1. Date, Informaţii, Cunoştinţe.

Datele reprezintă atribute cantitative sau calitative ale unei variabile sau mulţimi de variabile.
Datele sunt în general rezultatul unor măsurători şi pot constitui o bază pentru crearea de grafice,
imagini sau observaţii cu privire la o mulţime de variabile.
Datele sunt luate din lumea reală prin măsurători şi observaţii. Datele în sine nu au nici un fel de
semnificaţie, nefiind altceva decât o înşiruire de litere şi cifre. Acestea rămân în aceeaşi stare
până în momentul modificării lor de către administratorul bazei de date.
Informaţiile reprezintă date organizate, date care au fost filtrate şi ordonate după anumite
criterii. Pentru a face diferenţa dintre date şi informaţii, Hernandez propune următoarea axiomă:
Datele reprezintă ceea ce se înmagazinează; informaţia reprezintă ceea ce se extrage.
Pentru a fi percepută, informaţia trebuie exprimată într-o formă concretă. Această formă concretă
se numeşte dată. Prin dată se înţelege un număr, o mărime, o relaţie care serveşte la rezolvarea
unei probleme sau care este obţinută în urma unei cercetări urmând a fi supusă unor prelucrări.
Data poate fi considerată materia primă pentru informaţie. Data are o existenţă obiectivă,
tangibilă. Ea este o informaţie potenţială întrucât prin prelucrare conduce la obţinerea
informaţiilor.
2. Sisteme informaţionale. Sisteme informatice.
Un sistem informaţional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente implicate în procesul de
colectare, de transmisie, prelucrare de informaţie, informaţiei revenindu-i rolul central din
sistem. În cadrul sistemului informaţional se regăsesc : informaţia vehiculată, documentele
purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de regulă,
automată) a informaţiei, etc. Printre posibilele activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot
fi enumerate : achiziţia de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi
transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc
În cadrul unui sistem informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii
de calcul. Se pot prelucra datele primare şi apoi rezultatul poate fi transferat mai departe, către
alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face şi el pe cale electronică prin
intermediul unei reţele de calculatoare. Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de
prelucrare şi transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic. Într-un
sistem informatic pot intra: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, componente hardware
şi software, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza
algoritmilor de prelucrare, etc. Raportul sistem informaţional-sistem informatic: sistemul
informaţional include în cadrul său sistemul informatic, acesta din urmă fiind o componentă
esenţială a primului.
3. Organizarea şi structura datelor.
O structură este o entitate de sine-stătătoare, indentificabilă prin nume, ale cărei componente îşi
menţin proprietăţile. Componentele unei structuri de date pot fi individualizate şi selectate prin
nume (identificatori) sau prin poziţia ce o ocupă în structură, conform cu relaţia de ordine
specificată.
Structurile de date pot fi clasificate după mai multe criterii:
a. după modul de selectare a componentelor:
• structuri cu acces direct atunci când o componentă poate fi selectată fără a ţine seama de
celelalte componente ale structurii
• structuri cu acces secvenţial atunci când localizarea unui element se face printr-un proces de
parcurgere a mai multor componente, conform cu ordinea acestora.
b. după suportul de memorie pe care se creează structura de date :
• structuri de date interne (şir, masiv, înregistrare, liste, arbori)
• structuri de date externe (fişiere, baze de date)
c. după variabilitatea structurii:
• structuri de date dinamice, care îşi modifică pe parcursul prelucrării structura
• structuri de date statice, care pe tot parcursul existenţei au acelaşi număr de componente şi
în aceeaşi ordine
4. Clasificarea şi operaţii asupra structurilor de date.
Asupra structurilor de date se pot efectua atât operaţii generale, cât şi operaţii specifice tipului
structurii. Cele mai întâlnite sunt:
1. Crearea se execută o singură dată la începutul ciclului de viaţă a structurii respective,
presupunând memorarea structurii respective de date în forma iniţială, pe suportul de memorie
internă sau externă.
2. Actualizarea reprezintă operaţia de aducere la zi a unei structuri de date create anterior şi
presupune:
• adăugarea şi/sau inserarea de noi elemente ale structurii;
• modificarea valorilor unor elemente ale structurii;
• ştergerea fizică şi/sau logică a unor elemente ale structurii.
3. Consultarea (exploatarea) asigură accesarea elementelor componente ale unei
structuri în scopul prelucrării sau vizualizării acesteia.
4. Sortarea permite ordonarea crescătoare sau descrescătoare a elementelor unor structuri, după
anumite criterii stabilite de utilizator, fiind o rearanjare fizică a acestora.
5. Separarea este desfacerea unei structuri in două sau mai multe structuri.
6. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a două sau mai multor structuri într-o singură
structură conform unor criterii.
7. Copierea presupune obţinerea unei dubluri, integrale sau parţiale aleasă de utilizator.

5. Operațiuni asupra datelor.

Prelucrarea datelor presupune parcurgerea unei succesiuni ordonate de operaţii care acţionează
asupra valorilor acestora. Ele se pot grupa în următoarele categorii:
• operaţiuni de atribuire;
• operaţiuni de calcul;
• operaţiuni de decizie;
• operaţiuni de intrare /ieşire;
• operaţiuni de transfer a controlului.
6. MS Excel. Tipurile de adresări.
Este modul de adresare (referire) relativă. Adresa relativă este acea adresă de celula dintr-o
formulă, care se modifică atunci cînd formula este copiată. În mod normal, programul Excel
interpretează adresările la celule şi domenii din cadrul unei formule ca adresări relative. Atunci
când se copiază sau se mută formula, programul Excel redefineşte automat adresările
operanzilor, astfel încît sa reflecte poziţia lor relativă faţă de noua locaţie.
Adresa absoluta este o adresa care este numai partial absoluta, ca de exemplu B$4 sau $B4, este
numita adresa combinata (adresa partial relativa sau adresa partial absoluta). Daca o
formula care utilizeaza o adresa combinata este copiata catre alta celula, numai o parte din adresa
celulei va fi modificata.
7. Erorile Excel. Formatarea celulei.
Formatarea unei foi de calcul presupune dimensionarea celulelor, stabilirea fontului şi stilului,
formatarea numerelor, alinierea sau utilizarea de chenare şi culori, elemente formatarea
numerelor
Se pot utiliza diferite formate pentru numere prin selectarea butonului din secţiunea Number a
panglicii de butoane ce afişează iniţial opţiunea General. Alte tipuri de numere pot fi utilizate
dacă se selectează butonul de accesare a secţiunii Number din panglica de butoane. aliniere
Pentru a alinia datele din celule se utilizează butoanele din secţiunea Alignment. chenare, culori
şi modele Pentru aplicarea de chenare unor celule selectate se accesează secţiunea Alignment şi
se utilizează opţiunile din meniul Borders. Tot din acest meniuse poate selecta meniul Fill pentru
a aplica diferite culori unor cellule
8. Lucrul cu formule. Descrieţi 3 funcţii din biblioteca Excel.
Funcția SUM - Utilizați această funcție pentru a aduna valorile din celule.
Funcția MATCH - Utilizați această funcție pentru a căuta un element într-o zonă de celule, și
pentru a returna apoi poziția relativă a acelui element în zonă. De exemplu, dacă zona A1:A3
conține valorile 5, 7 și 38, formula =MATCH(7;A1:A3;0) returnează numărul 2, deoarece 7 este
al doilea element din zonă.
Funcția DAYS - Utilizați această funcție pentru a returna numărul de zile dintre două date.
Funcția INDEX - Utilizați această funcție pentru a returna o valoare sau referința unei valori
dintr-un tabel sau o zonă.
9. Baze de date.
O bază de date reprezintă o modalitate de stocare a unor informaţii (date) pe un suport extern, cu
posibilitatea regăsirii acestora. De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe
fişiere. Bazele de date sunt
manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.
Un server de baze de date este un software care înteţine o bază de date, şi un client este o
aplicaţie care cere informaţii de la server. Fiecare calculator într-un sistem este un nod. Un nod
într-un sistem de baze de date distribuite se comportă ca un client, un server, sau ambele,
depinde de situaţie.
Bazele de date relaţionale (BDR) utilizează modelul de date relaţional şi este un ansamblu
organizat de tabele (relatii) împreună cu legăturile dintre ele. Atunci când dorim sa realizăm o
bază de date relaţională trebuie sa ştim clar ce avem de făcut, adică să stabilim obiectivele
activităţii noastre.
10. Organizarea datelor din punct de vedere informatic: organizarea datelor în memoria
internă a calculatorului şi organizarea datelor pe memoria externă.
Organizarea datelor: informatie, data, entitate, atribut, valoare. Organizarea datelor ocupa un loc
important in proiectarea sistemelor informatice, deoarece modul in care sunt organizate datele
depinde de eficienta sistemului informatic.
Organizarea datelor presupune: definirea, structurarea, ordonarea si gruparea datelor in colectii
de date omogene;
Datele in formatul inteligibil pentru om (in forma lor de reprezentare externa)
trebuie transformate in forma de reprezentare interna, capabila sa fie inteleasa de calculator.
Operatia se numeste codificare interna si in urma efectuarii ei, unei date in format extern i se
atribuie o secventa unica de cifre binare.
Operatia de codificare presupune existenta unui cod, adica corespondenta intre multimea datelor
si multimea secventelor binare.
Organizarea datelor inseamna definirea si structurarea datelor in memoria interna sau in memoria
externa (in colectii) si stabilirea legaturilor intre date, conform unui model de date.
Asa cum aratam in capitolele precedente, bazele de date au evoluat din fisiere. Sintetizand,
evolutia organizarii datelor in memoria externa a avut in vedere cateva aspecte:
Aspecte
Etape(1) Mod de organizare
a datelor (2) Structura de date
(3) Mod de prelucrare (4) Redundanta
(5) Software utilizat
11. Obiectivele fundamentale ale unei baze de date (BD). Centralizarea datelor. Realizarea
de legături între entităţile de date. Securitatea datelor.
Securitatea datelor Un SGBD trebuie sa garanteze securitatea datelor. Acest lucru se realizeaza
printr-un mecanism de control al drepturilor de acces la date si de restaurare a bazei de date in
caz de erori. Orice sistem de gestiune al bazelor de date oferă facilitati de descriere a datelor prin
intermediul limbajului de descriere a datelor(DDL) și facilitati de manipulare a datelor prin
limbajul de manipulare a datelor (DML).
Prin sistematizarea datelor se intelege organizarea colectivitatii studiate din punct de vedere al
unitatilor componente si al caracteristicilor inregistrate. Sistematizarea are rolul de a facilita
compararea , corelarea logica a doua sau mai multe caracteristici. Realizata manual sau cu
ajutorul calculatorului electronic, in general, sistematizarea primara a datelor este matriciala.
Una dintre tehnicile folosite pentru organizarea rezultatelor din etapa de colectare a datelor este
modelul entitate - legatura, care imparte elementele unui sistem real in categorii si anume entitati
si legaturi (relatii) intre aceste entitati. Principalele concepte folosite in acest model sunt cele
de entitate, relatie (legatura) si atribut.
Entitatile pot forma relatii intre ele. O relatie este o asociere nedirectionata intre doua entitati. Ea
exprima un raport care exista intre entitatile respective. De exemplu, "lucreaza_in" este o relatie
care exista intre entitatile PROFESOR si FACULTATE, iar "preda" este o relatie intre entitatile
PROFESOR si CURS.
Principalele idei pentru identificarea si reprezentarea relatiilor sunt urmatoarele:

 Relatiile sunt reprezentate prin verbe, dar nu orice verb este o relatie.
 Intre doua entitati poate exista mai mult decat o singura relatie. E exemplu, daca luam in
vedere ca fiecare facultate este condusa de un decan si ca acesta este ales din randurile
profesorilor, atunci in entitatile PROFESOR si FACULTATE va mai exista o relatie
numita "conduce".
 Pot exista relatii cu acelasi nume, dar relatiile care asociaza aceleasi entitati trebuie sa
poarte nume diferite.

12. Obiectivele fundamentale ale unei baze de date (BD). Independenţa între date şi
prelucrări. Integritatea datelor. Confidenţialitatea datelor. Partajarea datelor.
Integritatea datelor asigura fiabilitatea si coerenta bazei de date (BD). Pentru aceasta trebuie
definite restrictii de integritate cum ar fi:
q       apartenenta la o lista de valori sau interval;
q       apartenenta la un anumit format;
q       reguli de coerenta cu alte date
Confidentialitatea datelor este asigurata prin proceduri de:
q       identificare a utilizatorilor prin nume sau cod;
q       autentificarea prin parole;
q       autorizarea accesului diferentiat prin drepturi de creare, consultare modificare sau stergere
pentru anumite segmente de date.
Partajarea datelor permite înlantuirea tranzactiilor solicitate simultan pe aceiasi înregistrare din
baza de date, prin blocarea cererilor în asteptare si deservirea ulterioara a acestora.
Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD)
Un sistem de gestiune a bazelor de date constituie o interfata între utilizatori si BD, care permite
în principal crearea, actualizarea si consultarea acesteia. În acest context putem defini SGBD-ul
ca un instrument de asamblare, codificare, aranjare, protectie si regasire a datelor în BD.
13. Baze de date - Ansamblu de obiecte utilizat pentru a gestiona informaţii. Tabel. Cîmp.
Înregistrare. Obiect. Tipuri de cîmpuri.
Baza de date - ansamblu de obiecte utilizat pentru a gestiona informaţii. Ea conţine unul sau
mai multe tabele, precum şi alte obiecte (de exemplu, rapoarte). O bază de date Access e stocată
sub forma unui fişier unic.
Tabel Obiect dintr-o bază de date, în care informaţiile sunt stocate bidimensional, aranjate pe
rînduri şi coloane.
Cîmp Categorie de informaţii dintr-un tabel, de pildă o adresă, titlul unei casete sau actul de
identitate al unui client. Cîmpurile reprezintă coloanele tabelului.
Înregistrare Toate informaţiile legate de un subiect dintr-un tabel. Rîndurile reprezintă
înregistrările unui tabel.
Obiect O unitate indentificabilă într-o bază de date, de exemplu , un tabel, un raport sau un
formular.
14. Crearea tabelelor. Crearea relaţiilor.
Tabelul reprezinta :
-structura bazei de date care stocheaza datele;
-contine un tip de date despre un tip de entitate; (clasa de obiecte, evenimente sau concepte cu
proprietati commune;
-grila bidimensionala: coloane, randuri;
-nume unic in baza de date;
Elaborarea unui table in MS Acces presupune doua etape :
1.stabilirea setului de campuri pe care le va contine;
2.includerea inregistrarilor in tabel.
Pentru ca doua sau mai multe tabele sa permita asocierea este obligatoriu ca ele sa contina unul
sau mai multe campuri, care prin constructie sa identifice unic fiecare inregistrare din acel tabel .
Un astfel de camp se numeste cheie primara. Corelarea se realizeaza apoi prin introducerea unor
campuri cu acelasi nume si de acelasi tip de data ( sau compatibil) in fiecare tabel dintre cele
care se doresc a fi asociate.
Campurile comune prin care se face asocierea sunt cheie primara pentru un tabel si cheie externa
( secundara) pentru celalalt. Se recomanda ca acest camp sa fie identic in toate tabelele corelate,
iar tipul lor sa fie acelasi sau compatibil. Procedand astfel Access poate crea automat corelatiile
atunci cand tabelele sunt parte a unei interogari.
Pentru a crea o relatie intre tabele trebuie :

 sa selectati acele tabele pe care le doriti legate, functie si de anumite criterii logice si
inrudiri intre ele ;
 tabelele trebuie sa contina fiecare campurile comune ;
 campurile pe care se va baza relatia sa contina valori cu acelasi nume si de acelasi tip de
data ( sau compatibil).
15. Interogări. Interogări de selecţie. Interogări de parametrizate. Interogări încrucişate.
O interogare este destinată găsirii datelor din tabele sau operării asupra acestora. Folosesc
interogările pentru:
• A afişa numai înregistrările care corespund criteriilor pe care le-aţi ales, cum ar fi, de
exemplu, membrii unei societăţi care provin din Germania.
• A afişa înregistrările în orice ordine doriţi, de exemplu după numele de familie sau
corespunzător districtului poştal.
• A combina datele din tabele diferite, afişînd rezultatele într-o singură fereastră care
cuprinde tot ce vă interesează în momentul respectiv.
• A realiza modificări similare în mai multe înregistrări dintr-un tabel simultan.
• A şterge grupuri de înregistrări, cum ar fi cele referitoare la plăţile întîrziate cu mai mult
de 12 luni.
• A crea alte tabele pentru a păstra un instateneu al informaţiilor, cum ar fi instrucţiile
trimise la săfîrşitul lunii.
Interogari de selectie (Select), care permit extragerea de date din una sau mai multe tabele
si/sau interogari, precum si efectuarea de calcule;
Interogari incrucisate (Crosstab), care centralizeaza datele extrase din tabele, contorizand si
combinand datele din mai multe campuri sursa in unul sau mai multe campuri de iesire;
Interogari parametrizate , a caror caracteristica este reprezentata de posibilitatea modificarii
dinamice a criteriilor de cautare in BD.
16. Formulare. Proprietăţile formularelor.
Formularele ofera unei baze de date o interfata prietenoasa si eleganta, prin care programatorul
poate controla actiunile utilizatorului. Un formular are peste 70 de proprietati, la care se adauga
cele ale controalelor, între 38 si 58 pentru fiecare. Principalul rol al formularelor este introducerea
datelor, dar ele pot folosi si la regasirea datelor sau afisarea meniurilor, a ecranelor de tip splash etc.

Sursele de înregistrari ale formularelor indica de unde provin sau unde vor fi stocate datele si
sunt specificate printre proprietatile formularelor.
Access va pune la dispozitie doua componente pentru crearea formularelor simple: AutoForm
Wizard, pentru crearea automata a formularelor si Form Wizard, ce îi da programatourlui mai
multa libertate de decizie. Pe lânga acestea, puteti crea formulare si singuri, pornind de la zero,
în modul Design View.
Formularele create automat cu ajutorul vrajitorului AutoForm wizard, contin câte un control
(câmp) pentru fiecare coloana a tabelei sau a interogarii pe care sunt bazate. În partea dreapta a
fiecarui câmp exista o denumire (eticheta) care este data de valoarea prorietatii Label a coloanei
respective. Controlul corespunzator unei coloane este cel specificat în proprietatea Display
Control a coloanei respective si poate fi Text Box, Combo Box, List Box sau Check Box, în
functi de tipul de date.
17. Rapoarte. Bazele rapoartelor.
Produsul final al aplicatiilor de baze de date este un raport. In Microsoft Access, raportul este un
tip de formular continuu, destinat in mod special tiparirii. Programul Microsoft Access combina
datele din tabele, interogari si chiar formulare si genereaza un raport pe care-l tipareste.
Exista sase tipuri de baza:
1. rapoartele cu o singura coloana afiseaza toate campurile unei inregistrari dintr-o tabela;
este utilizat mai rar deoarece consuma multa hartie;
2. rapoartele dispuse pe randuri furnizeaza cate o coloana pentru fiecare camp al unei
tabele sau interogari si tiparesc valoarea fiecarui camp al inregistrarii pe randuri plasate
sub capul de coloana. Daca exista mai multe coloane si nu incap pe o pagina, se tiparesc
mai multe pagini suplimentare, in ordine pana la epuizarea numarului de coloane; apoi, se
tipareste urmatorul grup de inregistrari;
3. rapoartele multicoloana se obtin din rapoartele cu o singura coloana, prin divizarea
paginii in mai multe coloane asemanator tiparirii ziarelor; formatul tabelelor
multicoloana asigura un consum mai mic de hartie;
4. rapoartele cu grupare/totalizare sunt similare rapoartelor create de alte aplicatii de
gestiune a bazelor de date. Ele insumeaza datele pe grupuri de inregistrari si adauga apoi
totaluri generale la sfarsitul raportului.
5. etichetele pentru corespondenta constituie un tip deosebit de raport multicoloana,
proiectat pentru a tipari in mod grupat nume si adrese sau alte informatii provenite din
mai multe campuri. Fiecare grup de campuri constituie o celula intr-o retea;
6. rapoartele neasociate contin subrapoarte care au la baza surse de date nelegate, cum ar fi
tabele sau interogari.
Raportul constituie cea mai buna modalitate de a tipari o copie a informatiilor extrase dintr-o
baza de date. Rapoartele au doua avantaje principale fata de alte metode de tiparire a datelor:

 pot compara, rezuma si subtotaliza seturi complexe de date;

 pot fi create sa realizeze chitante atractive, comenzi de cum-parare, etichete pentru
corespondenta, materiale de prezentare etc., pentru o conducere eficienta a afacerilor.
18. Produse – program utilizate in economie. Caracteristici generale.
Produsele informatice pot fi concepute, realizate si implementate in trei moduri:

 produse specifice unui anumit tip de utilizator, in care tipologia prelucrarilor este
particulara si in principiu regeneralizabila catre alte tipuri de utilizatori;
 produse-program generalizabile de la un anumit tip de utilizatori catre alte tipuri de
utilizatori, atunci cand este posibila asimilarea acestora;
 sisteme informatice exploatabile atat prin produse-program specifice, cat si prin produse-
program generalizabile intr-un context operational din punct de vedere tehnic, dinamic si
functional.
Produsele-program sunt comercializate acum ca oricare alt produs si cuprind in general
urmatoarele componente:

 dischete sau CD-ROM-ul cu programele inregistrate;

 manualul de prezentare care descrie amanuntit diferitele functii ale programelor si
organizarea fisierelor;
 manualul de utilizare care explica modul de utilizare a produsului-program;
 datele de test care permit insusirea usoara a principiilor de lucru.
19. Principii de utilizare specifice produselor program generalizabile.
Deoarece pe piata specializata exista o mare varietate de produse informatice viitorul beneficiar
trebuie sa aiba in vedere un sistem de criterii dupa care se va face selectia. Aceste criterii sunt
sistematizate.
La alegerea unui produs program se iau in considerare cerinte cum ar fi:

 Dimensiunea maxima a problemei ce trebuie rezolvata in raport cu dimensiunea maxima

planificata de produsul program.
 Resursele configuratiei sistemului de calcul necesare implementarii produsului program
in raport cu resursele configuratiei sistemului la care are acces utilizatorul.
 Flexibilitate, usurinta in vehicularea datelor de I/E, modul de intelegere (invatare) a
utilizarii produsului program si de interpretare care sa conduca la un anumit numar redus
de rulari cu erori.
 Costurile implicate de utilizarea curenta si de mentinere in exploatare sa se situeze la
nivele care sa nu afecteze negativ eficienta economica a unitatii beneficiare.
 Produsul program sa poata incorpora noi componente pentru functii de prelucrare
identificate ulterior si/sau sa poata fi adaptat tehnicilor de prelucrare ce corespund
dezvoltarii ulterioare a configuratiei sistemului de calcul.
 Nivelul de tratare a erorilor sa conduca la reducerea numarului de rulari incomplete ale
produsului program; produsul poate pune in evidenta totalitatea erorilor existente in date,
poate realiza corectarea sau ignorarea unora din acestea, iar mesajele de eroare trebuie sa
stabileasca cat mai exact locul, cauza si modalitatile de eliminare a erorilor.
 Nivelele de fiabilitate si metenabilitate trebuie sa fie astfel dimensionate incat ponderea
erorilor ce necesita modificarea de secvente in program sa fie cat mai redusa.
20. Aspect legislative privind protecţia produselor program.
Protecţia produselor program a fost reglementată prin Legea 8/1996
- Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Aceasta a fost modificată şi completată prin
Legea nr.146/1997, Legea nr. 285/2004, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 123 /
2005,Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 190/2005, Legea nr. 202/2010, Legea nr.
71/2011,Ordonanţa de Urgenţă a Guver nului nr. 71/2011, Legea nr. 187/2012, Legea nr.
76/2012, Legea nr. 255/2013, Legea nr. 53/2015 şi Legea nr. 210/2015. Această lege
defineşteobiectul şi conţinutul dreptului de autor, având o serie de dispoziţii speciale referitoare
la produsele software. În continuare vor fi prezentate câteva aspecte generale ale legii şi
aspectele specifice, referitoare la produsele software. Astfel, obiectul dreptului de autor îl
reprezintă operele originale de creaţie intelectuală, indiferent de modalitatea de creaţie, modul şi
forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor. Prin contractul de
închiriere  autorul permite folosirea pe un timp determinat a originalului sau a copiilor.
Dispoziţii speciale privind programele pentru calculator
  Art.30. Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator durează tot timpulvieţii
autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o
perioada de 70 de ani.
 Art.72. (1)  Prin prezenta lege, protecţia pro gramelor pentru calculator include orice expresie a
unui program, programele de aplicaţie şi  sistemele de operare, exprimate înorice fel de limbaj,
fie în cod-sursa sau cod- obiect, materialul de concepţie pregătitor,  precum şi manualele.
(2)  Ideile, procedeele, metodele de funcţionare, conceptele matematice şi
principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentrucalculator, inclusive acelea
care stau la baza interfeţelor sale, nu sunt protejate.