceri, fara a include in aceasta
categorie-vinzarile cu carcater exceptional, cum ar fi cedarile de active.Cifra de afaceri, pe
care o regasim in contul de profit si pierderi, este evaluata in unitati monetare curente.Pentru
o corecta apreciere a performantelor comerciale, a firmei in timp se impune corectarea
acesteia cu indicele preturilor domeniului de activitate sau in lipsa acestuia cu indicele
general al preturilor(rata inflantiei)ptr a se obtine cifra de afaceri in preturi comparabile.
Relatia de calcul a cifrei de afaceri in preturi comparabile este:
CA reala = CA in preturi curente / indicele mediu al preturilor.
Evolutia in timp a vinzarilor firmei trebuie analizata si comparativ cu dinamica
vinzarilor pe piata sectorului de activitate al acesteia ptr a se evidentia intarirea sau
diminuarea pozitiei concurentiale intreprinderii pe piata
Analiza cifrei de afaceri a intreprinderii- A - 129 -

N
Specificatie
N-2
r crt
1
Cifra de afaceri in preturi
157
.
curente(mil lei/%)
68400/100
2
Indicele preturilor(cu baza
100
.
fixa)
%
3
Cifra de afaceri in preturi
157
.
comparabile(mil lei/%)
68400/100
4
.
.

Indicele vinzarilor pe piata

sectorului de activitate
%
5
Dif.de crestere a vinzarilor
firmei/dinam.sector

N-1
1911
1300/121, 2
127,
80
1495
4068/94, 84

100

101,
50%

-6,
66%

N
3319
2482/210, 5
200,
52%
1655
3202/104,
98
102,
0%
+2,
98%

O com paratie eosebit de utila in cadrul diagnosticului comercial ptr evaluare se

face prin raportarea realizarilor firmei la evolutia generala a sectorului.Cuantificarea
cresterii sau scaderii ponderii vinzarilor unei firme in cadrul vinzarilor totale pe piata se face
pe baza relatiei: (ICAf / I Cat-1) x gfo, unde:
ICAf =indicele cifrei de afaceri a firmei considerate
I Cat=indicele cifrei de afaceri a sectorului
gfo =ponderea vinzarilor firmei in cifra de afaceri a sectorului in perioada luata ca
baza de comparatie
In exemplul prezentat, -in anul N-2, gfo-=20%, atunci in anul urmator diferenta
negativa in evolutia vinzarilor intreprinderii e 6, 66%, fata de sectorul determina reducerea
cotei de piata a firmei la 18, 68%, respectiv diminuarea cu 1, 32%.
(94, 84% / 101, 50% - 1) x 20% = -1, 32%.
-in anul N-se inrtegistreaza o pondere efectiva a vinzarilor
firmei pe piata considerata de 20, 58%, respectiv o crestere a cotei de piata fata de anul
considerat ca baza(N-2) cu 0, 58%.
(104, 98% / 102, 0% -1) x 20% = 0, 58%.
Cunoasterea pietei curente a firmei si a tendintelor principale ale evolutiei
acesteia este esentiala ptr efectuarea de evaluari complete de intreprinderi.
In consecinta ptr a stabili concluzii fezabile, evaluatorul trebuie sa opereze cu
date care exprima evolutia reala a cifrei de afaceri si sa ia in considerare si
evolutia ramurii/sectorului e activitate ptr a putea face aprecieri asupra pozitiei
intreprinderii pe piata.
*-diagnosticul economico-financiar-asa cum prezinta si standardul de evaluare a
intreprinderii(SEV 5), diagnosticul economico-financiar, urmareste:
#-intelegerea performantelor realizate si a riscurilor inerente in activitatea
intreprinderii, precum si a perspectivelor de performanta finanicara viitoare, inclusiv prin
analiza tendintelor care s-au manifestat de-a lungul timpului;
#-ajustarea situatiilor financiare istorice ptr a estima bilitatile intreprinderii de a
genera fluxuri de venit ptr furnizorii de capital, precum si perspectivele acesteia;
#-compactarea cu intreprinderi similare ptr a stabili parametrii de risc, rentabilitate
si de valoare;
Diagnosticul intreprinderii reprezinta interfata necesara ptr aplicarea metodelor
de evaluare si judecarea valorii finale, el se finalizeaza printr-o sinteza a concluziilor
rezultate din analiza firmei.
- 130 -

c)- Aplicarea celor trei abordari ale evaluarii

*-abordarea pe baza de active
*-abordarea pe baza de venit
*-abordarea prin comparatie
Procesul de evaluare este util ptr estimarea credibila a valorii definite, bazata pe
analiza
tuturor
infromatiilor
disponibile(indeosebi
in
diagnosticul
intreprinderii).Rvaluatorul va estima valoarea firmei prin metode si tehnici specifice, care
reflecta trei(3)abordari distincte in evaluarea firmei.
In mod fundamnetal nu exista decit 3 modalitati(abordari)de a ajunge la
valoarea unei intreprinderi, si anume:
@-abordarea pe baza de active
@-abordarea pe baza de venit
@-abordarea prin comparatie
In principiu, un evaluator poate folosi intr-un raport de evaluare toate cele trei
abordari in totae estimarile de valori ale intreprinderii.Utilizarea metodelor care se inscriu in
abordarile respective depinde de tipul de intreprindere, situatia acesteiala data evaluarii,
calitatea si cantitatea informatiilor disponibile, scopul evaluarii.In practica evaluatorii
trebuie sa foloseasca de obicei cel putin 2(doua) abordari.
@-abordarea pe baza de active(patrimoniala)
Acest gen de abordare se bazeaza in mod esential pe principiul substitutiei
care spune ca un activ nu valoareaza mai mult decit costul de inlocuire al tuturor partilor
sale componente
In cadrul acestei abordari evaluatorul va corecta bilantul care reflecta valorile
contabile(influentate de costul istoric), cu un bilant economiccare reflecta
ptr toate activele-coprorale si necorporale-si ptr toate datoriile, valoarea lor de piata
sau o alta valoare corespunzatoare adecvata.
In fond aceasta abordare permite evaluatorului s adea raspuns la intrebareacit
costa sa construiesti o intreprindere similara cu cea evaluata, luind in calcul inclusiv
costurile de recrutare si formare a fortei de munca, cheltuielile de obtinerea a autorizatiilor
si licentelor de functionare, de intrare pe piata si de creare a unei retele de clienti si
furnizori, dimensiunea normala a capitalului de lucru, etc.De aici rezulta si ipoteza logica,
ca participantii pe piata recunosc o relatie intre costul activelor firmei si valoarea
acesteia.
Din p.v tehic aceasta abordare, presupune o activitate destul de laborioasa, si
complexa din partea echipei de evalauare, din cauza diversitatii activelor, ce, vor, fi,
evaluate, distinct:-imobilizari necorporale(brevete marci,
licente, contracte, avantajoase), corporale(terenuri, cladiri, echipamente, si, utilaje,
mijloace de transport), imobilizari financiare, stocuri, creante, etc.
@-abordarea pe baza de venit
Aceasta abordare, se bazeaza in primul rind pe principiul anticiparii care
afirma ca valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a fi generate de
proprietatea detinuta
In abordarea pe baza de venit, se estimeaza valoarea unei intreprinderi prin
determinarea valorii prezente a veniturilor anticipate.Cele doua metode uzuale ale aboradrii
pe baza de venit, sint :
*-capitalizarea profitului ;
*-actualizarea cash-flow-ului(sau a dividentelor) ;
- 131 -

In cadrul metodei de capitalizarea a profitului-, valoarea rezulta din

impartirea unui nivel reprezentativ al venitului la o rata de capitalizare sau este inmultit cu
un multiplu al profitului, ptr a converti un profit in valoare
In cazul metodei de actualizarea a cash-flow-ului, -se estimeaza fluxul de
lichiditati ptr o perioada viitoare si prin tehnica actualizarii fluxurile viitoare sint convertite
in valoarea prezenta a afacerii care genereaza acele fluxuri.
Intre problemele importante in cadrul acestei abordari sint :
*-detrminarea profitului reprezentativ ;
*-realizarea previziunii fluxului de lichiditati ;
*-estimarea ratei de actualizare , de capitalizare sau de crestere
De asemenea exista o serie de corelatii si coerente ce trebuie avute in vedere in
aplicarea metodelor si tehicilor presupuse de aceasta bordare.
*-abordarea prin comparatie
Atunci cind sint disponibile mai multe tyranzactii cu intreprinderi similare si
relevante, aceasta este poate cea mai buna abordare ptr a realiza o estimare credibila a
valorii de piata.In abordarea prin comparatie, evaluatorul este pus in situatia de a aprecia
gradul de similitudine, intre frima evaluata si tranzactiile comparabile dar si dieferentele
intre acestea.
In mod uzual, evaluatorul va folosi ca surse de informatii:
*-pietele financiare de valori mobiliare unde sint tranzactionate participatii;
*-piata pe care sint cumparate si vindute intreprinderi in ansamblul lor;
*-tranzactiile anterioare ale proprietatii subiect al evaluarii;
Un element critic in aplicareaa acestei aboradri, este asigurarea unei baze de
comaparatie rezonabila si stabilirea unor parametrii de echivalenta(de ex-multiplicatorul
pret/cifra de afaceri sau pret/profit net)care sa asigure(inclusiv prin aplicarea unor
corectii)convertirea unor date comparabile in valoarea frimei evaluate.
d)- Reconcilierea valorii si estimarii finale
Etapa finala a procesului de evaluare o reprezinta analiza sistematica a
rezultatelor obtinute din aplicarea mai multor metode si stabilirea unei opinii in legatura cu
valoarea finala.Chiar daca evaluatorul trebuie sa revada toata activitatea realizata, totusi
aceasta este etapa cu cel mai mic volumul de munca, dar care implica poate cel mai mult
judecata si experienta evaluatorului.
Evaluatorul trebuie sa analizeze credibilitatea si aplicabilitatea fiecarei abordari
la speta respectiva, sa inteleaga si sa explice diferentele intre rezultatele aplicarii mai multor
metode, sa analizeze gradul de credibilitate si relevanta al tuturor informatiilor care au stat
la baza aplicarii fiecarei metode, etc, si astfel sa propuna o valoare (sau un interval de
valori)
Standardul de evaluare a intreprinderii(SEV 5) precizeaza:
Selectarea si credibilitatea abordarilor si a metodelor adecvate si a calculelor
depind de judecata evaluatorului
B.- Metode, tehnici si procedee de evaluare
e)- Proceduri particulare de evaluare

- 132 -

Metodele de evaluare sint selectionate si utilizate de expertul evaluator, in

functie de caracteristicile intreprinderii, competenta, rationamentul professional si
experienta sa.
Principalelel proceduri particulare de evaluare, pot fi:
@-Evaluarea intreprinderilor in dificultate;
@-Evaluarea in cazul fuziunilor si achizitiilor;
@-Evaluarea otr privatizare;
@-Evaluarea intreprinderilor cotate la bursa;
@-Evaluarea unei intreprinderi aflate in dificultate, este o operatie deosebit
de delicata care se caracterizeaza printr-o mare rigoare metodologica.
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in 3 situatii posibile:
*-poate fi redresata-adica intreprinderea prezinta rezultate sub
rentabilitate.Este cazul reorientarilor strategice evidente unde investitorul potential, se
intereseaza de capacitatea intreprinderii sau de unele din activele sale, in persepctiva de a le
rentabiliza intr-o modalitate diferita de activitatea
istorica efectuata de intreprindere.In acest caz numai valorile activului net
constituie o referinta.
*-dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un activ net
pozitiv-daca valoarea activului net reevaluat si valoarea de rentabilitate sint correct stabilite,
valoarea rentabilitatii este normal superioara valorii activului net reevaluat, aceasta din urma
neinsumind si valorile elementelor necorporale susceptibile unei evaluari separate.
Corespunzator sectorului de activitat, diferenta dintre cele doua valori, este mai
mult sau mai putin importanta, iar ponderea respective de acordat este diferita.In sectoarele
putin capitalizate, sau noi, in care adaptarile concurentiale nu au fost inca realizate, este
justificat ca valoarea de randament sa fie superioara valorii activului net.In acest caz, numai
valoarea de randament constituie o referinta pertinenta.De asemenea in cazul interprinderii
redresabile, se poate recurge la metodologia urmatoare:
*-aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii presupus
redresabila;
*-calcularea unei valori la termen, plecind de la activul net si de la capacitatea
beneficiara a intreprinderii presupus redresabila;
*-aplicarea unei decotari a valorii la termen astfel obtinute(aceasta decotare
este aplicata ptr a tine seama de:-capitalurile proprii care au fost injectate ptr
realizarea redresarii;-riscul specific de nesuccesal redresarii separate;-actualizarea valorii
la termen;
*-urmeaza sa fie lichidata-intreprinderile care nu pot fi redresate-in care caz,
hotarirea de incetare a activitatii(a platilor|)poate fi facuta:
&-la cererea actionarilor, in situatia cind activul de lichidare indestuleaza
creditorii, operatiile de evaluare urmeaza calea aratata la punctual anterior;
&-la cererea creditorilor, adresata tribunalului, acesta putind numi un lichidator cu
putere de decizie de a se angaja un expert evaluator de intreprinderi, care va stabili
cvaloarea lichidativa, pe care lichidatorul se va stradui sa o realizeze in favoarea creditorilor
si a proprietarilor;
In toate aceste cazuri, redresabile sau nu, ale intreprinderilor in dificultate, se
vor avea in vedere si urmatoarele aspecte:
*-costurile relative ale restructurarii(inchiderea sediilor industriale, inchiderea
activitatilor deficitare in curs, disponibilizarea personalului, etc)
*-costurile privind lichidarea;
- 133 -

In concluzie, citeva coditionari posibile in selectionarea metodelor de evaluare

privind intreprinderile in dificultate trebuie avute in vedere:
#-existenta unui badwillface inoperanta meeetoda goodwiill;
#-activul net corijat negativ face inoperanta meetoda activului net corijat
#-meetodele prin randament nu sint compatibile cu existenta pierderilor.
@-Evaluarea in cazul fuziunilor si achizitiilor
Fuziunea intreprinderilor-potrivit legii 31/1990, republicata, presupune
combinarea a doua sau mai multe intreprinderi prin care intreprinderea sau
intreprinderile absorbite se dizolva si isi transfera patrimonial intreprinderii
absorbante
sau
se
unesc(sint
absorbite)intr-o
inteprindere
noua(absorbanta)transferindu-si acesteia patrimonial.
In cadrul unui proiect de fuziune, intreprinderile care participa la fuziune
stabilesc data si metoda evaluarii activului si pasivului care se transfera intreprinderilor
beneficiare(absorbante)
Achizitia intreprinderilor-potrivit-IFRS 3-este tot o combinare de
intreprinderi, prin care dobinditorul-obtine controlul asupra activului netsi exploatarilor
unie alte societati achizitionate
Evaluarea activelor si pasivelor in starea in care se afla la data fuziunii sau
achizitiei se face la valoarea justa a acestora(IFRS 3)
Regruparea de intreprinderi da nastere la operatii complexe effectuate de
paarticipanti, respectivmontaje care se bazeaza pe combinari de dispozitii strategice,
sociale, industriale, comerciale, juridice, financiare, si, fiscale, comportind cel mai adesea
jocuri politice majore.
Principala problema analitica o constituie insa evaluareapretului actiunilor
cedatesau evaluarea paritatii de schimb(proportia intre numarul actiunilor intreprinderii
beneficiare-absorbante/dobinditoare)care ii sint date in contrapartida.
Costul achiozitiei-este suma in numerar sau echivalente de numerar platita sau
valoarea justa la data schimbului, sau alte conditionari stabilite de dobinditor(IFRS 3).
Determinarea valorii fuste a activelor si pasivelor identificabile achizitionate,
sau a celor ale intreprinderilor participante la fuziune se va face de catre expertul evaluator
de intreprinderi, cu respectarea insatructiunilor generale prevazute de IFRS 3.
Este necesar ca expertul evaluator de intreprinderi sa ceara adminsitratorilor
intreprinderilor participante sa delimiteze activele necesare exploatarii de cele care nu mai
sint necesare exploatarii, ptr a putea detrmina val;oarea justa de piatat, lichidativa.In functie
de aceste criterii se elaboreaza bilantul economic.O tratare deosebita trebuie acoradta de
expertul evaluator, si ;;fondului comercialin ceea ce priveste evaluarea acestuia care
trebuie inregistrat la cost, mai putin orice amortizare acumulata si orice pierderi cumulate
din deprecieri.(IFRS 3).
Raportul de evaluare, in cazurile de fuziuni si achizitii, are un caracter secret pe
timpul executarii evaluarii, prezentarii raportului si dupa, cf normei 3714.
@-Evaluarea ptr privatizare-Evaluarea intreprinderilor publice(ale autoritatii
centrale-de stat sau locale)este deosebit de complexa, impunind respecatrea unor regului
care sa asigure transparenta procedurii.Printre metodele cele mai folosite in evaluare,
amintim:
&-cele clasice patrimoniale, de randament, combinate;
&-cele exceptionale-lichidare si faliment;
- 134 -

La evaluarea unei intreprinderi expuse la privatizare, expertul evaluator de

intreprinderi, va utiliza una din metodele clasice, dupa caz, tinind seama de caracteristicile
rezultate din sinteza diagnosticelor, potrivit carora va selecta din grupele metodelor de
evaluare acele metode care sint in accord cu concluziile acestei sinteze.Cu privire la
metodele exceptionale, ele sint folosite atunci cind:
*-fie intreprindera nu mai are conditii sa respecte principiul continuitatii activitatii
sau proprietarii au hotarit dizolvarea urmata de lichidare;
*-fie intreprinderea se afla in incetare de plati si la cererea cvreditorilor adresata
tribunalului, acesta a hotarit declararea in stare de faliment, urmata de lichidare.Este de m,
entionat ca in ambele situatii, valoarea de lichidare a intreprinderii va fi stabilita de expertul
evaluator, cu respectarea conditiilor puse de reglementarile in cauza-legea 31/1990, legea
falimentului, reglementarile guvernamentale privind privatizarea intreprinderilor cu capital
de stat, ale administratiei centrale sau locale.
@-Evaluarea intreprinderilor cotate la bursa-Modelul bursier de evaluare se
bazeaza pe un volum limitat de informatii publice.Ele pot fi utilizate in tranzactii private de
cele mai multe ori.Invers negocierile private sint bazate pe informatii confidentiale,
permitind utilizrea unui evantai mai larg de metode in mod special cele care preuspun
reevaluari ale posturilor de activ si calculul activului net corijat.
Metodele bursiere, sint deci utilizate in bursa dar de aasemenea ele sint
folosite si in negocierile private, in scopul de a face uz de ele ulterior in nursa, cu conditaia
de a obtine informatiile necesare sau in lipsa lor, de a face aproximarile necesare.
Metodele bursiere utilizeaza deopotriva si metode comparative ale diversilor
indicatori in timp sau in comparatie cu alte intreprinderi.
Cotatiile bursei privind o intreprindere oarecare, pot varia din cauza unor
factori ca:
*-fluctuatiile pretului produselor;
*-sucesele recente in elemente de baza(tehnologii, materii prime, surse de energie)
*-schimbari in meeeeetodele de gestiune cu efecte in costurile exploatarii;
*-factori aleatori, nefavorabili/favorabili
In evaluarea interprinderilor cotate la bursa, se urmaresc parametrii valorii de
randament, si in special, ai perioadei de capiutalizare sau de actualizare.Se are in vedere,
astfel :
&-pozitia investitorului potential-care urmareste optimizarea perioadei de
recuperare a investitiei, pe care o obtine utilizind indicele(rata-PER)care semnifica tocmai
aceasta perioada;
&-ciclurileinterne ale intreprinderii-care depind de perioada de medie de
recuperare a investitiilor intreprinderii prin politica amortizarilor, influentind astfel masa
profitului;-de pilda in industria grea, cuantumul autofinantarii(care cuprinde si masa
amortizarilor anuale)este mai reprezentativ decit profitul net.
In evaluarea intrreprinderilor cotate la bursa, se utilizeaza cu success, metodele
comparative a doua sau mai multe intreprinderi care depind de:
*-alegerea esantionului de referinta-in care caz, este necesara-selectionarea
societatilor comparabile cotate la bursa;-explicarea factorilor care pot motiva diferentele de
valori intre societatile alese;
*-utilizarea criteriilor de comparatie-in care caz putem utilizaratele urmatoare:
P / CF , -unde: P =pretul(cursul); CF =cash-flow
Determinarea beneficiului real, -este in unele cazuri greu de estimat sau de
cunoscut, dar se stie ca se poate spera in realizarea acestuia daca este o gestiune corect
- 135 -

condusa.In acest caz, cifra de afaceripoate fi sem nificativa-comparind deci: P / CA,

adica pretul(cursul), raportat la cifra de afaceri.
Randamentul este o caracteristica bine cunoscuta in bursa-se pot deci
utilizaratele de randamentP / d sau invers d / P, unde-P =pretul(cursul),
d=dividentul.
Ca o concluzie-toate metodele comparative trebuie sa aiba in vedere marimi
comparabile in privinta definitiei lor si in timp
@-Elaborarea bilantului economic-Valoarea contabila a intreoprinderii, se
regaseste in totul sau in parte in notiunea de activ netinteles ca diefrenta intre ceea ce
poseda(elemente de activ)si ceea ce datoreaza(pasivul exigibil).
Regulile contabile de inregistrare(costul istoric)si sinteza lor-bilantul
contabil-nu permit intelegerea corecta a realitatii economico-financiare a inttreprinderii,
iar valoarea neta contabila-nu reflecta decit imperfect valoarea economica realaSinteza
diagnosticelor, relevind manifestarea reala a functiilor intreprinderii, a scos in evidenta
realitatea lor economica si financiara.Expertul evaluator, tinind seama de aceasta
realitate, va pune de acordextracontabil-aceasta realitate(istorica)a bilantului contabil,
corijind corespunzator elementele de activ si pasiv, si ale contului de profit si pierderi, cu
efectele positive sau negative(+/-)ale acestor ajustari.In final, el va elabora un bilant
economicsi un cont de profit si pierdere economica, care vor oferi masa de date
necesara aplicarii metodelor de evaluare.Inainte de a proceda la analiza si corectarea pe baza
diagnosticelor a elementelor patrimoniale, se va proceda la o sortare a acestor elemente,
impartindu-le in elemente necesare exploatarii si elemnte care nu sint necesare
exploatarii.
&-Se considera a fi necesare exploatarii-elemente care:
-participa la obtinerea rezultatului exploatarii;
-asigura continuitatea exploatarii;
-se evaluaeaza la valuoarea de utilitate, mia putin uzura sau deprecierea lor.
&-Se considera a nu fi necesare exploatarii-elemente care:
-nu participa la obtinerea rezultatelor exploatarii;
-pot fi vindute fara a afecta exploatare;
-se evalueaza la valoarea realizabila neta;
-constituie ptr intreprinder si ptr eventualul cumparator o trezorerie latenta dar
disponibila;
&-Corijarea elementelor nenecesare exploatarii-cuprinde:
*-imobilizarile necorporale(cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare)
*-imobilizari corporale(terenuri, mijloace fixe)
*-trezoreria mascata(stocuri excedentare, nevandabile, fara miscare sau cu miscare
lenta)
*-alte active(cheltuieli inregistrate in avans, alte active considerate nonvalori)
*-cheltuieli cumulate ptr provizioane(daca sint sub sau supraevaluate)
Diferentele intre valoarea contabila si valoarea realizabila neta sau de
nonvalori, vor influenta soldul contabil(prin operatii extracontabile)al contului de
rezultat net.
&-Corijarea elementelor necesare exloatarii-cuprinde:
*-imobilizari necorporale-dupa caz cu valoarea de utilitate mai putin uzura sau
prin metode de rentabilitate sau combinate;
*-imobilizari corporale-substiuirea valorii contabile nete cu valoarea justa mai
putin amortizarea cumulata;
- 136 -

*-imobilizari financiare-substituirea valorii contabile a titlurilor de participatie cu

valoarea estimata ptr un titlu, tinind seama de valoarea contabila a capitalului propriu al
societatii emitente, sau de cursul bursei ptr cele cotate;
*-stocuri-cu valoarea de piata, valoarea realizabila, dupa caz;
*-creante clienti-in principiu cu valoarea reala contabila actualizata;
*-investitii financiare pe termen scurt-dupa aceleasi reguli ca la imobilizarile
financiare;
*-datorii-la valoarea contabila, daca nu exista provizioane ptr riscuri si cheltuieli
aferente dobinzilor si penalitatilor cuvenite creditorilor, se va calcula corespunzator valoarea
acestora-sumele datorate asociatilor nu pot fi considerate capitaluri proprii;
*-examinarea conturilor din afara bilantului-angajamente primite sau date si alte
conturi din afara bilantului-si reintregirea corespunaztoare in contul de rezultate.
Diferentele dintre valorile contabile si valorile corijate-vor fi inregistrate
corespunzator-tot extracontabil-in bilant si in contul de rezultat net
In vaza acestor operatii de ajustare-se va proceda la elaborarea :
*-bilantului economic;
*-contului de rezultat economic;
Aceste doua elemente de sinteza economica vor constitui baza
determinarii:
*-activului net corijat;
*-capaciatii de autofinantare
Exemplu:foaie de lucru-ptr SCOmega SA-sarcini ptr evaluator:
#-corijarea valorilor contabile;
#-document utilizat=bilantul contabil;
#-scop-elaborarea bilantului economic;
#-lucrari efctuate:
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII
I.-Imobilizari
1.-Valoarea de inlocuire neta
a.-Necorporale
*-cheltuieli de cercetare
b.-Corporale
*hala neutilizata complet amortizata
*-neutilizate(nr inventar xyz)
2.-Valoarea
de
inlocuire
neta.7.577(minus)- nenecesare
3.-Valoarea corijata neta
.6.277
4.Minus
valoare
contabila
neta.4.818
5.Diferente evaluare
.1.459
ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
- 137 -

Tabel nr 1
ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NENECESARE
EXPLOATRII
7.696
119
1.300
1.300

Tabel nr 2
ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE

NECESARE EXPLOATARII

NENECESARE
EXPLOATRII

I.-Stocuri
1.-Valoarea de inlocuire neta
a.-depreciate reversibil
b.-greu vandabile
3.-Valoarea corijata neta

1.300
-205
-580
.

515
4.Minus valoare contabila neta.
1.285
5.Diferente evaluare

-770
Tabel nr 3
ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NENECESARE
EXPLOATRII

ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII
I.-Clienti
1.-Valoarea actuala neta
a.-clienti incerti
3.-Valoarea corijata neta .
4.Minus valoare contabila neta.
5.Diferente evaluare
.

20.326
-850
19.476
20.326
-850

ACTIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII
I.-Alte creante
1.-Valoarea actuala neta
2.-Cheltuieli in avans
3.-Valoarea corijata neta

Tabel nr 4
ACTIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NENECESARE
EXPLOATRII
41
364

405
4.Minus valoare contabila neta.
405
5.Diferente evaluare

PASIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII
I.-Datorii Furnizori
1.-Valoarea
7.306

contabila
- 138 -

Tabel nr 5
PASIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NENECESARE
EXPLOATRII

2.-Penalizari
800
3.-Valoarea corijata neta
8.106
4. Diferente evaluare
800

.
.

PASIV-ELEMNTE PATRIMONIALE
NECESARE EXPLOATARII
I.-Alte Datorii
1.-Valoarea
10.540
2.-Dobinzi
si
1.060
3.-Valoarea corijata neta
11.600
4. Diferente evaluare
1.060

Tabel nr 6
PASIV-ELEMNTE
PATRIMONIALE
NENECESARE
EXPLOATRII

contabila
Penalizari
.
.

Tabel nr 7
A-COMPONENTA DIFERENTELOR
DE EVALUARE
1.-IMOBILIZARI
2.-STOCURI
3.-CLIENTI
4.-ALTE
CREANTE
NECESARE
EXPLOATARII
B.-AFECTAREA PROFITULUI
5.-VALOAREA CONTABILA
6.-MINUS PENALIZARI LATENTE =
(800+1.060)
7.-VALOAREA CORIJATA

1.459
-770
-850
-405
1.117
-1.860
-743

Metode de determinare a activului net corijat:

*-valoarea matematica = Activul total =26.323
*-valoarea intrinseca = ANC=1.706
*-valoarea patrimoniala propriu-zisa sau situatia neta patrimoniala
Activul net corijat(ANC) se determina prin:
&-metoda substrictiva:
*-valoarea matematica = 26.323
*-minus datoriile
= -24.617
*-ANC
= 1.706
&-metoda aditiva:
- 139 -

*-capitalurile contabile proprii = 4.132

*-si a soldurilor influentelor evaluarii:
-minus-profitul-transformat in pierdere = -1.117
*-plus pierderea
= -743
*-plus dif.negativa de evaluare
= -506
*-ANC
= 1.706
-BILANT CONTABILACTIV
Valori PASIV
1.Active imobilizate-Total
4.818
1.-Datorii-totale
2.-Active circulante-Total
22.030 a.-imprumut pe termen
lung
a.-stocuri
1.285
b.-furnizori
b.-clienti
20.326 c.-alte datorii
c.-alte creante
364
d.-alte obligatii
d.-disponibil
55
e.-credite pe termen
scurt
3.-Cheltuieli in avans
41
2.-Capitaluri proprii
f.-capital social
g.-rezerve
h.-Rezultat reportat
i.-Profit
TOTAL ACTIV

26.889

TOTAL PASIV

Tabel nr 8
Valori
22.757
1.233
7.306
10.540
1.615
2.063
4.132
500
188
2.327
1.117
26.889

ACTIV NET CONTABIL

TOTAL ACTIV
DATORII
ACTIV NET CONTABIL

ACTIV
1.Active imobilizate-Total
2.-Active circulante-Total
a.-stocuri
b.-clienti
c.-alte creante
d.-disponibil
3.-Cheltuieli in avans

26.889
22.757
4.132

-BILANT ECONOMICValori PASIV

6.277
1.-Datorii-totale
a.-imprumut pe termen
lung
515
b.-furnizori
19.476 c.-alte datorii
d.-alte obligatii
55
e.-credite pe termen
scurt
2.-Capitaluri proprii
f.-capital social
g.-rezerve
h.-Rezultat reportat
i.-Profit
3.-Diferente de evaluare
- 140 -

Tabel nr 9
Valori
24.617
1.233
8.106
11.600
1.615
2.063
1.706
500
188
2.327
-743
-566

TOTAL ACTIV

26.323

TOTAL PASIV

26.323

ACTIV NET CORIJAT

TOTAL ACTIV
DATORII
ACTIV NET CONTABIL

26.323
24.617
1.706

BIBLIOGRAFIE

1. Bibliografie minimal obligatorie:

1. HOROBE Alexandru - Managementul riscului n investiiile internaionale,
Ed.All Beck, Bucureti, 2005;

2. Bibliografie recomandat
2. NISTORESCU Tudor- Economia ntreprinderii - Ed. Scrisul Romnesc, Craiova,
2005.

- 141 -