Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I Informatia a devenit in ultimii ani un liant intre individual si social, raportata la tendintele
de schimbare ale societatii informationale contemporane.
Managementul informatiilor devine astfel o strategie de corectie, de constientizare, de
implicare si initiativa intr-o lume in care echilibrul valoare-nonvaloare-libertate-constrangere (privind
informatia) este destul de fragil.
Aceasta perspective determina ca in activitatea de consiliere si orientare, elevii sa-si formeze
urmatoarele competente specifice:
• capacitatea de a utiliza diferite surse de informatie;
• abilitatea de selectare a informatiilor corespunzator nevoilor;
• responsabilizarea sociala a informatiei.
Prin urmare, noile tehnologii ale informatiei si comunicatiei in educatie (NTICE) sunt prezente si
necesare in scoli generale si licee, informatia fiind din ce in ce mai mult regasita pe suporturi optice
si digitale.
Evident, evolutia in acest sens va fi din ce in ce mai accelerata, reteaua de calculatoare cu care
sunt dotate unitatile de invatamant fiind utilizata diferentiat, in functie de proiectele de dezvoltare
institutionala. Toate acestea trebuie sa creeze un mediu ambiental motivant si confortabil care sa ajute
elevii in invatare si integrare socio-profesionala din perspectiva societatii informatizate. Elevii pot
folosi in acest sens:
• Baza locala de date; Documente audio, video pe suporturi analogice sau digitale;
• Internetul, CD-uri, DVD-uri.
Elevii pentru a deveni performanti si utili in viitor urmaresc tendinta de evolutie a omenirii catre
generalizarea societatii informationale.
Accentul se pune pe INVENTIVITATE, pe CERCETARE si DEZVOLTARE, pe valorificarea
gandirii si imaginatiei, in programul UE impunandu-se ca pana in 2010 angajarea a peste 700.000 de
cercetatori. Cu alte cuvinte cariera stiintifica va deveni o optiune prioritara. Legea lui Pareto prezinta
curiozitati care pot atrage atentia elevilor:
• 80% din consecinte sunt provocate de 20% din cauze;
• 80%o din activitatile unui proiect se realizeaza in 20% din timpul alocat proiectului;
• 80%o din noutatile unui ziar ocupa 20% din spatiul ziarului;
• 80%o din decizii se iau in 20%o din timpul unei sedinte;
• 80%o din valoarea stocurilor acopera doar 20% din spatiul de depozitare;
• 80% din venituri sunt generate de 20% dintre clienti;
• 80%o din rebuturi sunt cauzate de 20% din erorile de productie.
- elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala
- ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu
- finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.
I. CONCEPTUL DE INVA TARE
Prin "Tipuri de invatare", sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive,
pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. Pana in
prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare.
1. Dupa criteriul tipului de invatare
a) invatarea directa prin experienta personala
b) invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive
c) invatarea prin asociere verbala
d) invatarea prin discriminarea multipla
e) invatare social-instrumentala si din experienta altora
f) invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora
2. In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii
a) invatare latenta, neconstietizata imediata
b) invatare spontana, neintentionata
c) invatare hipnotica
d) invatare constienta prin intelegere si anticipare
e) invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit
f) invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva
3. Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa
organizarea informatiilor si situatiei stimulatorii se delimiteaza:
a) invatarea algoritmica pe secvente operationale
b) invatare programata
c) invatare euristica prin rezolvare de probleme
d) invatare prin modelare si analogie
e) invatare prin creatie
4. Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii,
a)invatare senzoriala b)invatare cognitiv - mintala
c)invatare bazata pe impuls emotional d) invatare prin operatii intelectuale
formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale
5. Dupa scopul urmarit se poate vorbi
a) invatarea informationala
b) invatarea formativa
1. Stabilirea scopului invatarii: scopurile sa fie clare, realiste, in acord cu idealurile personale
despre viata.
2. Regula pasilor mici si a efectelor mari: cu cat invatarea estc mai efectiva cu atat uitarea este mai
masiva; invatarea comasata produce stres, surmenaj cu efecte negative asupra randamentului
invatarii.
3. Regula respectarii pauzelor de refacere a potentialului intelectual. Dupa 40-50 minute de
concentrare a atentiei este necesara intreruperea activitatii pentru o pauza de 5-10 minute.
4. Regula profunzimii intelegerii si a activismului intelectual. Se retin mai bine deosebirile,
aspectele contradictorii decat uniformitatile, elementele repetitive. Productivitatea invatarii
este mai mare decat planul lectiei, decat noile cunostinte.
5. Regula varietatii - alternarea cunostintelor din domenii variate si cu grade diferite de varietate.
6. Regula respectarii unui program constant si eficient de invatare. Performantele cele mai mari
obtinute prin asimilare se inregistreaza intre orele 9-11 si 17-21.
7. Regula respectarii cromaticii ambientale:
albul - permite o mai buna concentrare;
rosul - genereaza activismul mintal;
galbenul - calmeaza si intreijne starea de vigilenta;
verdele - faciliteaza imaginatia;
albastrul -incetinirea activitatii.
Sfaturi utile:
1. Structurati logic materialul de invatare;
2. Faceti repetitii in functie de volumul materialului;
3. Fixati-va scopul precis: ce trebuie sa memorati si pentru cat timp;
4. Acordati mai multa atentie materialului de la mijlocul seriei care de rcgula se retinc
mai greu;
5. Evitati a memora in ambient nefavorabil;
6. Evitati a memora cand sunteti obositi sau nu sunteti perfect sanatosi;
7. Nu fi indiferent fata de materialul pe care il memorezi, incearca sa te implici.
8. Stabiliti-va repere, scheme (planul de idei, rezumatul lectiei, sublinierea ideilor
principale, incadrarea delinitiilor in chenare colorate, sageti);
9. Sistematizati materialul dc invatat dupa criterii rationale;
10. Nu va multumiti numai sa cititi, incereati sa vizualizati, spuneti cu voce tare,
rezolvati exercitii, puneti-va intrebari, scrieti prin autodictare;
11. Sa aveti o atitudine serioasa folosindu-va cat mai bine propriul potential,
propriilc calitati ale memoriei;
12. Exersati-va memoria acumuland voluntar noi informatii.
Chestionarul abilitatilor de cautare si utilizare a informatiei
Acest chestionar te va ajuta sa identifici abilitatile pe care le ai si cele pe care le poti dezvolta
pentru a deveni eficient in cautarea si utilizarea de informatii. Mai jos ai o lista cu abilitatile
cele mai importante de cautare si utilizare a informatiei. Marcheaza in dreptui fiecarei abilitati
varianta de raspuns care ti se potriveste.
Abilitati Abilitati
Abilitatile mele pe care pe care
le detin doresc sa
le dezvolt
Scop
Stiu unde pot gasi raspunsuri la intrebarile pe care le am.
Sunt capabil sa decid ce informatie imi este necesara.
Pot sa imi fac un plan al activitatii de cautare a informatiilor ghidandu-ma
pe baza ideilor principale legate de tema data
Stiu cum sa aleg si sa utilizez cuvinte-cheie pentru a cauta informatia de
care am nevoie.
Localizare
Cunosc mai multe surse de informatie si pot sa le selectez pe cele care sunt
mai potrivite.
Pot sa gasesc ce carte ma intereseaza la o biblioteca, fie cautand in sertarul
tematic, fie cautand pe calculator cu ajutorul cuvintelor - cheie.
Reusesc ca dupa ce am obtinut un numar de carte sa o localizez pe raftul
corespunzator in biblioteca.
Pot sa decid daca o carte imi este mai utila decat informatia de pe un CD-
ROM sau de pe Internet.
Stiu ce gen de informatie e mai probabil sa gasesc pe Internet decat intr-o
carte.
Pot sa folosesc unele motoare de cautare si stiu cum sa modific cuvintele
de cautare pentru a detalia ceea ce caut.
Stiu sa ma orientez in functie de cuprinsul unor carti pentru a identifica
ceea ce caut.
Utilizare
Stiu sa mentionez la bibliografie o carte care mi-a fost utila.
Stiu sa fac o lista de site-uri favorite si sa adaug de cate ori e nevoie cate
un site nou.
Pot sa parcurg rapid un text si sa imi dau seama daca este relevant pentru
ceea ce caut.
Pot sa parcurg rapid un text si sa selectez fragmentele care imi vor fi utile.
Pot sa reformulez ideile mentionate intr-un text, folosind propriile mele
cuvinte.
Pot sa prezint sintetic ideile gasite.
Pot sa sustin cu argumente un anumit punct de vedere.
PLANUL MEU DE DEZVOLTARE pentru: ABILITATEA1,2….:(se vor lucra cit mai multe.)
Metode de lucru cu elevii:
Cubul: metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii
etc.din mai multe perspective . Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele
necesare unor abordari complexe si integratoare.
Etapele metodei:
Realizati un cub pe ale carui fete notati cuvintele: descrie , compara , analizeaza, aplica,
argumenteaza.
2. Anuntati tema / subiectul pus in discutie .
3.1mpartiti grupul in sase subgrupuri , fiecare subgrup urmand sa examineze
tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din "fetele " cubului, astfel:
a) Descrie : culorile , formele , marimile etc.
b) Compara : ce este asemanator si ce este diferit ?
c) Asociaza : la ce te indeamna sa te gandesti ?
d) Analizeaza : spune din ce este facut, din ce se compune etc. ?
e) Aplica : ce poti face cu el ? Cum poate fi folosit ?
f) Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive , care vin in sprijinul afirmatiei tale
.
Prin brainstorming , participantii pot identifica idei novatoare pe care le pot apoi include intr-un
paragraf sau doua referitoare la tema respectiva .
4. Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup .
5. Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla .
Brainstorming ( "brain " =creier ; "storm "== furtuna) e un asalt de idei ,o stare de intensa
activitate imaginativa . Prin folosirea acestei metode se solicita participarea activa a elevilor , se
dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii , de a le analiza, de a lua decizii pentru alegerea
solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii . De asemenea,
metoda da posibilitate persoanelor sa-si exprime parerile , ideile , punctele de vedere despre un
anume subiect , in ideea ca toate pot fi valoroase, importante , bune.
Etapele metodei:
1 Se alege tema si se anunta sarcina de lucru ; grupuri de 10 persoane.
2Se solicita exprimarea rapida , in fraze scurte si concrete , fara cenzura , a tuturor ideilor , fie ele
chiar traznite , neobisnuite absurde , fanteziste , asa cum vin ele in minte , legate de rezolvarea unei
situatii -problema conturate. .Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz ,
functioneaza principiul " cantitatea genereaza calitatea ".
3. Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.
3. Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru " asezarea ideilor "emise si receptionate .
4. Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii
-simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii
5. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in
aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile
pentru problema pusa in discutie .
7 Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii
,colaje ,imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .
Elevii vor desena un tabel similar . Se negociaza apoi ideile din lista de cunostinte . Cele care ,
in urma discutiei cu clasa, au temeiuri pentm a fi considerate sigure , vor fi trecute in rubrica " stiu "
. Cele controversate sau alte intrebari ,care apar in timpul discutiei , se tree in rubrica " vreau sa stiu
Urmeaza lectura textului (sau ascultarea prelegerii ), timp in care elevii au anumite sarcini de lucru :
completarea rubricii "am invatat ". Ei raspund astfel, la propriile lor intrebari sistematizate in "
vreau sa stiu " . Pentru a crea o interdependenta pozitiva a elevilor , dupa lectura individuala a
textului , se impune compararea in perechi sau grup a insemnarilor . Dupa aceea , rezultatele
grupurilor (sau ale elevilor ) vor fi comunicate rand pe rand si trecute in rubrica " am invatat "la
tabla dupa o prealabila discutie .
OG este o metoda de invatare activa, care faciliteaza esentializarea unui material informative,
schematizind ideile.
Aceasta metoda ajuta elevii sa coreleze ceea ce stiu cu ceea ce urmeaza sa invete; iar pe
profesori ii ajuta sa stabileasca obiectivele lectiei, sa constientizeze mai bine ceea ce vor sa
predea si ceea ce vor sa evalueze, sa descopere punctele tari si slabe ale elevilor, pentru a le
oferi sprijin. Organizatorul grafic se poate utilize pentru prezentarea structurata a informatiei in
cinci moduri :
1 Renania
2 Austria
3 Cehia
4 Polonia
4. OG pentru structuri de tip cauza – efect : elevii stabilesc legatura dintre cauza si
efectul unei actiuni, fenomen, eveniment etc.Exemplu schematic :
5
OG
pentru structuri de tip solutie elevii sunt solicitati sa detecteze problema / situatia – problema si
sunt invitati sa o rezolve, sa gaseasca solutia. Elevii enunta problema si liste
aza una su mai multe solutii la problema enuntata. Exemplu schematic este redat mai sus:
Diagrama Venn e ste o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse.In
parte comuna se trec asemanarile, iar in cercurile ramase se trec deosebirile . Ex: Stiinte : Sa
luam lectia “ Marul si stejarul”
„ MODELAREA este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formare
deprinderilor de autoinstruire si cercetare.
De exemplu ,poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din
lut sau plastilina,dar sa aiba culori diferite.Acestea se fixeaza pe un suport de poliester. Sau cu
ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.
MASA ROTUNDA
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si
prezentate rand pe rand. Se imparte cate o foaie de hartie ficarui grup.Fiecare membru al
grupului noteaza cate o idee,pe rand, pana se epuizeaza toate, de preferinta, fiecare membru al
grupului va folosi o culoare diferita.
Este important ca elevii sa primeasca un feedback la ideile pe care le-au scris.
GRAFFITI
Un grup primeste un subiect ,iar celalat alt subiect.Ficare grup noteaza ideile referitoare la
subictul primit.Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fieare grup completeaza
cunostintele .Foile revin la grupurile initiale.Se analizeaza si sintetizeaza ideile in grup si apoi
foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului. Se poate realiza si cu ajutorul
desenelor.
COPACUL IDEILOR
Este o metoda grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un dreptunghi, la baza paginii,
centrala.De la dreptunghi se ramifica asemenea unui copac toate cunostintele evocate.
Scaunul intervievatului Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii ,in locul
traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei,pentru realizarea feed-back-ului.
In mod practic, se numeste un elev care se asaza pe un scaun in fata clasei si joaca
rolul intervievatului.Colegii sai ii adreseaza intrebari ,jucand rolul unor mici „reporteri".
FISA DE AUTOEVALUARE
Nume si prenume:
Clasa:
Disciplina:
Profesor
Prezentul chestionar este destinat intelegerii problemelor tale de viata si scolare, in scopul de a te
ajuta sa faci mai bine fata sarcinilor scolare.Pentru aceasta este nevoie doar de o singura conditie: sa
raspunzi cit se poate de sincer la toate intrebarile, incercuind varianta care ti se potriveste cel mai
bine (Da sau Nu).
1 Gindesc ca majoritatea activitatilor scolare sunt plictisitoare Da\Nu
2. Cel mai adesea la scoala ma simt deposit si neajutorat Da\Nu
3. Intru foarte des in criza de timp si de aceea ramin deseori cu temele nefacute Da \Nu
4. Nu pot urmari prea mult timp lectiile din clasa, caci imi zboara gindurile aiurea Da\Nu
5 Deseori ma simt coplesit tie multitudinea sarcinilor scolare Da\ Nu
6Viitorul meu depinde prea putin de ceea invatam la scoala. Da Nu.
7Sarcinile scolare sunt prea multe si prea grele Da Nu
8Pentru mine scoala seamana cu o inchisoare Da\Nu
9. Imi este foarte frica de anumiti profesori Da Nu
10. Exista materii scolare care ma fac sa ma simt incapabil si neajutorat Da Nu
11. Cand trebuie sa fiu ascultat, ma apuca o stare de panica si o neliniste intensa Da Nu
12. Aproape niciodata nu am curajul si ies la tabla sa rezolv o problema in fata clasei, chiar
daca stiu ca as putea si fac corect acest lucru
Da\Nu
13. Cand, pe neasapteptate, ni se da un extemporal, sunt aproape sigur ca nu o sa ma descurc
Da\Nu
14. Tezele sau lucrarile de verificare anuntate dinainte ma pun intr-o stare de tensiune Da\Nu
15 Deseori ma asez la masa mea de lucru fara chef, cu gindurile plecate aiurea Da\Nu
16Cea mai mare dorinta a mea este aceea de a putea invata mai bine Da Nu
17Ideea de a ma intrece la invatatura cu ceilalti elevi imi provoaca o stare de indispozitie Da\ Nu
18Sunt exagerat de sensibil la critica Da Nu
19 Am sentimentul ca sunt programat doar pentru esecuri Da Nu
20 Observatiile si criticile (chiar si cele foarte marunte) ma indispun profund si ma fac nervos
Da\Nu
21Sunt convins ca am o valoare foarte scazuta comparativ cu ceilalti elevi Da\Nu
22Nu stiu sa-mi organizez timpul, si activitatea scolara Da\Nu
23Plang foarte repede, din orice nimic. Da Nu
24Uneori ma simt coplesit de stari de tristete, fara nici un motiv concret Da Nu
25.Cand sunt la scoala sunt mult mai nervos si mai agitat decit de obicei. Da Nu
26 Cand sunt numit sa raspund devin palid, ma bilbii sau nu-mi gasesc cu usutinta ideile Da\Nu
27Mi se pune un nod in git cind trebuie sa raspund la lectii Da\Nu
28. Din cauza emotiilor am dureri de stomac, respir mai greu sau inima imi bate nebuneste. Da
Nu
29. Adorm foarte greu seara, din canza problemelor si a grijilor scolare, care nu-mi dau pace
Da\Nu 30 Am somn agitat si
neodihnitor. Da Nu
31Dimineata ma trezesc greu si parca sunt mult mai obosit ca la culcare Da Nu
32In timpul scolii imi cam piere cheful de viata Da Nu
33 Ma simt aproape permanent obosit si fara putere Da Nu
34Cel mai adesea in scoala ma simt trist si abatut. Da\Nu
35Obosesc repede si imi revin greu, chiar dupa ce dorm. Da\Nu
36De foarte multe ori simt ca viata n-are nici un rost. Da\Nu
37 Pentru mine este tot mai evident ca viata nu merita traita. Da\Nu
38. Mi~a trecut de multe ori prin minte ca ar fi fost mai bine s nu ma fi nascut. Da\Nu
39 Uneori cred ca e mai bine sa nu mai exist. Da\Nu
40 Mi-a trecut prin minte gindul sinuciderii. Da\Nu
41 Uneori sunt satul de toate pina perte cap. Da\Nu
42 Prin comparatie cu ceilalti, e clar ca n-am noroc. Da\Nu
43 Cind merg la scoala, de multe ori intirzii. Da\Nu
44Trag de timp cind ma scol, cind ma imbrac pentru a merge la scoala. Da\Nu
45 Acasa amin cit maimult inceperea efectuarii temelor. Da\Nu
46 Ma atrag activitatile ce ma sustrag de la teme. Da\Nu
47 Mi-e teama sa arat parintilor carnetul de note, caci ei asteapta mult de la mine. Da\Nu
48 Cei mai multi profesori au asteptari exagerate de la elevi. Da\Nu
49 Din cauza obligatiilor scolare nu am timp si chef sa ma bucur de viata. Da\Nu
50 Am fost pedepsit la scoala pentru ca am produs pagube. Da\Nu
51 Am tendinta de a copia, pentru care am si fost pedepsit. Da\Nu
52 Am fost prins deseori mintind, la scoala, ca sa scap de belele. Da\Nu
53 Mi s-a reprosat ca sunt nepoliticos\obraznic cu profesorii Da\Nu
54Am avut nota scazuta la purtare pentru nerespectarea regulamentului scolar. Da\Nu
55 Chiulesc de la ore\activitati scolare. Da\Nu
56 Am avut nota scazuta la purtare pt. absente. Da\Nu
57 Am avut nota scazuta la purtare pt conduita. Da\Nu
58 Mi se reproseaza ca am prieteni rai. Da\Nu
59 Mi se reproseaza ca am inceput sa fumez\consum alcool. Da\Nu
60Ma atrag lucrurile periculoase. Da\Nu
61 Fac bani din aproape orice. Da\nu
62Belelele se tin scai de mine. Da\Nu
63 Sunt considerat « oaia neagra « a familiei, dar nu ma afecteaza. Da\Nu
64Imi place sa cred ca inspir o teama admirativa colegilor. Da\nu
Nu se inmineaza elevului
F1 neadaptat scolar: DA:
2,3,4,5,66,8,9,10,12,13,14,15,17,18,19,20,21,22,23,24,24,29,30,31,32,33,34,35,36,
37,38,39,40,41,42,44,45,46,47,48,49,52,58,62,63.
F2 rebel DA: 1,6,43,50,51,53,54,55,56,57,58,60,61,62,
NU: 11,16,23,26,27,28
Nume.
Data nasterii
Clasa\scoala
Media generala a anului precedent
Studiile parintilor
Ocupatia parintilor
ACTIVITATI PRACTICE:
Activitatea 1: Stiu sa caut informatii?
Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:
Pasul 3: Acum ca am decis ce fel de surse sa utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?
Localizarea surselor
(atat sursa de
informare, cat si a Dupa ce am localizat sursele posibile, mi se pare cumva ca am prea multe / putine
informatei dorite in surse de informafie?
cadrul acesteia)
Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse
identificate?
Pasul 4: Ce pot sa folosesc din aceste surse?
Extragerea informatiei
relevante dintr-o sursa
Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez (iau notite, inregistrez,
schematizez, citez sau reformulez)?
Sarcina: Cum credeti ca ar fi mai bine sa procedeze cei doi prizonieri intr-o asemenea situatie?
Identificati strategiile pe care le poate alege fiecare detinut, avand in vedere ipotezele care se
pot face in legatura cu posibilul comportament al celuilalt.
Obiectiv
Formarea unor deprinderi de luare a deciziilor individuale si de grup
Discutii Importanta luarii in considerare a cat mai multe alternative in vederea stabilirii
unei strategii optime.
Cum se aleg criteriile de evaluare a informatiei?
Ce inseamna o decizie optima?
Care este diferent,a dintre decizia individuaia si decizia de grup?
De urmarit Elevii:
■ sa-si sustina cu argumente punctul de vedere
■ sa ajunga la consens in luarea deciziei in grup
■ sa recunoasca necesitatea considerarii mai multor puncte de vedere in luarea
unei decizii
Fisa de lucru: Test de supravietuire
Un grup de turisti a avut un accident pe un drum de munte. Din masina au fost recuperate putine
lucruri, dar toti au scapat teferi . Trebuie sa ia din lucrurile ramase, pe cele strict necesare pentru
supravietuire. Acestea sunt:
1 Busola
2 O cana de 4,5 litri cu sirop de pin
3 Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)
4 Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei
5O bucata mare de pinza rezistenta
6 13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila
7 Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg
8 O lanterna cu patru baterii
9 Un litru de rom Baccardi (65 grade)
10 Set de barbierit cu oglinda
11Ceas desteptator
12 Topor
13 O camera sparta a unei bicicleta
14 O carte cu titlul "Steaua polara ghid de orientare".
Completati urmatorul tabel privind ordinea in care ai lua aceste lucruri, intii individual, apoi in grup.
Nr Obiect Ordine in Diferenta Ordine Diferenta Solutia
crt decizia fata de in fata de Salva
personala solutia decizia solutia montis
salvamontis de salvamontis tului
1 2 3 tului 4 grup 5 tului 6 7
Desfasurarea Sesiunea 1
activitatii 1. Comunicati elevilor ca in acesta ora veti aborda tema "Rolul tehnologiei
informatice si de comunicare"
2. Identificati impreuna cu elevii cateva utilizari ale TIC astfel incat sa poata
sustine una dintre afirmatiile: (a) TIC prezinta un pericol pentru evolutia
societatii; (b) TIC este "descoperirea secolului" fara de care nu este
posibila evolutia societatii.
3. Dati tema elevilor sa culeaga informatii despre rolul tehnologiei in
evolutia societatii.
Sesiunea 2
1. Impartiti elevii in 2 grupuri si cereti-le sa aduca argumente in favoarea
uneia din cele 2 afirmatii de mai sus.Organizati o dezbatere la nivel de
clasa pe aceasta tema, dand posibilitatea cat mai multor elevi sa isi prezinte
argumentele.
3. Extrageti concluzii impreuna cu toti elevii referitor la rolul tehnologiei in
evolutia societatii si realizati o lista cu cele mai agreate argumente.
■ Grupul 1: TIC prezinta un pericol pentru evolutia societatii.
■ Grupul 2: TIC este "descoperirea secolului" fara de care nu este
posibila evolutia societatii.
Obiectiv
Identificarea de catre elevi a tipurilor de inteligenta si a strategiilor de
invatare utilizate
Desfasura 1. Impartiti elevilor fisa de lucru
rea 2. Cereti elevilor sa ierarhizeze tipurile de inteligenta in functie de frecventa
activitatii observata (personal) si sa verifice prin interactiunea cu colegul de banca
veracitatea ei .
3 sa realizeze un top al abilitatilor personale/inteligentelor multiple pe
care sa o analizeze cu colegii de grupa..
4 Sa argumenteze existenta inteligentelor selectate.
Discutii ■ Importanta identificarii si dezvoltarii inteligentelor multiple
■ Implicarea diferitelor tipuri de inteligente in alegerea strategiilor de
invatare
■ De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai bine
dezvoltat?
■ De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai putin
dezvoltat?
■ Ce strategii pot fi utilizate pentru dezvoltarea unui tip de inteligenta?
■ Care sunt activitatile care pot dezvolta diferitele tipuri de inteligenta?
De Elevii:
urmarit ■ sa identifice inteligentele multiple implicate in diferite activitati
■ sa inteleaga corespondenta dintre fiecare tip de abilitate si inteligenta
specifica
■ sa se implice in activitati care sa contribuie la dezvoltarea
inteligentelor multiple