Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concepte fundamentale
Baze de date. Concepte fundamentale
Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate care conţin nucleul de
date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor
aspecte ale realităţii unei companii, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte
din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite entităţi. Pentru aceste obiecte sunt
achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite caracteristici ale entității numite
atribute. Între entitățile identificate se stabilesc relații.
Dacă datele provin direct din măsurători, iar informaţiile din prelucrarea şi
prezentarea acestora într-o formă care reprezintă, de exemplu, starea
proceselor/ activităţilor la un moment dat, cunoaşterea este o noţiune mai
cuprinzătoare. Cunoaşterea presupune înţelegerea proceselor şi activităţilor.
Cunoaşterea trebuie să producă asocieri cauzale şi să facă predicţii, care stau
la baza unor decizii.
Putem spune că orice informaţie este o dată, în schimb nu orice dată este o
informaţie, ci numai aceea care are pentru receptor valoare.
Sporesc cunoştinţele,
Reduc incertitudinile,
Sunt utilizabile pentru scopul propus.
Valoarea informaţiei
Modelul relațional nu este orientat spre sistemul de calcul, nu include regulile, structurile
și operațiile referitoare la implementarea fizică a unui sistem de baze de date. Se face astfel o
separare clară între aspectele fizice și cele logice ale bazei de date, iar operațiile de manipulare a
datelor pot fi privite ca o serie de operații de proiecție, filtrare, reuniune, intersecție asupra
datelor din tabele.
În modelul relațional, relațiile stochează informații despre obiectele care vor fi reprezentate în
baza de date. Rândurile reprezintă tuplul (înregistrările), iar coloanele se referă la atributele
relației. Domeniul se referă la tipul, natura campurilor (numere naturale, numere intregi, reale, sir
de caractere, logic, data calendaristica si eventual ora, etc)
Domeniul – mulțimea de valori permise pentru unul sau mai multe atribute- este în acest caz:
CST (conditii speciale de transport) logic (Boolean) respectiv adevărat sau fals
Proprietățile relațiilor
Pentru identificarea unică, exactă a fiecărui tuplu dintr-o relație sunt utilizate cheile primare.
Deci cheia primară este un atribut (câmp) care identifică în mod unic fiecare înregistrare din
tabel.
este obligatorie : fiecare relație (tabel) are exact o singură cheie primară care identifică
în mod unic fiecare tuplu (înregistrare)
este unică pentru fiecare înregistrare
este simplă sau compusă : o cheie primară cuprinde unul sau mai multe atribute ale
tuplului
valoare unei chei primare nu poate fi vidă (a nu se confunda cu 0)
este stabilă : se schimbă foarte rar
este nereutilizabilă : dacă se șterge un tuplu valoarea chei primare nu poate fi asociată
altui tuplu
Prin cheie externă se înțelege un atribut (câmp) sau un set de atribute din cadrul unei relații
(tabel) care se potrivește cu cheia primară a altei relații (a altui tabel). Cheile externe stabilesc
legături între două relații.
Exemplu:
CodAdresa reprezintă cheia externă deoarece face legătura între cele două tabele, respectiv între
cele două relaţii.
Microsoft Access – Noțiuni introductive 1
Este prezentata realizarea în Access a unei BD formată inițial dintr-un singur tabel.
In tabel vor fi introduse înregistrări (tuplu) referitoare la clienții unui magazin virtual care au
efectuat comenzi.
In cazul acestui exemplu se urmărește folosirea tipurilor de date sir de caractere, numeric, dată
calendaristică și boolean(da/nu sau adevărat/fals).
Este descrisă structura articolului, prin selectarea din panglica Pornire a obțiunii Vizualizare.
Tema Microsoft Access p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Se selectează Vizualizare proiect
Este precizat numele fiecărui camp (atribut) si tipul de date legat de atributul respectiv.
Tipul de date este selectat din lista care devine vizibilă după precizarea numelui fiecărui camp (atribut)
Este descrisă astfel structura articolului. Definirea structurii articolului constă în descrierea pentru
fiecare câmp (atribut) în parte a caracteristicilor sale (nume, tip de date, lungime maximă, reguli de
validare etc).
Tema Microsoft Access p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Descrierea structurii articolului care definește tabelul (relația) este urmată de introducerea
înregistrărilor (a tuplurilor sau a randurilor din tabel).
Sunt introduse în tabel următoarele tupluri (inregistrări). Se tine cont de tipul campurilor și de regulile
de validare.
Tema Microsoft Access p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Tema Microsoft Access p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Structured Query Language - SQL
SQL permite crearea, actualizarea, sortarea și poate executa interogări ale unei baze de date.
Pentru exemplificarea comenzilor SQL si a clauzelor utilizate se consideră tabelul următor:
Comanda SELECT.
Sintaxa comenzii, utilizată cu clauza FROM este:
Tema SQL Elemente introductive p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Exemple:
SELECT Tabel1.nume, Tabel1.prenume, Tabel1.valcom
FROM Tabel1
Efectul comenzii SQL este:
Tema SQL Elemente introductive p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
SELECT *
FROM Tabel1
Efectul comenzii SQL este:
Pentru formatarea câmpurilor declarate de tipul şir de caractere se pot folosi următoarele
funcţii:
Exemple:
SELECT nume, ucase(nume),lcase(nume), prenume, ucase(prenume), lcase (prenume)
FROM Tabel1;
Efectul comenzii SQL este:
Tema SQL Elemente introductive p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
SELECT ucase(nume), " are prenumele ", ucase(prenume)
FROM Tabel1;
Efectul comenzii SQL este:
Tema SQL Elemente introductive p1- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Sintaxa comenzii SELECT utilizată cu clauzele FROM și WHERE este:
Tema SQL Elemente introductive p2- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
SELECT ucase(nume), ucase(prenume), domb, valcom
FROM tabel1
WHERE domb;
Tema SQL Elemente introductive p2- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
SELECT Camp1, Camp2, ...
FROM numeTabel
WHERE Conditie1 AND Conditie2 AND Conditie3 ...;
Tema SQL Elemente introductive p2- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Sintaxa comenzii SELECT utilizată pentru sortarea crescătoare sau descrescătoare a tuplurilor cu
clauzele FROM și ORDER BY este:
Tema SQL Elemente introductive p2- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
SELECT ucase(nume), ucase(prenume), valcom
FROM tabel1
ORDER BY valcom DESC ;
Tema SQL Elemente introductive p2- Note de curs Conf. dr. Radu Serban
Realizarea unei BD Marketing partea1
Tipul precizează natura datelor care se vor găsi în acel câmp (numerice,
şiruri de caractere, date de tip logic, dată calendaristică ş.a.)
Lungimea maximă este o caracteristică a câmpurilor care se referă la
numărul maxim de caractere care pot fi introduse în câmpul respectiv. În
momentul în care s-a ajuns la această lungime maximă se realizează trecerea
automată la următorul câmp. Câmpurile de tipul logic au lungimea maximă
implicită 1 iar câmpurile de tipul dată calendaristică au implicit lungimea
maximă 8 (două caractere pentru zi, doua caractere pentru lună,doua
caractere pentru an – ultimele două cifre ale anului- precum şi două
caractere pentru separarea zilelor de lună şi a lunii de an. Ex: 23/11/19 ).
Comanda Create
Comanda List
Se pot vizualiza, prin utilizarea clauzei for, numai acele întegistrǎri care
corespund unui anumit criteriu (list for <nume_câmp> <criteriu>),Ex:
Comanda Browse
U - subliniere (underline)
Pentru a marca una sau mai multe înregistrări pentru ştergere logică prin
intermediul comenzii browse se selectează (cu mouse-ul) celulele din stânga
respectivelor înregistrări. Pentru anularea marcării pentru ştergere logică se
vor deselecta respectivele celule.
Acest mod de a marca înregistrări pentru ştergere logică este eficient numai
în cazul în care se marchează un număr mic de înregistrări care nu au o
caracteristică comună. Ĭn caz contrar se foloseşte comanda delete pentru
marcare şi comanda recall pentru demarcare.
Actualizarea bazei de date. Comenzi legate de adǎugarea şi modificarea
înregistrǎrilor. Ştergerea logicǎ şi ştergerea fizicǎ a înregistrǎrilor.
Comanda Append
Urmarea execuţiei acestei comenzi este ştergerea logică din baza de date a
tuturor înregistrărilor care au în câmpul denprodus valoarea (textul în acest
caz) –”imprimanta”
Înregistrările care sunt marcate pentru ştergere logică sunt evidenţiate prin
prezenţa caracterului „*” în cazul vizualizării conţinutului tabelului prin
comanda list, sau printr-un marcaj negru în cazul vizualizării înregistrărilor
prin comanda browse sau comanda edit .
Comanda Recall
Comanda permite demarcarea înregistrǎrilor marcate pentru ştergere
logicǎ
Comanda Pack
Comanda Edit
Comanda Calculate
Comanda use
Comanda USE permite închiderea respectiv deschiderea unei baze de date.
Comanda clear
Comanda sort
Daca nu este specificat nici unul din cei doi parametri sortarea se consodera
implicita crescătoare.
Exemplul 1
Crearea unei baze de date cu numele baza1s sortată crescător dupa valorile
câmpului c1 (cel care conţine date de tipul şir de caractere). Iniţial baza1
(cea nesortată) conţine următoarele înregistrări:
use baza1
use baza2s
browse
Daca toate valorile înregistrărilor din primul câmp sunt diferite, al doilea
criteriu nu intervine deloc.
Observaţie:
SORT TO BAZA2S ON C1, C2/D
SORT TO BAZA2S ON C2/D, C1
Rezultatul execuţiei celor două comenzi diferă
Comanda Quit
câmpurile după care va fi sortată baza de date (unul sau mai multe
câmpuri, cu posibilitatea sortării crescătoare sau descrescătoare).
DO FORM nume.SCX