Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Informaţiile se obţin prin prelucrarea datelor şi găsirea relaţiilor, legaturilor dintre acestea.
Informatiile au un înţeles şi sunt integrate într-un context. Datele organizate şi prezentate
într-un mod sistematic pentru a sublinia sensul lor devin informaţii. Altfel spus, informaţiile
sunt date prelucrate capabile de a produce cunoştinţe noi, se referă la obiecte , procese,
fenomene, locuri, situaţii etc.
• Cunoştinţele sunt colecţii de date, informaţii, adevăruri şi principii învăţate, acumulate de-
a lungul timpului. Informaţiile despre un subiect reţinute şi înţelese, folosite în luarea de
decizii, şi care formează judecăţi şi opinii devin cunoştinţe. Cu alte cuvinte, cunoştinţele
apar în momentul utilizării informaţiei.
Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate care conţin nucleul de date
necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale
realităţii unei companii, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realităţii
ce prezintă interes sunt denumite entităţi. Pentru aceste obiecte sunt achiziţionate şi memorate date
referitoare la diferite caracteristici ale entității numite atribute. Între entitățile identificate se
stabilesc relații.
Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecţii de date, prin care se realizează
reprezentarea unei realităţi.
Dacă datele provin direct din măsurători, iar informaţiile din prelucrarea şi prezentarea
acestora într-o formă care reprezintă, de exemplu, starea proceselor/ activităţilor la un
moment dat, cunoaşterea este o noţiune mai cuprinzătoare. Cunoaşterea presupune
înţelegerea proceselor şi activităţilor. Cunoaşterea trebuie să producă asocieri cauzale şi să
facă predicţii, care stau la baza unor decizii.
Putem spune că orice informaţie este o dată, în schimb nu orice dată este o informaţie, ci
numai aceea care are pentru receptor valoare.
• Sporesc cunoştinţele,
• Reduc incertitudinile,
Valoarea informaţiei
Informaţia nu are valoare ea însăşi, valoarea derivă din utilizarea ei într-un anumit context.
Clasificarea informaţiilor
În modelul relațional, relațiile stochează informații despre obiectele care vor fi reprezentate în
baza de date. Rândurile reprezintă tuplul (înregistrările), iar coloanele se referă la atributele relației.
Domeniul se referă la tipul, natura campurilor (numere naturale, numere intregi, reale, sir de
caractere, logic, data calendaristica si eventual ora, etc)
Exemplu de relație (tabel) și elemente componente.
Considerăm relația Produse_de_expediat
Proprietățile relațiilor
• Tabelul (relatia) are o denumire distinctă ca orice mulțime.
• Fiecare atribut are o denumire disticntă
• Toate valorile unui atribut (camp) aparțin aceluiași domeniu (numeric, sir de
caractere etc)
• Ordinea atributelor nu este relevantă (ordinea în care apar campurile in tabel)
• Fiecare tuplu este distinct, nu există dubluri ale tuplurilor
• Ordinea tuplurilor nu relevantă (ordinea în care apar înregistrările în tabel)
Pentru identificarea unică, exactă a fiecărui tuplu dintr-o relație sunt utilizate cheile primare.
Deci cheia primară este un atribut (câmp) care identifică în mod unic fiecare înregistrare din tabel.
Prin cheie externă se înțelege un atribut (câmp) sau un set de atribute din cadrul unei relații
(tabel) care se potrivește cu cheia primară a altei relații (a altui tabel). Cheile externe stabilesc
legături între două relații.
Exemplu:
Considerăm relația Produse_de_expediat_adr
Sunt prezentate în continuare câteva dintre comenzile FoxPro care permit crearea,
actualizarea (adăugarea, modificarea ştergerea) şi consultarea unei baze de date simple,
formată dintr-un singur tabel.
Fereastra de comenzi
Tipul precizează natura datelor care se vor găsi în acel câmp (numerice, şiruri de caractere,
date de tip logic, dată calendaristică ş.a.)
logic au lungimea maximă implicită 1 iar câmpurile de tipul dată calendaristică au implicit
lungimea maximă 8 (două caractere pentru zi, doua caractere pentru lună,doua caractere
pentru an – ultimele două cifre ale anului- precum şi două caractere pentru separarea zilelor
de lună şi a lunii de an. Ex: 23/11/19 ).
La închiderea ferestrei se poate opta pentru introducerea înregistrărilor în acel moment sau
pentru introducerea ulterioară a acestora prin intermediul comenzii append . În acest ultim
caz se salvează numai structura articolului.
Toate înregistrǎrile din tabelul respectiv vor respecta aceastǎ structurǎ a articolului.
Comanda Create
Determină apariţia unei ferestre în care utilizatorul precizează numele noului tabel precum
şi caracteristicile fiecǎrui câmp (nume, tip, lungime maximǎ).
• Tipul şir de caractere (character) precizează că valorile din acel câmp sunt de tipul
alfanumeric. Valorile introduse în aceste câmpuri vor fi interpretate ca succesiuni
de simboluri din codul ASCII. Introducerea valorii 1256 nu are în acest caz
semnificaţia unui număr ci este pur şi simplu o înşiruire de caractere:1,2,5 şi 6.
• Tipul logic (logical). În câmpurile declarate de tip logic pot fi introduse numai
valorile logice de adevărat (TRUE) sau fals (FALSE). În FoxPro valoarea logică de
adevăr se reprezintă prin litera .T. iar valoarea logică de fals se reprezintă prin litera
.F. (ambele cuprinse între două puncte). Se realizează validarea automată (se
acceptă numai T sau F), iar lungimea maximă pentru valorile din aceste câmpuri
este implicit 1.
După introducerea comenzii CREATE (în Command window) se cere un nume pentru
tabelul care urmează a fi creat. Tabelul a fost denumit PRODUSE. Devine vizibil apoi
ecranul în care este precizată structura articolului.
După precizarea structurii articolului se selectează butonul OK. Utilizatorul este întrebat
daca doreşte să introducă primele înregistrări în baza de date. Dacă se răspunde afirmativ
apare un ecran în care sunt introduse primele înregistrări în baza de date.
Comanda List
Comanda list permite vizualizarea înregistrǎrilor din baza de date.Acestea vor fi afişate în
fereastra principală a aplicaţiei, simulându-se modul de lucru text. (ecranul este împărţit în
linii şi coloane, putnd fi afişate caractere din codul ASCII). Dacă există un număr mare de
înregistrări în baza de date vor rămâne vizibile pe ecran numai ultimele înregistrări. Pentru
a evita această situaţie listarea se poate redirecţiona spre un fisier text sau spre imprimantă,
prin intermediul clauzelor to file sau to printer. (Ex: list to file <nume_fişier> sau list to
printer)
Se pot vizualiza, prin utilizarea clauzei for, numai acele întegistrǎri care corespund unui
anumit criteriu (list for <nume_câmp> <criteriu>),Ex:
Listarea poate fi filtrată după mai multe criterii prin utilizarea şi-ului logic (AND) respectiv
sau logic (OR)
Exemple:
Se pot afişa numai anumite câmpuri din baza de date prin utilizarea clauzei fields . Sintaxa
în acest caz este:
Prin folosirea acestei clauze se controlează de asemenea şi ordinea în care sunt afişate
câmpurile.
Pentru formatarea câmpurilor declarate de tipul şir de caractere se pot folosi următoarele
funcţii:
Comanda Browse
Clauza font precizează tipul de caractere utilizat ( Times New Roman, Arial, etc) şi
dimensiunea acestora. (Ex: browse fields nume,sal font "arial",20 )
Clauza style este urmată de unul sau mai mulţi parametri (b,u sau i), având următoarea
semnificaţie:
U - subliniere (underline)
Exemplu: browse fields nume,sal style"bui" sau browse fields nume style"bi"
Comanda permite şi modificarea înregistrǎrilor, pentu aceasta utilizându-se însa mai des
comanda edit.
Comanda se mai poate utiliza împreună cu clauza freeze. Această clauză specifică faptul
că putem modifica numai valorile dintr-un anumit câmp, restul câmpurilor fiind afişate fără
posibilitatea modificării. Sintaxa este în acest caz: browse freeze <nume_camp>
Pentru a marca una sau mai multe înregistrări pentru ştergere logică prin intermediul
comenzii browse se selectează (cu mouse-ul) celulele din stânga respectivelor înregistrări.
Pentru anularea marcării pentru ştergere logică se vor deselecta respectivele celule.
Acest mod de a marca înregistrări pentru ştergere logică este eficient numai în cazul în care
se marchează un număr mic de înregistrări care nu au o caracteristică comună. Ĭn caz contrar
se foloseşte comanda delete pentru marcare şi comanda recall pentru demarcare.
Comanda Append
Comanda Delete
• Înregistrările nu sunt şterse fizic din baza de date, ele putând fi recuperate ulterior
prin comanda recall (sau prin comanda browse, prin comanda edit).
• În urma ştergerii logice a uneia sau mai multor înregistrări, înregistrările rămase în
baza de date nu sunt renumerotate.
În această situaţie vor fi marcate pentru ştergere logică numai acele înregistrări care
corespund criteriului.
Urmarea execuţiei acestei comenzi este ştergerea logică din baza de date a tuturor
înregistrărilor care au în câmpul denprodus valoarea (textul în acest caz) –”imprimanta”
Utilizarea clauzei all determinǎ marcarea pentru ştergere logicǎ a tuturor înregistrǎrilor din
baza de date:
delete all
Înregistrările care sunt marcate pentru ştergere logică sunt evidenţiate prin prezenţa
caracterului „*” în cazul vizualizării conţinutului tabelului prin comanda list, sau printr-un
marcaj negru în cazul vizualizării înregistrărilor prin comanda browse sau comanda edit .
Comanda Recall
Comanda Pack
• Practic se creează o nouă bază de date care conţine numai înregistrările care nu sunt
marcate pentru ştergere logică. SGBD copiază toate înregistrările marcate pentru
ştergere logica intr-un fişier temporar apoi este şters fişierul original, acţiune urmată
de redenumirea fişierului temporar cu numele fişierului original. Din acest motiv
nu este posibilă recuperarea înregistrărilor şterse.
Comanda Zap
Delete all (sunt marcate pentru ştergere logică toate înregistrările din baza
de date)
Pack (sunt şterse fizic din baza de date înregistrările marcate pentru ştergere
logică)
Comanda Edit
• Se poate utiliza împreunǎ cu clauzele for, fields semnificaţia acestora fiind cea descrisă
anterior. ( comanda list)
Alte comenzi FoxPro legate de exploatarea bazelor de date. Sortarea bazelor de date.
Comanda Calculate
Permite calcularea valorilor minime, maxime, calculul mediei sau a sumelor valorilor unor
câmpuri.
Comanda calculate se va utiliza împreună cu una dintre următoarele funcţii: min(), max(),
sum(), avg().
În cazul în care se încearcă utilizarea datelor de tipul şir de caractere ca parametri pentru
funcţii care pot lucra numai cu tipul numeric se generează un mesaj de eroare.
Comanda use
Observaţie: Toate comenzile se referă la baza de date activă în memorie; La un moment dat
putem avea o singură bază de date (tabel) activă în memorie;
Comanda clear
• Comanda nu afectează în nici un fel înregistrările din baza de date. (nu există nicio
legătură între comenzile legate de ştergerea înregistrărilor DELETE, PACK, ZAP
şi comanda CLEAR)
• Vor fi astfel afişate structura articolului (nume câmp, tip, lungime maximă.), va fi
afişat numărul de înregistrări din baza de date, ultima accesare a acestora, precum
şi calea spre baza de date.
Exemplu
Comanda sort
• Pentru a putea sorta elementele unei mulţimi este necesar ca pe mulţimea respectivǎ
să avem definită o relaţie de ordine.
• Pentru a putea vizualiza rezultatul sortării este necesar să închidem baza de date
iniţială şi să deschidem noua bază de date creată în momentul sortării (aceste
operaţii vor fi realizate prin intermediul comenzii USE)
2. <nume-camp 1, n> reprezintă câmpurile din baza de date iniţială după care se
realizează sortarea
Daca nu este specificat nici unul din cei doi parametri sortarea se consodera implicita
crescătoare.
Exemplul 1
Baza de date există pe hard disc şi este salvată cu numele de baza1. Se cere:
Crearea unei baze de date cu numele baza1s sortată crescător dupa valorile câmpului c1
(cel care conţine date de tipul şir de caractere). Iniţial baza1 (cea nesortată) conţine
următoarele înregistrări:
Exemplul 2.
Se doreşte ca această bază de date baza1 (cu structura descrisă mai sus) să fie sortată în
felul urmator:
use baza1
use baza1
use baza2s
browse
Al doilea criteriu de sortare este luat în considerare numai în cazul în care avem valori
egale în primul câmp precizat ca criteriu de sortare (în acest caz înregistrările care au în
câmpul C2 valoarea 23 sunt afişate în ordinea descrescătoare a valorilor din câmpul C1 ;
Daca toate valorile înregistrărilor din primul câmp sunt diferite, al doilea criteriu nu
intervine deloc.
Observaţie:
SORT TO BAZA2S ON C1, C2/D
SORT TO BAZA2S ON C2/D, C1
Rezultatul execuţiei celor două comenzi diferă
Comanda Quit
Un formular este o fereastră în care se găsesc mai multe elemente care permit accesarea si
modificarea (actualizarea) înregistrărilor dintr-o bază de date . Elementele dintr-un
formular pot fi:
• Etichete – (labels) Etichetele pot conţine text. Ĩn mod implicit textul din etichetele
prezente în formele create în FOX se va referi la numele câmpurilor din baza de
date activă.
• Ferestre de editare – (text box), acestea conţinând înregistrările din baza de date.
• Butoane de comandă – (command button), fiecare dintre aceste butoane fiind legat
de o acţiune posibilă în contextul utilizării bazei de date.
Crearea formularelor se poate realiza foarte rapid urmând o succesiune de paşi cu selectarea
pentru fiecare etapă a opţiunilor dorite.
Presupunând creatǎ o baza de date, succesiunea paşilor care anexează un formular este
urmatoarea:
Apare un ecran din care se selectează acel tabel de care va fi legat formularul.
Se trece la următoarea etapă prin apăsarea opţiunii NEXT . În această noua fază sunt
precizate :
• câmpurile după care va fi sortată baza de date (unul sau mai multe câmpuri, cu
posibilitatea sortării crescătoare sau descrescătoare).
DO FORM nume.SCX
• Butonul marcat cu textul TOP. Acesta afişează în formular prima înregistrare din
baza de date.
• Butonul marcat cu textul NEXT Acest buton afişează următoarea înregistrare din
baza de date. Butonul nu este activ daca suntem poziţionaţi pe ultima înregistrare.
• Butonul marcat cu textul PREV Acest buton afişează înregistrarea anterioară din
baza de date.
• Butonul marcat cu textul ADD – permite adăugarea unei noi înregistrări în baza de
date.
• Butonul marcat cu textul FIND - determină apariţia unui ecran în care se pot
construi expresii. Acest ecran are următoarea structură:
Se vor descrie următoarele etape necesare constuirii Bazei de Date în domeniul Marketing.
1. Realizarea unui formular dedicat colectării datelor.
2. Legarea formularului realizat de un fisier Foaie de calcul aflat în cloud (google în acest
caz)
3. Trimiterea formularului cu mai multe tipuri de intrebări prin intermediul mail-ului sau
prin intermediul unui link. Desigur dacă este cazul acest link poate fi încapsulat într-un
site.
4. Răspunsurile se colectează in fişierul Foaie de calcul Google şi se prelucrează ulterior
prin intermediul unui SGBD (Fox, Access etc) si desigur SQL.
Se precizează titlul formularului si textul primei întrebări. Implicit aceasta este de tipul
Răspunsuri Multiple