Managementul bazelor de date

Un sistem informatic eficace ofer utilizatorilor informaii relevante, corecte, exacte) si la timp. Aceste informaii sunt memorate sub form de date n fiiere, care trebuie s fie aranjate (organizate) si ntreinute astfel nct utilizatorii s obin cu uurin informaiile de care au nevoie. Managementul datelor este o parte foarte important a sistemului informatic organizaional economic deoarece influeneaz viteza cu care pot fi obinute datele si deci poate fi luat decizia. Exist situaii cnd viteza de luare a deciziei devine vital pentru organizaia economic. n toate sistemele informaionale resursele de tip dat trebuie organizate i structurate ntr-o manier logic care s permit o accesare uoar, procesare eficient , acces rapid la date i o gestiune eficace.

Concepte fundamentale
Sistemul baz de date se definete ca fiind ansamblul de colecii organizate de date, mpreun cu descrierea datelor si a relaiilor dintre ele, care reprezint, complet, corect si coerent, universul real al organizaiei economice (compartimentului specializat al acesteia) prin caracteristicile relevante (reprezentative) ale elementelor sale, percepute de sistem prin semantica lor (semnificaia lor real) si prin legturile dintre aceste caracteristici

Figura 1. Definirea conceptului de baz de date Colecia de date, se definete ca fiind mulimea de valori (date) pe care le iau caracteristicile reprezentative ale unui element din universul real al organizaiei economice, dac la fiecare moment de timp se aplic asupra lor un predicat, oaciune din

realitatea organizaiei economice, mpreun cu domeniile de definiii reale ale acestor caracteristici. ntr-un sistem baz de date, descrierea datelor const n descrierea structurii de date a sistemului baz de date si n descrierea regulilor care asigur coerena datelor, n raport cu universul real al organizaiei economice reprezentat.

Concepte folosite n organizarea datelor

Vom analiza unele concepte fundamentale care intervin in domeniul bazelor de date. Atributul se mai numete cmp sau caracteristic, el fiind caracterizat de natura valorilor pe care le poate lua, ca de exemplu: numerice, alfanumerice, iruri de caractere etc. Un atribut reprezint o caracteristic sau o calitate a unei entiti (obiect, persoan, loc sau eveniment). De exemplu salariul unui salariat este un atribut care este de obicei un cmp al unei entiti angajat. Cu alte cuvinte cmpurile sunt organizate ntr-o ordine logic de exemplu: nume, prenume, CNP, adres,localitate judet, cod_postal. nregistrare Toate cmpurile utilizate pentru a descrie o entitate sunt grupate ntro structur denumit nregistrare. Prin urmare o nregistrare reprezint o colecie de atribute care descriu o singur instan a unei entiti(obiect). De exemplu o nregistrare a unui stat de plat va conine urmtoarele cmpuri: nume, cnp, salariu. Dintr-o alt perspectiv o nregistrare este o instan a unei entiti. n cazul exemplului precedent, fiecare nregistrare reprezint un angajat. n mod obinuit primul cmp al unei nregistrri este utilizat pentru a memora un identificator unic al unei nregistrri. Acest unic identificator port denumirea de cheie primar. Valorile cmpului cheie primar trebuie s fie distincte pentru fiecare nregistrare. n exemplul statului de plat cmpul cnp este cheie primar, pentru c nu pot exista dou persoane cu acelai cnp. Structura de date este definit ca o colecie de date ntre care s-au stabilit o sum de relaii care duc la un mecanism de selecie si identificare a componentelor. Mulimea de date care este asociat structurii poate fi alctuit din datele unui tip sau ale mai multor tipuri de entiti. Componentele structurii se pot identifica prin nume sau prin poziia pe care o ocup n structur n raport cu ordinea specificat. Structura poate avea acces: secvenial, dac pentru localizarea unei componente se parcurg toate celelalte dinaintea ei; direct, dac o component poate fi selectat fr a ine seama de celelalte. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau pot fi, la rndul lor, structuri de date. Asupra unei structuri de date se pot efectua anumite operaii: crearea, care nseamn memorarea datelor n form iniial pe suportul de memorare; consultarea, prin care se are acces la componentele structurii; actualizarea, care presupune schimbarea strii structurii prin adugare, modificare sau tergere de elemente;

 sortarea, care aranjeaz elementele unei structuri dup anumite criterii; ventilarea, care ofer posibilitatea divizrii unei structuri n dou sau mai multe componente care sunt tot structuri; fuzionarea este formarea unei structuri noi din dou sau mai multe structuri. Alte operaii mai pot fi: copierea, interclasarea etc. Structurile de date care au aceeai organizare si sunt supuse acelorai operaii formeaz un anumit tip de structuri de date. Definim un tip de structur de date ca fiind o mulime ordonat de date ntre care s-au stabilit anumite relaii si pentru care realizarea operaiilor se face cu un grup de operatori de baz care au o anumit semantic.

Clasificarea structurilor de date

Dup tipul componentelor, structurile de date se clasific n: omogene, n care componentele sunt de acelai tip; eterogene, n care componentele aparin unor tipuri diferite. Dac structura se poate descompune n structuri de acelai tip, atunci este numit recursiv. Dup modul n care se modific valorile, identificm: structuri statice, care pe tot parcursul existenei lor au acelai numr de componente si n aceeai ordine (adic au cardinalitate finit); structuri dinamice, care permit modificarea valorilor si/sau structurii prin aplicarea operaiilor si au cardinalitate infinit, ntruct au un numr nelimitat de componente. Dup nivelul de structurare al datelor, deosebim: structura fizic este acea structur care se refer la modul de implementare, de reprezentare efectiv pe supori informaionali; structura logic se refer la modul de implementare, de reprezentare ordonat a datelor, la operatorii de tratare a datelor. Clasificarea n structuri fizice si dinamice se refer n principal la structurile fizice de date. Din acest punct de vedere, alocarea memoriei pentru structura static este o alocare static att pentru componente, ct si pentru structur. O structur logic poate fi implementat att ca structur static, ct si ca structur dinamic. Exist ns si structuri logice care nu pot fi implementate static. n organizarea datelor trebuie definit att structura logic, ct si cea fizic, ntruct cele dou nivele se condiioneaz reciproc. Modele de date Definirea unui model de date presupune identificarea urmtoarelor elemente: structura modelului; operatorii care acioneaz asupra structurilor de date;

 restriciile pentru meninerea corectitudinii datelor, care poart numele de reguli de integritate. Descrierea structurii modelului presupune: Definirea obiectelor (entitilor) si a caracteristicilor asociate. Se evideniaz ca elemente: cmpul ca fiind cel mai mic element al structurii, grupul simplu sau compus care este un set format din mai multe cmpuri si/sau grupuri si nregistrarea care este un ansamblu de cmpuri sau grupuri, care constituie si elementul generic al structurii. Stabilirea relaiilor ntre obiecte. Relaiile ntre nregistrrile aparinnd unui singur obiect independent sau la dou sau mai multe obiecte independente se concretizeaz ntr-o legtur dintr-o realizare a nregistrrii printe si una sau mai multe realizri ale nregistrrii copil. Relaia ntre nregistrri pune n eviden dou tipuri de legturi: - legturi orizontale, care permit localizarea claselor de echivalen (liste nlnuite); - legturi verticale, care permit localizarea nregistrrii printe. Legturile dintre obiecte sau entiti se numesc asociere si pot fi: unu la unu (1 1), figura 3.1 .a. - unu la muli (1 n) figura 3.1. b.

Figura 3.1. Legturi ntre obiecte - muli la muli (m n). De exemplu, n figura 3.2., un produs este achiziionat de mai muli clieni, iar un client poate achiziiona mai multe produse.

Figura 3.2. Legtur muli la muli

Modelul relaional
Acest model are la baz teoria matematic a mulimilor, caracterizndu-se printr-o singur structur de date si anume relaia sau tabelul. Un astfel de model poate fi privit ca o mulime de tabele obinute prin metoda normalizrii. Normalizarea porneste de la o mulime de atribute sau cmpuri de date si de la o mulime de dependene funcionale dintre atribute. Aceasta conduce la obinerea unei scheme conceptuale a modelului relaional ntr-o form normalizat n care se vor elimina anomaliile de agugare, tergere sau actualizare. Modelul distribuit are la baz modelele prezentate anterior, dar apar unele particulariti legate de distribuirea geografic a datelor. Conceptul de baz de date Conceptul de baz de date a aprut n anul 1969, la prezentarea primului raport CODASYL. Ideea de baz n organizarea datelor se baza pe existena unui fisier de descriere global a datelor prin care se realiza independena programelor fa de date si a datelor fa de programe. Prin intermediul acestui fiier se realiza accesul utilizatorilor. Acest fisier de date coninea coleciile de date si legturile dintre ele. Ulterior acest concept a fost preluat si dezvoltat pentru bazele de date reea, apoi relaionale si orientate obiect. O baz de date poate fi definit ca una sau mai multe colecii de date (K1) aflate n interdependen, mpreun cu descrierea datelor si a relaiilor dintre ele, B= (K1, K2,...). Componentele bazei de date pot fi structurate pe trei nivele, n funcie de clasa de utilizatori si anume: 1. nivelul logic care este dat de viziunea programatorului de aplicaie, care realizeaz aplicaiile pentru manipularea datelor si structura logic sau subschema corespunztoare descrierii datelor aplicaiei; 2. nivelul conceptual sau global care este dat de viziunea administratorului bazei de date. Administratorul bazei de date realizeaz structura conceptual sau schema corespunztoare descrierii bazei de date si administreaz componentele bazei de date pentru manipularea coleciilor de date; 3. nivelul fizic care este dat de viziunea inginerului de sistem care realizeaz structura fizic corespunztoare descrierii datelor pe suportul fizic. Din cele prezentate anterior se poate sintetiza c: structura de date a unui sistem baz de date este determinat de modelul abstract de reprezentare a datelor folosit, numit baz de date. n funcie de tipul stabilit pentru legturile dintre datele din coleciile de date (ierarhic, reea, relaional, orientat pe obiecte), s-au realizat mai multe modele abstracte de reprezentare a datelor, dar fiecruia i corespunde o singur structur de date a sistemului baz de date. Din acest motiv s-a generalizat utilizarea conceptului de baz de date, BD sau DB (DataBase), care este folosit att pentru denumirea structurii de date a unui sistem baz

de date, ct si pentru denumirea modelului abstract de reprezentare a datelor care o determin. Mai mult chiar, conceptul de baz de date denumete att colecia organizat, ct si structura de date folosit pentru reprezentarea acesteia n sistemul baz de date. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System) reprezint un ansamblu complex de programe care asigur interfaa dintre baza de date si utilizator. O baz de date trebuie s satisfac urmtoarele condiii: structura bazei de date trebuie s asigure informaiile necesare si suficiente pentru ndeplinirea cerinelor de informare si decizie; s asigure o independen sporit a datelor fa de programe si invers; s se realizeze o redundan (cardinalitatea informaiilor coleciilor de date) minim si controlat a datelor memorate; accesul la datele stocate n baza de date s fie rapid si eficace. O baz de date poate s fie exploatat, de regul, n regim de prelucrare pe loturi (batch) si n regim conversaional. Accesarea bazei de date se realizeaz prin aplicaii generale, programe de aplicaie, limbaje de manipulare autonome (procedurale si neprocedurale), interfee specializate cu limbajele de programare clasice etc., local sau de la distan, prin utilizarea calculatoarelor singulare sau a reelelor de calculatoare. Rezultatele interogrilor utilizatorilor se prezint sub form vizual, listat, prin memorare pe diversi supori tehnic de date, local sau la distan. Sistemul baz de date are rolul de organizare si stocare a unor volume mari de date, n vederea gestionrii, prelucrrii, distribuirii si utilizrii multiple, folosind sistemele de calcul, programele utilitare si programele de aplicaie. Pornind de la funcia sa, un sistem baz de date este format, ca structur general, din: colecii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicaie si utilitare, precum si utilizatori. Dac conceptul de baz de date denumeste att coleciile de date ct si structura de date folosit pentru reprezentarea acesteia, atunci structura general a sistemului baz de date este baza de date, SGBD,programe de utilizare, utilizatori. n conformitate cu specificaiile utilizatorilor finali (end-users), programatorii de aplicaie, avnd la dispoziie utilitare (programe specializate de proiectare) si prin colaborarea cu administratorul bazei de date (acesta lucreaz nemijlocit cu schema bazei de date), pun la punct programele de aplicaie. Asa cum s-a precizat deja, interfaa dintre baza de date si schema BD, utilitare si programele de aplicaie este sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD. Obiectivele unui SGBD sunt, n principal, urmtoarele: asigurarea independenei datelor fa de aplicaie; asigurarea redundanei minime si controlate a datelor; asigurarea tuturor facilitilor posibile de exploatare a datelor; asigurarea securitii si proteciei datelor mpotriva accesului neautorizat (inclusiv prin criptarea datelor); asigurarea coerenei si integritii datelor mpotriva stergerilor accidentale sau intenionate; asigurarea partajrii datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date); asigurarea nivelului de performan global (volum mare de date complexe gestionate cu un timp de rspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor multipli).

Funciile generale ale unui SGBD sunt: 1. descrierea datelor (definirea structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire a datelor); 2. manipularea datelor (ncrcarea, actualizarea, prelucrarea si regsirea datelor cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor); 3. utilizarea bazei de date (de ctre toate categoriile de utilizatori); 4. administrarea bazei de date. Fiecare grup de lucru pentru standardizarea bazelor de date (CODASYL si ANSI, n principal) a propus o arhitectur proprie a unui SGBD. Comenzile SGBD (DBMS) pot fi grupate n trei categorii de limbaje: a) limbajul de definire a datelor (DDL, Data Definition Language); b) limbajul de manipulare a datelor (DML, Data Manipulation Language); c) limbajul de descriere a stocrii datelor (DSDL, Data Storage Description anguage). Limbajul de definire a datelor asigur, n principal: definirea tuturor tipurilor de nregistrri si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondenei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date; definirea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cutare; definirea drepturilor de acces; definirea legturilor ntre tipurile de nregistrri. 53 Limbajul de manipulare a datelor permite: parcurgerea structurilor si a legturilor existente; accesul la nregistrri prin adres sau prin coninutul acestora; reordonri ale cmpurilor de date; definirea tranzaciilor si a condiiilor de eroare. Limbajul de descriere a stocrii datelor ofer posibiliti de: asociere a fiierelor la programele de aplicaie, a dispozitivelor fizice, alocare de spaii de memorie; specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii; definirea si izolarea datelor confideniale; specificarea structurilor de memorare, a mecanismelor de adresare, a modului de translatare a nregistrrii logice n nregistrare fizic; crearea indecsilor asociai cheilor de cutare. Operaiile ce se execut asupra unei baze de date sunt: - creare; - ncrcare (populare); - consultare: cutare (selecie); - actualizare: modificare, adugare articole noi, stergerea unor articole, ordonare (sortare, indexare), prelucrare etc.

Fig. 4.10 Arhitectura unui sistem baz de date Dicionarul de date (Data Dictionary) este un fisier care memoreaz definiiile datelor si caracteristicile lor ca: folosirea, reprezentarea fizic, proprietatea (cine este responsabil pentru ntreinerea lor), autorizarea si securitatea. Prin faptul c reprezint un inventar a datelor coninute ntr-o baz de date, dicionarul de date este un important instrument de management organizaional. n realizarea acestor dicionare de date se folosesc metadatele. Metadatele reprezint date despre date (nume, coninut, semnificaie, proprietar etc.). O baz de date este compus dintr-o mulime de atribute (cmpuri, coloane) si are asociat o mulime de date (linii, rnduri, nregistrri, articole). O Baza nregistrare (record) reprezint o asociere a valorilor pentru fiecare cmp (field) al bazei de date. Cele trei nivele de organizare a datelor ntr-o baz de date sunt logic, virtual si fizic . Niveluri de organizare a datelor ntr-o baz de date - Nivelul logic sau extern (nivelul programatorului de aplicaie) calific o structur de date ce are o realitate n planul semnificaiei sau utilizrii, dar nu si n implementarea fizic; calific forma n care fiecare utilizator vede structurarea datelor, n funcie de aplicaia pe care o foloseste sau n funcie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispoziie. - Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refer la definirea structurii datelor din baza de date astfel nct aceasta s ndeplineasc cerinele tuturor utilizatorilor, n condiii de redundan minim si controlat a acesteia. - Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum magnetic, cilindru, pist, sector, bloc, octet si bit). Structura virtual reprezint schema bazei de date, iar structura logic este denumit subschema bazei de date (concepia CODASYL). Astfel, se poate concluziona c SGBD (DBMS) asigur legtura dintre nivelul conceptual (virtual) si nivelul fizic. O nregistrare virtual se poate prezenta sub forma a una sau mai multe nregistrri fizice si poate participa la construirea unei sau mai multor nregistrri logice. ntr-o baz de date ideal, datele sunt definite o singur dat si folosite ori de cte ori este necesar.

n funcie de locul n care sunt memorate coleciile de date ce formeaz baza de date, se deosebesc: - baze de date centralizate, CDB (Centralized DataBases), n situaia n care toate coleciile care formeaz baza de date sunt stocate pe un singur calculator; baze de date distribuite, DDB (Distributed DataBases), n situaia n care coleciile care formeaz baza de date sunt rspndite n nodurile unei reele de calculatoare si de comunicaii. n cadrul DDBMS, accesarea bazelor de date distribuite, DDB se realizeaz, n principal, prin intermediul limbajului structurat de interogare, SQL (Structured Querry Language) si al arhitecturii Client/Server .Realizarea unei baze de date se obine prin parcurgerea etapelor prezentate n fig. 4.12. Coninutul acestor etape este dependent, de regul, de tipul bazei de date si de domeniul n care este ea folosit. Activitatea de analiz a sistemului economic presupune: a) analiza componentelor sistemului si a legturilor dintre acestea sau analiza structural n urma creia se defineste modelul structural sau static al sistemului economic; b) analiza strilor sistemului si a tranzaciilor posibile ntre aceste stri n raport cu anumite evenimente. n urma acestei analize rezult modelul dinamic sau temporal; c) analiza cerinelor informaionale, n urma creia se defineste modelul funcional al sistemului economic d) integrarea modelelor sistemului economic (structural, dinamic si funcional) n scopul corelrii si completrii lor. Se face meniunea c analiza funcional a sistemului are ca scop determinarea transformrilor de date care se produc n cadrul sistemului n scopul satisfacerii cerinelor informaionale specifice acestui sistem. Transformrile de date se vor prezenta sub forma unei diagrame de flux a prelucrrilor (modelul funcional), n care nodurile reflect procesele de prelucrare informaional si arcele fluxurile informaionale ale datelor n baza de date. La proiectarea unei baze de date, procesul de normalizare ajut proiectantul bazei de date s creeze o structur a bazei de date care poate economisi spaiul de memorare a datelor si poate conduce la cresterea eficienei prelucrrii datelor. Scopul normalizrii este de a minimiza redundana datelor.