Operator introducere, validare si prelucrare date

Concepte de baza privind Tehnologia Informatiei

Astazi toata lumea foloseste, direct sau indirect un Personal Computer. Existenta fiecarui individ
n parte, ca si a ntregii societati n ansamblul ei, este tot mai marcata de necesitatea cunoasterii rapide,
complete si corecte a realitatii nconjuratoare, pentru ca luarea deciziei sa fie facuta ferm, oportun si
competent. Acest lucru duce, inevitabil, la cresterea volumului de informatii ce trebuie analizat, de unde o
diminuare a operativitatii n actiune.

Astfel sintetizeaza Bill Gates rolul Tehnologiei Informatiei:

"Modul cum culegi, administrezi si folosesti informatia fac din tine un cstigator sau un nfrant n viata."

Orice decizie are la baza date si informatii referitoare la obiectul activitatii respective. Prelucrarea
datelor trebuie facuta n concordanta cu cerintele tehnologiei informationale. Se pot astfel contura diferentele
dintre date si informatii:
datele desemneaza elementele primare, provenind din diverse surse, fara o forma organizata
care sa permita luarea unor decizii;
informatiile sunt date care au un caracter de noutate, care mbogatesc nivelul de
cunostinte ale celui care primeste aceste informatii. O data care nu aduce nimic nou
nu se poate considera informatie.

Prelucrarea / procesarea datelor presupune totalitatea transformarilor ca forma si continut a

datelor.
Dintre transformarile cele mai importante se pot enumera:
I. Generarea - operatia prin care se obtin date primare / sursa;
II. Culegerea si pregatirea - Forma initiala a datelor difera de forma sub care acestea intra n
prelucrare. Pregatirea datelor, n vederea prelucrarii lor presupune urmatoarele etape:
selectarea - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru generarea
anumitor informatii;
codificarea - trecerea datelor ntr-o forma adecvata prelucrarii;
conversia - transferarea datelor de pe un suport pe altul ;
copierea, multiplicarea - reproducerea pe un mediu identic a datelor, pastrndu-se forma,
continutul si semnificatia acestora;
verificarea - analiza corectitudinii datelor, ca forma si continut, urmnd eliminarea
posibilelor alterari datorate culegerii, pregatirii sau transmiterii.
III. Prelucrarea datelor n scopul obtinerii diferitelor rezultate se poate realiza prin functiile:
sortarea - aranjarea datelor ntr-o anumita ordine, conform unor criterii bine precizate,
pentru ca prelucrarea sa fie ct mai eficienta si prezentarea datelor ct mai atractiva;
clasificarea - gruparea datelor dupa caracteristici comune, fara stabilirea unor
anumite prioritati n cadrul grupei;
compararea - stabilirea asemanarilor si/sau deosebirilor dintre doua sau mai multe date;
analiza - examinarea unui grup de date, urmarindu-se conditiile ndeplinirii unei
cerinte de catre fiecare data a grupului, n parte;

Pagina 1 / 150
Operator introducere, validare si prelucrare date

sintetizarea - stabilirea unor caracteristici esentiale, generale, pe care le au datele

constituente ale unui grup, formndu-se o noua structura ce surprinde aceste
caracteristici comune;
calcularea - operatii aritmetice sau logice efectuate asupra uneia sau mai multor date
simultan.
IV. Furnizarea datelor - Pe parcursul prelucrarii, forma n care sunt prezentate datele, de
cele mai multe ori, nu corespunde cerintelor celui care asteapta rezultatele - beneficiarul. Se
impune necesitatea furnizarii rezultatelor ntr-o forma clara, astfel nct sa nu existe
probleme de ntelegere sau de interpretare a lor.
V. Pastrarea datelor se face n colectii de date alcatuite dupa reguli bine definite, n vederea
unor prelucari ulterioare. Asupra unei astfel de colectii se poate actiona prin una din
functiile:
validarea datelor - precizarea modului n care o data poate fi introdusa n
colectie;
regasirea - cautarea si localizarea unei date n cadrul colectiei;
modificare - transformarea unei date existente din colectie prin schimbarea unor
atribute;
distrugere - eliminarea din colectie a unor date, cu precizarea conditiilor n care se
poate face acest lucru.
VI. Transmiterea / comunicarea datelor se refera la modul n care datele trec de la o etapa la alta
pe parcursul prelucrarii.

Orice activitate, n orice domeniu, se desfasoara pe baza unui flux informational.

Totalitatea fluxurilor informationale, cu o anumita organizare, care asigura legatura dintre
conducere / sistemul decizitional si executie / sistemul de executie se numeste sistem informational.
Daca desfasurarea unei activitati presupune utilizarea echipamentelor electronice de calcul,
sistemul informational se numeste sistem informatic .
Cele doua sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte componenta a
sistemului informational, nsa cresterea permanenta a nivelului d e automatizare a activitatii conduce la
accentuarea importantei sistemului informatic.
n structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul electronic sau sistemul
de calcul, se identifica urmatoarele componente:
cadrul organizatoric al societatii si datele vehiculate;
resursele umane, pe de o parte analistii sistemului informatic si proiectantii sistemului
informatic, pe de alta parte, beneficiarul sistemului informatic si utilizatorii acestuia;
metodele si tehnicile de proiectare;
echipamentele electronice de calcul;
sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic si pentru
utilizarea eficienta si corecta a echipamentelor.
Omiterea uneia din aceste componente face imposibila functionarea respectivului sistem
informatic.
Din punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice, calculatorul
electronic are doua componente :

Pagina 2 / 150
Operator introducere, validare si prelucrare date

Sistem de calcul

Hardware Software

Ansamblul elementelor fizice cu Ansamblul programelor, procedurilor,

ajutorul carora se pot culege, verifica, rutinelor care controleaza functionarea
transmite, stoca si prelucra datele, corecta si eficienta a elementelor hard
suporturile de memorare a datelor
precum si echipamentele de redare a
rezultatelor

Pagina 3 / 150
 Tehnologia Informatiei / TI reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere
si prelucrare a datelor, n vederea obtinerii rezultatelor scontate cu ajutorul calculatorului electronic.

Structura unui calculator personal

Unitatea Centrala / UC este alcatuita din:

Unitatea de Memorie interna (UM)
o memoria ROM
o memoria RAM
Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP) este compusa din:
o Unitatea de Comanda si de Control (UCC);
o Unitatea Aritmetica si Logica (UAL);

Sistemul de Intrare/Iesire (S I/O) este alctuit din:

medii de stocare;
dispoztive periferice;
dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare;
dispozitive pentru interfata cu utilizatorul:
o Dispozitive Periferice de Intrare (DPI)
o Dispozitive Periferice de iesire - Out - (DPO)
interfete;
Memoria Externa (ME);
magistralele de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si instructiunilor.

Succint, despre fiecare componenta se poate preciza:

Unitatea Centrala (UC) este alcatuita din Unitatea Centrala de
Prelucrare si Unitatea de Memorie interna;
o Unitatea de Memorie (UM) sau memorie interna (principala) este componenta
sistemului de calcul destinata pastrarii datelor si instructiunilor programelor n
timpul executiei n locatii bine definite prin adrese. Este formata, n general, de un
sistem de circuite integrate alcatuite dintr-un numar mare de celule de memorie,
fiecare celula fiind un circuit care poate stoca un bit de informatie
(Bit - de la Binary digit - ca cea mai mica unitate de informatie reprezentabila ntr-
un calculator, poate lua doar valorile 0 si 1). Din punct de vedere al volatilitatii, memoria
este de 2 tipuri:
ROM (Read Only Memory) este formata dintr-un singur chip conectat la placa
de baza a calculatorului, permite acces numai la citire, nu poate fi scrisa de
catre utilizator, ea fiind inscriptionata de catre firma producatoare, este de
capacitate redusa, este nevolatila (la nchiderea calculatorului continutul ei nu se
pierde), este folosita pentru realizarea urmatoarelor operatii: verifica
dispozitivele de intrare/iesire, verifica memoria RAM, determinndu-i
dimensiunea, initiaza ncarcarea sistemului de operare n RAM;
RAM (Random Access Memory) este construita din mai multe chip-uri;
permite acces la scriere si citire pentru utilizator, este volatila, este folosita
pentru stocarea datelor si instructiunilor de program n timpul executiei
programelor.
o Unitatea Centrala de Prelucrare (UPC) este componenta cea mai importanta, creierul
unui calculator. Este implementata la microaclculatoare cu ajutorul unui
microprocesor numit procesor.
Unitatea de Comanda si Control controleaza activitatea tuturor
dispozitivelor fizice ale calculatorului si coordoneaza
 procesul de decodificare si executare a nstructiunilor programelor.
Primeste instructiuni de la memorie, le interpreteaza si, corespunzator,
emite comenzi catre UAL si UM, respectiv comenzi de transfer catre S I/O
si memoria externa
Unitatea Aritmetica si Logica (UAL) are rolul de a executa operatii
elementare aritmetice (adunari, scaderi) si logice
(conjunctie, disjunctie) cu date furnizate de memorie si de a depune n
memorie rezultatul obtinut n urma calculului. Operatiile de calcul mai
complexe sunt executate de catre un dispozitiv special numit coprocesor
matematic
Sistemul de Intrare / Iesire este alcatuit din:
o mediile de stocare - suportul fizic pe care se stocheaza informatiile: hard disk, CD,
floppy disk, disc ZIP, care constituie o memorie suplimentara;
o dispozitive periferice, mpartite la rndul lor n:
dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare: unitatea floppy, unitatea
CD-Rom, unitatea DVD, unitatea ZIP. Dupa pozitia lor n calculator ele pot fi
interne sau externe. Cele mai multe se pot gasi n ambele variante, diferenta
ntre ele fiind interfata si pretul, cele externe avnd sursa de alimentare
si carcasa proprie, deci pret mai mare;
dispozitivele de interfata cu utilizatorul reprezinta totalitatea
dispozitivelor cu ajutorul carora este posibila introducerea datelor n
prelucrare precum si furnizarea rezultatelor obtinute. Pot fi:
- dispozitive periferice de intrare (DP /I) - tastatura, mose, joystick,
microfon, scanner, camera video;
- dispozitive periferice de iesire (DP /O)- monitor, imprimanta, boxe
interfata - componenta care asigura o conexiune ntre doua elemente pentru a putea lucra
mpreuna, Interfetele pot fi de mai multe tipuri: o paralele - transmit simultan 8 biti (un byte)
folosita n special pentru
conectarea imprimantei;
o seriale - interfete universale, n care bitii unui byte se transmit pe rnd, unul cte unul, la
acestea putndu-se conecta modemul sau un alt calculator;
o USB (Universal Serial Bus) permit conectarea oricaror periferice.
Memoria externa (ME) sau memoria secundara este utilizata n cazul n care prelucrarile
depasesc capacitatea memoriei interne sau cnd se doreste arhivarea datelor si a programelor.
Este strns legata de mediile de stocare din sistemul de intrare /iesire, referindu-se de fapt la
aceleasi componente, privite din punct de vedere diferit;
Magistralele de transmisie a comenzilor de control, informatiilor si intructiunilor -
dispozitive ce asigura functionarea ntregului ansamblu, stabilind legatura functionala ntre
componente. Sunt sisteme de conductoare de semnal care transporta o anumita cantitate de
date mai repede sau mai ncet, n functie de latimea magistralei.
 Tipuri de calculatoare

Datorita existentei numarului mare si diversitatii criteriilor care ar trebui luate n considerare este
greu sa se afca o clasificare riguroasa, clara si completa a sistemelor de calcul. Sintetiznd, se considera
ca sistemele de calcul se diferentiaza dupa marime, posibilitati de procesare, pret si viteza de operare.
Se considera ca exista patru categorii de sisteme de calcul:
Microcalculatoarele - calculatoare personale (Personal Computer - PC). Au cunoscut cea mai
rapida dezvoltare si diversificare odata cu aparitia chip-urilor- circuit integrat obtinut prin ncapsularea a
milioane de tranzistori ntr-un nvelis ceramic, pe o singura pastila de siliciu.
Constructia unui PC se bazeaz pe microprocesor, un cip care contine portiuni din Unitatea
Centrala de Prelucrare (UCP). Sunt de remarcat urmatoarele caracteristici ale PC-urilor:
o sunt accesibile din punct de vedere al pretului;
o au dimensiuni reduse si unele tipuri pot fi portabile; o utilizatorii
pot nvata foarte usor operarea acestora; o pot fi folosite n orice
domeniu;
o lucreaza n retea putnd realiza schimburi de date.
Minicalculatoarele au fost create pentru executarea unor functii specializate: aplicatii multiutilizator,
masini de control numeric, automatizari industriale, transmisii de date ntre sisteme dispersate geografic. Ele
sunt calculatoare de dimensiuni medii, compuse din module structurate cu functii precise, usor de instalat si
utilizat, se pot conecta la reteaua electrica fara restrictii. Au putere si capacitate de stocare mai mare, UCP
complex, sistemul de intrare/iesire foarte dezvoltat n sensul comunicarii prin reteaua de periferice n
sistem multiutilizator.
Calculatoarele "mainfraime" constituie o categorie aparte, situata ntre supercalculatoare si
minicalculatoare, opernd cu viteze ridicate si administrnd un volum foarte mare de date. Au procesorul
foarte complex, volum mare de stocare n UM, S I/O complex, orientat pe gestionare de statii de
lucru, permit acces multiutilizator (pot suporta sute si chiar mii de utili zatori simultan).
Calculatoarele mainframe necesita instalatii speciale si proceduri de mentinere n functiune, neputnd fi
cuplate direct la reteaua de nalta tensiune, de aceea au costuri foarte ridicate. Ele functioneaza, de
regula, fara ntrerupere, ceea ce presupune accesul controlat la date si un sistem de protectie adecvat. Se
utilizeaza n spitale, banci etc.
Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, complexe si scumpe sisteme electronice de calcul,
care pot executa peste un miliard de instructiuni pe secunda. Au procesorul format dintr-un numar mare de
microprocesoare (de ordinul miilor), sunt proiectate pentru calcul paralel, au costuri si performante foarte
ridicate. Sunt utilizate n domenii care necesita prelucrarea complexa a datelor cum ar fi: reactoare nucleare,
proiectarea aeronavelor, seismologie, meteo etc.

Lund n considerare particularitatile unui calculator personal (PC), din punct de vedere al marimii
(fizice sau ca si capacitate de memorare), viteza de lucru, costuri, utilizari specifice, se poate spune ca
exista mai multe tipuri de calculatoare si anume:
Desktop - calculatorul de tip clasic, la care monitorul este asezat, n general, pe carcasa
unitatii centrale care se afla pe birou;
Tower - acel calculator la care carcasa unitatii centrale este mai ngusta dar mai nalta dect la
Desktop si este asezat lnga monitor, sau, de cele mai multe ori, sub masa;
Laptop (notebook) - calculator usor de transportat, construit pentru a fi folosit n afara biroului
(de exemplu n tren), avnd o sursa independenta
 de alimentare (baterii sau acumulatoare). Au componente usoare si mici, de exemplu afisajul pe
cristale lichide, tastatura si nlocuitor de mouse. Cntaresc numai 3-5 Kg. si sunt cele mai
costisitoare (aproximativ pretul a doua PC-uri);
Palm PC (Palmtop, Handhold sau Organizer) - se utilizeaz ca bloc notes, agenda
telefonica, calculator de buzunar, calendar etc. Facilitati: posibilitatea transferului de date prin
PC, recunoasterea scrisului de mna, accesarea Internetului. Datorita dimensiunilor reduse
(ct o palma), procesarea textelor este destul de dificila.
PDA (Personal Digital Assistant) - asistent digital personal: dispozitiv de dimensiuni foarte
mici, poate fi purtat n mna, combina facilitati de calcul, telefon/fax cu cele de retea; sunt
penbased - folosesc un stilou special n locul tastaturii, pot recunoaste scrisul de mna (unele
recunosc si vocea). Au preturi mari si aplicatii limitate.

Performantele calculatorului

Structura unui calculator presupune existenta componentelor Hard si soft, deci performantele n
functionarea sa sunt date de cele obtinute de fiecare dintre acestea.
Ctiva factori de ordin tehnic, care pot influenta performantele calculatorului:
o viteza procesorului;
o dimensiunea memorie RAM; o
dimensiunea hard-disk-ului; o
dimensiunea memorie cache;
o viteza de transmisie a datelor pe magistrala de date.

HARDWARE
Unitatea centrala de Prelucrare

Unitatea Centrala de Prelucrare - UCP (Central Processing Unit - CPU) se afla n interiorul carcasei
calculatorului montata pe placa de baza (mainboard sau motherboard). Aceasta este placa principala
dintr-un calculator.
n mod obisnuit, placile de baza contin: CPU, memoria, interfetele pentru dispozitivele de stocare
a datelor si pentru perifericele standard.
Dintre functiile procesorului pot fi amintite:
executa instructiuni individuale pentru programe si controleaza operatiile efectuate de
alte componente ale calculatorului;
realizeaza calculele si operatiile logice.

Fiecare microprocesor este alcatuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor
cai de comunicatie numite magistrale interne, pe care circula date sau instructiuni, a caror viteza de deplasare
depinde de doi factori:
latimea - numarul benzilor de circulatie; deoarece pe fiecare banda circula un bit, se poate
vorbi despre latimi convenabile (de 8, 16, 32, 64 sau 128 de biti transmisi n paralel;
frecventa de tact - numarul de pasi de lucru (tacturi) pe care poate sa le faca procesorul n
fiecare secunda; se masoara n megaherzi (MHz), iar mai nou, n gigaherzi (GHz).
 Memoria
Memoria interna este zona de stocare temporara a datelor dintr-un calculator. Termenul memorie este
folosit pentru a desemna cipurile reale capabile sa pastreze datele.
Deoarece calculatorul recunoaste numai doua stari, datele supuse prelucrarii sunt transformate n siruri
de cifrte 0 si 1, indiferent n care dintre cele doua tipuri de memorie, RAM sau ROM se afla.
Bit-ul (binary digit- cifra binara) reprezinta cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si
prelucrata de catre calculator.
O succesiune de 8 biti se numeste Byte sau octet, fiind cea mai mica unitate de date ce poate fi
reprezentata si adresata de catre memoria unui sistem de calcul.
Deoarece datele reprezentate n memorie ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate n
multiplii unui byte, astfel:
10
1 kilobyte (kB) = 1024 bytes (2 bytes);
10
1 megabyte (MB) = 1024 kbytes (2 kB);
10
1 gigabyte (GB) = 1024 Mytes (2 MB);
10
1 terrabyte (TB) = 1024 Gbytes (2 GB);
10
1 petabyte (PB) = 1024 Tbytes (2 TB);
10
1 exabyte (EB) = 1024 Pbytes (2 PB).

Reprezentarea n memorie a datelor / informatiilor se realizeaz la nivel de byte (octet);

cuvnt de memorie = doi bytes (16 biti); cuvnt
dublu = patru bytes (32 biti); cuvnt cvadruplu = opt
bytes (64 biti).

Memoria externa sau suplimentara este aceea care foloseste dispozitive speciale pentru stocarea
datelor: hard disk, CD, floppy disk, disk ZIP.
Memoria cache - este un mecanism de stocare de mare viteza. Poate fi sau o sectiune rezervata din
memoria principala, sau un dispozitiv independent. Uneori este ncorporat n arhitectura microprocesorului
( de exemplu la calculatoarele Pentium).

Dispozitive de intrare

Prin intermediul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce informatii n calculator.

Printre cele mai cunoscute sunt:
Tastatura - reprezinta unul dintre perifericele standard, este cel mai utilizat, fiind
principalul dispozitiv cu ajutorul caruia se introduc datele n calculator. si este inclusa n cadrul
minim de dotare a unui calculator. Cu ajutorul acestei se pot introduce diferite informatii:
date, programe, comenzi, texte. Cuprinde cinci categorii de taste: taste de inroducere text
(alfanumerice), taste numerice, taste de deplasare a cursorului, taste functionale, taste
speciale. pentru tastaturile mai noi exista chiar si taste de navigare pe Internet;
Mouse-ul - dispozitiv de intrare, parte integranta a interfetei grafice, care controleaza miscarea
cursorului (pointer) pe un ecran de afisare. Este de dimensiune redusa, poate fi deplasat pe o
suprafata rigida si plata, contine cel putin un buton cu utilizari diferite, n functie de programul
care trebuie executat. Mouse-ul este important pentru interfata grafica spre utilizator, deoarece
optiunile si obiectele se pot puncta si apoi se excuta un clic cu butonul mouse-ului. Astfel de
aplicatii sunt deseori numite
 point-and-clic. Mouse-ul este folositor pentru programele grafice care permit folosirea sa ca
stilou, creion sau pensula. Exista trei tipuri de baza pentru mouse
mecanic - are o bila metalica sau de cauciuc ce se poate roti n toate directiile mutnd
corespunzator indicatorul pe ecran, sensul de miscare fiind detectat prin senzorii
ncorporati;
optic - pentru detectarea miscarii se foloseste un laser; deplasarea se face utiliznd o
suprafata speciala, dotata cu o grila. Acest tip de mouse raspunde mai rapid si mai precis
dect cele mecanice, dar sunt si mult mai scumpe;
optomecanice - folosesc o combinatie de tehnologii mecanice si optice, dar nu
necesita suprafete speciale.
Trackball (bila rulanta) - dispozitiv de intrare ce poate fi considerat un mose asezat pe
spate: mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu ajutorul degetelor sau palmelor.
Permite indicarea, selectarea, nserarea si este folosit ntr-o Interfata Grafica cu
Utilizatorul (GUI). Avantajul principal fata de mouse este acela ca nu necesita o suprafata de lucru,
putnd fi asezat oriunde. Deseori este folosit n locul unui mouse pe un computer portabil (laptop).
Touchpad - este o mica suprafata sensibila la atingere folosita ca dispozitiv de punctare
pe unele calculatoare portabile. Deplasarea pointer- ului pe ecran se face prin mutarea degetului
peste pad.
Scanner - dispozitiv care poate citi textul sau ilustratiile tiparite pe hrtie si transforma informatiile
ntr-o forma pe care calculatorul o poate folosi. Un scanner functioneaza prin deplasarea unei
imagini, adica prin mpartirea sa ntr-o grila de puncte si reprezentarea fiecarui punct prin 0 sau 1,
n raport de culoarea punctului, alb sau negru. Dupa marime si posibilitatea de a fi utilizate exista:
scanner de birou - arata ca un copiator. materialul ce trebuie copiat se aseaza pe o
suprafata plana, de sticla, capacul trebuind sa fie nchis, ca si la copiator;
scanne de mna - are dimensiuni reduse, este mai lent si este util pentru prelucrarea
documentelor mici.
Joystick - maneta care se misca n toate directiile controlnd deplasarea pointerului. este similar
cu un mouse, cu deosebire ca la mouse miscarea cursorului nceteaza odata cu deplasarea, pe
cnd la joystick cursorul continua sa se deplaseze n directia e este ndreptat joystick-ul. Este
folosit mai ales pentru jocurile pe calculator.
Light pen (creion luminos) - dispozitiv asemanator unui mouse, care foloseste un detector
sensibil la lumina pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afisare prin punctarea directa;
Microfon - folosit pentru a nregistra diverse sunete pe calculator, conectat la placa de sunet. Este
utilizat la telefonia prin Internet si la introducerea verbala a comenzilor.
 Dispozitive de iesire
Extragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de iesire specializate care pot prezenta
rezultatele ntr-o forma inteligibila, pe suport de hrtie sau acustic, agreata de beneficiar.
Monitor - numit si VDU - Video Display Unit este dispozitivul standard de iesire.
Constructiv, exista monitor:
cu tub catodic - cel mai folosit tip de monitor, desi ocupa mult spatiu. Imaginea sa se
formeaza similar cu aceea de pe ecranul televizorului si anume pe suprafata unui tub cu raze
catodice;
cu cristale lichide (LCD - Liquid Crystal Display) - au ecrane ce utilizeaza doua straturi de
material polarizat, cu o solutie de cristale lichide ntre ele care, la trecerea unui curent electric,
se aseaza astfel nct sa opreasa trecerea luminii.
Calitatea unui monitor este determinata de:
marime - dimensiunea diagonalei, masurata n toli (1 tol = 2,54 cm);
rezolutie - masurata n pixeli (puncte de imagine): cu ct rezolutia este mai mare, cu att creste
calitatea;
frecventa - masurata n Hertz, arata de cte ori pe secunda se genereaza pe ecran o noua
imagine, deci o rezolutie crescuta nseamna o calitate crescuta;
aspectul ergonomic - se refera la cantitatea de radiatii emise de catre calculator,
cunoscndu-se faptul ca lucrul ndelungat la calculator provoaca disconfort ocular.
Display screen (ecran de afisare) reprezinta ecranul de afisare al unui monitor propriu-zis;
cele mai multe functioneaza folosind un tub catodic;
Imprimanta - dispozitiv care afiseaz pe hrtie texte sau ilustratii. In functie de tehnologia de
tiparire utilizata, imprimantele pot fi:
cu pini sau matriciale - crearea caracterelor se face prin alaturarea unor puncte
separate, obtinute prin lovirea pinilor (ace mici) cu o banda tusata. Este necesara o
hrtie speciala, este ieftina, deosebit de zgomotoasa si pe cale de disparitie;
cu jet de cerneala - caracterele sunt formate din puncte obtinute prin stropire cu cerneala
prin duze speciale. Se foloseste hrtie normala, are cost mediu si e mai putin
zgomotoasa. Calitatea imaginii depinde, n afara de calitatea hrtiei, de rezolutie (numar
dre puncte pe inch, masurata n dpi = dots per inch), viteza de lucru
(pagini/minut) si de capacitatea de colorare;
laser - foloseste aceeasi tehnologie ca si copiatoarele: pentru imprimare utilizeaza
toner si hrtie normala. Executa cele mai bune lucrari, dar datorita pretului destul de
ridicat (mai ales cele color) sunt mai putin folosite.

Exista diferite caracteristici ale imprimantelor. Cele mai importante sunt:

calitatea imprimarii sau rezolutia imprimantei, exprimata prin numar de puncte tiparite pe
inch;
viteza exprimata prin numarul de caractere tiparite pe secunda sau numarul de pagini
tiparite pe minut;
modalitatea de alimentare cu hrtie;
zgomotul din momentul tiparirii, se masoara n decibeli.

Plotter-ul (trasatorul) - dispozitiv special pentru trasarea pe hrtie a unor planuri sau desene
tehnice, n functie de comenzile unui calculator folosind penite;
 Boxe (difuzoare) - sunt folosite ca dispozitive de iesire pentru sunet. Sunt legate la placa de
sunet.

Dispozitive de intrare / iesire

Modem-ul - dispozitiv care permite calculatorului sa transmita date prin liniile telefonice.
Informatiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, n timp ce informatiile transmise prin
liniile telefonice sunt transmise sub forma de unde ana logice. Modem-ul face conversia datelor
dintr-o forma n alta;
Touch Screen - tip de ecarn de afisare, acoperit cu o folie transparenta sensibila la atingere,
punctarea elementelor de pe ecran facndu-se cu degetele. Acest aspect poate fi considerat
ca un avantaj (interfata naturala), dar si dezavantaj, punctarea cu acuratete fiind imposibila.

Dispozitive de stocare

Hard disk (disc fix) - disc magnetic pe care se pot stoca date ntr-un calculator. Sunt
superioare celorlalte suporturi de pastrare a informatiilor din punct de vedere al vitezei de lucru si a capacitatii (n
general mai mult de 3 Gb).
La nivel fizic, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste, fiecare mpartite la rndul
lor n cte 12 arce numite sectoare.
Caracteristicile te hnice care determina viteza unui hard disk sunt:
o timpul de acces la date - timpul necesar pentru accesul la un sector; cu ct viteza de rotatie este
mai mare, cu att accesarea datelor se realizeaz mai rapid;
o viteza de transmisie a datelor - cantitatea de informatii citite ntr-o secunda;

Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detasat de la calculator fara a necesita
desfacerea acestuia, el fiind situat ntr-un sertar al calculatorului care are conectori la magistrala de date a
calculatorului.
CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) - tip de disc optic ce permite stocarea unei mari
cantitati de date (peste 7600 MB). datele se inscriptioneaza cu un aparat special si nu mai pot fi sterse sau
modificate.
Din punctul de vedere al posibilitatii de imprimare sunt doua categorii:
o CR-R - imprimabile o singura data;
o CD-RW - imprimabile de mai multe ori.
Disc ZIP - dispozitiv cu capacitatea de memorare de 100-300 Mb;
Disk Jaz - dispozitiv cu capacitate de memorare de pna la 1Gb;
Floppy disk (discheta) - disc magnetic flexibil, portabil, cu timp de acces mare si capacitate
mica. Se folosesc tot mai putin, datele nu se pot pastra timp ndelungat n siguranta. Poate memora, n
general, 1,44 Mb de informatii. pentru a putea lucra cu discheta aceasta va trebui initial formatata. (De
obicei, atunci cnd sunt cumparate, dischetele sunt formatate).
Formatarea unei dischete este necesara pentru ca discheta respectiva sa fie compatibila cu sistemul de
operare folosit. Prin formatare, sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului,
testeaza si eventual marcheaza zonele defecte.
:
 Utilizarea unei dischete presupune:
Avantaje
toate calculatoarele au unitate de discheta astfel nct o discheta se poate citi oriunde;
costul de achizitie este foarte redus;
Dezavantaje:
se defecteaza fosrte usor;
au capacitate de stocare redusa.

Datorita capacitatii mari de stocare, CD-urile sunt cele mai bune medii de stocare pentru
aplicatiile multimedia. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicatii sunt mai scumpe deoarece trebuie
echipate astfel nct sa permita prezentarea de texte, grafica, video, animatie si sunet. Aceste
calculatoare se numesc PC- multimedia si au caracteristicile:
permite folosirea de simboluri grafice;
permite folosirea de sunete;
pot fi rulate jocuri;
pot fi ascultate CD-uri cu muzica;
permite folosirea de boxe;
permite folosirea de microfoane.

Termenul de multimedia desemneaza o metoda de prezentare a informatiei pe un calculator, folosind mai

multe metode: text, imagine grafica, sunet, imagine video etc.
Programele multimedia sunt folosite la:
prezentari;
materiale pentru pregatire pe calculator: Computer based training
(CBT);
jocuri;
publicitate;
aplicatii penrtu afaceri.

SOFTWARE

Diferite tipuri de software

Un sitem de calc ul nu poate sa prelucreze date fara sa fie programat. Un program consta ntr-o
succesiune de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sa fie rezolvata.
Exista doua categorii de programe:
programe de sistem - coordoneaza modul n care lucreaza componentele
sistemului si ofera asistenta n functionarea programelor de aplicatii. Se spune ca ele
alcatuiesc softul de baza si constau n programe de nivel jos (low level) care
interactioneaza cu calculatorul la nivelul sau de baza. Sunt proiectate astfel nct sa faciliteze
utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul si sa ofere instrumente pentru dezvoltarea si
executia programelor aplicatie. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de
sisteme de calcul si nu se pot folosi pe
 alte tipuri. Ele sunt furnizate de catre producatorii sistemelor de calcul sau de catre firme
specializate;
programe de aplicatii - destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii. Se spune ca
alcatuiesc software de aplicatii. Aceste programe efectueaz prelucrari ale datelor, n
concordanta cu cerintele informationale necesare; fiind realizate n principal de ctre
firme specializate de software.

Sistemul de operare (SO) - ansamblu de proceduri manuale si module de program de sistem

prin care se administreaza resursele sistemului de calcul
(procesoare, memorie, periferice, informatii) ce asigura utilizarea eficienta, n comun a acestor resurse si ofera
utilizatorului o interfata ct mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul.
Asadar, sistemul de calcul poate fi considerat ca reprezentnd interfata dintre componentele hard si
utilizator.

Utilizator 1
Program .
de .
aplica\ie 1 Utilizator n

Hardware Sistem de
operare
Utilizator 1
.
Program .
de .
.
aplica\ie 2
Utilizator n

Pentru a raspunde rolului de interfata hardware - utilizator, majoritatea sistemelor de operare

sunt organizate pe doua nivele:
fizic - mai aproape de harware cu care interfereaza printr-un sistem de ntreruperi;
logic - mai apropiat de utilizator, interfernd printr-un sistem de comenzi, limbaje de
programare, utilitare.

Corespunzator acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind n general, doua categorii de
programe:
de comanda si control pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor (procese de
intrare/iesire, executia ntreruperilor etc.);
de servicii (prelucrari) - executate sub supravegherea programelor sale de aplicatie.

Principalele functii ale unui sistem de operare

Principalele functii ale unui sistem de operare sunt:

gestiunea lucrarilor - ofera posibilitati de pregatire si lansare n executie a
programelor de aplicatie. Pentru aceasta, sistemul de operare trebuie s dispuna de:
o un editor de texte, pentru introducerea si modificarea unui program sursa
(program scris ntr-un limbaj de programare);
o un translator pentru limbajul de programare folosit (asamblor, compilator,
interpretor), pentru traducerea instructiunilor din
 programul sursa ntr-un limbaj recunoscut de sistemul de calcul
(program obiect);
o un editor de legaturi pentru realizarea unei legaturi ntre modulele obiect n
vederea construirii structurii pe segmente, necesare executiei programelor
(program direct executabil). Acesta se ncarca n memorie de catre componenta
sistemului de operare numita ncarcator, si din acel moment executia poate avea
loc.
gestiunea resurselor - identificarea programelor care se executa, a necesarului de memorie,
a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia detelor;
gestiunea fisierelor - realizeaza separarea fisierelor ncarcate n memorie si grupeaza
fisierele pe diferiti utilizatori;
facilitati puse la dispozitia utilizatorului - referitor la compresia datelor, sortarea,
interclasarea, catalogarea si ntretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile;
planificarea executiei lucarilor - dupa anumite criterii (timp de executie, prioritati
etc.), astfel nct unitatea centrala sa fie utilizata eficient;
coordonarea executiei simultane a mai multor programe - prin urmarirea modului de
executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea n executie a operatiilor de
intrare/iesire;
asistarea executiei programelor de catre utilizator - printr-o interfata prietenoasa, att la
nivel hardware, ct si la nivel software.

Din cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: Windows '95, NT4, Mac Operating System,
Linux, Unix, Novell.

Aplicatii software

Aplicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu
scopul de a folosi calculatorul ntr-o problema specifica si pentru a ndeplini o anumita sarcina (procesare de
text, facturare, DTP, aplicatii grafice).
Exista diferite programe, fiecare avnd o functie specifica, de exemplu:
Programe de comunicatii - Yahoo Messenger, OutLook Express
(cu ajutorul acestor programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane
indiferent de localizarea geografic a acestora);
Programe de manipulare si gestiune a fisierelor - Apple OS 9,
Linux , Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi
fisiere);
Programe de navigare pe WEB - Netscape Navigator, Internet Explorer (cu
ajutorul acestor programe se pot accesa diferite pagini pe Internet);
Programe de procesare text - WordPro, StarOffice Document, Microsoft Word (cu
aceste programe se pot accesa informatiile sub forma de text, avnd posibilitatea de
editare, salvare, imprimare a documentului);
Programe de calcul tabelar - Microsoft Excel, Lotus 1-2-3,
StarOffice Spreadsheet (aceste programe permit manipularea datelor numerice existente n
tabelele de calcul);
Programe de gestiune a bazelor de date - Filemaker Pro,
Microsoft Access, Appleworks (aceste programe organizeaza
 colectii mari de date pentru ca informatia sa fie disponibila utilizatorului prin realizarea
interogarilor si a extragerilor de date);
Altele, folosite n domenii diverse, specializate - Adobe Illustrator, Qurk Express.

Asadar, dintre aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasa se pot enumera:
Program de procesare text: Word, WordPerfect, AmiPro;
Program de calcul tabelar: Excel, Lotus 1-2-3;
Program de baze de date: Access, Filemaker Pro;
Program de prezentari: PowerPoint, Freelance;
Program de posta electronica;
Program der navigare pe Internet;
Program de contabilitate;
Program de salarii.

Interfata grafica cu utilizatorul (GUI)

Interfata grafica cu utilizatorul (GUI - Graphical User Interface). Un program ce utilizeaza o interfata
grafica utilizeaza, de obicei, un sistem de operare bazat pe ferestre. Acest program afiseaza n ferestrele
de pe ecran meniuri, simboluri, suprafete de lucru Si ferestre pentru aplicatii, dispozitive grafice
folosite n interactiunea cu un calculator, pictograme, butoane, casete de dialog etc, iar utilizatorul
controleaza aceste ferestre cu ajutorul mouse-ului.
Avantajele folosirii GUI sunt:
interactiune cu calculatorul mai usoara si mai eficienta pentru utilizator;
simplificare a instructiunilor complexre, realizata cu ajutorul pictogramelor si
meniurilor;
initiere intuitiva a comenzilor catre calculator;
programele si fisierele sunt mai usor de mnuit si organizat;
Componentele de baza ale interfetei grafice cu utilizatorul sunt:
indicator sau punctator (n general arata ca o sageata sau ca un l);
dispozitiv de punctare, un mouse sau un trackball, care permite selectarea obiectelor
de pe ecran;
pictograme (icons), mici desene care reprezinta comenzi, fisiere sau ferestre, ce pot fi
activate cu ajutorul mouse-ului;
desktop - zona de pe ecran unde se afla pictogramele;
ferestre (windows) - zone ale ecranului n care se pot execura activitati diferite;
meniuri (Menus) contin comenzile care se pot selecta pentru a fi executate/

Etapele realizarii aplicatiilor software

Etapele standard ale realizarii unui program sunt:

1. Semnalarea necesitatii unui program- studiu de fezabilitate. Realizarea unui studiu pentru a
vedea cerintele, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca programul (etapa de analiza);
2. Proiectarea programului (design) - realizarea bazelor de date, stabilirea functiilor necesare
prelucrarilor;
 3. Realizarea programului - etapa de programare (programming);
4. Testarea programului (testing): n aceasta etapa programul este implementat n paralel
cu cel deja existent sau se realizeaza testarea lui n cadrul unei sectii sau a unui departament;
5. Implementarea programului, odata testat si eventual mbunatatit, programul este gata
pentru implementare, de data aceasta n totalitate, fara a mai necesita un alt program n paralel;
6. Verificare - studierea modului n care programul respectiv raspunde tuturor cerintelor
beneficiarului;
7. Intretinere: actualizare, modificare n functie de schimbarea conditiilor reale.

Retele informationale

LAN, WAN

Retea (Network) - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate mpreuna. Calculatoarele
dintr-o retea sunt numite noduri.
In functie de aria de ntindere, retelele se pot clasifica n:
Local Area Network (LAN) - retea locala n care calculatoarele sunt localizate aproape
unlele de altele, n aceeasi ntreprindere sau cladire;
Metropolitan Area Network (MAN) - retea metropolitana, se ntinde pe teritoriul unui oras
sau a unui spatiu aglomerat;
Wide Area Network (WAN) retea de larga acoperire: comunicare ntre calculatoarele aflate
la o distanta foarte mare unele de altele (chiar n alta tara);
Global Area Network (GAN) - retea globala, este reteaua care cuprinde toata
lumea, legand ntre ele calculatoarele de pe ntreg globul, Cea mai renumita retea GAN
este Internetul.

Pentru a clasifica tipurile de retele se pot folosi mai multe criterii, printre care:
arhitectura determina clasificarea retelelor n retele:
retele punct la punct (peer to peer) - fiecare statie de l;ucru are capabilitati si
responsabilitati echoivalente (fiecare calculator are acces la resursele, programele,
bazele de date aflate pe celelalte calculatoare);
retele client/server - fiecare calculator este fie client, fie server si anume fiecare
calculator este conectat la un calculator central de unde acceseaza aplicatiile de care
are nevoie si pe care le foloseste, calculatorul acela numindu-se server,
calculatoarele care realizeaza cererile serverului poarta denumirea de client.
Exista retele n cadrul carora statiile de lucru nu sunt constituite dect din monotoare si tastatura
fara a avea un hard propriu, ele transmitnd toate datele serverului, fara a face nici o operatiune proprie n
afara consultarii/ncarcarii datelor de la monitor/tastatura. Acestea poarta denumirea de terminale
neinteligente. In cazul n care acestea dispunde procesor propriu si fac o serie de operatii cu resursele
proprii poarta denumirea de terminale inteligente.
 Asadar:
terminalul inteligent este un terminal care detine capacitate proprie de
procesare si care poate prelua o parte din
instructiunile de procesare de la alt echipament;
terminal neinteligent este un terminal care nu detine capacitate proprie de procesare
si care functioneaza ca un mod de accesare la calculatorul principal sau la alt
echipament.
tipologia - aranjarea geometrica a sistemului de calculatoare. Conform acestui
criteriu sunt cunoscute retelele:
a). magistrala (bus) - calculatoarele sunt asezate analog cu locurile dintr-un
autobus;
b). stea (star) - asezare sub forma de stea a calc ulatoarelor;
c). inel (ring) - calculatoarele sunt asezate n cerc.
protocolul - set de reguli si semnale pe care calculatoarele din retea le folosesc pentru a
comunica. Unul dintre cele mai importante protocoale pentru retele LAN este numit
Ethernet.

Sunt multiple avantajele utilizarii calculatoarelor n retea: Dintre cele mai importante pot fi
enumerate:
permite partajarea utilizarii resurselor indiferent de localizarea lor fizica;
peermite accesul programelor de la distanta, utilizatorii avand la dispozitie ultimele
versiuni ale acestora;
permite accesarea bazelor de date de la distanta;
realizeaza o cumunicare mai rapida ntre oameni, comunicare ce se poate realiza sub
forma de text, sunat sau imagine;
se pot realiza videoconferite utilizate pebtru educatia la distanta;
posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasa (teleworking), n functie de timpul
disponibil;
reducerea costului etc.

Intranet, Extranet

Intranetul este o retea de comunicare asemanatoare Internetului, ce utilizeaza aceleasi

instrumente, n speciale browser-ele www.
Cuvntul Intranet este format din prefixul intra corespunzator termenului interior si a termenului
net ce este folosit, n general, pentru termenul de retea. Diferenta dintre Internet si Intranet este aceea ca
reteaua Intranet este o retea privata si interna a unei companii. Exista diferite definitii care afirma faptul ca o
retea Intranet poate fi conectata la Internet sau poate folosi Internetul, n timp ce alte definitii subliniaza
importanta unei separari totale de Internet, acestea fiind protejat dre bariere (firewalls).
Extranet este format din prefixul extra corespunzator termenului exterior si a termenului net ce este
folosit, n general, pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei n exterior cu scopul de a
mbunatati comunicarea ntre diferite organizatii, clienti, fara a prejudicia securitatea electronica.
Extranetul este o extensie a unei retele Intranet, n mod special pe Word Wide Web, ce permite
comunicarea ntre anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea Extranet, n cele mai multe cazuri
oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.
Diferenta ntre Extranet si Internet consta n aceea ca Extranetul este o retea exterioara
corespunzatoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la
 reteaua Intranet a acestor firme, pe cnd Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor.

Internetul este:
un sistem cu o dezvoiltare foarte rapid care cuprinde calculatoare interconectate si care
faciliteaza serviciile de transfer de date cum ar fi posta electronica, Word Wide Web,
transferul de fisiere si de stiri.
retea globala de computere care leaga guverne, universitati, companii si multe alte retele si
utilizatori;
retea globala ce conecteaza mai mult de 2 milioane de calculatoare, numarul acestora fiind
n continua crestere.

Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate n mod central, Internetul este
bdescentralizat prin nsusi modul sau de proiectare. Fiecare calculator din Internet numit gazda sau host este
independent.
Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:
Word Wide Web (WWW) - serviciul multimedia, este un sistem de servere Internet
care permite lucrul cu documente formatate special, ntr-un limbaj numit HTML (H yper
Text Markng Language) ce permite grafica si legaturi hypertlink;
Acest serviciu ofera posibilitatea accesului la o cantitate imensa de informatii, fapt care duce la
necesitatea stabilirii unei metode de selectare a datelor care ne intereseaza, cerinta ndeplinita prin folosirea
motoarelor de cautare.
Un motor de cautare este un program care permite utilizatorilor sa gaseasca diverse informatii pe
Internet. In sens mai larg poate fi definit ca program care gaseste informatia cautata ntr-o baz de date.
Cele mai cunoscute sunt: Alta Vista, Yahoo, Hotbot, Infoseek, Lycos, Metacrawler etc.
E-mail - posta electronica pe Internet;
Chat - conversatie pe Internet prin introducerea textelor;
Newsgroup - contine ultimele noutati pe o anumita tema;
ftp - serviciu pentru copierea fisierelor sau programelor de pe Internet pe calculatorul
propriu.
 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI IN VIATA DE ZI CU ZI

Calculatoarele la serviciu

Orice decizie n afaceri este bazata pe evaluarea informatiei privind un mediu de afaceri ntr-o rapida
schimbare. Calculatorul este, n acest context, instrumentul prin care, din multitudinea informatiilor,
tendintele si faptele, sunt identificate n fractiuni de secunda. Asa cum remarca Bill Gates afacerile au loc cu
viteza gndului. calculatorul este foarte util. de exemplu, n contabilitate deoarece cu ajutorul
lui se pot realiza mult mai repede diferite calcule si se pot obtine rezultate ntr-un format acceptabil.
In general, calculatoarele sunt mai eficiente dect oamenii n domeniile care necesit` un volum
mare de calcule, datorit` rapiditatii cu care efectueaza aceste calcule si a preciziei cu care le realizeaza.
Exista numeroase situatii de luare a deciziilor n care calculatoarele opteaza pentru o decizie mai
buna dect oamenii. In general, pentru oameni ar fi necesar o perioada mare de timp pentru a lua n
considerare toate alternativele posibile, astfel ca, n momentul n care s-a luat o anumita decizie, aceasta poate
sa nu fie cea mai buna, deoarece ntre timp, unele conditii s-au schimbat.Datorita faptului ca sistemele sunt
foarte dinamice n timp,n anumite situatii, calculatoarele pot alege decizia optima. Dar acest lucru nu
trebuie generalizat, sunt situatii n care intervin si alti factori de natura umana de care calculatoarele nu tin
seama.

Calculatoarele sunt folosite n numeroase domenii: la nivel guvernamental, n afaceri, n medicina, n

nvatamnt etc.
Exista aplicatii construite pentru:
o domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental) - calculatoarele sunt folosite n numeroase
actiuni decizionale, precum si n colectarea taxelor, Intr-un sens mai larg exista dezbateri daca
datorita calculatorului vom ajunge de la democratia reprezentativa la democratia
participativa. A aparut astfel conceptul de vot electronic prin acre oamenii vor vota cu
ajutorul calculatoarelor;
o mediul de afaceri reprezinta un domeniu n care calculatoarele capata o tot mai larga aplicabilitate
datorita rapiditatii cu care trebuie luate deciziile, a cantitatii mari de informatii ce pot influenta
aceste decizii, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza..Cteva aplicatii software
folosite uzual n mediu de afaceri:
MIS (Management Information System) - sistem informational de management;
EIS (Executive Information System) - Sistem Executiv Informational;
Procesare de text;
Calcul tabelar;
Aplicatii pentru salarii;
Programe de contabilitate;
CAD (Computer Aided Design) proiectare asistaya de calculator;
Aplicatii de e-mail, navigare pe web etc.
o aviatie si transporturi - pentru dirijarea traficului;
o domeniu bancar - calculatoarele au o foarte mare utilizare fiind folosite pentru calculul
dobnzilor, la nregistrarea depozitelor si a creditelor acordate, la crearea si gestionarea bazei
de date a clientilor etc.
o domeniul medical - pe lng` ntocmirea unei baze de date a pacienbtilor, calculatoarele au
ntrebuintari complexe fiind utilizate cu mare precizie n urmarirea analizelor de laborator n
laboratoarele de analize. Cu ajitorul calculatorului se pot observa mai usor anumite anomalii pe
care un doctor nu le-ar putea descoperi cu ochiul liber. Exista diferite
instrumenteelectronice folosite la realizarea operatiiloe (laser). Calculatoarele sunt
folosite pentru a coordona folosirea ambulantelor astfel nct acestea sa poata raspunde ct mai
prompt diferitelor cerinte
o domeniul educational - se poate nvata acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea catre o
institutie de nvatamnt si fara a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei conexiuni la
Internet se pot cauta mai multe cursuri ntr-un domeniu avnd astfel acces la mai multe opinii .
 Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT (Computer Based Training).

Cteva dintre cele mai folosite aplicatii n acest domeniu sunt:

programe de procesare de text si calcul tabelar;
programe de prezentare sau desen;
aplicatii de pregatire pe calculator;
baze de date;
organizarea orarului;
aplicattii de e-mail, navigare pe web etc.

CBT are avantaje si dezavantaje. Avantaje:

se nvata n ritmul propriu, autoimpus;
CBT [poate fi facuta pe Internet acasa sau la serviciu;
materialul CBT poater fi accesat n orice moment;
nu este necesara participarea la nici un curs.

Dezavantaje:
nu se interactioneaza cu alti studenti;
se comunica mai greu cu profesorul;
motivarea se face mai greu.

Un concept foarte nou este teleworking sau munca acasa. Aceasta permite lucrul de acasa fara a
mai fi nevoie de deplasarea la sediul organizatiei pentru care se lucreaza. Aceasta prezinta diverse avantaje dar
si dezavantaje.
Dintre avantaje amintim:
reducerea spatiului de lucru pentru organizatii;
persoanele care lucreaza acasa se concentreaza mai mult pe sarcina primita, deoarece n
cadrul firmei apar mereu noi sarcini, astfel nct unele dintre ele pot fi ignorate sau
amnate;
existenta unui program flexibil, pentru persoanele care lucreaza acasa;

Dezavantaje:
se reduc relatiile interumane;
nu se creaza o cultura de firma, ceea ce este un lucru deosebit de important;
este mai greu de lucrat n echipa, deoarece persoanele din echipa nu se cunosc foarte bine
ntre ele
 Lumea electronica

Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesajelor.

Acestea pot fi trimise n format electronic de la un calculator la altul, folosind o retea de comunicare a
calculatoarelor cum ar fi Ethernet sau Internet, sau prin sisteme de linie telfonica.
Posta electronica este utilizata mult datorita:
costului redus - este mult mai ieftina trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice
dect cu modalitatea clasica de corespondenta. Costul variantei obisnuite este de 10 ori
mai mare;
viteza - transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza aproape instantaneu, variaza
n functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului;

accesibiliatii se pot trimite si primi mesaje oriunde si de oriunde, daca exista un

calculator cu o conexiune la Internet

Avantaje:
o transmiterea rapida n orice loc n lume;
o un mijloc ieftin si efficient de comunicare;
o permite folosirea de liste de distribuire a mesajelor;
o foloseste instrumente de gestiune a mesajelor.

Dezavantaje
un fisier atasat poate contine un virus;
poate avea loc o suprancarcare a cutiei postale;
se pot produce erori si neglijente n folosirea e-mailului

Comert electronic

Oferibilitatea realizarii de tranzactii comerciale, cumpararii si vnzarea de bunuri si servicii,

folosind Internetul sau alte retele.Dezvoltarea sistemelor de plata non-cash, a comertului electronic, a
telefoniei mobile care necesita criptare sau autentificare a condos la crearea unei noi situatii juridice. Aceasta
a fost rezolvata fie printr-o lege cadru a semnatiurii electronice, fie prin legi specifice
Avantaje:
o Se pot comanda produsele dorite la orice ora din zi si din noapte;
o Se pot cauta produse din toate domeniile fara sa fie necesara deplasarea dintr-un magazin n altul.
o Se pot primi produsele acasa fara a fi nevoie de deplasare

Dezavantaje

o Desocializarea oamenilor;
o Sisteme de plata nesigure
o Cump`rarea din magazine virtuale cu consecinte asupra determinarii calitatii produselor

Una din problemele deosebite cu care s-au confruntat informaticienii

profesionisti a fost Probleme Y2X. Aceasta a aparut datorit deoarece marea majoritate a calculatoarelor
folosesc numai 6 digiti pentru a nregistra data, cu numai
2 digiti alocati pentru an, cu consecinte ca multe sisteme puteau genera erori daca nu se luau masuri pentru a
face calculatoarele compatibile pentru anul 2000.

Snatate si sigurata, mediu de lucru

Elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru:

o Pastrarea unei distante optime fata de monitor pentru a evita afectarea ochilor, utilizarea
ecanelor de protectie;
o Pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-ului si tastaturii;
o Utilizarea de scaune reglabile;
o Distanta adecvata pentru genunchi si coapse de la birou sau etrminal;
o Tastatura ergonomica cu un design ce pemite o pozitionare corecta a minilor;
o Luminozitate si aerisire buna a ncaperii;
o Pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute n fata calculatorului.
 Probleme de sanatate

Folosirea calculaorului presupune realizarea unor mis cari stereotipe (ale gtului, umerilor,
coloanei vertebrale). Aceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate, concept ce se numeste RSI
(Repetive Strain Injuri Accidentare cauzata de miscari repetate).
Probleme de sanatate
o Raniri ale ochilor si slabirea vederii;
o Oboseala;
o Probleme cu spatle;
o Dureri de umeri;
o Dureri de cap.
Norme de protectie care ajuta la crearea unui mediu de lucru sanatis:
Folosirea unei tastauri detasabile pentru a evita durerile de mini si brate;
Scaunul utilizat sa fie reglabil, confortabil, cu un spatar comod;
Folosirea unui suport pentru acbluri;
Cablurile de alimentare sa fie bine protejate si legate;
Genunchii tebuie sa fie la max. 70 cm de sol;
Asezarea monitorului la distanta potrivita, pentru a mpiedica afectiuni ale ochilor;
Asigurarea existentei sursei de lumin pentru a evita oboseala ochilor;
Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita stralucirea sau reflexia luminii;
ntreruperi frecvente ale lucrului la calculator.

Probleme de siguranta

Termenul de siguranta se refera att la persoana care foloseste calculatorul ct si la adtele care se
prelucreaza.
Este posibil sa se ntrerupa curentul sau sa aiba loc cresteri bruste de tensiune. Cteva moduri
n acre se pot preveni stricaciunile provocate hard-diskului si fisierelor:
o Folosirea unei UPS (Uninterruptible Power Suply-sursa continua de curent);
o Folosirea unui dispoziiv ce paote avertiza asupra cresterilor de tensiune;
o Salvaea fisierelor n mod regulat;
o Realiznd un back-up complet n mod regulat (termen prin acre se desemneaza executarea
periodica de copii, pentru a evita pierderea informatiilor (date primare sau rezultate ale
prelucrarilor).

Securitate

Avantajele secuirzarii datelor

Politici de securitate
o Accesul fizic la calculator restrictonat;
o Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare; o Stabilirea
drepturilor pe care le are fiecare utilizator; o Copierea datelor n
mod regulat;
o Criptarea fisierelor la care se lucreaza;
o Folosirea programelor anti-virus;
o Folosirea programelor de securitate tip firewall.
Parolele: se recomanda sa nu contina date personale ale utilizatorului si folosirea unor parole generate
automat la calculatro.
Se recomand accesul restrictiv la date angajatilor de pe o treapta inferioara si un acces mai putin restrictiv
utilizatorilor de pe un nivel superior.

Scopul realizrii back-up-ului diferitelor date

Pentru a avea o mare siguranta a datelor se efectueaza crearea de copii (back-up) a datelor importante.
Termenul de backup al sistemului semnifica copierea isierelor pe un dispozitiv auxiliar de stocare a
datelor pentru a avea disponibile copii ale fisierelor de pe calculator n cazul defectarii sistemului sau
stergerilor accidenatle.
Copierea poate fi facuta zilnic sau de mai multe ori pe zi, n functie de prelucrarea datelor procesate.
Aceste copii se ecomanda a se realiza:
O data pe saptamna pentru firmele de dimensiune mica;
O data pe zi pentru firmele mari cum ar fi bancile si institutiile
guvernamentale.

Virusi
Virusii sunt anumite programe create cu scopuri destructive. Sunt programe
care au proprietatea de a se extinde si care duc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare.
Ele sunt seturi de instructiuni care se ataseaza singure uneui alt program sau sectorului de boot al unui
disc.
Aceste mici programe distrug informatiile aflate pe calculator si mpiedic functionarea aplicatiilor.
Virusii sunt foarte diferiti, de la cei care ataca fisierele pna la cei care duc la stricarea componentelor hard ale
calculatorului.
O data patruns n calculator, virusul nu este activ, el se activeaza n momentul n care programul cu care
a fost adus este activat.

Modalitati de transmietre a virusilor:

Ei patrund n calculator prin intermediul programelor de pe Internet, atunci cnd se descarca
anumiet programe, documente si imagini, pot fi primiti pe e-mail sau pot fi adusi cu o discheta sau un CD.
E aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai sa se ruleze un program antivirus.

privind drepturile de autor si drepturile conexe.antajul scanarii calculatorului mpotriva virusilor:

o sa fie instalat un program antivirus foarte bun, ct mai recent, cu ajutorul cruia pot fi
descoperiti si eliminati eventualii virusi;
o sa se scaneze toate fisierele cu regularitate;
o sa se actualizeze lunar programel anti-virus;
o sa se scaneze dischetele nainte de a le folosi;
o sa se scaneze fisierele atasate prin e -mail;
o sa nu se ruleze programe a caror provenienta este necunoscuta;
o sa nu se foloseasca dischete de provenienta necunoscuta;
o sa se foloseasca functia macro disable disponibila n cele mai moderne aplicatii;
 Copyright
Este modalitatea legala de protejare a lucrarilor literare, stiintifice, artistice sau de orice fel, publicate sau
nepublicate cu conditia ca aceste lucrri sa aiba o forma tangibila.

Shareware acele aplicatii sau programe care se pot achizitiona direct de al persoana care le-a creat,
persoana care doreste distribuirea acestor programe fara intermediar. De cele mai mulet ori se distribuie
gratuit sau cu o taxa minima. Programele se pot copia si transmiet altor utilizatori.
Freeware programe protejate de dreptul de autor (copyright) care pot fi totusi difuzate gratis de
ctre autor, care si pastreaza drepturile de autor. Programele pot fi folosite, adr nu pot fi vandute fara acordul
autorului
Licente programe achizitionate de la persoanele care le produc si pentru care se plateste un drept de
folosire. Acest drept e valabil pentru un singur calculator, tionata o licenta speciala ce permite instalarea
programului pe mai multe calculatoare,
Licenta acorda dreptul de folosire a programului respectiv, nu si dreptul de comercializare sau
distributie.
Legea pentru protectia datelor nr. 8/ 1996 privind drepturile de autor si conexe

Microsoft Word - Procesare de text

Microsoft Word este considerat ca fiind cel mai perfectionat program de procesare a textelor din
mediul Windows si este cea mai utilizata aplicatie facnd parte din pachetul Microsoft Office.
El ofera o serie de facilitati si caracteristici care depasesc simpla prelucrare a textului, ca de exemplu:
posibilitatea inserarii unor instrumente grafice, a formatarii textului, introducerea chenarelor, coloanelor, listelor.
Cu ajutorul lui se realizeaza documente interesante, estetice cu elemente care ntrerup monotonia scrisului
si dau personalitate acestora. Word se utilizeaza pentru a edita scrisorile si plicurile, documente stiintifice (datorita
posibilitatii scrierii celor mai complicate tipuri de ecuatiii), documente de dimensiuni foarte mari.

Lansarea programului Word.

Lansarea se poate face prin

mai multe moduri. n primul
rnd, apasnd
butonul START si
alegnd optiunea
Programs, iar din meniul care se
deschide
O
alta metoda consta
din efectuarea unui
clic pe pictograma
de accelerare
a programului care
poate fi plasata n
Desktop

Un document nou se poate deschide aplelnd optounea New din meniul FILE

sau prin clic pe simbolul corespunzator din bare de

instrumente:
 O alta modalitate de a deschide un document nou este aceea de a porni de la fereastra aplicatiei Windows
Explorer: clic dreapta n directorul n care se doreste crearea documentului si alegerea optiunii New - Microsoft
Word Document din meniu deschis:

Salvarea documentului se face

apelnd optiunea Save din
meniul File si introducnd
corect calea unde se doreste
salvarea fisierului.

Deschiderea unui document existent se poate realiza alegnd din mai multe posibilitati:
din aplicatia deschisa se alege din meniul File optiunea Open

sau se poate executa un clic pe pictograma existenta n bara de unelte

. Apare fereastra de dialog Open n care se specifica locul unde se afla fisierul ce trebuie deschis

Se poate executa clic pe

numele fisierului ce trebuie
deschis sau printr-un clic pe
butonul Open dupa ce
fisierul a fost selectat. Se poate,
de asemenea, indica numele (File
name) si tipul fisierului (Files of
type) din casetele corespunzatoare.

Daca fereastra
programului Windows
Explorer este
deschisa, se poate
deschide documentul dorit
printr-un dublu clic
efectuat pe numele lui.

Se poate deschide documentul alegndu-l din meniul :

Din meniul File, din

lista celor mai
Start - Documents
recente documente
deschise

Elementele ecranului Word

 n momentul lansarii n executie a programului Word pe ecran apare un document nou. Implicit, el afiseaza
anumite componente ca de exemplu: bara de titlu, bara de meniuri, bara de unelte de formatare, rigle (orizontala si
verticala) si bare de derulare (orizontala si verticala).
n functie de necesitati, componentele ecranului pot fi ascunse sau pot fi introduse altele noi cu ajutorul
meniurilor VIEW - optiunilor Toolsbars si Liner Ruler sau din meniul TOOLS
optiunea Customise.

Bara de Rigla
Bara de titlu Bara de Bara de
instrumente

Cursor de
[nserare
Bare de
derulare

Butoane de
Bara de stare vizualizare Spatiu de lucru

Bara de titlu contine numele programului (Microsoft Word) si numele documentului curent (activ),
pictograma meniului de comanda si butoanele de comanda ale oricarei ferestre din Windows : ;
Bara de meniuri contine meniul principal al programului Word n care continese gasesc
toate comenzile principale ale programului grupate pe domenii de activitate;
Bara de unelte standard contine o serie de butoane care ajuta la executarea rapida a unor comenzi
utilizate des (poate fi utilizata cu ajutorul mousului). Atunci cnd se aseaza cursorul mouse-lui pe un buton
si face aparitia o notita explicativa a instrumentului respectiv continnd numele acestuia;
Bara de unelte de formatare a textului este utilizata pentru formatarea textului sau a paragrafului
curent (utilizata cu mouse);
Rigla arata marginile documentului si este utila pentru stabilirea marginilor documentelor,
salturilor n cadrul textului (tab-uri), latimii coloanelor de text. Pentru a afisa sau a ascunde riglele (orizontala si
verticala) se utilizeaza comanda Ruler din meniul VIEW;
Bare de defilare utilizate pentru deplasarea rapida n cadrul documentului;
Zona de lucru contine documentul utilizatorului;
Linia (bara) de stare contine informatii referitoare la documentul utilizatorului (numarul total de pagini,
pagina curenta, linia si coloana curenta n care se gaseste cursorul de inserare
 n pagina). Ea afiseaza si mesajele care apar n timpul lucrului n Word. Atunci
cnd indicatorul mouse-lui este plasat pe unul din instrumentele de lucru din bare de instrumente, n bara de stare
apare o descriere a butonului respectiv si o serie de mesaje referitoare la aceste butoane;
Bara de unelte de desenare este utilizata pentru realizarea de desene n cadrul acestui program.

Functia de modificare a dimensiunii paginii

Modificarea dimensiunii paginii se realizeaza prin comanda View - Zoom. Se deschide urmatoarea fereastra
de dialog:

Se alege direct
dimensiunea dorita
Introducerea n
exprimata procentual
procente a
dimensiunii
Se vizualizeaza dorite (orice
ntreaga marime sau marime)
latime

Vizualizare a
pe ecran a
mai multe
pagini

Modificarile asupra dimensiunii de vizualizare nu au nici un fel de efect asupra marimii reale a paginii si a
caracterelor.

Modificarea barei de instrumente

Microsoft Word ofera mult mai multe
instrumente dect sunt prezentate initial. Aceste
bare de instrumente se pot adauga sau sterge din
bara de instrumente dupa preferintele utilizatorului.
Adaugarea sau stergerea barelor se obtine prin
meniul View
- Toolbars. Doar prin clic cu mouse-ul se pot activa si
alte bare de instrumente. Toate barele active la un
moment dat sunt marcate cu o bifa iar pentru a
dezactiva o bara se face clic pe numele barei active.
Nu se recomanda folosirea unui numar prea mare de
bare de instrumente deoarece micsoreaza spatiul
dedicat paginii
Uneori, n document pot exista cuvinte,
propozitii, fraze sau chiar paragrafe ntregi ascunse.
Daca utilizatorul doreste ca ele sa devina vizibile
poate apasa butonul Show - Hide existent n bara
standard de meniuri

Moduri de afisare a documentului

 Word ofera cteva moduri de vizualizare a unui document care pot fi selectate

din meniul VIEW

(stnga) sau din
butoanele de
vizualizare plasate pe
bara de defilare
orizontal` (dreapta)

Normal View - prezinta o versiune simplificata a documentului considerata cea mai buna vizualizare pentru
tastare, editare si deplasare n document, nu prezinta marginile proprii;
Web Layout View - Word optimizeaza pagina de Web astfel nct utilizatorul poate vedea cum va arata aceasta la
publicare n Web sau n intranet.;
Print Layout View - de tipul WYSIWYG (What You See Is What You Get - ceea ce vezi este ceea ce obtii)
permite vizualizarea documentului n modul n care acesta va fi tiparit la imprimanta. Ea este utila pentru
verificarea aspectului final al documentului este ce mai clar mod de vizualizare;
Outline View - este o vizualizare ierarhizata aplicata n cazul documentelor mari, n care se pot vedea numai unele
elemente (titlurile de paragraf sau ntregul document).

Alegerea optiunii Full Screen (Ecran complet) din meniul VIEW asigura vizualizarea
documentului pe ntreg ecranul fara bare de instrumente si alte elemente.

Re[ntoarcerea la modul de vizualizare anterior se face clic pe

butonul Full Screen aflat [n col\ul din dreapta jos.

Pentru a se introduce un text, acesta se tasteaza. Punctul de nserare clipitor arata unde va aparea textul
introdus. Pe masura introducerii acestuia, textul este nscris si cursorul text se misca spre stnga. Cnd cursorul text
a ajuns la marginea din dreapta a ecranului, el este automat mutat la nceputul liniei urmatoare. Se apasa tasta
ENTER numai cnd se considera
ca trebuie sa nceapa un nou paragraf. Pe masura introducerii textului, Word executa automat derularea pe
vericala atunci cnd textul nu mai ncape pe ecran. Impartirea n linii si alinierea corespunzatoare a acestora este
executata de Word.
Pentru a trece la linie noua n cadrul aceluiasi paragraf se pozitioneaza punctul de nserare n locul
unde va ncepe noua linie si se apasa combinatia de taste SHIFT + ENTER.

Selectarea unei portiuni de text

Cele mai multe operatii executate de Word necesita selectia textului asupra caruia se aplica opearatiunea
respectiva. Tabelul de mai jos prezinta metode de selectie cu ajutorul mouse-lui

Orice portiune Se muta cursorul mouse-

se apasa butonul si se deplaseaza cursorul pna
cnd ntregul text selectat este afisat pe fond
negru
Un cuvnt Clic oriunde deasupra cuvntului
O propozitie Se apasa tasta CRTL si se executa clic oriunde
n propozitie
O linie Clic pe bara de selectie n dreptul liniei
Cteva linii Se trage mouse-
lnga liniile dorite
Un paragraf Dublu clic pe bara de selectie n dreptul
paragrafului
 Procesare de text 6

selectie

Pentru a abandona o selectie se executa clic n orice loc n fereastra documentului n afara zonei
selectate.
Stergerea unui text :
Un caracter dreapta - DEL
Un caracter la dreapta cursorului de text : BackSpace
Un cuvnt - se selecteaza cuvntul si se apasa DEL

Daca s-a sters ceva util se poate recupera textul sters prin comandaUndo din meniul
EDIT sau sageata orientata spre stnga din bara de meniuri standard .

Stergerea si mutarea si copierea unui text

Pentru a sterge orice portiune de text se selecteaza textul si se apasa taste Delete. Se mai poate sterge textul

selectat apelnd optiunea din meniul EDIT.

De asemenea, utiliznd comanda Cut din meniul EDIT se poate sterge

un text sau orice alt obiect care exista n documentul Word. Aceasta comanda muta obiectul selectat n
memoria temporara Clipboard unde va ramne pna la utilizarea ulterioara a comenzilor Cut sau Copy.
Memoria Clipboard este comuna tuturor aplicatiilor care ruleaza sub Windows si este utilizata la transferul
informatiilor ntre aplicatii.

Mutarea si copierea textului

Pentru a copia sau muta o portiune de text, aceasta trebuie mai nti selectata. Dupa copiere, textul
respectiv exista att n pozitia originala ct si la noua pozitie n timp ce n cazul mutarii el se va gasi numai n noua
pozitie, fiind sters din pozitia originala.

Copierea textului

Folosirea memoriei temporare - Clipboard pentru copiere :

1. Textul de copiat se selecteaza. n urma selectarii acesta este afisat pe fond negru
2. Se selecteaza optiunea EDIT Copy sau se executa clic cu
mouse-ul pe butonul Copy din bara de unelete standard (CTRL + C)
3. Se deplaseaza cursorul text n locul unde textul trebuie copiat
4. Se selecteaza EDIT Paste sau se puncteaza butonul Paste
( CTRL+V). Textul este copiat la noua pozitie

Utilizarea mouse-lui:

se selecteaza textul de copiat

se muta cursorul n locul copierii
se apasa CTRL + SHIFT si butonul din dreapta al mouse-ului.

Mutarea textului

Textul poate fi mutat dintr-un loc n altul, fiind sters din locul de origine si nserat n locul de destinatie
 Procesare de text 7
Mutarea textului n Clipboard :

1. se selecteaza textul ce trebuie mutat;

2. se selecteaza EDIT Cut (clic pe butonul Cut din bara de unelte

standard, sau CTRL + X). Textul selectat este taiat din document si mutat n Clipboard;
3. se muta cursorul la noua adresa;
4. se selecteaza EDIT Paste (Clic pe butonul Paste sau
CTRL + V). Textul va fi nserat la noua adresa.

Tehnica de editare "drag - and - drop"

Este o varianta rapida pentru a muta si selecta textele selectate. Se poate utiliza si pentru a copia sau
muta reprezentari grafice sau alte obiecte.
.
1. se selecteaza textul de mutat
2. se muta cursorul mouselui deasupra zonei selectate, se apara butonul stng al acestuia fara a-l
elibera. Cursorul mouse-lui si va schimba forma, sageata fiind completata cu o caseta
dreptunghiulara
3. se trage textul la noua adresa
4. se elibereaza butonul mouse-lui

Salvarea documentelor :
1. Salvarea pentru prima oara a documentului: la crearea unui document nou, n mod implicit Word l pastreaza
temporar sub numele de Documentn, unde n este un numar ce creste de la 1 pentru fiecare nou document.
Documentul este memorat numai pna la parasirea sesiunii de lucru Word. Pentru a-l pastra permanent
trebuie sa i se dea un nume prin selectearea FILE - Save . Word afiseaza cutia de dialog pentru salvarea
documentului:
2.

n zona Save se selecteaza unitatea si directorul unde va fi plasat noul document. n zona File name
se introduce numele documentului. El trebuie sa fie ales ct mai sugestiv pentru continutul documentului. Apoi se
apasa butonul Save. Word va salva documentul cu noul nume, adaugnd automat extensia .doc numelui dat de
utilizator.

2. Salvarea unui document denumit anterior - pe masura ce se lucreaza la un document este necesar ca acesta sa
fie salvat din cnd n cnd pentru a nu risca pierderea de date n caz de ntrerupere accidentala a lucrului.
Aceasta se realizeaza cu meniul FILE - optiunea
 Procesare de text 8
Save sau prin apasarea pictogramei n forma de discheta din bara de meniuri standard

.
3. Schimbarea numelui unui document - se realizeaza n cazul pastrarii unei versiuni originale a unui document
sub un nume si a versiunii modificate sub alt nume. Acest lucru se realizeaza din meniul FILE - cu
optiunea Save as. Cutia de dialog de salvare a fisierelor apare pe ecran :
se schimbai numele actual cu cel dorit
se selecteaza un director din lista de directoarte (optional)
se selecteaza unitatea de disc din lista unitatilor (optional)
se apasa butonul Save.

Incarcarea documentelor

A ncarca un document nseanma a deschide din nou documentul aflat pe disc pentru a-l putea modifica cu
Word. Orice docum ent creat anterior cu Word se deschide selectnd din meniul FILE - optiunea Open sau
selectnd butonul corespunzator din bara de unelte stndard
. Cutia de dialog pentru deschidere va fi afisata pe ecran.

Lista de fisiere se afla sub

zona File Name si contine
lista tuturor fisierelor din
directorul curent care
corespund tipului de fisiere
selectat n caseta Files of Type

Pentru a ncarca un fisier :

se scrie numele acestuia n File Name si se apasa ENTER
se executa dublu clic asupra numelui fisierului.

Inserare simboluri

Functia de inserare
simboluri este utila n
momentul n care un text este
scris ntr-o limba care utilizeaza
caractere specifice, la
introducerea unor noi
tipuri de marcatori pentru
liste, a unor caractere
speciale
(, , , , caracterele
grece]ti [n formule etc.) care
nu exista pe tastatura.
 Procesare de text 9
Apelarea functiei se face din meniul INSERT - optiunea Symbol care deschide cutia de dialog Symbol. Se
selecteaza caracterul - simbolul dorit si apoi prin apasarea butonului Insert simbolurile vor fi introduse n text.
Deosebit de utila este posibilitatea crearii de combinatii de taste care sa introduca simbolul respectiv
fara a mai necesara apelarea casetei Symbol (Shortcut Key).

Cautarea si nlocuirea textului

Cu ajutorul mediului Word se pot cauta aparitiile unui text n document (implicit n ntreg documentul) sau
n portiunea selectata

1. Se selecteaza EDIT Find

si va fi afisata caseta de
dialog Find and Replace. n
partea de sus, aceasta contine
trei butoane
corespunzatoare functiilor
sale.
2. Apasnd butonul Find este
afisata caseta de dialog
pentru functia Find.
3. In casuta Find What se
introduce textul cautat

4. (optional) - Find Whole Word Only - pentru a fi cautate numai cuvinte ntregi;
5. (optional) se selecteaza Match Case pentru a specifica daca se face diferenta ntre literele mari si mici
6. Use wildcards se utilizeaza mpreuna cu caracterele de nume globale * si ?
7. Sounds Like cauta variante de ortografiere ale cuvntului care suna asemanator cu cea initiala
8. Find All Word Forms cauta toate formele gramaticale ale cuvntului (n limba engleza)
9. No Formatting sterge orice formatare daca exista una adaugata cu butonul
Formatting
10. Format cauta componente ale casetei Find What ce contine aceleasi fonturi, stiluri si alte formatari
11. Special cauta diverse caractere speciale cum ar fi marcajele de paragraf, punctele de tabulare, salturile
la linie noua etc.
12. In Search se selecteaza All pentru a se efectua cautarea n ntregul document sau Down pentru a se
cauta de la cursorul text spre sfrsit sau Up pentru a se face cautarea n sens invers
13. Se selecteaza Find Next - cauta orice text care corespunde modelului cautat. Daca modelul este gasit,
este afisat si se poate relua dialogul
14. La terminarea cautarii este afisat un mesaj de nstiintare

Inlocuirea automata a textului

Selectarea functiei Replace este utilizata pentru a cauta aparitii ale unui text si nlocuirea acestuia cu alt text.
Optiunile casetei de dialog se completeaza astfel :
 Procesare de text 10

1. In casuta Find What se introduce textul

de nlocuit
2. In casuta Replace With se
introduce noul text
3. Se selecteaza Replace All pentru a se
nlocui toate aparitiile textului cautat
cu noul text
4. Butonul Replace este apasat pentru
nlocuirea aparitiei selectate cu noul
text

5. Se selecteaza Find Next pentru a nlocui aparitia selectata cu noul text

6. Pentru a sterge textul cautat se lasa goala casuta ce contine noul text

Aceasta facilitate a lui Word permite folosirea n timpul introducerii textului abrevieri si prescurtari care
se pot modifica ulterior n cuvintele si frazele dorite, sau poate fi corectata o eroare sistematica introdusa n text.

Formatarea textului

Formatarea fonturilor

Fonturile sunt elemente care instruiesc sistemul de operare Windows cum sa afiseze si sa tipareasca textele.
Tehnologia fonturilor a evoluat att de mult de-a lungul ultimilor ani nct numarul celor disponibile a crescut n
mod impresionant
Formatarea fontelor nseamna modificarea acestora pentru satisfacerea cerintelor utilizatorului. Ea
presupune redimensionarea fonturilor, rotirea lor, modificarea spatierii caracterelor si aplicarea unor efecte
asupra fonturilor.
Fonturiee individuale apartin unei familii de fonturi similare, care prezinta caracteristici asemanatoare. De
exemplu fontul TimesRoman are asociat un set de caractere .
Dimensiunea defineste marimea de afisare sau de tiparire a caracterelor, este specificata n puncte (un punct este
1/72 dintr-un inch, deci 0,352 mm)
Stilul determina modul de afisare a caracterelor fontului si poate fi: aldin (bold sau ngrosat), normal, cursiv
(italic)
Efectele fontului definesc culorile, efectele speciale ca de exemplu sublinierea.

Modificare fonturilor se poate face n doua moduri:

a) rapid si mai putin elaborat cu ajutorul butoanelor din bara de formatare

b) mai detaliat cu ajutorul optiunii de meniu Font din meniul FORMAT

Pentru a schimba aspectul unui text dintr-un document este necesara selectarea acestuia dupa care se
aplica formatul dorit. Daca se alege o comanda fara sa fie selectata o portiune din text, Word va aplica optiunile
alese textului ce va fi introdus la pozitia curenta a cursorului de inserare.

Schimbarea fonturilor unui text existent :

Se poate schimba fontul si/sau marimea oricarei portiuni din textul unui document, de la un singur caracter la tot
textul.
 Procesare de text 11
1. se selecteaza textul de modificat;
2. se deschide lista ascunsa cu fontele din bara de unelte prezentata n figura de mai sus. Se executa clic
pe sageata de lnga casuta unde este nscris corpul de litera;
3. se selecteaza corpul de litera dorit executnd clic pe numele sau;
4. pentru schimbarea marimii corpului de litera prin deschiderea listei ascunse sub casuta unde este
nscrisa marimea corpului de lucru curent, se selecteaza dimensiunea dorita.

Ingrosari , sublinieri, italice

Atributele de ngrosare, italice sau subliniere pot fi aplicate individual sau n combinatie, oricarui text din
document. Aceste atribute sunt controlate prin butoanele marcate cu B

(ngrosare) I (italice) si U (subliniere) din bara de unelte de formatare a textului.

Butoanele de stare activeaza respectivul atribut daca este dezactivat si l dezactiveaza daca este activat.

Utilizarea casetei de dialog Font

Se poate utiliza comanda Font din meniul FORMAT pentru a afisa caseta de dialog
Font. Aceasta se utilizeaza pentru a formata textul dupa mai multe criterii.
n zona Font sunt afisate toate fonturile instalate pe calculatorul respectiv.
Se poate selecta un font si un stil, alege ntre diferite efecte, diferite tipuri de subliniei, diferite culori
pentru textul selectat. n caseta de Preview se pot urmari efectele diferitelor selectii.
Efectele care pot fi selectate din lista PERMIT SCRIEREA TUTUROR LITERELOR CU
MAJUSCULE REDUSE (SMALL CAPS), EFECT EXEMPLIFICAT N ACEST PARAGRAF .

Emboss, exemplificat [n acest

paragraf, creaz` un efect
tridimensional, caracterelor scotndu-le n
relief
Optiunea Hidden este utilizata pentru
a ascunde notele si comentariile
dintr-un document sau orice tip de
informatie care nu trebuie listata la
imprimanta. Marcnd optiunea de
selectare Strikethrought textul selectat va
fi taiat cu o linie, ca n acest paragraf.
Apasnd butonul Default setarile devin
implicite, ele pastrndu-se la fiecare
deschidere a Word-ului. Pentru a face
efective selectiile se apasa butonul OK

Copierea tipului de formate pentru copiere se realizeaza astfel:

1. se selecteaza textul ale carui formate se vor copia;
2. din bara de instrumente standard se executa clic pe butonul Format Painter
(Descriptor de formate)
3. atunci cnd cursorul mouse-lui se transforma ntr-o pensula cu un indicator liniar, se selecteaza textul
pentru care se va stabili formatul.
 Procesare de text 12
4. la terminarea actiunii se executa un clic pe butonul Format Painter pentru a se reveni la cursorul
normal de nserare.

Formatarea paragrafelor

n Word, un paragraf de text reprezinta un text de orice dimensiune, o ilustratie, obiecte

(ecuatii sau grafice) sau alte elemente carte sunt urmate de un marcaj de sfrsit de paragraf. Formatarea paragrafelor
afecteaza aspectul ntregului paragraf selectat, nu doar al
anumitor linii sau cuvinte.
Mai nti se selecteaza paragrafele carora li se va aplica functia de formatare.
Cnd se ncepe tastarea unui nou document, Word stabileste formatul textului conform cu stilul implicit
Normal care este predefinit sa foloseasca o singura linie de spatiere ntre rndurile textului si sa alinieze textul
fata de marginea din stnga. Daca utilizatorul doreste un aspect diferit cea mai buna metoda este utilizarea stilului
ncorporat Body Text din caseta Style de pe bara de unelte de formatare. Pentru aceasta se procedeaza astfel
1. Se selecteaza paragraful din text
2. |innd apasata tasta SHIFT se selecteaza stilul Body Text din caseta Style de pe bara de instrumente
de formatare

Se afiseaza toate formatele stilului

Body Text din care se selecteaza
unul.
Paragraful selectat va fi formatat
conform stilului selectat.
Se modifica paragraful conform
dorintelor utilizatorului.
3. Se face clic pe caseta Style si apoi se
apasa tasta Enter.

Se selecteaza butonul implicit Uptade the style si butonul OK pentru a redefini stilul. Se poate aplica
acum stilul Body Text actualizat oricarui paragaraf din document.

Pentru a copia stilul de

formatare si n alt document se
se eleaza functia Templates
and Add-Insert din meniul
Tools. Aceasta functie va
deschide caseta de dialog
Procesare de text 13

n aceasta fereastra va trebui sa

dati clic pe butonul Organizer
ce va deschide o fereastra n care
se pot copia oricare din stilurile
existente n document

Pentru a copia
stilul selectat se
apasa Copy

Pentru a nchide
documentul curent se
apasa butonul Close
File

n aceasta fereastra se poate

copia stilul dorit. Daca
acest stil nu se gaseste n
documentul curent se apasa
butonul Open File pentru
a deschide documentul cu
stilul dorit. Copierea se va
face n documentul deschis
n partea dreapta. Se
poate nchide
documentul deschis si se
poate deschide documentul n
care se va copia stilul
respectiv
 Procesare de text 14
Despartirea n silabe

Daca un cuvnt nu mai ncape n rnd Word nu desparte automat cuvintele n silabe ci obliga cursorul sa treaca pe
rndul urmator. Daca se doreste ca un cuvnt sa fie desparti n silabe se poate alege una din urmatoarele metode:
Despartirea manuala - cnd va trebui
introdusa liniuta despartitoare de
catre utilizator Despartirea automata n
silabe - cu ajutorul
functiei Hyphernation din meniul Tools
- Language.
Se deschide urmatoarea fereatra
de dialog

Pentru a desparti cuvintele n timpul

introducerii textului va trebui activata
optiunea Automaticaly hypernate
document.
Hyphernation zone arata distanta de la marginea
dreapta a documentului unde textul trebuie
despartit. Este recomandata existenta mai
multor variante cu zonele de despartire
deoarece modul n care va aparea textul nu
poate fi anticipat usor.

Folosire si setare tabulatori

O posibilitate de lucru cu
tabulatori este prin intermediul
Meniului Format - din care se alege
optiunea Tabs. Aceasta optiune
deschide fereastra de dialog Tabs n
care se poate stabili tipul de tabulator
(stnga, dreapta, centru, zecimal) si pasul
acestuia.
Se apasa pe butonul din coltul stga
sus pentru a activa un nou tabulator si
se trage cu mouse-ul n stnga sau
dreapta pozitiei initiale
Stergerea tabulatorilor se face
tragndu-i n afara riglei

Stabilirea marginilor paragrafului prin cutia de dialog

Se selecteaza din meniul FORMAT optiunea Paragraph pentru a seta spatierea dintre liniiele paragrafului,
alinierea paragrafelor, distantele dintre paragrafe, distanta fata de marginea foii n stnga sau n dreapta.
 Procesare de text 15
Se deschide caseta de dialog Paragraph. n partea de sus se gasesc doua butoane care corespund functiilor pe
care le ndeplineste caseta de dialog: Indents and Spacing si Line and Page Breaks.
Indents and Spacing permite urmatoarele formatari ale paragrafului:

Din lista ascunsa Line Spacing se

selecteaza modul de distantare : Single la
un rnd
1,5 Lines - la un rnd si jumatate
Double - la doua rnduri
Exactly - spatiul dintre linii va fi exact
valoarea n puncte pe care o introduceti an
casuta
Al Least - distanta dintre linii va avea
cel putin valoarea din casuta Multiple -
seteaza distanta pentru mai multe linii,
se introduce distanta dorita, astfel nct
literele mari sa ncapa.

n figura de mai sus, (FORMAT - Paragraph) n zona Indentation se executa clic pe sageata n sus sau
pe cea n jos pentru a afisa optiunile referitoare la alinieri, pentru a creste sau descreste marginile respective.
Zona Spacing Bifore si After adauga linii libere nainte sau dupa un paragraf, ceeea ce ar fi echivalent cu
apasartea tastei ENTER. Distantele se introduc prin tastare sau selectare a dimensiunilor pentru butoanele respective.
Zona Special este selectata pentru aliniat nou referitoare la primul rnd al paragrafului (First Line). Optiunea
Hanging agata textul dupa prima linia, ca n acest paragraf. Optiunea By pentru a stabili marimea alinierii.
Zona Alignement ofera moduri de aranjare a paragrafelor :
Left - aliniaza marginea din stnga a liniilor
Right - aliniaza marginea din dreapta a liniilor
Justified - aliniaza ambele margini (rnd plin)
Centred - centreaza linia pe latimea paginii.
Aceeasi functie de aliniere se poate realiza si prin butoanele de mai jos, situate n bara de formatare.

Cea de-a doua functie a ferestrei paragraf este Line and Pages Breaks, care la activare deschide
urmatoarea caseta de dialog:

Impartirea documentului n sectiuni

La crearea unui document nou nu exista nici un sfrsit de sectiune pentru ca ntregul document este
considerat o singura sectiune.
 Procesare de text 16
Un document poate fi mpartit ntr-un numar variabil de sectiuni. O sectiune noua este creata daca se
doreste modificarea ntr-o anumita parte a documentului a unuia din urmatoarele elemente:
dimensiunea hrtiei, orientarea paginii sau marginile;
numarul de coloane;
formatul, pozitia si secventa numerelor de pagina;
continutul si pozitia antetelor si subsolurilor de pagina;
numerotarea linilor;
locatiile unde sunt imprimate notele de subsol si notele finale;
alinierea verticala a textului n pagina;

In cazul efectuarii unor operatii ca: schimbarea numarului de coloane, crearea unui cuprins,
bibliografie sau index, n mod automat, se creaza un sfrsit de sectiune.

Pentru a crea o noua sectine se

utilizeaza comanda Break din meniul
INSERT. Este deschisa caseta de dialog
alaturata.
Pentru a se insera o sectiune se executa
urmatoarele etape :
1. se pozitioneaza cursorul [n locul
unde va ncepe sectiunea
2. se alege optiunea Break din meniul
Insert

3. n zona Section break types se selecteaza locul unde va ncepe noua sectiune:
Netx page - noua sectiune va ncepe pe o pagina noua
Continuous - se insereaza un sfrsit de sectiune si o noua sectiune pe aceeasi pagina. Daca cele
doua sectiuni au valori diferite pentru dimensiunea paginii sau orientarea ei, noua sectiune va ncepe
pe o pagina noua indiferent de optiunea aleasa
Odd Page - noua sectiune va ncepe pe urmatoarea pagina impara
Even Page - noua sectiune va ncepe pe urmatoarea pagina para.

4. se alege optiunea OK

LISTE

istele numerotate si cele marcate sunt unelte de formatare folositoare pentru

prezentarea informatiilor n documentele realizate cu Word. Se folosesc listele L marcate (bulleted)
pentru informatii legate ntre ele, dar care nu au o anumita ordine. Listele numerotate se folosesc pentru informatii
care trebuie parcurse ntr-o anumita ordine.

O lista marcata se prezinta astfel :

Fructele de toamna cele mai apreciate sunt:
gutui
mere
pere
iar o lista numerotata arata astfel:
Exercitiile de gimnastica de dimineata se vor executa astfel:
1) se executa o ntoarecere la dreapta
2) se executa o rotatie completa.
3) se executa o aplecare n fata
 Procesare de text 17
Crearea unei liste numerotate sau marcate

rearea unei liste numerotate sau marcate se poate realiza n mai multe moduri:
I. C
Dupa introducerea listei n care fiecare element al listei a fost tastat ca un paragraf se realizeaza urmatorii
pasi:

1. Selectarea paragrafelor
2. Selectarea optiunii
FORMAT - Bulets and
Numbering pentru a afi]a
caseta de dialog pentru liste
marcate sau numerotate.
3. In functie de tipul de lista dorit,
se selecteaza Bulleted pentru liste
marcate sau Numbered pentru
cele numerotate
4. Se selecteaza printr-un clic tipul
de marcaj dorit
5. Se selecteaza OK

II. Se poate insera n text o lista numerotata fara sa se faca apel la o optiune de meniu sau la o pictograma
din bara de unelte standard, ci n mod automat, daca se ncepe un paragraf cu o cifra. La paragraful
urmator numaratoarea elementelor listei va fi continuata n mod automat. Pentru a introduce o lista
marcata este suficient ca primul element al listei sa fie introdus cu un asterisc n fata. Asteriscul se va
transforma n simbolul utilizat ultima data ca marcator, iar lista va continua cu acelasi marcator.
III. Se poate realiza o astfel de lista si astfel: nainte de a ncepe tastarea listei se apasa unul din butoanele
situate n bara de unelte standard :

pentru liste numerotate si butonul pentru liste marcate

:

Eliminarea marcajelor dintr-o lista

Eliminarea marcajelor dintr-o lista se poate face parcurgnd urmatoarele etape :

1) Se selecteaza paragrafele din care se doreste nlaturarea marcajelor;
2) Se apasa butonul din bara de meniuri corespunzatoare listei cu marcaje;
3) Lista se va pastra n aceeasi forma, fiecare element al listei constituind un paragraf, doar simbolurile
marcatorilor vor disparea.

Chenare, linii si efecte de umbrire

Pentru a mbunatati aspectul grafic al textului, Word ofera posibilitatea introducerii unor elemente grafice n
text, ca de exemplu chenarele, liniile si efectele de umbrire.
Pentru a utiliza aceste elemente grafice se poate alege optiunea Borders and Shading din meniul FORMAT
care are ca efect deschiderea casetei de dialog Borders and Shading sau cu ajutorul barei de instrumente Tables and
Borders.
 Procesare de text 18
n partea superioara a casetei de dialog exista trei butoane care permit selectarea functiei dorite
(Border aplicarea unei linii sau a unui chenar, Page Border aplicarea unui chenar ntregii pagini de text,
Shading aplicarea efectului de umbrire).
Pentru a aplica un chenar sau o umbrire este necesar ca, n prealabil sa fie selectat obiectul caruia i
este aplicat efectul grafic selectat. Acest obiect poate fi un paragraf sau o portiune de text, un element de tabel
(ntreg tabelul, un rnd, o coloana sau o celula.
Functia Border
n zona Setting se poate alege
modul de afisare a chenarului
(Box ca o cutie, Shadow
cu efecte de
umbre, 3-D cu efecte
tridimensionale, iar Custom
activeaza butoanele
individuale situate n zona
Preview care permite trasarea fiecarei
linii din pictograma respectiva)

Zona Stile a casetei de dialog permite selectarea tipului de linie (din lista afisata) cu care va fi trasata linia
sau chenarul, zona Color permite selectarea culorii dintr-o paleta de culori afisata sau utilizatorul, prin optiunea
More Line Color poate selecta o alta culoare Standard sau elaborata de el (Custom). Zona Width permite selectarea
grosimii liniei sau chenarului trasat iar din lista Apply to se poate selecta zona careia i se va aplica chenarul
(zonei selectate optiunea Text sau ntregului paragraf n care se gaseste cursorul de nserare optiunea
Paragraph).
Apasnd butonul Options se poate selecta distanta (n puncte) la care va fi plasat chenarul fata de
text.
Butoanele din partea de jos a casetei de dialog au ca efect:
Show Toolbar afisarea barei de unelte Tables and Borders;
Horizontal Line permite alegerea unui model de linie orizontala din modelele afisate si care
se gasesc n biblioteca ClipArt pusa la dispozitie de Windows
2000.
Functia Shading permite aplicarea unui efect de umbrire alegnd culoarea sau nuanta de gri din zona Fill si
textura aplicata din zona Patterns
Functia Page Border are aceleasi optiuni ca si functia Borders, cu exceptia optiunii Art care permite
alegerea modelului aplicat chenarului paginii ales dintr-o galerie care contine diverse modele pornind de la
plante si animale, pna la elemente geometrice. Optiunile de aplicare a chenarului sunt diferite, ele putnd fi
aplicate sectiunii sau ntregului document, numai la prima pagina din elementul respectiv sau tuturor paginilor, cu
exceptia primei pagini.

Antete si subsoluri de pagina

Un antet sau un subsol de pagina este un text sau o ilustratie care este imprimata n partea de sus
(antet) sau de jos (subsol) a fiecarei pagini dintr-un document. Ele pot fi simple
(continnd numarul paginii sau titlul documentului) sau complexe (numele capitolului, al autorului, sigla
institutiei, fotografia acesteia sau alte informatii). Se pot crea antete si subsoluri diferite pentru paginile pare si
impare, iar antetul sau subsolul primei pagini a sectiunii sau a documentului poate fi diferit de restul documentului.
Daca documentul este mpartit n sectiuni, se pot folosi antete si subsoluri diferite pentru fiecare sectiune.
Acestea pot fi adaugate astfel :
 Procesare de text 19

1. Se selecteaza VIEW - Header and Footer. Word permite introducerea antetului si afiseaza bara cu unelte pentru
antete si subsoluri

2. Butonul Switch comuta ntre editarea antetului si subsolului

3. Se introduc antetul sau subsolul prin metode obisnuite Word
4. Inserarea datei, orei sau numarului paginii se poate face cu ajutorul butoanelor :

- Data - - Numarul - Numarul de pagini al

paginii documentului
Ora
(Time)

5. Daca antetul sau subsolul primei pagini trebuie sa apara altfel dect
n restul documentului, sau daca paginile impare si cele pare
trebuie sa aiba antete sau subsoluri diferite, se apasa butonul Page
Setup si n fereastra Layout, portiunea referitoare la Hearder si
Footer, se indica acest lucru

6. Butoanele Show Next sau Show Previous permit comutarea ntre diferitele sectiuni cu antete sau
subsoluri diferite

Butonul formateaza numarul paginii cu ajutorul casetei de dialog Page Number Format care permite
alegerea formatului de afisare a numarului de pagini, includerea
denumirii capitolului (declarat cu Heading 1 din caseta Style
aflata n bara cu unelte de formatare)

n zona Page numbering poate fi aleasa optiunea

de continuare a numerotarii din sectiunea precedenta.
De asemenea, se poate indica valoarea de la care sa
porneasca numerotarea n sectiunea respectiva.

7. Daca documentul a fost mpartit n sectiuni, la nceput

toate antetele din document si toate subsolurile de pagina din document sunt interconectate, astfel nct
continutul lor este identic. Pentru a crea un antet sau un subsol de pagina diferit ntr-o sectiune trebuie rupta
legatura cu antetul precedent prin deselectarea butonului Same as Previous din bara de unelte header and Footer
8. Zonele de antet si de subsol sunt ncadrate cu o linie punctata neimprimabila. Se tasteaza si se stabileste
formatul textului pentru antet sau subsol de pagina n acelasi mod ca n documentul principal.
9. n timpul lucrului la antet sau subsol exista posibilitatea ca documentul sa se vada estompat sau sa dispara

complet. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul butonului Show/Hide Document text

 Procesare de text 20

10. Optiunea Insert Autotext permite inserarea n antet

sau subsol o serie de informatii existente n
zona de proprietati a documentului respectiv
(Autor, Filename) sau o serie de informa\ii des
utilizate combinate (Author, Page, Date sau
Confidential, Page, date)

11. La terminare se apasa butonul Close pentru ntoarcerea n document.

Numerotarea paginilor

Numerotarea paginilor ntr-un document se poate realiza n doua moduri:

1. din meniul INSERT se alege optiunea Page Numbers
2. din meniul VIEW se alege optiunea Header and Footer

Stabilirea pozitiei si alinierii numerotarii paginilor se face cu caseta de dialog Page

Numbers care este afisata dupa selectarea optiunii Page Numbers din meniul INSERT.
n diferitele sectiuni se pot folosi formate de numere diferite. La stabilirea formatului numerotarii,
Word va nsera un cmp Page n document iar paginarea va fi actualizata la fiecare modificare a textului din
document, astfel nct numerele de pagina sunt, ntotdeauna, cele reale.

1. din lista ascunsa Position se

selecteaza pozitia dorita n pagina
(antet - Top sau subsol - Bottom)
2. din lista ascunsa Alignement se
selecteaza pozitia pe latimea paginii
(left - stnga, Right - dreapta sau Center
- mijloc). Daca documentul
este tiparit pe pagini fata - verso
se poate alege pozitionarea spre
interior (Inside) sau spre exterior
(Outside).
3. formatul implicit este cu cifre arabe dar dn
lista ascunsa Format pot fi alese si alte
formate

3. Pentru a elimina numarul de pagina din prima pagina nu selectati optiunea Show number on first page.
4. se selecteaza OK.
Tabele

Un tabel permite organizarea informatiei ntr-un format compus din linii si coloane. Cu ajutorul tabelului
se pot crea formulare, rapoarte, foi de calcul si coloane de numere, pentru a realiza paragrafe alaturate (Curriculum
Vitae sau agende). Dreptunghiul format din intersectia ntre o linie si o coloana poarta numele de celula. Se pot
controla numarul de linii si coloane precum si formatul fiecarei celule care constituie tabelul. O celula a unui
tabel poate contine orice (text, elemente grafice), cu exceptia unui tabel. La introducerea unui text ntr-o celula,
 Procesare de text 21
acesta este mpartit n rnduri n mod automat, celula marindu-si dimensiunea pentru a putea cuprinde textul n
ntregime.

Inserarea unui tabel

1. Se muta cursorul n locul unde se va insera

tabelul
2. Se selecteaza din meniul TABLE - Insert Table ce
va afisa fereastra de dialog alaturata

3. Se introduc numarul de linii si coloane n casutele

corespunzatoare (Number of Rows, Number of
Columns)
4. In casuta Fixed column width se poate selecta latimea coloanelor. Auto - permite calcularea
automata a latimii coloanelor, astfel nct tabelul sa aiba latimea paginii. Coloanele au
dimensiuni egale dar latimea unei coloane poate fi modificata n orice moment al lucrului cu
tabelele.
5. AutoFit to contents si AutoFit to window permit adaptarea dimensiunilor tabelului astfel nct continutul din
celula sa fie cuprins fara truncheri sau tabelul sa fie adaptat astfel nct sa ncapa n fereastra de editare
6. Apasarea butonului AutoFormat permite alegerea unui format prestabilit de tabel dintr-o lista afisata
7. Se apasa butonul OK n zona Previw a ferestrei este
afisat formatul tabelului selectat din
lista Formats.
n zona Formats to aply se pot
selecta anumite caracteristici
ale tabelului: borduri, efecte de
umbrire, culori, ajustarea
dimensiunilor tabelului.
n zona Aply special formats to se
pot selecta capetele de tabel din
prima linie sau din prima coloana,
sau, n cazul unor tabele care
afiseaza totaluri, aplicarea unor
efecte speciale ultimii linii
sau coloane.
Dupa selectie, se apasa butonul
OK
 Procesare de text 22
Inserarea unui tabel se poate realiza si cu ajutorul butonului
Insert Table din bara de instrumente standard. La selectarea
butonului, pe ecran va aparea o grila. Indicatorul mouse-ului
este tras de-a lungul grilei pentru a specifica numarul de
coloane dorit pentru tabela respectiva. Daca indicatorul mouseu-
lui este tras n jos se specifica numarul de linii pe care l va avea
tabelul. La eliberarea butonului mouse-ului, Word va insera un
tabel avnd numarul de linii si de coloane specificat.

IMPRIMARE

Initializarea paginii

Un document nou poate fi nceput direct prin tastareea continutului. Word va utiliza parametrii
impliciti pentru dimensiunea hrtiei, orientarea paginii etc.
De cele mai multe ori este mai usor de stabilit dimensiunea hrtiei, orientarea paginii, redactarea
antetelor si notelor de subsol sau alte optiuni asemanatoare nainte de introducerea textului ntr-un document nou.
Aceasta deoarece modificarile de acest gen, dupa introducerea textului produc modificari substantiantiale n
aranjarea continutului paginilor. De exemplu, un tabel introdus nu-si ajusteaza dimensiunile dupa noua
dimensiune a paginii si, atunci cnd dimensiunile acesteia se micsoreaza, tabelul poate iesi din suprafata utila a
hrtiei.
Aceleasi optiuni pot fi utilizate pe parcursul ntregului document sau, daca documentul este separat n
sectiuni, se pot face astfel de setari pentru fiecare sectiune.

Setarea dimensiunii paginii si orientarea hrtiei

Dimensiunea fizica a hrtiei determina dimensiunea externa a documentului iar marginea este
distanta de la text la muchia hrtiei. n mod normal, Word imprima textul si ilustratiile ntre margini, n timp
ce antele, subsolurile de pagina si numerele de pagina sunt imprimate pe margini.

Pentru a stabili marginile hrtiei, o metoda consta n alegerea din meniul FILE a optiunii
Page Setup, care deschide caseta de dialog Page Setup.
 Procesare de text 23
Ea permite stabilirea dimensiunilor marginii paginii utile, a dimensiunilor paginii fizice, modul de
alimentare a hrtiei n imprimanta, precum si alte optiuni care se refera la aspectul paginii.
Marginile se stabilesc n unitatea de masura setata (inchi, centimetri, milimetri, puncte sau pixeli) pentru
partile hrtiei: sus (top), jos (bottom), stnga (left), dreapta (right).
Daca documentul va fi imprimat pe ambele fete, atunci trebuie marcata optiunea Mirror Margins, pentru
ca marginile paginilor opuse sa fie n oglinda si anume marginile interioare au aceeasi latime, iar marginile
exterioare au si ele aceeasi dimensiune.

n acest caz, caseta de dialog iti va schimba

aspectul, zona Preview va ilustra cele doua
pagini, iar numele optiunilor Left si Right se
schimba n Inside (Interior) si respectiv
Outside
(Exterior).
Daca documentul va fi legat n volum, se tasteaza sau se selecteaza o valoare n zona Gutter, care se va
adauga la latimea marginii pentru ca textul sa nu fie ascuns din cauza legarii Pozitia marginii de ndoire se stabileste
n zona Gutter Position (stnga sau sus)
n zona Apply to se selecteaza zona n care se aplica setarile facute: ntregului document (whole
document), sectiunii curente (this section) sau de la pozitia punctului de inserare nainte (this point forward).
Dimensiunile alese pentru antete si subsoluri de pagina se stabilesc n zona From edge. Word imprima
antetele si subsolurile de pagina n marginile de sus si de jos. Daca antetul sau subsolul la pagina este prea mare
pentru a se ncadra n margini, Word ajusteaza marginile pentru ca obiectele respective sa ncapa n marginea
respectiva.

n cazul optiunii 2 pages per

sheet, n functie de orientarea
paginii, se vor aranja cte
doua pagini de text ntr-o
pagina fizica de hrtie.

Daca aceasta setare este folosita mai des, se va economi timp modificnd parametrii impliciti. Dupa
stabilirea tuturor parametrilor, pentru ca ei sa devina impliciti se apasa bunonul Default.
Stabilirea dimensiunii si orientarii hrtiei se face cu functia Paper size din Page Setup.

Din lista Paper size se alege tipul de

format de hrtie a carui dimensiuni
sunt afisate n elementele Width si
Height, iar daca nici unul din elementele
din lista nu corespunde dimensiunii
hrtiei utilizate pentru tiparirea
documentului, se alege optiunea Custom
size si se tasteaza dimensiunile
hrtie n elementele Width si Height.

n zona Orientation se alege optiunea Portrait (orientare vericala) sau Landscape

(orientare orizontata). Ultima functie a optiunii Page Setup din meniul FILE este Layout care deschide
urmatoarea caseta de dialog:
 Procesare de text 24

Din lista Section start se alege locul de unde va

ncepe sectiunea la alegerea comenzii Break.

Pentru antete si subsoluri de pagina se poate seta una

din optiunile din zona Headers and footers: elemente
diferite pentru pagini pare si impare si element diferit n
prima pagina.

Pentru alinierea vericala se pot utiliza optiunile din lista Vertical alignement

Permite introducerea
numaratorii rndurilor ntr- un
document. Se poate indica
numarul de la care ncepe
numaratoarea (Start at), distanta
fata de text la care se
amplaseaza numerele (From
text) si contorul
(incrementul) numaratorii (Count
By)

Numaratoarea se poate rencepe la fiecare pagina (Restart each page), sectiune

(Restart each section) sau poate continua n tot documentul (Continuos).

Vizualizarea naintea imprimarii

ntotdeauna, naintea imprimarii documentului este bine ca utilizatorul sa arunce o privire rapida asupra
modului de prezentare a continutului documentului. Pentru a afisa documentul n forma n care va fi imprimat se
utilizeaza fie butonul Print Preview din bara de unelte standard sau optiunea Print Preview din meniul FILE. Cu
ajutorul acestei functii se pot face modificari de ultima ora naintea tiparirii. n momentul selectarii acestei functii,
bara de formatare dispare de pe ecranul de lucru fiind nlocuita cu bara de instrumente Print Preview cu ajutorul
careia se poate schimba modul de afisare a documentului si pentru a-l mari sau micsora, conform scopurilor
urmarite.

Bara de unelte Print Preview are urmatoarele functii

 Deplasarea n interiorul documentului se poate face fie prin utilizarea barei de defilare pe verticala, iar
pentru o deplasare punctuala (pagina anterioara sau pagina anterioara se
 Procesare de text 25
utilizeaza clicul pe butoanele de sus sau de jos a barei de defilare, fie tastatura (PAGE UP sau PAGE DOWN)
Daca pe ultima pagina a documentului apar numai cteva rnduri se utilizeaza optiunea Shrink to fit care
reareanjeaza textul documentului micsorndu-l astfel nct ultima pagina sa fie ct mai plina.

Imprimare

Tiparirea la imprimanta a documentelor elaborate n Word reprezinta finalizarea activitatii de

elaborarea a documentelor. Este bine ca nainte de executia tiparirii sa se salveze fisierul, pentru a evita pierderile de
informatie n cazul aparitiei unui incident n timpul tiparirii. Datorita importantei sale, operatia de imprimare poate fi
lansata n mai multe moduri:
din meniul FILE se alege optiunea Print;
din bara de unele standard se selecteaza butonul cu o pictograma reprezentnd o imprimanta
;
utiliznd combinatia de taste CTRL + P;
n fereastra OPEN, selectnd un document, apasnd pe butonul drept al mouse- ului si executnd
clic pe comanda Print.
La orice tiparire n Word se utilizeaza n general valorile prestabilite.
La utilizarea butonului Print sau a combinatiei de taste, ntreg documentul va fi tiparit. Daca se foloseste
comanda Print din meniul File pe ecran si va face aparitia o caseta de dialog care contine mai multe optiuni ce pot
modifica valorile prestabilite :

n zona Printer:
Name permite selectarea imprimantei la care sa se execute imprimarea documentului;
Print to file se tipareste documentul ntr-un fisier, urmnd ca imprimarea lui sa se faca ulterior;
Properties permite modificarea proprietatilor imprimantei selectate (formatul foii de hrtie,
orientarea hrtiei, modul de imprimare de la prima pagina pna la ultima si invers)

n zona Page Range:

All tipareste toate paginile documentului;
Current page tipareste doar pagina curenta, cea n care se afla cursorul de nserare;
 Microsoft Excel Calcul tabelar 1

Microsoft Excel este cel mai raspndit program de calcul tabelar elaborat pna acum judecnd dupa
numarul de exemplare vndute. El este usor de utilizat, dar si complex si puternic. El pune la dispozitia
utilizatorului facilitati de tehnoredactare avnd toate caracteristicile de formatare ale programelor de
tehnoredactare specializate. Programul Excel da posibilitatea crearii si utilizarii unei mari varietati de obiecte
grafice cu ajutorul barei de desenare, a crearii de grafice, a nglobarii de poze.
Programul Excel a fost prima aplicatie care a introdus limbajul Visual Basic pentru Aplicatii
pastrnd nsa comenzile macro, adresndu-se n acelasi timp unei categorii largi de utilizatori: de la programatorii
experimentati la utilizatorii ncepatori.
n momentul lansarii n executie a programului Excel, se deschide un registru de calcul gol.
Regitrul de calcul (workbook) este utilizat de Excel pentru stocarea si prelucrarea datelor. Un registru este
format din foi de calcul. Foile de calcul pot contine date, macro comenzi, grafice, module de program Visual
Basic.
Aceste registre sunt asemanatoare ca functie unor dosare care contin cteva foi de calcul, legate ntre
ele, lucru care evita legaturile complicate ntre diverse fisiere, continutul registrului alcatuind un singur fisier.
Prin pastrarea n acelasi registru a foilor de calcul legate de un anumit subiect este posibila adaugarea de
informatii simultan n toate foile de calcul, sau este posibila utilizarea de formule care preiau simultan date din
mai multe foi de calcul. La baza foii de calcul se gasesc butoanele de derulare a etichetelor, iar cu ajutorul
mouse- ului se face clic pe eticheta care corespunde foii de calcul din registru pe care utilizatorul doreste sa
o activeze. Ele au aspectul butoanelor de comanda a unui video si permit o deplasare rapida prin foile de
calcul ale registrului.
Foaia de calcul este documentul de lucru de baza din Excel. Excel este un program de calcul tabelar
care poate efectua calcule cu un numar foarte mare de date. Foaia de lucru din Excel este structurata pe coloane
(verticala) si linii (orizontala). Intersectia dintre o linie si o coloana formeaza o celula n care se pot introduce
date sau formule. Numele coloanelor ncepe cu A, continua pna la Z, facnd apoi combinatii din litere: AA, AB
si asa mai departe, ultima coloana fiind IV. Numele liniilor este plasat n partea stnga a foii de calcul, porniind
de la 1 pna la 65536. Fiecare celula are o adresa care este determinata de litera atasata coloanei sale si
numarul rndului corespunzator, coloana fiind specificata ntotdeauna prima. Pentru identificarea locului unde se
lucreaza, Excel foloseste un indicator de celula
care se deplaseaza n interiorul foii de lucru pe masura ce mouse-ul este deplasat. Indicatorul de celula
se prezinta sub forma unui contur negru ngrosat care nconjoara celula curenta.
Lansarea n executie a programului Excel se face, fie cu ajutorul meniului de start, dupa cum este
aratat n figura de mai jos
sau cu ajutorul unei
pictograme
de accelerare situata n
Desktop:

Lansarea programului se
concretizeaza prin deschi-
derea unui registru de
calcul nou
(book1). Daca se
dore]te deschiderea unui
registru existent, din
meniul FILE se
 Modulul 4 Calcul tabelar 2

Din caseta de dialog Open se selecteaza documentul ce urmeaza a fi deschis prin selectarea lui de pe
unitatea si din directorul unde a fost stocat.
Fereastra aplicatiei Excel este ilustrata n figura de mai jos si cuprinde elementele urmatoare:
Bata de
Bara de unelte Bara de
formatare

Celula A1 [n care
se g`se]te Bara pentru
formule Bara de
indicatorul de celul`
derulare
vertical`
Caseta de
denumire

Bara de
etichete
(foi de

Bara de stare

Butoane de derulare a
etichetelor
Bare de instrumente

Ecranul aplicatei contine o serie de bare de instrumente care permit un acces rapid la comenzile cele mai
des utilizate. In Excel se poate lucra cu mai multe bare de intrumente concomitent, existnd 14 bare de
instrumente la dispozitia utilizatorului. Acestea pot fi afisate prin selectarea comenzii Toolbars din meniul VIEW.
Dintre barele de instrumente prezentam cteva din cele mai des utilizate n lucrul curent n Excel:
Bara de instrumente Standard contine principalele comenzi de lucru ale programului Excel, de
administrare fisiere si tiparire, de apelare a functiilor si a construirii graficelor etc.
.

Bara de instrumente de formatare Formating contine comenzi de formatarea fonturilor, alinierilor,

marginilor, umbrelor
 Calcul tabelar 3

Bara de instrumente Chart permite

executarea unor operatii specifice lucrului
cu graficele

Bara de instrumente Clipboard

permite lucrul cu mai multe obiecte plasate
n Clipboard

Bara de instrumente PivotTable

contine butoane pentru crarea si
organizarea tabelelor pivot.
Tabelele pivot indica relatiile dintre diverse
date ale unei liste.

Tragerea si plasarea permit analiza datelor dintr-o alta perspectiva, utilizatorul neavnd de facut
dect sa traga si sa plaseze etichetele n titlurile corespunzatoare.

Bara de instrumente Forms contine butoane cu ajutorul carora se pot adauga foii de calcul casete de
validare, liste de optiuni si liste derulante.

Bara de instrumente Visual Basic este utilizata atunci cnd se creaza programe m
Visual Basic pentru utilizarea editorului acestuia etc.

Deplasarea si selectarea n registrele de calcul

n cadrul unei foi de calcul deplasarea cea mai rapida se efectueaza cu mouse-ul. Se plaseaza butonul
mouse-ului pe o celula si efectund un clic, celula respectiva va fi selectata iar indicatorul de celula se va gasi n
celula respectiva.
Deplasarea n alte celule se poate realiza si cu ajutorul tastaturii folosind tastele cu sageti, Page Up si
Page Down precum si alte combinatii de taste.
Deplasarea la o anumita celula poate fi realizata si cu ajutorul casetei de denumire care se afla n
extremitatea stnga a barei pentru formule. Se executa clic pe caseta, se scrie adresa celulei pe care se doreste
pozitionarea si se apasa tasta Enter.
Pentru a se vedea alta sectiune din foaia de calcul fara ca celula activa sa fie schimbata se pot
utiliza barele de derulare verticala si orizontala pentru repozitionarea foii pe ecran.
Deplasarea la celule departate de cea curenta se realizeaza prin selectarea comezii
Go To din meniul EDIT
Pentru a utiliza comanda Go To se procedeaza astfel :
se selecteaza comanda din meniul Edit
este afisata cutia de dialog Go To
 Calcul tabelar 4

n casete Reference se scrie adresa celulei n

carese doreste deplasarea prin indicarea
combinatiei dintre litera coloanei si numarul
liniei
se alege optiunea OK sau se apasa tasta
Enter

n zona Go to se pastreaza istoricul

deplasarilor anterioare care au utilizat
comanda Go to, pentru cazul n care se
utilizeaza mai des salectarea unei anumite
celule, iar aceasta poate fi selectata din
istoric

Unele operatii pot fi executate mai rapid daca o linie sau o coloana sunt selectate n ntregime, iar
eficienta selectarii unei linii sau a unei coloane este mai mare n cazul formatarii. Pentru a selecta o linie
sau o coloana se efectueaza un clic pe numele respectiv. Se pot selecta linii sau coloane nvecinate prin tragerea
cursorului de-a lungul numelor sau prin clic pe primul nume si Shift+clic pe ultimul nume.

Este posibila selectarea celulelor dupa continutul lor. Pentru aceasta :

o se selecteaza comanda Go To din meniul Edit
o se selecteaza optiunea Special din cutia de dialog Go To care a fost afisata:
o este afisata cutia de dialog Go To Special

Notes - selecteaza celule care contin

note
Constants - selecteaza celule care
contin constante avnd tipul precizat
n urmatoarea lista prezenta pe ecran
Formulas - selecteaza celule ce contin
celule al carui rezultat este
mentionat n lista de selectare
prezenta pe ecran

Blanks - selecteaza celulele care nu au fost completate

Current Region - selecteaza o zona dreptunghiulara de celule care contine toate celulele cu date
Current Array selecteaza matricea care contine celula activa

o se apasa butonul OK

Selectarea unui domeniu de celule se efectueaza atunci cnd se aplica o comanda mai multor celule
sau cnd se introduc date ntr-un anumit domeniu. Pentru a selecta un domeniu de celule cu ajutorul mouse-
lui se procedeaza astfel:
1. se executa clic pe o celula care este situta ntr-un colt al domeniului;
2. tinnd butonul mouse-lui apasat se trage indicatorul mouse-lui catre coltul opus al domeniului;
3. se elibereaza butonul mouse-lui.

Rezultatul va fi selectarea unui domeniu dreptunghiular. Programul Excel ofera posibilitatea

selectarii simultane a mai multor domenii neadiacente (nenvecinate). Aceasta facilitate permite formatarea mai
multor domenii, tiparirea sau stergerea unor zone din foaia de lucru utiliznd o singura comanda.
Pentru a selecta mai multe domenii utiliznd mouse-ul se parcurg urmatoarele etape:
 Calcul tabelar 5

1. se selecteaza primul domeniu;

2. se apasa tasta CTRL n timpul selectiei celorlalte domenii;
3. se elibereaza tasta CTRL la terminarea selectiei tuturor domeniilor.

O facilitate oferita de Excel este calcularea automata a sumei celulelor unui domeniu selectat. Aceasta
facilitate se numeste AutoCalculate. La selectarea unui domeniu, n bara de stare va fi afisata suma celulelor
zonei respective.

Fixarea pe ecran a rilor si a coloanelor

Pentru a mentine vizibile anumite coloane sau rnduri atunci c deruleaza datele pe ecran trebuie parcurse
urmatoarele 2 etape.
Pentru nghetarea datelor pe orizontal se selecteaza rndul de sub datele care vor fi pastrate pe ecran. Pentru a
ngheta datele pe vertical se selecteaza coloana de lnga datele ce vor fi pastrate pe ecran.
Pentru a ngheta datele att pe orizontal ct si pe vertical se selecteaza celulele din dreapta si de sub datele ce vor
fi pastrate pe ecran.
Din meniul Windows se alege optiunea Frezee Panes.

Introducerea si editarea datelor

Celulele foilor de calcul Excel pot contine valori sau formule. Valorile care pot fi introduse n
celule sunt numere, text, valori tip data calendaristica sau ora, valori logice sau erori. O valoare logica TRUE
sau FALSE rezulta n urma evaluarii unor conditii, iar valorile de eroare, ca de exemplu #NUM, apar atunci
cnd programul nu poate evalua o formula dintr-o celula.
Valorile pot fi introduse numai ntr-o celula activa n care se gaseste cursorul de inserare. Pe
masura introducerii datelor, acestea sunt afisate att n celula, n dreptul punctului de nserare, ct si n bara
de formule situata deasupra denumirii coloanelor. Datele pot fi introduse si n bara de formule, unde apare cursorul
de nserare. n caseta de denumire apare numele celulei n care se introduc datele:

La utilizarea barei de formule, n partea stnga, ntre caseta de denumire si bara de formule vor aparea
trei casete:
- caseta Cancel anuleaza operatia de introducere a datelor;
- caseta de validare care contine simbolul de marcare, va introduce continutul barei
de formule n celula activa;
- caseta Function Wizard da posibilitatea introducerii de functii sau
formule direct n celula activa.

Introducerea de text

Textul introdus n celula poate fi format din caractere alfanumerice si anume litere, cifre si simboluri.
Lungimea maxima a textului este de 255 caractere. Daca latimea celulei nu o permite, caracterele nu vor fi afisate
n celula respectiva, dar aceasta nu nseamna ca ele s-au pierdut. Datele pot fi afisate fie modificnd
dimensiunea coloanei n care se gaseste celula, fie formatnd celula respectiva astfel nct textul sa fie
mpartit n mai multe linii afisate ntr-o singura celula.
 Calcul tabelar 6

Excel aliniaza caracterele alfanumerice la stnga n celula.

Daca se doreste introducerea unui numar care sa fie interpretat ca text, de exemplu un cod postal sau
un cod numeric personal, se introduce naintea numelui un apostrof. De exemplu, 123456 va fi nregistrar ca
numar iar 123456 ca text. Acest artificiu se utilizeaza atunci cnd cifrele respective nu trebuie sa fie utilizate n
calcule.
O alta metoda de a introduce numere care sa fie considerate ca text consta n utilizarea functiei
TEXT(). Functia lasa utilizatorul sa introduca numarul ntr-un format specificat, dupa care converteste
numarul n text.

Utilizarea functiilor AutoComplete si Pick From List

Excel ncearca sa vina n ntmpinarea utilizatorilor cu o serie de functii care sa faciliteze
introducerea datelor, n special a celor care se repeta n interiorul unei coloane. Experienta a dovedit faptul
ca sunt numeroase cazurile n care n aceeasi coloane se introduc aceleasi date. Doua din aceste functii sunt
AutoComplete (completare automata) si Pick From List (selectare din lista).
AutoComplete face mai rapida introducerea elementelor de text care se repeta. Este suficienta
introducerea unui text o singura data n aceeasi coloana. La oricare din urmatoarele aparitii ale acestei
valori n respectiva coloana, este suficienta tastarea primelor litere, programul Excel completnd restul.
Validarea valorii se face apasnd tasta ENTER. Daca primele litere coincid, dar restul sunt diferite, se continua
introducerea noului text.
Functia Pick From List afiseaza o lista cu toate valorile articolelor de tip text care au fost deja
introduse n coloana respectiva, asigurnd corectitudinea datelor prin evitarea erorilor ce ar putea apare la
tastarea repetata a aceluiasi element de text si, evident, marirea vitezei de introducere a datelor prin evitarea
tastarii datelor deja introduse.
Pentru introducerea datelor folosind functia Pick From List se parcurg urmatoarele operatii.

1. Se selecteaz` celula [n care se va

introduce o valoare de tip text;
2. Se execut` clic cu butonul drept al mouse-
lui;
3. este afi]at meniul de comenzi rapide
din figura al`turat`;
4. Se selecteaz` comanda Pick From
List
5. Programul Excel va afi]a lista
valorilor deja introduse [n acea coloan`
o singur` dat`, list` situat` sub celula activ`;
6. Se selecteaz` valoarea din list` care trebuie
introdus` [n celula activ`;
7. Celula va fi completat` cu valoarea
selectat`.

Introducerea de numere

Datele numerice sunt valori constante si pot fi introduse ca numere ntregi (123), numere zecimale
(123,45), valori notate n sistemul stiintific utilizat pentru reprezentarea numerelor cu foarte multe cifre
(1.12E+08), numere fractionare (2/3).
Daca, dupa introducerea unui numar ntr-o celula, n aceasta apare #####, latimea coloanei curente
este prea mica pentru a cuprinde numarul n ntregime si trebuie modificata.
 Calcul tabelar 7

Pentru introducerea unei frac\ii se scrie num`rul

[ntreg urmat de un spa\iu ]i de frac\ia respectiv`.
{n bara de formule va fi afi]at` valoare num`rului
[n format zecimal, rezultatul fiind un num`r ce poate
fi utilizat [n

Introducerea datei calendaristice si a orei.

Cnd se introduce o data calendaristica sau o ora, Excel converteste datele ntr-un numar serial pentru
data astfel nct sa poata efectua calcule pe baza acestor tipuri de date, de exemplu, se poate calcula numarul
de zile care au trecut ntre doua date. n celula, informatia este afisata n formatul uzual, ales de utilizator..
Daca data a fost introdusa corect, cu un format de data recunoscut de Excel, ea va fi aliniata la dreapta, ca un
numar. n cazul n care Excel nu recunoaste valoarea introdusa ca o data calendaristica, o va alinia la
stnga, ca un text.

Introducerea formulelor

Una din functiile pentru care Excel este att de solicitat este capacitatea de a calcula valori cu ajutorul
formulelor. Acestea pot fi simple, cum ar fi adunarea unor elemente situate pe o linie sau pe o coloana sau
complexe, cum ar fi functiile statistice sau economice. Excel recunoaste o formula dintr-o celula daca intrarea
ncepe cu semnul egal (=), cu semnul plus
(+) sau cu semnul minus (-). Daca se neglijeaza ntroducerea acestor semne n fata referintei la o celula, Excel va
interpreta aceasta referinta ca text.
Pe masura ce formula este introdusa, att bara de formule ct si celula activa vor afisa formula.
Dupa ce formula este scrisa n ntregime si validata prin apasarea tastei ENTER , celula activa va afisa
rezultatul formulei iar bara pentru formule formula.
Acest fapt dovedeste utilitatea introducerii barei pentru formule deoarece o celula nu putea afisa n
acelasi timp si rezultatul si formula ce a condus la acel rezultat.

Introducerea unei serii de text, numere si date calendaristice

n activitatea curenta trebuie, adesea, sa se introduca n foile de calcul Excel serii alcatuie din date
calendaristice, numere si text, operatie destul de anevoioasa. Functia AutoFill completeaza automat un
domeniu de celule cu serii.
Pentru a crea o serie de nregistrari exista mai multe moduri de lucru:

1. Se utilizeaza mouse-ul pentru a trace marcajul

functiei AutoFill (reprezentat de patratul negru
situat n coltul dreapta-jos a celulei active sau a
domeniului selectat) [n directia n care se va
completa seria de numere, text sau date
calendaristice.
marcajul 2. Din meniul EDIT se alege optiunea Fill, Series
func\iei

Excel recunoaste nregistrari cu text obisnuite, cum ar fi prescurtarile pentru luni, trimestre, zile ale
saptamnii, denumirea lunilor, dupa cum se poate vedea n figurile de mai jos:
 Calcul tabelar 8

Pentru a completa un domeniu de celule cu nregistrari de text se procedeaza astfel:

1. Se selecteaza prima celula care contine data care constituie prima data din serie;
2. Se trage marcajul functiei AutoFill asupra domeniului de celule adiacente unde se doreste
completarea seriei cu butonul mouse-lui apasat;
3. La eliberarea butonului mouse-lui celulele selectate vor fi completate cu nregistrarile de
text corespunzatoare.

Se poate introduce o serie de numere care cresc cu pasul 1 sau cu un pas specificat de utilizator
procednd astfel:
1. Se tasteaza numarul de pornire al seriei n prima celula a domeniului. Daca pasul de crestere
sau de descrestere este diferit de 1, se mai introduce o valoare n celula adiacenta, astfel
nct functia AutoFille sa poata calcula pasul;
2. Se selecteaza domeniul unde se vor introduce valorile seriei;
3. Se trage, cu butonul mouse-lui pozitionat pe marcajul functiei AutoFill deasupra
domeniului de celule adiacente n care se va gasi seria;
4. Atunci cnd se elibereaza butonul mouse-lui, domeniul de celule selectate va fi completat cu
datele seriei.

Pentru a se introduce o serfie de date calendaristice se procedeaza n acelasi mod ca si la seriile

numerice.

Introducerea seriilor de numere sau date se efectueaza alegnd optiunile EDIT - Fill - Series. Este
afisata cutia de dialog Series :

se introduce n prima
celula un numar sau o data
calendaristica
se selecteaza zona ce
urmeaza a fi completata
se selecteaza comanda
EDIT - Fill - Series
caseta de dialog Series va fi
afisata

se seteaza optiunea Rows sau Columns n functie de zona ce se va completa

se marcheaza caseta Trend daca se doreste ca valorile sa aiba o crestere lineara sau exponentiala
se completeaza optiunile Type
Linear - adauga valoarea Step Value la numarul anterior din serie
Growth - multiplica cu valoarea Step Value numarul anterior din serie
Date - cresterea se aplica zilelor, lunilor sau anilor
AutoFill - se creaza automat serii
se introduce valoare Step Value (constanta ce se va adauga la valorile seriei, de la celula la celula);
poate fi un numar pozitiv sau negativ
se introduce Stop Value pentru cazul n care nu a fost limitat exact zona n care este generata seria
 Calcul tabelar 9

n cazul n care n zona Type a fost marcata optiunea Date, se activeaza zona
Date unit, unde trebuie marcata una din otiunile:
Day
Weekday care furnizeaza doar zilele de lucru ale saptamnii, fara
Saturday (smbata) si Sunday (duminica)
Month
Year
se selecteaa optiunea OK

Cu toate ca listele predefinite n Excel acopera o serie larga de domenii, poate aparea necesitatea
folosirii listelor personalizate. Aceasta necesitate este cu att mai mare cu ct situatiile elaborate nu pot utiliza
seriile n limba engleza, ci este necesara utilizarea limbii romne. Dupa crearea unei astfel de liste ea ntra n
listele utilizate de functia AutoFill si poate fi utilizata oricnd.
Pentru a crea o lista personalizata se parcurg urmatorii pasi:
1. din meniul TOOLS se alege optiunea Options;
2. se apasa butonul Custom List care va deschide o caseta de dialog care este prezentata n figura
de mai jos;
3. se selecteaza optiunea NEW LIST (Lista noua) din zona Custom list. n aceeasi zona
sunt afisate toate seriile introduse de utilizator pna n momentul respectiv;

4. In zona List entries se introduc

elementele listei utiliznd ca
separator apasarea tastei ENTER.
Modificarea sau stergerea se face
ca n orice procesor de texte;
5. Pentru ca lista introdusa n zona List
entries sa fie adaugata n zona
Custom list se apasa butonul ADD;
6. Dupa ce lista apare [n zona
Custom list se apasa butonul OK.

Daca elementele listei sunt deja introduse n celulele foii de calcul, se selecteaza celulele continnd
lista respectiva si se parcurg pasii prezentati n cazul introducerii elementelor listei, numai ca,de data
aceasta domeniul selectat va aparea n zona Import list from cels. Dupa apasarea butonului Import elementele
listei se vor afla att n zona List entries ct si n zona Custom list. Se apasa butonul Ok.
Listele se pot utiliza si n alte foi de calcul deoarece sunt pastrate n Excel.
Daca Excel nu recunoaste modul corect pentru introducerea valorilor seriei, functia
AutoFill copiaza celulele selectate n ntreg domeniul.

Operatii de cautare sau nlocuire n foaia de calcul

Daca trebuie modificate date sau formule exista comenzi care dau posibilitatea de a gasi text, numere
sau formule din ntreaga foaie de calcul si de a le nlocui cu altele, corecte. Aceste comenzi se gasesc n meniul
EDIT si sunt Find si Replace. Pentru a cauta un
text sau o anumita valoare cu comanda Find se procedeaza astfel:
1. se selecteaza celulele n care se va desfasura cautarea. Pentru o cautare n ntreaga foaie de
calcul se va selecta o singura celula;
 Calcul tabelar 10

2. n care se va desfasura cautarea. Pentru o cautare n ntreaga foaie de calcul se va selecta o

singura celula;
3. din meniul EDIT se selecteaza comanda Find pentru a afisa caseta de dialog
Find
n zona Find What - se
introduce textul cautat
n caseta derulanta Look In

c`utarea se
face [n
formu le,
valori sau

Marcajul casetei de validare Find Entire Cells Only are ca efect cautarea celulelor care contin
exact ceea ce s-a tastat n zona Find What. Daca aceasta caseta nu este marcata pot fi gasite si celule care
include textul introdus printre alte informatii.
n lista Search se selecteaza directia de cautare a textului:
o By Rows dupa linii ncepnd cu celula curenta;
o By Columns dupa coloane ncepnd cu celula curent.
Caseta de validare Match case va fi marcata daca se doreste distinctie ntre caracterele mici si
mari, cautarea urmarind succesiunea de litere mari si mici din zona Find What.
Apasarea butonului Find Next are ca efect selectarea primei aparitii (urmatoarei aparitii) a textului
introdus.
Comanda Find nu poate fi utilizata mpreuna cu operatori de comparare (<, =, >) dar poate utiliza
caractere de nume globale (wildcard) si anume * si ?.
Comanda Replace este similara comenzii Find pentru ca permite localizarea anumitor caractere n foaia de
calcul, dar, n plus, ea poate nlocui aceste valori cu alte date.
Aceasta comanda poate fi lansata n doua moduri: selectnd-o din caseta de dialog
Find prin apasarea butonului Replace sau alegnd optiunea Replace din meniul EDIT.

Semnificatia listelor,
butoanelor cumune cu caseta de
dialog Find este aceeasi.
n caseta de text Replace se
introduc caracterele ce vor
nlocui caracterele tastate n caseta
Find What

Butonul Replace nlocuieste caracterele din celula activa cu cele specificate n caseta de text
Replace With;
Butonul Replace All nlocuieste toate aparitiile caracterelor cautate cu cele indicate n caseta de text
Replace With. Optiunea Replace All trebuie utilizata cu grija deoarece rezultatele ar putea sa nu coincida cu
asteptarile utilizatorului. Este mai indicat sa se utilizeze succesiunea de apasari de butoane Find Next si Replace.
Stergerea continutului celulelor
Stergerea continutului celulelor se poate executa astfel :
se selecteaza celula sau domeniul de celule si se apasa tasta Del - valabila numai pentru
continut, nu si pentru formatarea celulei respective
se selecteza celula sau domeniul de celule, se selecteaza comanda Clear din meniul Edit care va
afisa meniul respectiv :
All - sterge totul din celula, inclusiv formatarea si notele
Formats elimina doar formatarea
Contents - sterge continutul, neschimbnd notele si formatul
 Calcul tabelar 11

Comments va sterge
comentariile din celula sau
domeniul selectat

se face clic pe butonul drept al mouse-lui si se alege optiunea Clear Contens

Copierea datelor din foile de calcul

Copierea datelor se realizeaza n mai multe moduri.

1. Folosirea metodei de copiere drag-and-drop (tragere-si-eliberare)

(a) se selecteaza domeniul de celule ce va fi copiat;

(b) se plaseaza indicatorul mouse-lui pe chenarul domeniului selectat;
(c) tinnd apasata tasta CTRL se executa clic pe zona selectata si se trage mouse-ul spre
noua pozitie. Cursorul mouse-lui are un semn + la copiere. Pe masura mutarii
cursorului mouse-lui pe ecran apare un chenar dreptunghiular de dimensiunea zonei
selectate, iar ntr-un chenar separat Excel indica pozitia n care se afla chenarul n
momentul deplasarii;
(d) atunci cnd chenarul ajunge n noua pozitie se elibereaza butonul mouse- lui iar datele vor
aparea copiate n noua pozitie.

2. Folosirea metodei Copy and Paste

(a) se selecteaza domeniul de celule ce va fi copiat;
(b) din meniul EDIT se alege optiunea de meniu Copy sau din bara de unelte standard se

selecteaza butonul Copy sau executati clic pe butonul drept al mouse-lui si din
meniul de comenzi rapide afisat se alege comanda Copy . n
acest moment portiunea selectata este depusa ntr-o memorie temporara (Clipboard) la
care au acces toate aplicatiile care ruleaza sub Windows. Aceasta memorie temporara
se utilizeaza pentru schimbul de date ntre diferite aplicatii;
(c) domeniul selectat va fi nconjurat cu un marcaj cu efecte de animatie. n bara de stare se
solicita indicarea pozitiei n care vor fi copiate datele;
(d) se selecteaza o celula care constituie extremitatea stnga sus a zonei n care va fi depusa
copia;
(e) din meniul EDIT se alege optiunea Paste
sau din bara de unelte standard se face clic pe butonul
avnd pictograma , sau, dupa clicul pe butonul drept al mouse-lui, din meniul de comenzi
rapide se alege optiunea Paste.

Copierea formatarilor
Utilizarea copierii formatelor se executa atunci cnd se doreste copierea formatarilor de celule de la un
domeniu la altul.
Pentru a realiza aceasta functie se procedeaza astfel:
(a) se selecteaza domeniul de celule care contine formatarea ce urmeaza a fi copiata;
(b) se executa clic pe butonul Format Painter
 Calcul tabelar 12

(c) se selecteaza domeniul n care se va aplica formatarea;

(d) la eliberarea butonului mouse-lui formatarile vor fi copiate.

Mutarea datelor din foile de calcul

Mutarea datelor se realizeaza n mai multe moduri.

3. Folosirea metodei de copiere drag-and-drop (tragere-si-eliberare)

(a) se selecteaza domeniul de celule ce va fi copiat;

(b) se plaseaza indicatorul mouse-lui pe chenarul domeniului selectat;
(c) se executa clic pe zona selectata si se trage mouse-ul spre noua pozitie. Pe masura
mutarii cursorului mouse-lui pe ecran apare un chenar dreptunghiular de
dimensiunea zonei selectate, iar ntr-un chenar separat Excel indica pozitia n care se afla
chenarul n momentul deplasarii;
(d) atunci cnd chenarul ajunge n noua pozitie se elibereaza butonul mouse- lui iar datele vor
aparea mutate n noua pozitie.

4. Folosirea metodei Cut and Paste

(a) se selecteaza domeniul de celule ce va fi copiat;
(b) din meniul EDIT se alege optiunea de meniu Cut sau din bara de unelte standard se

selecteaza butonul Cut sau executati clic pe butonul drept al mouse-lui si din
meniul de comenzi rapide afisat se alege comanda Cut . n
acest moment portiunea selectata este depusa ntr-o memorie temporara (Clipboard) la
care au acces toate aplicatiile care ruleaza sub Windows;
(c) domeniul selectat va fi nconjurat cu un marcaj cu efecte de animatie. n bara de stare se
solicita indicarea pozitie n care vor fi copiate datele;
(d) se selecteaza o celula care constituie extremitatea stnga sus a zonei n care va fi depusa
copia;
(e) din meniul EDIT se alege optiunea Paste
sau din bara de unelte standard se face clic pe butonul
avnd pictograma , sau, dupa clicul pe butonul drept al mouse-lui, din meniul de comenzi
rapide se alege optiunea Paste.
Trebuie tinut seama de faptul ca, atunci cnd se copiaza o formula de lucru, Excel actualizeaza
referintele la celule dar atunci cnd se copiaza o formula referintele nu vor fi modificate.

Editarea si formatarea foii de calcul

Stergerea si inserarea celulelor, liniilor si coloanelor

Stergerea celulelor liniilor sau coloanelor se executa cu ajutorul comenzii Delete din meniul EDIT.
Comanda este utila n cazul reorganizarii foii de calcul, pentru ca aceasta sa capete un aspect ct mai estetic
si functional. Aceasta comanda nu sterge continutul, ci sterge complet celula din foaia de calcul. Dupa
stergere, celelalte celule sunt deplasate n mod automat pentru a nu lasa goluri n foaia de calcul.
Daca sunt selectate linii sau coloane n vederea stergerii, acestea vor fi sterse fara a fi afisata cutia de
dialog Delete . In cazul n care sunt selectate celule, va apare cutia de dialog Delete pentru a selecta directia
de deplasare a celulelor ramase dupa operatia de stergere.
 Calcul tabelar 13

Shift Cells Left - deplasare spre stnga

(celulele din dreapta celor sterse vor fi deplasate
spre stnga)
Shift Cells Up - deplasare n sus
Entire Row - sterge toate liniile care contin celulele
selectate
Entire Column - sterge toate coloanele care contin
celulele selectate

Inserarea de linii si coloane se face pentru a face loc

unor noi date n foaia de calcul si pentru aceasta se procedeaz`
astfel :
se selecteaza celula unde se dore]te inserarea;
se selecteaza comanda Cels din meniul INSERT;
se alege directia de deplasare a celulelor selectare;
se selecteaza OK.

O alta modalitate de a insera linii sau coloane consta n

selectarea de celule n liniile sau coloanele unde se
doreste inserarea si alegerea, din meniul INSERT a optiunilor
Rows sau Columns

Trebuie avut n vedere la utilizarea optiunilor de meniu Delete si Insert din meniul EDIT ca actiunea
lor afecteaza ntreaga foaie de calcul. Daca o formula acontine o referire la o celula care a fost stearsa, celula care
contine formula va avea valoarea de eroare #REF!. n acest caz, fie se modifica formula, fie se apeleaza functia
Undo imediat dupa efectuarea stergerii.

Formatarea liniilor si coloanelor

Ajustarile de acest tip permit vizualizarea mai multor informatii n cadrul aceleasi pagini sau
ascunderea unor date confidentiale. Modalitati de modificare a dimensiunii:
1. Se selecteaza coloana a carei dimensiune va fi modificatta. Se trage marginea coloanei n directia solicitata,
atunci cnd cursorul mouse-lui se transforma ntr-o sageata orizontala cu doua capete. Selectarea se face
n zona antetelor de coloane.

2. Se selecteaza coloanele a caror

latime se va modifica, iar apoi se
alege comanda Column din
meniul Format. Optiunea
Standard Width permite ca
latimea coloanelor care au fost
selectate sa fie cea
implicita.

Latimea se modifica cu optiunea Width din meniul

care apare.
 Calcul tabelar 14

Optiunea AutoFit Selection se alege pentru ca dimensiunea coloanei sa aiba ca referinta celula cu
cel mai mare continut din selectia realizata.
3. Se deplaseaza cursorul mouse-lui sub antetul liniei selectate n vederea modificarii dimensiunii.
Cursorul se va transforma ntr-o sageata verticala prevazuta cu sageti la ambele capete. Se trage de
marginea mouse-lui n directia dorita (sus sau jos) pna cnd ilnia ajunge la dimensiunea necesara.
4. Ascunderea coloanelor/liniilor se realizeaza prin selectarea coloanei/liniei ce urmeaza a fi ascunsa, selectarea
comenzii Format, Column, Hide. Coloana/linia va dispare din foaia de calcul, dar coloanele/liniile ramase
nu se renumeroteaza, iar ntre cele doua coloane/linii vecine apare o linie ngrosata. Pentru a face din
nou o coloana/linie vizibila se selecteaza coloanele/liniile nvecinate si apoi se selecteaza comanda
Format - Column - Unhide.

Utilizarea stilurilor

Stilurile sunt colectii de formate carora le este atasat un nume.

Utilizarea stilurilor permite reformatarea simpla a foii de calcul. Se pot crea stiluri pentru antete,
titluri.
Exista mai multe modalitati de creare a stilurilor.
Crearea unui stil dupa exemplu se utilizeaza n cazul n care un element al foii de calcul contine
formate care vor fi asociate unui stil. Aceasta metoda, numita stil dupa exemplu este mult mai usor de aplicat
iar rezultatele pot fi vazute nainte de aplicarea stilului respectiv.

Etape de parcurs pentru crearea unui stil dupa

exemplu prin intermediul comenzilor din meniu:
1. se selecteaza celula sau domeniul care
cuprinde formate ce se vor asocia stilului;
2. se alege din meniul FORMAT optiunea
Style;
3. este afisata caseta de dialog Style;
4. n lista Style name adaugati numele pe care-l va
purta noul stil;
5. se apasa butonul OK.

Se observa ca n zona Style includes se afiseaza o descriere a formatelor din celula selectata.
Crearea unui stil prin definirea sa se realizeaza apelnd tot la optiunea Style din meniul FORMAT,
introducnd un nume n lista Style Name si apasnd butonul Modify. Va fi afisata caseta de dialog Format Cells.
Prin selectarea functiilor si optiunilor corespunzatoare se realizeaza formatele pentru stilul creat. La terminarea
selectarilor se apasa butonul OK.
Exista si posibilitatea importarii stilurilor create n alte foi de calcul prin procedeul fuziune
(merging).
Pentru aceasta se procedeaza astfel:
1. se deschid ambele registre, activnd registrul n care se vor importa stiluri;
2. se alege optiunea de meniu Style din meniul FORMAT;
3. din caseta de dialog Style se selecteaza butonul Merge.
 Calcul tabelar 15

4. din caseta de dialog

Merge Styles se selcteaz`
registrul surs` care con\ine
stilurile ca urmeaz` a fi
copiate

Adaugarea sabloanelor, culorilor si chenarelor

Adaugarea nuantelor, culorilor, sabloanelor si chenarelor creaza un aspect profesional deosebit foii de calcul.

Dupa selectarea celulei careia i se

aplica sablonul, se alege comanda
Cells din meniul
FORMAT cu optiunea Patterns. Din
paleta de culori existenta Colors se
selecteaza culoarea. Din lista Patterns
se alege un sablon

Pentru un sablon colorat se alege

culoarea de fundal din lista Patterns.
n acest fel se pot vizualiza
esantioanele de culori si sabloane
nainte ca acestea sa fie aplicate
celulelor selectate.

n zona Sample a casetei de dialog Format Cells se afiseaza sablonul realizat.

.

Aceleasi efecte se pot realiza utiliznd

butoanele cu pictograme din bara de formatare. Daca
butoanele nu exista sunt trase din bara de instrument
Format utiliznd optiunea Customise din meniul
TOOLS.

Uneori este necesara scoaterea n

evidenta a datelor mai semni- ficative,
iar acest lucru se realizeaza cu
ajutorul chenarelor pentru celulele
respective. Pentru a spori
atractivitatea prezentarii se pot
adauga si nuante de gri sau diferite
culori. Cu ajutorul aceleasi optiuni de
meniu FORMAT - Cells, dar cu
comanda Border se pot plasa chenare
n jurul celulelor sau zonelor de
celule selectate.
 Calcul tabelar 16

Din grupul Line se pot selecta stilul si culoarea linie care constituie chenarul , iar n zona Presents se
poate selecta modul de aplivcare a chenatului (exterior sau interior).

Formatarea prin intermediul comenzii AutoFomat.

Prin intermediul functiei AutoFormat se pot aplica formate predefinite etichetelor, fundalurilor,
liniilor, fonturi, aliniamente, latimi si naltini de celule, cmpurilor care contin sume precum si altor elemente
dintr-o foaie de calcul.
Pentru a mbunatati aspectul foii de calcul:
se selectreaza portiunea al carui aspect se va mbunatati ;
se selecteaza din bara de meniuri optiunea FORMAT, iar meniul acestuia va fi activat;
din acest meniu se selecteaza optiunea AutoFormat;
va fi afisata o caseta de dialog

prin apasarea butonului Options se afiseaza Formats to Apply;

dupa terminarea selectiei se apasa butonul OK.

Daca n urma formatarii nu se obtin efectele dorite se recomanda crearea propriilor stiluri de formatare a
tabelelor sau a liniilor si coloanelor din cadrul acestora.

nserarea si stergerea foilor

Fiecare registru creat n Excel contine 16 foi de calcul, dar se pot adauga foi de calcul suplimentare sau se
pot sterge foile de aclcul care nu mai sunt necesare.
nserarea foilor de calcul se face n fata foii de calcul curente. Pentru a nsera o foaie de calcul se
selecteaza foia din dreapta fata de pozitia n care urmeaza sa apara noua foaie de calcul si apoi, din
meniul INSERT se alege optiunea Worksheet

sau functia Worhsheet din bara de formatare .

Excel i va da o denumire Sheetn, unde n este numarul foii de calcul si o va activa.
Stergerea foilor de calcul se face activnd foaia resepctiva si apoi, din meniul EDIT
se alege optiunea Delete sheet . Foaia activa va fi stearsa.
 Calcul tabelar 17

Pentru mutarea foilor de calcul n vederea rearanjarii foilor n cadrul registrului se utilizeaza metoda
drag-and-drop. Se executa clic pe foaia de calcul ce urmeaza a fi mutata si cu butonul mouse-lui ocupat se trage
foaia n noua pozitie. La eliberarea butonului mouse-lui foia de calcul se va afla n noua pozitie.

Redenumirea foilor de calcul se face prin executarea unui

dublu clic, dup` care este posibil` modificarea denumirii sale.
Efectund un clic cu butonul drept al mouse-ului pe numele
foii de calcul respective este afi]at meniul al`turat.
Selectarea op\iunii Rename permite modificarea
denumirii foii de calcul [n aceea]i manier` ca ]i cea
descris` mai sus.
.
Protejarea foilor si registrelor de calcul

Protectia celulelor este o

caracteristica care previne accesul
neutorizat la date si formule.
Protectia celulelor interzice afisarea
continutu- lui lor n bara de formule.

Se selecteaza celula sau grupul de celule care urmeaza a fi protejata, se selecteaza Cells din
meniul FORMAT si apoi optiunea Protection. Se deselecteaza Locked pentru a permite modificarea celuleor
selectate, sau se marcheaza optiunea Hidden pentru ca continutul celulelor sa nu apara n bara de meniuri
Protectia sau ascunderea celulelor sau a domeniilor selectate nu este efectiva dect daca este protejata
ntreaga foaie de calcul.

Protectia foilor de calcul se realizeaza prin

selectarea comenzii Protection din meniul
TOOLS, cu optiunea Prtotect Sheet.
n zona Protect worksheet for se
stabileste categoria de obiecte carora le va fi
aplicata protectia: Contents
(continut), Objects (obiecte) sau
Scenarios (scenarii). Parola
este optionala.

Continutul celulelor si obiectele protejate nu pot fi mutate, dimensionate sau formatate.

Protejarea continutului celulelor nu va permite utilizatorului modificarea dect daca celula respectiva este
formatata ca deblocata.
Protejarea scenariilor previne modificarea seturilor de date.
n cazul utilizarii parolei se va cere rescrierea ei pentru verificare. Trebuie tinut cont de faptul ca se
ia n considerare succesiunea de litere mari si mici din parola. Dupa protejarea unei foi, o parte din
meniurile Excel sunt dezactivate. Ramn active comenzile care afecteaza elementele neprotejate.
 Calcul tabelar 18

Cteva reguli pentru alegerea parolelor:

nu se utilizeazai parole usor de intuit (numele propriu sau al membrilor familiei);
nu se lipeste pe calculator o hrtie cu parolele utilizate n diferite aplicatii;
este bine ca parolele utilizate sa fie notate ntr-un carnet care sa nu fie la ndemna oricui;
periodic, este indicata schimbarea parolelor.

Formatare a Pentru protejarea ntregului

registru se alege optiunea Protect
numerelor, textului Workbook din meniul TOOLS. In caseta
si datelor de text Password se poate introduce
parola.
calendarist ice
In cazul protectiei registrului se poate
alege una din optiunile: Structure sau
Formatarea Windows
numerelor

Modul cum numerele sunt afisate pe ecran este controlat de formatarea numerica. Excel pune la
dispozitia utilizatorului formate numerice predefinite sau acesta si
poate personaliza formatele cu caracterele si simbolurile specificate, cu precizia zecimala necesara si cu una
din cele 16 culori disponibile. Daca o celula contine caracterul # nseamna ca aceasta nu are latimea
suficienta pentru afisarea numarului conform formatarii specificate.
ntre valorile afisate pe ecran si cele cu care se efectueaza calcule pot fi diferente lucru care conduce
la discrepante si la erori.

Pentru a asigura
consecventa ntregii foi de calcul
si a avea certitudinea ca
n toata foaia de calcul
numerele afisate sunt identice
cu cele utilizate n calcul se
utilizeaza comanda
Options din meniul
TOOLS cu optiunea
Calculation.
In caseta de validare se
marcheaza optiunea
Precision as Displayed. La
apasarea butonului OK
utilizatorul este avertizat ca toate
constantele din foaia de calcul
vor fi rotunjite astfel nct
sa se ncadreze n
formatul celulelor.
 Calcul tabelar 19

Bara de instrumente de formatare are [n

componen\` cteva butoane care permit o
formatare rapid` a numerelor. Pentru
a face formatarea necesar` mai [nti
este selectat` celula sau domeniul care va
fi formatat. Se execut` clic pe butonul
corespunz`tor format`rii dorite.

Pentru aplicarea formatelor numerice mai elaborate se procedeaza astfel:

1. se selcteaza celula sau domeniul unde se aplica formatarea
2. din meniul FORMAT se alege optiunea Cells care are ca efect afisarea casetei de dialog Format Cells
din care se apasa pe butonul Number.
Din caseta Category se
selecteaza tipul numarului. Formatul
General, utilizat
implicit, nu are specificat nici un
format.
La selectarea optiunii
Number :

se specifica numarul de zecimale (Decimal places), separatorul de mii si modul de reprezentare al

numerelor negative.

Tipul moneda (Currency) Tip contabilitate (Accounting) Tipul fractie

Tipul procent ]i
]tiin\ific

Tipul moneda: se precizeaza numarul de zecimale, simbolul monedei ales dintr-o lista cu monede si
reprezentarea numerelor negative (aleasa dintr-o lista)
Tip contabilitate: se precizeaza numarul de zecimale si simbolul monedei
Tip procent: se precizeaza numarul de zecimala
Tip fractie: se alege tipul fractiei dintr-o lista.

Tip special Tip Custom

Tipul Custom dac` un format
existent
corespun- de dezideratelor
utilizatorului, acesta poate fi selectat
din lista
 Calcul tabelar 20

Formatarea numerelor cu ajutorul meniului Style

Pentru a aplica unul din
formatele numerice care sunt
predefinite si
considerate drept stiluri, se
selecteaza celulele care
trebuie formatate si din
meniul FORMAT se
selecteaza optiunea Style.
Va aparea caseta de dialog
Style care [n lista
Style name are
cteva variante de
formatari prestabilite.

Comma Adauga doua zecimale si introduce virgula n calitate de separator de

mii
Comma(0) Rotunjeste zecimalele si introduce virgula n calitate de separator de
mii
Currency Adauga semn de dolar si doua zecimale. Introduce virgula ca separator de
mii
Currency(0) Adauga semn de dolar si rotunjeste zecimalele, introduce virgula ca
separator de mii
Normal Aplica stilul care defineste formatarea numerica normala sau prestabilita
Percent nmulteste numarul cu 100 si adauga simbolul de procent
Formatarea textului
Windows incorporeaza tehnologia TrueType prin intermediul careia caracterele tiparite la
imprimanta vor avea un aspect identic cu cele de pe ecran, indiferent de tipul de imprimanta utilizat la
imprimare. Cu fonturile True Type se pot genera caractere de diverse tipuri, dimensiuni. In cutia de dialog
Format Cell din meniul Format, fonturile respective apar precedate de catacterele TT.
Pentru a modifica textul introdus ntr-o celula se poate utiliza o formatare rapida alegnd
butoanele care se refera la formatarea textului din bara de unelete de formatare, dupa ce a fost selectata zona
unde se aplica formatarea:
Din lista de fonturi se alege fontul
dorit. Dimenziune este selectata
dintr-o lista de dimensiuni iar
butoanele Aldin, Cursiv si
Subliniere sunt butoane de
activare/dezactivare a stilului sau
efectului respectiv.

Formatarea completa si elaborata a textulului se realizeaza astfel:

 Calcul tabelar 21

1. se selecteaza zona ce urmeaza a fi selectata;

2. din meniul FORMAT se alege optiunea Cells care afiseaza caseta de dialog
Format Cells;

3. se selecteaza butonul
Font;
4. din lista Font se alege fontul
dorit;
5. din lista Font Style se
alege stilul fontului;
6. din lista Size se alege
dimensiunea
caracterelor exprimata n
puncte;
7. efectul de subliniere se
selecteaza din lista
Underline: None (fara
subliniere), Single
(simpla), Double (dubla),
Single Accounting sau
Double Accounting.

8. culorile se selecteaza din lista Color; daca se utilizeaza o imprimanta alb-negru se selecteaza valoarea
Automati;c
9. din grupul Effects se poate marca orice combinatie a optiunilor: strikethrough
(taiere cu o linie), Superscript (exponent) sau Subscript (indice);
10. n caseta Preview se poate analiza aspectul selectiilor alese.;
11. se apasa butonul OK.

Alinierea si rotirea textului si a numereleor

Intr-o celula neformatata, textul este aliniat la marginea din stnga, iar numerele la marginea din
dreapta.
Pentru a da documentului Excel un aspect mai estetic, n functie de necesitati, valorile si textul
pot fi aliniate la dreapta, la stnga sau pot fi centrate.
Rapid, se pot alege pentru alinierea zonelor selectate
unul din butoanele din bara de formatare prezentate
al`turat.

Pentru a alinia continutul celulelor utiliznd optiunea Cells din meniul FORMAT, se executa
urmatoarele operatii :
se selecteaza celula sau zona de formatat;
se selecteaza optiunea Cells din meniul FORMAT ;
se selecteaza optiunea Alignment;

Calcul tabelar 22

din lista Horizontal se pot

alege optiunile:
General - alinierea textului la
stnga si numerele la dreapta; Left
- alinierea continutlui la
stnga;
Center - centrarea valorilor din
celule;
Right - alinierea continutului la
dreapta;
Fill - completarea celulei cu copii
ale continutului initial; Justify -
alinierea continutului la ambele margini;
Center across selection -
centrarea continutului unei celule
n cadrul celulelor selectate.

din lista Vertical se pot alege optiunile:

Top - alinierea la marginea superioara;
Bottom - alinierea continutului la marginea inferioara;
Center - centrarea continutului pe verticala ntre marginea inferioara si marginea
superioara;
Justify - alinierea continutului la ambele margini.
n zona Orientation - se poate alinia textul astfel nct sa fie plasat pe verticala si citit de sus n jos, sa
fie rotit cu 90 grade n sens invers acelor de ceasornic si sa poata fi citit de sus n jos si invers.
n zona Text control se pot realiza urmatoarele:
Wrap text n cazul n care a fost introdus un text care depaseste dimensiunea
celulei respective, prin acasta optiune Excel este capabil sa l formateze astfel nct sa
formeze un paragraf care sa poata fi afisat n coloana respectiva. n acest scop naltimea
celulei se mareste automat, astfel nct sa poata afisa liniile de text astfel rezultate. Daca se
modifica textul dintr-o astfel de formula, naltimea liniei care contine celula respectiva se va
modifica automat pentri a afisa noul text.;
Shrink to fit dimensiunea caracterelor si spatierea acestora vor fi astfel modificate nct
sa cuprinda textul introdus;
Merge cells concateneaza ntr-o singura zona celulele selectate.
 Utilizarea formulelor

Formulele sunt elementele de baza ale foii de calcul Excel. Ele permit utilizatorului sa efectueze calcule
cu ajutorul formulelor. Formulele sunt folosie la realizarea unor calcule simple, ca de exemplu adunare,
scadere, nmultire, mpartire, dar si la realizarea unor calcule complexe, statistice, stiintifice, economice.
ntr-o formula se pot include valori numerice sau de tip text, operatori aritmetici, de comparare sau de
text, functii, paranteze, referinte si nume.
Dupa modificarea valorilor din celulele care fac parte dintr-o formula, formulele actualizeaza
automat rezultatele n conformitate cu noile date.
In Excel o formula are . de obicei, cel putin trei elemente :
un semn egal - o formula ncepe ntotdeauna cu un semn egal (=), indicndu- se astfel existenta
unor operatii matematice sau a unor functii;
un nume de functie - este o prescurtare pentru o formula mai complicata pe care Excel stie
deja sa o execute (SUM - nsumeaza o serie de numere, AVERAGE - realizeaza media
unei serii de numere etc);
 Calcul tabelar 23

un argument - referintele la celulele aflate ntre paranteze formeaza un argument, acesta

informnd programul Excel unde poate gasi numerele pe care sa le introduca ntr-o functie.
Referintele de celule sunt folosite pentru a accesa continutul uneia sau mai multor celule. Ele permit
utilizarea de valori din diverse parti ale foii de calcul pentru executarea unui anumit calcul.
Argumentul poate fi reprezentat printr-o zona. La specificarea unei zone, se selecteaza
celulele care o formeaza. Introducnd doua puncte (:) ntre doua referinte se indica prima celula din stnga
sus a zonei selectate si apoi ultima din coltul opus (B2:D4)
Cea mai sigura metoda de introducere a referintelor de celula ntr-o formula este prin indicarea celulei
(cu ajutorul mouse-ului). n cazul tastarii manuale a referintelor la celule se pot introduce erori n timp ce prin
indicarea celulelor probabilitatea de a gresi este redusa simtitor.
Se pot include si referinte la date din alte foi de calcul din registrul de calcul. Pentru aceasta se
introduce denumirea foii respective, un semn de exclamare si referinta la celule sau grupuri de celule.
Este bine ca numele functiei sa fie scris cu litere mici, deoarece, Excel va transforma numele functiei n
majusule daca va recunoaste functia respectiva. Daca nu face acest lucru, nseamna ca nu recunoaste functia.
Modalitatea de ncarcare automata (AutoFill) poate, de asemenea, incrementa valori numerice, cu
conditia ca zona selectata initial sa contina doua valori. Copiile vor fi incrementate sau decrementate, de
fiecare data cu diferenta dintre aceste doua valori.
O formula nu trebuie sa includa neaparat un nume de functie. Se poate introduce o formula care
realizeaza operatii aritmetice, operatii cu constante.

Ordinea de efectuare a operatiilor :

evaluarea semnului constantelor;
exponentiale (ridicare la putere sau extragerea radacnilor);
nmultire;
mpartire;
adunare;
scadere.

Daca ntr-o formula sunt doua sau mai multe operatii de acelasi tip, ele vor fi efectuate n
ordine, de la stnga la dreapta (ordine de evaluare).
Ordinea operatiilor poate fi modificata prin utilizarea parantezelor, pentru a indica ce operatii sa fie
executate mai nti.

Formulele din Excel sunt extrem de utile pentru economisirea timpului. Cteodata, nsa, formulele
pot da erori atunci cnd sunt introduse gresit sau cnd se folosesc referiri incorecte la celule.
Pentru a semnala o serie de erori, Excel afiseaza un mesaj de eroare care permite utilizatorului sa
identifice natura erorii si sa corecteze eroarea.
Sunt prezentate n continuare mesajele de eroare si cauzele care le genereaza:

Mesaje de eroare:

#DIV/0! n formula s-a ncercat efectuarea unei mpartiri la zero. Este posibil ca
referintele de celule sa contina valori nule sau zerouri.
#N/A formula se refera la o celula n care nu exista nca nici o valoare. Acest tip de
mesaj avertizeaza faptul ca nu au fost introduse toate valorile necesare.
#NAME? n formula s-a utilizat o denumire pe care Excel nu o recunoaste. Trebuie
verificata existenta acelui nume, daca ortografia este corecta sau daca nu s-
au introdus blancuri. Trebuie verificat daca numele functiei este corect sctis. Nu
se utilizeaza blancuri ntre numele functiei si simbolul de paranteza din stnga.
 Calcul tabelar 24

#NULL! Formula contine o referire care indica o intersectie incorecta de celule, deci
formula indica suprapunerea unor zone - ceea ce este fals.Trebuie verificat daca
referintele de celula sau de domeniu au fost corect introduse.
#NUM! problema care a aparut se refera la un numar, fara a se preciza care anume. n acest
caz trebuie verificat daca argumentul numeric se gaseste n afara domeniului de
definire sau daca functia poate furniza un rezultat cu argumentul introdus.
#REF! formula se refera la o celula inexistenta. Trebuie verificat daca nu au fost sterse
celule, linii sau coloane utilizate n formula respectiva.
#VALUE! exista o eroare n argumentul formulei: valoarea nu este de tipul corespunzator
argumentului.
Cautarea erorilor n fiecare formula este o metoda obositoare si ineficienta. Exista diferite metode de
detectare a erorilor dintre care amintim utilizarea comenzii Go To Special care este un puternic instrument de
detectare si depanare a erorilor din foile de calcul.
Pentru a utiliza acest instrument de depanare a erorilor se procedeaza astfel: din meniul EDIT se
selecteaza optiunea Go To. n partea de jos se afla butonul Special, care apasat, duce la afitarea casetei de
dialog Go To Special.

Gasirea unor erori de tipul #REF! sau

#N/A dintr-o foaie de calcul sau dintr-un
domeniu devine o operatie foarte simpla. Se
selecteaza optiunea Formulas si se deselecteaza
toate casetele de validare., cu excep\ia casetei
Errors.
La depanarea unei foi de calcul este necesara
gasirea celulelor care influenteaza rezultatul
din celula curenta sau care depind de valoarea din
aceasta. Pentru a determina care celule sunt
utilizate n calcule de celula activa se
marcheaza caseta de validare
Precedents.

Marcajul pe caseta de validare Dependents selecteaza celulele care depind de valoarea din celula
activa. Optiunea Direct Only va selecta numai celulele implicate direct
(care influenteaza sau care sunt influentate) iar optiunea All Levels va produce selectarea tuturor celulelor
implicate.
O eroare obisnuita n foile de calcul este introducerea unui numar peste o formula. Pentru a vizualiza
celulele care contin formule si celulele care contin valori, se selecteaza domeniul dorit si se marcheaza una din
casetele de validare Constants sau Formulas.

Auditing este o alta functie utila care

permite detectarea erorilor, care
localizeaza celulele care contin
referiri la celula curenta. Acest
instrument se activeaza selectnd din
meniul EDIT
optiunea Auditing.
 Calcul tabelar 25

Se deschide un submeniu care are optiunile urmatoare:

detectarea predecesorilor va indica celulele incluse n
formula respectiva;

detectarea succesorilor va indica celulele care include o

referire la formula din celula curenta;
vizualizeaza predecesorii formulei cu probleme, lucru care va ajuta
utilizatorul sa detecteze erorile din formule.

Access - Baze de date 1

Baza de date si fisier

Un fisier este un ansamblu de date care poate fi manipulat de mai multi utilizatori ntr- o viziune unica
asupra datelor. Viziunile multiple ar putea fi obtinute prin sortarea datelor, modificarea structurii si regruparea
fisierelor, ceea ce implica modificarea programelor.
O baza de date este un ansamblu de date care se refera la un subiect si poate fi manipulat de mai
multi utilizatori n viziuni diferite asupra datelor.
n principiu, o baza de date regrupeaza un ansamblu de fisiere partajate de utilizatori diferiti, concurenti
si competitivi. Structura acestui ansamblu reclama o descriere riguroasa si laborioasa.

Sistem informatic cu baza de date

Sistemul informatic cu baza de date este format din:
Baza de date
Hardware-ul
Software-ul
Utilizatorii

Baza de date este un sistem de colectii de date ntre care exista o interdependenta logica multipla,
sistemul de colectii de date putnd fi exploatat de mai multi utilizatori n viziuni diferite.
Hardware-ul este sistemul de calcul, prevazut cu unitati adresabile de memorie externa, destinate
conservarii bazei de date si software-lui, de obicei cuplat ntr-o retea de calculatoare.
Software-ul este un sistem de programe de gestiune si aplicatii care asigura:
descrierea structurii bazei de date
manipularea datelor (crearea, actualizarea si interogarea)
controlul si autorizarea accesului la baza de date
mecanisme eficiente de acces rapid
ntretinerea bazei de date, adica gestiunea spatiilor goale, salvari de siguranta, optimizari
securitatea datelor n sensul minimizarii riscului pierderii datelor datorita diverselor cauze (caderi de
tensiune, defectiuni hardware, utilizare necorespunzatoare, disfunctionalitati ale retelei de
calculatoare)
integritatea datelor introducerea numai a datelor valide, mpiedicarea stergerilor accidentale sau
intentionate
partajabilitatea accesul (eventual concurent) mai multor utilizatori la datele respective.
Acest sistem de programe este cunoscut n literatura de specialitate sub denumirea DBMS (Data Base
Management System) sau SGBD (Systeme de Gestion de Base de Donnes).
SGBD-ul este un sistem care stocheaza si regaseste informatia ntr-o baza de date. Datorita numarului
mare de operatii care pot fi executate asupra datelor si a
complexitatii acestora, de obicei SDBD-urle au implementat un limbaj. Acesta trebuie :
sa asigure descrierea datelor limbajul de descriere
manipularea datelor limbajul de prelucrare
o serie de operatii realizate ntr-un limbaj de programare
Din punct de vedere al performantelor un SGBD se situeaza la nivelul unui sistem informatic
complex care, pe lnga procedurile de prelucrare respective. contin o interfata pentru comunicarea rapida
cu utilizatorul, un mediu de programare (editor de texte, compilator) si alte instrumente necesare
utilizatorului pentru lucrul cu bazele de date
(mecanisme de cautare, integogare a bazei de date, realizare de formate de introducere a datelor n baza de
date, generator de rapoarte).
Clasificarea SGBD-urilor
din punct de vedere al modelului conceptual :
 Baze de date 2

baze de date ierarhice

baze de date de tip retea
baze de date relationale
baze de date orientate pe obiecte
din punct de vedere al localizarii datelor:
baze de date distribuite la care datele unei baze de date sunt distribuite pe mai multe sisteme
de calcul, aflate la distanta unele de altele
baze de date centralizate, cnd datele se afla ntr-un singur loc, pe un sisngur sistem
de calcul
Utilizatorii au acces la datele din baza de date folosindu-se de urmatoarele posibilitati:
un sistem de meniuri
comenzi lansate n mod interactiv
programe de aplicatii scrise n limbajul de manipulare a datelor avnd o interfata prietenoasa cu
utilizatorul.
Utilizatorii bazei de date se mpart n trei categorii :
administratorul bazei de date este gestionarul responsabil cu buna functionare a
SGBD. Administratorul (o persoana sau un grup de persoane) are sarcinile :
asigurarea securitatii datelor
ameliorarea permanenta a bazei de date
integritatea bazei de date
programatorii de aplicatii sunt persoane care realizeaza programele utilizator si efectueaza
prelucrarile datelor
utilizatorii finali sunt persoane care exploateaza sistemul, inclusiv programele elaborate de
programatorii de aplicatii

Modele conceptuale pentru sisteme de gestiune a bazelor de date

Modelul conceptual este utilizat la descrierea structurii datelor din baza de date precum si a
relatiilor existente ntre diferitele date. El se particularizeaza prin modul de definire a celor mai mici
unitati identificabile ale structurii bazei de date, prin tipurile de nregistrari alcatuite cu acestea , prin
relatiile dintre colectiile de date si prin terminologia utilizata.

Modelul ierarhic

Structura unei baze de date poate fi reprezentata sub forma unui graf arborescent cu un nod radacina n
care nodurile reprezinta colectiile de date iar arcele reflecta relatiile de asociere ntre nregistrarile colectiilor de
date.
Caracteristici:
accesul direct este posibil numai la nregistrarile din colectia de date radacina
accesul la nregistrarile colectiilor de date inferioare se face prin specificarea tuturor colectiilor
care se gases pe drumul unic (ntre colectia radacina si colectia cercetata). Pentru aceasta se
construieste cheia ierarhica rezultata prin concatenarea tuturor cheilor nregistrarilor care se
gasesc pe drumul unic.
toate nregistrarile din colectiile bazei de date , cu exceptia colectiei radacina, au cte o nregistrare
superioara
 Baze de date 3

Modelul retea
Este un graf general, fara limite, n care
nodurile sunt colectii de date iar arcele
descriu relatiile ntre ele. Este
performant, dar omplicat. Fiecare nod
poate fi legat de oricare altul, de
mai multe ori. Legaturile formeaza
trasee . Legaturile trebuie stabilite
avnd tot timpul n minte interogarile
posibile, iar operatiile de
actualizare pot deveni excesiv de
complicate

Modelul retea

n anul 1969 matematicianul C.F. Codd de la centrul de cercetari IBM din San
Jose (California) a expus modelul relational de organizare a bazelor de date.
Schema depinde exclusiv de legaturile ntre obiecte. Modelul este puternic, simplu, flexibil si
natural.
Modelul relational permite :
o descriere simpla sub forma tabelara
actualizarea datelor simpla

Etape de realizare a unei aplicatii de baze de date

n actiunea de proiectare a unei aplicatii de baze de date trebuie parcurse trei etape:
1. analiza sistemului, a problemei de rezolvat. Aceasta activitate nu depinde de sistemul pe care
va fi implementata aplicatia. Ea se finalizeaza prin realizarea unui model al sistemului studiat
2. proiectare a elementelor de baza pe baza modelului stabilit n cadrul analizei.
3. realizare crearea efectiva a bazei de date, programarea diferitelor functii care se realizeaza cu
datele din baza de date dupa care urmeaza testarea si implementarea functiilor realizate si
testarea functionalitatii aplicatiei pe baza unor date fictive, dar reprezentative. n final se va trece
la exploatarea de test a aplicatiei urmata de verificarea ei amanuntita si cu date reale.t
Ultimele doua etape prezentate sunt dependente de SGBD-ul ales.

Prezentarea SGBD Access

Utilizatorii care cunosc programele de calcul tabelar pot considera, ca la prima vedere, un sistem
de gestiune a bazelor de date nu difera de o aplicatie de calcul tabelar. Exista nsa, cteva caracteristici
principale care fac diferenta ntre ssitemele de gestiune ale bazelor de date relationale si aplicatiile de tip calcul
tabelar:
cantitatile de date manipulate de sistemele de gestiune ale bazelor de date relationale sunt
mult mai mari dect cele pe care pot sa le manevreze foile de calcul tabelar;
n bazele de date relatinale se pot lega ntre ele mai multe tabele, astfel nct utilizatorul le
poate considera ca fiind o singura tabela;
bazele de date elimina redondanta datelor, deci reduc duplicarea informatiilor. se repeta numai
informatiile care fac legatura ntre diferite tabele si care sunt, de obicei, coduri.
 Baze de date 4

Microsoft Access este un sistem puternic si robust de gestionare a bazelor de date relationale
(RDBMS) n scopul crearii si exploatarii aplicatiilor de baze de date locale sau de tip client/server. Bazele de
date relationale se bazeaza pe existenta unor tabele ntre care au fost stabilite niste relatii.
Access este unul dintre cele mai bune sisteme pentru baze de date disponibile pentru calculatoarele
personale.
Access poate fi utilizat cu succes de utilizatorii ncepatori ai bazelor de date datorita interfetei extrem
de prietenoase asemanatoare cu ceilalti membri ai pachetului Microsoft Office si datorita asistentilor care
ghideaza utilizatorul ncepator n realizarea aplicatiilor. Programatorii experimentati vor putea sa utilizeze
Access datorita existentei ca limbaj de programare Visual Basic for Applications .
Fata de celelalte sisteme de gestiune a bazelor de date utilizate pe PC (FoxPro, Paradox) Access
poseda o structura de baze de data cu totul deosebita, capabila sa combine ntr-un singur fisier toate
obiectele existente n baza de date. Acest lucru prezinta un avantaj destul de serios si anume
imposibilitatea utilizatorului de a interveni n gestionarea obiectelor bazei de date (stergeri de fisiere
accidentale sau intentionate) si deci pastrarea coerentei bazei de date.

ACCESS - Obiecte

O baza de date Acces are urmatoarele caracteristici::

contine interogarile, formate, rapoartele si macrocomenzile necesare afisarii datelor pntr-un
mod solicitat de utilizator. n general aceste elemente se numesc obiecte ale bazei de date
toate elementele bazei de date sunt complet predefinite n timpul proiectarii
aplicatiei astfel nct utilizatorii nu au nevoie sa cunoasca proiectarea acestor obiecte

Spre deosebire de alte sisteme de gestiune a bazelor de date rationale, Microsoft Access stocheaza
toate componentele unei baze de date ntr-un singur fisier cu extensia MBD. Atunci cnd este deschisa o baza
de date toate obiectele care formeaza baza de date sunt afisate n fereastra Database.

Aceste obiecte sunt:

Tabelele pastreaza toate datele cu care se lucreaza n baza de date

Access n formatul rnd coloana, asemanator formatului utilizat de aplicatiile de
calcul tabelar. Fiecare coloana a tabelului este denumita cmp, iar fiecare rnd
 Baze de date 5
al tabelului este o nregistrare. Fiecare cmp al unui tabel va contine acelasi tip de informatie, avnd
acelasi tip de date si aceleasi caracteristici. Tabelele sunt identificate printr-un nume si afisate n fereasrra
Database, n momentul selectarii butonului Tables. n baza de date pot exista mai multe tabele, fiecare
continnd informatii despre subiecte diferite. Fiecare tabel poate contine date de mai multe tipuri, ca de
exemplu text, numere, date calendaristice, imagini.

Interogarea este un obiect Access care reprezinta o ntrebare formulata de utilizatorr n

legatura cu informatiile existente n baza de date. Rezultatul interogarii consta ntr-o multime de nregistrari care
apartin unul tabel sau mai multor tabele din baza de date.
Rolul interogarilor este sa extraga din tabelele bazei de date numai informatiile necesare la un moment dat, lucru
care sporeste eficienta aplicatiei si viteza de prelucrare a datelor.

Interogarile se utilizeaza pentru:

a afisa numai nregistrarile care corespund criteriilor care au fost alese
a afisa nregistrarile n orice ordine
a combina datele din tabele diferite, afisnd rezultatele ntr-o singura fereastra
a realiza modificari similare n mai multe nregistrari dintr-un tabel simultan
a sterge grupuri de nregistrari care indeplinesc aceeasi conditie
a crea alte tabele pentru a pastra informatiile seelectate
a crea o sursa de date pentru rapoarte, formate sau pentru alte interogari

n majoritatea situatiilor, Access permite modificarea datelor afisate ntr-o interogare. Modificarile
efectuate vor fi scrise napoi, n tabelul care a furmizat datele. O interogare nu are date proprii, opernd numai
cu ceea ce citeste sau s crie n tabele bazei de date.
Aceasta proprietate poate crea neplaceri utilizatorilor ncepatori deoarece acestia pot efectua operatii de
stergere a datelor din interogare, fara sa tina seama ca acestea vor fi sterse din tabelul n care au fost ncatcate.

Un format este un obiect Access destinat, n principal, pentru introducerea datelor pe

ecran, pentru afisarea si editarea datelor. n timp ce tabele sau interogarile prezinta datele ntr-o forma
asemanatoare cu o foaie de calcul, formatele pot afisa cte o singura nregistrare. n consecinta, ele dau
posibilitatea efectuarii operatiilor tipice din bazele de date. Suplimentar, formatele pot contine subformate
pentru a afisa date asociate. De asemenea ele pot contine butoane pentru a realiza sarcini specifice.
Formatele reprezinta interfata utilizator a bazei de date.

Raportul este un obiect al bazei de date Access utilizat pentru prezentarea datelor din una
sau mai multe tabele si a rezultatelor operatiilor efectuate asupra lor. n plus, el poate contine informatii care nu
exista n tabele: date rezultate n urma calculelor efectuate cu datele memorate, informatii de sinteza. Rapoartele
pot fi afisate pe ecran, tiparite la imprimanta sau salvate ntr-un fisier n vederea unei tipariri ulterioare.
Pentru tiparirea tipurilor de rapoarte uzuale se poate utiliza asistentul WIZARD. De asemenea se
poate utiliza o interogare pentru a genera un raport care combina informatii din mai multe tabele

este un tip special de pagina Web proiectata pentru vizualizarea si lucrul cu date din date
stocate ntr-o baza de date Access din Internet sau Intranet. Pagina este un fisier separat care este stocat n
afara bazei de date Access, totusi, la crearea fisierului Access adauga un shortcut n fereastra Database.
Proiectarea unei astfel de pagini este similara cu proiectarea formatelor sau raporturilor. O pagina este conectata
direct la baza de date. Atunci cnd utilizatorii afiseaza pagina n Microsoft Internet Explorer, ei vizualizeaza
propria lor copie a paginii.
 Baze de date 6

Macrocomenzile reprezinta o secventa de una sau mai multe actiuni care se executa la
comanda utilizatorului. Fiecare actiune executa o anumita opratie ca de exemplu deschiderea unui format sau
imprimarea unui raport. Realizarea secventei se face cu ajutorul ferestrei Macros care pune la dispozitia
utilizatorului o lista de actiuni disponibile .

modulele permit stocarea subrutinelor si functiilor Visual Basic, astfel nct utilizarea lor
necesita experienta n programare.

permite organizarea diferitelor tipuri de obiecte ale bazei de date n

grupuri.Grupurile constau n shortcut catre obiectele bazei de date care apartin acestui obiec. Adaugarea
unui obiec unui grup nu schimba locatia sa initiala.ntr-un grup pot fi pastrate mpreuna obiecte de tipuri
diferite ale bazei de date. De exemplu, dintr-un grup pot face parte formate, subformate si tabelele sau
interogarile care stau la baza acestora.

Lansare Access
Lansarea n executie a SGBD Access se face, fie cu ajutorul meniului de start, dupa cum este aratat n
figura de mai jos:

sau cu ajutorul unei pictograme de

accelerare situata n Desktop:

.Lansarea Access se
materializeaza prin deschiderea ferestrei
Microsoft Access care solicita
utilizatorului sa precizeze baza de date cu
care va lucra.

Pentru a nchide aplicatia se va alege optiunea EXIT din meniul FILE sau se va nchide printr-un clic pe
butonul din dreapta sus a ferestrei.

Pentru a deschide o baza de date existenta se poate alege

ntre diferitele posibilitati:
Din aplicatia Microsoft deschisa se alege din meniul
File optiunea Open sau se apasa pe
pictograma corespunzatoare din bara de
instrumente
Apare urmatoarea fereastra de dialog n care se precizeaza locul unde este fisierul ce trebuie deschis:
 Modulul 5 Baze de date 7

Deschiderea basei de date

se poate realiza:
printr-un dublu clic pe
numele bazei de date
printr-un clic efectuat pe
butonul Open, dupa ce
fisierul respectiv a fost
selectat
Calea unde se afla baza
de date

Numele bazei de date

Tipul bazei de date

Din fereastra Explorer, baza

de date se poate deschide
printr-un dublu clic pe fisierul
dorit

Utilizarea functiei HELP

Daca ajutorul nu apare pe ecran el se poate activa prin apasarea tastei

Pe ecran va aparea un asistent sub forma unei imagini animate. Printr-un clic pe aceasta imagine ea devine activa
si se poate introduce ntrebarea n cmpul Type your question here

Se apasa apoi butonul Search pentru a ncepe

cautarea
Asistentul poate vi activat prin apasarea tastei F!
Pentru a-l nchide se va alege optiunea HIDE
din meniul care apare prin clic cu butonul din
dreapta asupra imaginii animate

Crearea unei baze de date Access

Crearea unei baze de date consta n crearea unui singur fisier cu extensia MDB care contine toate
tabelele din baza de date ca si interogarile, formatele, rapoartele si toate celelalte informatii ajutatoare.
 Baze de date 8

{n momentul lansarii
Access-ului se
deschide fereastra
Microsoft Access care
permite crearea unei baze
de date cu ajutorul
asistentului
(Access database
wizards) sau
proiectarea acesteia fara
ajutor (Blank
Access database) sau
deschi- derea unei baze
de date existente (Open
an existing file).

Utilizarea asistentului

Acesta reprezinta o
interfata simpla de
creare a unei baze de
date. Apelnd aceasta
functie si raspunznd
la cteva ntrebari
simple, Access
creaza n mod
automat diverse
tabele, interogari si
formate pentru tipuri
uzuale de baze de date

n cazul n care utilizatorul alege optiunea crearii unei noi baze de date fara ajutorul asistentului se
deschide o fereastra File New Database prin care se cere ca utilizatorul sa precizeze numele bazei de date nou
creata (File name) si locatia acesteia (Save in).
.
 Baze de date 9

Se apasa butonul Create si noua baza de date va fi creata.

Utilizarea ferestrei Database

Fereastra Database pune la dispozitie o metoda simpla si coerenta de gestionare a obiectelor din baza
de date. Se selecteaza eticheta corespunzatoare tipului de obiecte care intereseaza din grupul Objects.
Elementele din care este compusa aceasta fereastra sunt urmatoarele:
butoanele pentru obiecte aflate n partea stnga a ferestrei permit selectarea unui anumit tip de
obiecte;
butoanele de comanda, plasate n partea de sus a ferestrei ndica actiunile care pot fi
efectuate asupra obiectului selectat:

Design (Proiectare) obiectul selectat va fi deschis n modul Design n vederea

modificarilor;

Open (Deschide) - obiectul va fi deschis pentru utilizare normala;

 Baze de date 10

New (Nou) pentru a crea un obiect nou de tipul respectiv.

Delete pentru stergerea unui obiect selectat

butoane care controleaza modul de afisare a obiectelor;

lista cu obiecte situata n mijlocul ferestei afiseaza obiectele clasei de obiecte selectate n ordine
alfabetica

Crearea unei baze de date se poate efectua si n situatia n care Access este lansat si se doreste crearea
unei noi baze de date. n acest caz se selecteaza din meniul FILE optiunea New
sau, din bara de

unelete standard se apasa butonul New .

n acest caz se deschide fereastra New: Cu ajutorul functiei
General se poate crea
o noua baza de date, o
pagina de Web sau
se pot crea proiecte noi.
Un proiect este un nou
tip de fisier Access
avnd extensia .adp
care permite accesul la o
baza de date
Microsoft SQL
Server prin

Construirea unei baze de date

Tabele

O tabela este constituita din cmpuri, care sunt coloane carora li se atribuie un nume, fiecare avnd un
tip de date si o dimensiune bine precizate. Aceasta abordare structurata a datelor asigura bazelor de date puterea
si viteza de lucru de care au nevoie.
Exista trei modalitati de creare a unui tabel si anume:
crearea n modul Design n care utilizatorul furnizeaza toate datele necesare crearii tabelelor cu
ajutorul ferestrei urmatoare:
 Baze de date 11

crearea tabelelor utiliznd asistentul (Wizard) care este utilizat n cazul n care baza de date
care se creaza se ncadreaza ntr-un tip general de baze de date pentru care Access are deja
create astfel de tabele

Selectnd tipul de aplicatie care se construiese ntre Afaceri (Business) sau tabele cu caracter persona
(Personal), utilizatorul alege din esantioanele de tabele de tabele (Sample tables) tabela care
convine aplicatiei sale. n lista Sample Fields sunt afisate cmpurile tabelei selectate anterior care

pot fi selectate pentru noua tabele utilizator cu ajutorul butoanelor: .

crearea unei tabele prin introducerea datelor n care se introduc datele ntr-o structura
asemanatoare cu cea a unei foi de calcul tabelar
 Baze de date 12

naintea crearii unei tabele trebuie cunoscute modul de descriere a structurii sale si a cmpurilor care
contin datele nmagazinate n tabela.
Crearea tabelei n modul Design presupune furnizarea urmatoarelor informatii:

Numele cmpului (Field Name). Numele poate avea o lungime de pna la

64 caractere, inclusiv spatiile nglobate. Trebuie nsa tinut seama va numele mai scurte, fara
spatii sunt mai usor de utilizat. Numele cmpurilor sunt obligatorii si unice, deci ntr-o
tabela nu se poate atribui acelasi nume mai multor cmpuri.
Tipul datei (Data type) este selectat dintr-o caseta.
Descrierea (Description) permite introducerea unei descrieri optionale a cmpului. Acesta
se utilizeaza pentru a introduce explicatii asupra cmpului respectiv, att n cazul n care
lucreaza mai multe persoane cu aceeasi aplicatie sau pentru a reaminti utilizatorului
provenienta si caracteristicile cmpului
Cheia primara (Primary Key). Pentru a alege un cmp drept cheie primara se selecteaza
cmpul executnd clic pe butonul de selectie situat n partea stnga a coloanei Field Name si
apoi executn un clic pe butonul Primary Key din bara de unelte standard

Tipul de date pe care-l contine fiecare cmp:

Text

Memo Cu toate ca n Access dimensiunea prestabilita a unui cmp este

de 50 de caractere, se poate alege orice
Permite stoe dimensiune de la 1 la 255. Datorita alocarii dinamice a pentru fiecare
nregistrare. Cmpi spatiului exista avantaje n ceea ce priveste pentru a oferi
comentarii descriptiv performantele si spatiul de stocare. Dar este avantajos nou, dar nu se
accepta optiuni de f. sa se stabileasca dimensiuni mai mici.

Numar
Tipul numar include mai multe
categoriii care difera prin modul de
stocare si viteza de raspuns.
Byte - accepta numai valori ntregi pozitive
pna la 255

Integer - acopera domeniul numarului numerelor ntregu de la -32768 la 32768.

Long Integer numere ntregi de plus, minus 2 miliarde, spatiul de alocare este de patru ori mai mare dect
pentru Byte
 Baze de date 13

Single - numere fractionare cu pna la 7 cifre semnificative Double -

mareste precizia pna la 15 cifre semnificative Decimal - mareste
precizia pna la 28 de cifre zecimale
Replication ID - valoare care reprezinta 16 octeti a fost creata cu scopul de a asigura un identificator unic
global (GUID - Global Uniq2ue Identifier) pentru bazele de date la care trebuie realizata sincronizarea unor
mari date suplimentare de la mai multe site-uri.
Utilizarea tipului acestuia n alte situatii duce la scaderea vitezei de lucru si cresterea spatiului de stocare.

Data calendaristica

Proprietatea
Format trebuie sa
fie stabilita pentru
toate campurile
data calendaristica.

Aceasta definitie va fi transmisa din tabel catre interogarile, formatele si rapoartele create ulterior. Dupa anul
2000 este indicat faptul ca anul sa fie prrezentat n formatul cu patru cifre

Moneda

Valuta acopera
valorile cu simbol de
moneda pna la 15 cifre
si valori zecimale
pna la zecimi de
bani. Asigura o
precizie sporita
calculelor financiare dar
este mai lent.

Numar cu incrementare automata

AutoNumber genereaza
numere secventiale
sau aleatoare.

Numerele sunt completate n mod automat pentru fiecare nregistrare adaugata ntr-o tabela.Ele nu pot
fi modificate n cursul unor actualizari ulterioare. Numarul maxim de nregistrari dintr-o tabela care pot
folosi cmpul AutoNumber este mai mare de 2 miliarde.

Yes/No
Sunt cmpuri logice,
booleene. Ele folosesc
valori logice numerice de
tip ntreg: -1 pentru
cmpurile Yes (True, On)
si 0 pentru No
(False, Off). Cmpurile
logice pot fi cheie, dar nu
pot fi indexate
 Baze de date 14

OLE Object

Sunt obiecte desttinate pastrarii datelor provenite de la alte programe considerate ca servere OLE n
Windows de tipul foi de calcul tabelar Excel, documente Word, grafice, sunete sau alte date binare legate sau
ncapsulate ntr-o tabela Access.

Hyperlink

Sunt obiecte formate din combinatii de text sau numere memorate ca text si utilizate ca adresa de
Hyperlink (pagina de Web)

Proprietatile cmpurilor

n partea de jos a ferestrei Table Design se pot preciza mai multe proprietati pentru fiecare cmp.
Acestea sunt:

Field Size. n aceasta caseta se introduce dimensiunea cmpului pentru tipul de date text (valoarea
implicita este 50). n cazul cmpurilor de tip numeric dimensiunea se alege dintr-o lista.Proprietatea nu se
aplica cmpurilor de tipul: date/Time, Yes/No, Currency, Memo, OLE Object sau Hyperlink. Pentru cmpurile
de tip text lungimea maxima este de 255

Format. Se poate selecta dintr-o lista care difera n functie de tipul de cmp selectat. Cu exceptia
tipului de date text, se aplica un format standard, predefinit care va fi utilizat pentru afisarea valorilor
cmpului. Este posibila introducerea unui format personalizat. Acest lucru se realizeaza prin crearea unei
imagini a formatului, utiliznd combinatiile unui set special de caractere. Aceasta proprietate nu se aplica
cmpurilor de tip OLE Objects

Decimal places. Din lista aleasa se poate alege optiunea Auto sau un anumit numar de zecimale. Aceasta
proprietate se aplica numai cmpurilor de tipul Number si Currency.

Input Mask controleaza modul de afisare a datelor pe ecran. Mastile de intrare a datelor sunt
siruri de caractere care determina modul de afisare a datelor n timpul
 Baze de date 15
introducerii sau editarii lor. Ele determina pentru fiecare caracter al cmpului daca este un caracter necesar sau
optional si tipul de caracter acceptat. microsoft a creat programul Input Mask Wizard pentru a asista la formatarea
cpurilor mascate uzuale.

Caption (titlu) permite utilizarea numelor introduse n caseta de la aceasta proprietate n

modul de afisare Datasheet sau n rapoartele sau formatele generate pe baza datelor din tabela. Avantajul consta
n faptul ca n nume se pot introduce spatii si toate caracterele speciale. Daca aceasta proprietate nu este
completata, Access va utiliza num ele introdus n Field Name.

Default Value (Valoare imlicita) reprezinta o valoare initiala care va apare completata n cmpul
respectiv la adaugarea unei noi nregistrari. Nu se aplica tipurilor AutoNumber sau OLE Object.

Validation Rule si Validation Text testeaza, conform criteriului furnizat sub forma unei expresii
Access valoarea introdusa ntr-un cmp si afiseaza un mesaj de eroare daca valoarea introdusa nu respecta
regula de validare. De exemplu, pentru a restrnge la un interval de valori valoarea introdusa ntr-un cmp de
va introduce n caseta Validation Rule criteriul: Between 1 and 100 (ntre 1 si 100)

Regurile de validare se introduc cu ajutorul

ferestrei Expression Builder care permite
selectarea functiilor, constantelor si operatorilor si
construirea expresiilor care stabilesc criteriul de
validare
Dupa introducerea regulii de validare apasati
butonul OK. Daca se introduc date eronate,
care nu respecta criteriul de validare, va fi
afisat un text de atentionare introdus de
utilizator n cmpul Validation Text.

Required (Cerinta). Valoarea Yes n acest cmp de proprietate interzice parasirea cmpului respectiv
fara sa fi completat o valoare

Indexed (Indexat) asigura mecanismul de regasire rapida a datelor si se aplica pentru acele
cmpuri care servesc drept criterii de sortare sau selectie. Dintr-o lista se poate alege ntre un index care permite
valori duplicate ale cmpului respectiv sau un index care cere ca fiecare valoare din cmp sa fie unica.

Lookup. Pe lnga celelalte proprietati corespunzatoare tipului sau, n Access exista si proprietatea
Lookup (cautare). Aceata proprietate defineste tipul de control care va reprezenta cmpul respectiv n
modul de afisare Datsheet si n formate. Cmpurilor
 Baze de date 16
numerice si text le corespunde optiunea implicita Text Box, dar selectarea elementului Combo Box (lista
combinata) sau List Box (Caseta pentru lista) determina aparitia unor alte proprietati care trebuie completate.
Combo Box permite ca n realizarea formatelor de introducere a datelor valorile din cmpul cu
aceasta proprietate sa fie selectate din alta tabela sau interogare, pe baza denumirii, codul completndu-se
automat.
De exemplu, ntr-un fisier de personal, trebuie completat locul de munca
(compartimentul) al angajatului. Este bine ca n acel cmp sa nu se introduca denumirea locului de munca
pentru a evita aparitia unor erori de tastare sau de prescurtare si pentru a nu se reintroduce toate denumirile, la
toti salariatii, n cazul unei reorganizari.
Pentru aceasta, n cmpul loc de munca se va introduce codul locului de munca. Aceasta presupune
existenta unei tabele de tip nomenclator, care contine numai cmpurile cod si denumire ale locurilor de munca
din institutia respectiva.
n prezent, n cazul unor baze de date moderne nu mai exista operatia de codificare, adica adaugarea
codului pe documentul primar de introducere a unui nou salariat n baza de date. Pentru a se completa tabela
de personal cu codul locului de munca se utilizeaza proprietatea Combo list la declararea cmpului loc de
munca din tabela Personal. n cmpurile Row Source Type se alege tabela nomenclator Loc de munca, se
precizeaza numarul de coloane care va fi afisat n format, astfel nct, la completarea cmpului loc de munca
din tabela Personal vor fi afisate cele doua coloane din tabela loc de munca. Valoarea va fi selectata
dupa denumire, iar Access va completa codul locului de munca selectat n nomenclator n tabela Personal.

Crearea bazei de date Personal

Pentru exemplificare pe ntreg parcursul studiului Access se creaza o baza de date formata din 4
nomenclatoare si o tabela de baza.

Nomenclatoarele sunt tabelele urmatoare:

Locuri de munca - contine locurile de munca din institulul respectiv, legata de tabela de Divizii
Divizii care grupeaza locurile de munca n divizii
Functii n care se gaseste nomenclatorul de functii al angajatilor institutiei;
Clase - clasele de salarizare creat astfel datorita modificarii dese a salariilor. Fiecare
modificare de salariu presupune o modificare a grilei de salarizare si nu modificarea salariului
la fiecare angajat.

Tabela principala si care contine un esantion din datele existente n fisierele de personal reale
existente n bazele de date ale institutiilor.

Din fereastra Database se selecteaza obiectul Table si butonul New

, ceea ce indica faptul ca se va crea o noua tabela. Se deschide

fereastra New Table :

Se selecteaza modul de lucru

n care se va realiza
crearea
Se alege modul Design View
care va crea tabela prin
indicarea structurii tabelei
(cmpuri, tipuri, proprietati)
 Baze de date 17

Se deschide fereastra n care se vor introduce toate numele de cmp, tipul si proprietatile care, n
urma activitatii de amaliza au rezultat ca necesare realizarii activitatii de personal dintr-un institut de cercetari.
Dupa ce s-a terminat de completat structura tabelei respective se apasa butonul de nchidere situat
n coltul din dreapta sus a ferestrei Table.

Utilizatorul este ntrebat daca doreste

sa salveze tabela a carei structura a
definit-o.
{n caz de raspuns afirmativ (Yes) apare
caseta de dialog n care se precizeaza
numele tabelei.

Dupa ce indica numele tabelei aceasta va aparea n fereastra Database si apoi urmeaza ca ea sa
fie ncarcata cu date, fie direct ntr-un format asemanator cui formatul unei foi de calcul, fie cu ajutorul unui format
elaborat de utilizator.

Se selecteaza butonul pentru a introduce date n format foaie de calcul.

Se constata ca legaturile stabilite prin Combo Box functioneaza si n cazul ncarcarii datelor n tabela n
formatul unei foi de calcul.

Stabilirea cheii primare

Cheia unei tabele reprezinta un ansamblu minim de atribute care identifica n mod unic o nregistrare
ntr-o tabela. Cheia poate fi formata dintr-un singur atribut (cheie simpla)
 Baze de date 18
sau din mai multe atribute (cheie compusa). Determinarea cheii necesita cunoasterea semnifivatiei
atributelor din tabela.
n momentul crearii unui tabel se va stabili cmpul sau cmpurile ale caror valori identifica unic
nregistrarile dintr-o tabela. Aceste cmpuri se numesc cheie primara. n alegerea cheii primare trebuie sa se
tina cont de urmatoarele aspecte:
nu pot exista valori duplicate sau nule n cheia primara;
cmpurile care intra n componenta cheii primare trebuie alese judicios astfel nct
dimensiunea ei sa nu fie prea mare;
Pentru stabilirea cheii primare se procedeaza astfel:

tabela este deschisa n modul Design view

se selecteaza cmpurile care vor alcatui cheia primara prin efectuarea unui clic pe antetul de
linie a cmpului respectiv ;

se apasa butonul Primary Key din bara de unelte standard iar cmpurile respective vor
avea un marcaj cu simbolul cheii primare

Pentru eliminarea cheii primare se selecteaza cheia primara si se deselecteaza butonul Primary
Key.

Modificarea structurii unui tabel.

Structura unei tabele nglobeaza toate informatiile despre felul de organizare a tabelei si datele care vor fi
pastrate n tabela. Informatiile sunt furnizate n momentul crearii tabelei si cuprind numele, tipul si proprietatile
fiecarui cmp, ordinea cmpurilor, cheia primara si indexii.
Modificarea structurii unei tabele se face n modul Design view. Se pot modifica:
schimbarea tipului de date ale cmpurilor;
schimbarea proprietatilor cmpurilor;
schimbarea ordinii cmpurilor; introducerea sau eliminarea unor cmpuri;
modificarea cheii primare si a indexilor.

Pentru rearanjarea cmpurilor dintr-o tabela se realizeaza selectia cmpului care va fi mutat prin
executarea unui clic pe antetul de rnd n Design View. |innd butonul mouse- ului apasat se trage cmpul n
noua pozitie dupa care se elibereaza butonul mouse-ului.
Inserarea unui nou cmp deasupra unui alt cmp se realizeaza selecnd cmpul deasupra caruia va
fi introdus un rnd nou si apoi selectnd din meniul INSERT optiunea Rows

Se mai poate selecta din bara de unelte standard a aplicatiei

butonul Insert Rows

}tergerea unui cmp din structura unei tabele se face selectnd cmpul ce urmeaza a fi sters si apoi
selectnd optiunea Delete Rows
din meniul EDIT

Cum se lucreaza cu nregistrarile

 Baze de date 19

Denumirile cmpurilor apar deasupra fiecarei coloane. Se face clic pentru a selecta toata coloana.
Fiecare nregistrare are un buton Record Selector n stnga sa. nregistrarea selectata n mod curent este afisata cu
un triunghi n acest buton.
Pentru a edita datele dintr-o celula se executa clic pe celula. Aspectul butonului de selectare a
nregistrarii se modifica de la triunghi la un stilou pentru a indica faptul ca modificarile nu au fost salvate..
La nchiderea fisierului sau la trecerea la alta nregistrare modificarile sunt salvate n mod automat.
Pentru a salva o nregistrare imediat se apasa pe SHIFT + ENTER sau se selecteaza optiunea Save Record din

meniul Records .

Editarea si formatarea nregistrarilor unei tabele

Editarea este operatia prin care se efectueaza o modificare n continutul unei nregistrari Ea se
poate efectua, fie n modul Datasheet view sau cu ajutorul unui format construit de utilizator. Pentru a realiza
aceasta operatie trebuie parcursi pasii urmatori:
1. selectarea tabelei din lista de tabele aflata n fereastra Database;

2. deschiderea tabelei prin apasarea butonului din meniul ferestrei

Database;
3. selectarea (localizarea) nregistrarii si a cmpului care trebuie modificat;
4. efectuarea modificarii propriu-zise

n modul Data sheet se poate modifica aspectul afisarii si prezentarii datelor. Operatia de schimbare a
modului de prezentare a datelor poarta numele de formatare. n Access datele pot fi formatate prin
1. redimensionarea sau mutarea rndurilor si coloanelor;
2. modificarea formatului n care sunt reprezentate valorile;
3. stabilirea atributelor de format, fonturi, dimensiune, stil.

Pentru redimensionarea coloanelor se executa dublu clic pe marginea din dreapta a antetului coloanei
n mod automat dimensiunea coloanei se va modifica astfel nct sa cuprinda toate datele.
Rndurile se dimensioneaza prin pozitionarea cursorului mouseului pe marginea inferioara a unui antet de rnd si
se trage de margine n sus sau n jos pentru a ajunge la dimensiunea dorita a rndului.

Din meniul FORMAT se

selecteaza optiunea de meniu
Font care afiseaza
caseta de dialog Font. Cu
ajutorul zonelor din caseta
de dialog se stabilesc fontul
(Font), stilul (Font style),
dimensiunea (Size),
efectele (Effects) si
culoarea.
Se apasa butonul OK la
terminarea setarilor
pentru formatare.
 Baze de date 20

Utilizarea comenzii Undo

La introducerea unor date gresite sau daca au fost sterse anumite date de care va mai fi nevoie,
modificarile pot fi anulate prin utilizarea comenii Undo din meniul Edit

sau pictograma din bara de unelte standard.

}tergerea unei tabele

Se poate sterge o tabela prin apasarea butonului existent n partea de sus a ferestrei bazei de
date, dupa ce a fost selectata tabela ce urmeaza a fi stearsa. Se mai poate alege optiunea Delete din meniul
obtinut n urma unui clic cu butonul drept al mose-ului pe numele tabelei respective.

De asemenea, se poate sterge o tabela prin selectarea

ei si apasarea tastei Del de pe tastatura.
Pe ecran va aparea o caseta de dialog n care se va
cere confirmarea stergerii

Pentru a sterge definitiv tabela apasati butonul

Yes, pentru a renunta la stergere apasati butonul
NO

Schimbarea proprietatilor unui atribut.

Atunci cnd a fost creata o tabela cu diferite atribute si s-au dat acestor atribute anumite
proprietati exista posibilitatea ca aceste proprietatoi sa nu mai fie satisfacatoare. Ele pot fi modificate n fereastra
tabelei. Se deschide fereastra cu ajutorul butonului Design si se selecteaza atributul caruia i se vor modifica
proprietatile si apoi, n partea de jos a ferestrei se procedeaza la modificarea atributelor nesatisfacatoare.
Un lucru foarte important de care trebuie sa se tina seama la modificarea proprietatilor unui
atribut este sa nu se aleaga o dimensiune mai mica pentru proprietatile respective deoarece exista pericolul
pierderii datelor introduse.

Schimbarea dimensiunii unei coloane dintr-o tabela

Daca denumirile atributelor sunt foarte mari, se poate modifica latimea coloanelor prin alegerea functiei
Column Width din meniul Format
 Baze de date 21

Aceasta functie poate fi apelata numai dupa ce tabela respectiva a

fost deschisa. Aceasta functie va deschide o fereastra n care se cre
dorite
introducerea dimensiunii Acelasi lucru se
poate realiza si
amnual cu ajutorul

Mutarea unei coloane ntr-o tabela

Daca se doreste schimbarea ordinii atributelor ntr-o tabela, va trebui deschisa fereatra tabelei.
n aceasta fereastra, cu ajutorul mouse-ului se trage atributul care va fi mutat si se fixeaza la noul loc.

De exemplu, daca n tabela personal se doreste mutarea atributului (coloanei) locmunca naintea
coloanei functie, dupa selectarea coloanei locmunca, se trage cu mouse- ul aceasta coloana tinnd apasat
butonul stng al mouse-ului si se pozitioneaza n noua pozitie.

Crearea relatiilor ntre tabele

O proiectare eficienta a bazelor de date implica separarea datelor n ct mai multe tabele, n scopul
minimizarii spatiului de stocare, mbunatatirii performantelor si cresterea preciziei. Daca baza de date a fost
creata pe suportul unui SGBD relational ea prezinta avantajul ca permite asocierea rapida si extragerea
informatiilor nrudite care au fost memorate n tabele separate prin intermediul relatiilor.
Relatiile se formeaza prin precizarea unei legaturi ntre un cmp dintr-un tabel si cmpul
corespunzator din alt tabel. Asocierea dupa criterii logice si de nrudire a datelor este posibila nhumai daca
proiectantul bazei de date a gndit mpartirea datelor n tabele n acest mod si a stabilit legaturile acestea.
Pentru ca asocierea sa fie posibila, fiecare tabel trebuie sa cuprinda un cmp, sau mai multe cmpuri
care sa identifice n mod unic fiecare nregistrare din tabel. Acest cmp poarta numele de cheie primara. n
exemplul considerat, n tabela cu locuri de munca Locmunca, cmpul cod identifica n mod unic fiecare
loc de munca. Corelarea datelor se realizeaza prin introducerea unor cpuri de acelasi tip de date (sau
compatibil) n fiecare din tabelele ce urmeaza a fi corelate. De exemplu, n tabela Personal s-a introdus
cmpul Locmunca ce stabileste legatura cu tabela Locmunca. Evident ca exista mai multe persoane care lucreaza
n acelasi loc de munca
Pentru a realiza relatiile dintre tabele se selecteaza fereastra Database si se alege optiunea
Relationships (Relatii) din meniul TOOLS .
Tabele sunt adaugate n fereastra Relationships prin intermediul ferestrei Show Tables sau tragnd
cu ajutorul mouse-ului tabelele respective din fereastra Data base n fereastra Relationships.
Fereastra Show Tables permite afisarea att a tabelelor, ct si a interogarilor rezultate din mai
multe tabele cu ajutorul butoanelor Tables, Queries si Both (Ambele), ceaa
 Baze de date 22
ce permite realizarea unor legaturi complexe ntre datele existente ntr-o baza de date Access.
Se selecteaza tabele ntre care se va face legatura si se apasa butonul Add. Tabela respectiva, cu toata
structura sa (numele de cmpuri) va aparea n fereastra Relationships.

Executarea operatiei de tragere

a tabelelor din Database n
Relatioships

Aranjarea ferestrelor n fereastra Relationships se face astfel nct sa poata fi evidentiate

legaturile dintre tabele. Tabelele se pot trage si aranja n fereastra cu ajutorul mouse-ului al carui cursor sa fie
plasat n zona de nume a tabelei.

Realizarea legaturilor se face prin

intermediul ferestrei Create New n care din lista
de tabele aflate n fereastra Relationships
(Left Table Name) se selecteaza o tabela,
iar din lista de cmpuri a tabelei selectate
se alege cmpul prin care se face legatura cu
tabela cealalta.

Cea de-a doua tabela se selecteaza n acelasi mod din listele Right Table Name si
Right Column Name. Dupa care se apasa butonul OK.
Daca tabelele au fost trase din fereastra DataBase direct n fereastra Relationships atunci etapa cu
utilizarea ferestrei Show Table nu mai este executata. Legaturile se creaza prin selectarea cmpului de legatura
dintr-o tabela si, cu butonul mouse-lui apasat se trage mouse-ul spre cmpul de legatura din tabela respectiva.
Imediat va aparea fereastra Edit Relationships n care se afiseaza cmpurile de legatura din tabelele
selectate, indiferent de metoda utilizata pna la aceasta faza.
 Baze de date 23

Daca legaturile stabilite corespund bazei de date proiectata de utilizator, se va apasa pe butonul de
nchidere a ferestrei Relationships care va atrage afisarea unei casete de confirnare a relatiilor sytbilite:

Apasarea butonului Yes va salva

legaturile stabilite

Ansamblu format n fereastra Relationships se numeste diagrama de legatura. Trebuie tinut seama este ca
faptul ca legaturile se creaza numai intre cmpuri de
acelasi tip si care ntr-una din tabele sunt cheie primara.
}tergerea legaturilor dintre doua tabele se poate face executnd un clic pe legatura respectiva si
apasnd tasta Del.

Se cere confirmarea stergerii permanente a legaturii

selectate si, n cazul confirmarii legatura va disparea dintre
cele doua tabele.
Modificarea legaturii se efectueaza printr-un clic pe
legatura respectiva, lucru care are ca efect aparitia
ferestrei Edit Relationships.
 Baze de date 24

Formulare

Formularul este un obiect Access care este destinat introducerii si afisarea datelor continute ntr-o
baza de date ntr-o forma organizata si atractiva si constituie principala interfata ntre utilizator si aplicatia
construita n jurul bazei de date.
Din fereastra Database se selecteaza obiectul Forms. Apasnd butonul New se deschide fereastra
New Form care ofera o serie de modalitati din care utilizatorul poate sa-si creeze formularele de ncarcare si
vizualizare a datelor din baza de date.
Aceste modalitati sunt:
Design View - modul proiectare construieste formularul de catre utilizator folosind
uneltele puse la dispozitie de Access;
Form Wizard construieste formularul cu ajutorul asistentului care da posibilitatea
utilizatorului sa-si exprime optiunile la fiecare pas de realizare a formatului;

Se alege optiunea Form Wizard

n partea de jos a ferestrei New Form se afla o lista din care trebuie selectata tabela sau interogarea
pentru care se va construi formularul respectiv, indiferent de modalitatea aleasa pentru construirea lui.
Deoarece utilizarea Form Wizard duce la construirea de formulare aspectuoase, functionale fara
sa fie nevoie de cunostinte suplimentare de utilizare a controalelor si a instrumentelor de proiectare puse la
dispozitie de Access, se va prezenta n continuare acest mod de realizare a formatelor.
n prima etapa Form Wizard cere utilizatorului sa precizeze ce cmpuri doreste sa figureze n
formular. Este necesara aceasta precizare deoarece datele dintr-o tabela pot fi ncarcate cu ajutorul mai multor
formate, daca utilizeaza documente primare diferite, care provin din compartimente diferite. De exemplu, ntr-o
aplicatie complexa de personal, datele de identificare ale personalului se completeaza de Serviciul Personal, iar
datele referitoare la salariu, de catre Serviciul Financiar.
 Baze de date 25

Cu ajutorul butonului fiecare cmp selectat din zona cmpurilor disponibile

(Avalilable Fields) din tabela Personal din lista Tables/Queries este mutat n zona Selected Fields, iar cu
butonul sunt mutate toate cmpurile din zona Available Fields n zona Selected Fields.
Se apasa butonul Next atunci cnd toate cmpurile care se vor gasi n formular se gasesc n zona
Selected Fields.
n cazul n care se considera ca nu s-aui selectat bine cmpurile se utilizeaza butonul
pentru a deselecta un cmp si a-l trece napoi n zona cmpurilor disponibile sau butonul
pentru a le deselecta pe toate.

Dupa apasarea butonului Next, Form Wizard afiseaza fereastra pasului urmator.

{n aceasta etapa se alege modul n care sa

fie afisate atributele unui formular. Pentru a
trece la urmatoarea etapa se apsa butonul
Next.

Aici se alege stilul formularului din

lista de stiluri afisata si cu
exemplificare n partea dreapta a
ferestrei. Exemplificarea se refera la
fundalul formularului, la modul n care
sunt afisate numele cmpului si
fereastra n care se va introduce
valoarea cmpului respectiv.
 Baze de date 26

{n pasul final se introduce

numele formularului n caseta What
tille do you want for your form? si se
alege, prin marcare, daca se deschide
formularul pentru a vizualiza sau
a introduce informatii sau daca se
modifica modul de realizare a
formularului
Pentru a crea formularul se apasa
butonul Finish.

Formularul creat cu Form Wizard este utilizabil imediat, dar el poate fi mbunatatit intrnd n
modul Design. Utlizarea Form Wizard reduce considerabil timpul de realizare a formatului.

{n partea de jos a
formularului se gases o serie
de butoane care se utilizeaza
pentru:

Pentru a se introduce si modifica

date ntr-o tabela cu ajutorul
formularului se apasa nutonul
{nregistrare noua existent n
partea de jos a formularului.
Acesta va pozitiona formularul
la
o noua nregistrate si se pot
introduce noile date. Cu ajutorul
cursorului se face pozitionarea
n cmpurile de editare si se
introduc datele
 Baze de date 27

Modifiacrea datelor n tabela se face asremanator cu modul de introducere a datelor, numai ca

trebuie efrectuata pozitionarea la nregistrarea dorita cu ajutorul mouse- ului prin butoanele de pozitionare
Dupa realizarea modificarilor dorite, prin nchiderea formularului modificarile vor fi actualizate n
tabela.

Adaugarea si modificare textului n antet si subsol

Pentru a adauga un text sau o imagine n anteul sau subsolul unui formular este necesara
deschiderea formularului prin apasarea butonului Design. Pe ecran va aparea constructorul de formulare n
care se fac modificarile respective si o bara de instrumente corespunzatoare. Se poate introduce un text n
antet sau subsol cu ajutorul mouselui dupa ce s-a tras de marginea antetului sau subsolului pentru a crea spatiul
necesar.

Textul se introduce pri

selectarea butonului
din caseta de
instrumente

iar imaginea cu

n cazul n care utilizatorul a intrat n modul Design si a facut modificari n aspectu formularului,
salvarea acetor modificari se face apasnd butonul de nchidere a ferestrei si raspunznd afirmativ la mesajul de
confirmare a salvarii modificarilor.

}tergerea unui formular se face n acelasi mod cu stergerea unei tabele.

Opearatii de cautare si filtrare

O tabela poate contine foarte multe date astfel nct gasirea unor anumitor infornatii poate fi dificila. Pentru
aceasta Access pune la dispozitie functia Find din meniul Edit. Daca se doreste cautarea ntr-un anumit cmp,
atunci, nainte de aplelarea functiei Find cmpul respectiv va trebui selectat. n caz contrar, cautarea se fa face n
toata tabela.
Pe ecran va apare fereastra Find and Replace
 Baze de date 28

Se introduce ceea ce
se doreste a fi cautat
Se introduce cmpul
n care se face
cautarea
Pentru a ncepe
cautarea se apasa Find
Next

Cautarea se
va realiza
asupra tuturor
nregistrarilor

Atunci cnd a fost gasita o nregistrare corespunzatoare, cautarea este oprita s cmpul respectiv apare
selectat. Pentru a continua cautarea se apasa butonul Find Next

Aplicarea unui filtru asupra unei tabele

O alta modalitate de regasire a aunimitor date ntr-o tabela este prin intermediul crearii unui filtru asupra
tabelei.Access pune la dispozitie urmatoarele tipuri de filtre:
Filter by Form - tehnica ce utilizeaza datele curente si n care utilizatorul poate alege ceea ce doreste sa
caute;
Filter For Input - tehnica ce realizeaza filtrarea datelor cu ajutorul unei expresii construite de
utilizator;
Filter By Selection - tehnica ce filtreaza o anumita tabela n functie de nregistrarile selectate de
utilizator
Advanced Filter - reprezinta un mod de filtrare foarte complex care deschide o fereastra de
filtrare n care se creaza diferite optiuni de filtrare

Dupa deschiderea tabelei careia i se va aplica

filtrul din meniul Record al aplicatiei se alege
tipul de filtru dorit.

Dupa crearea filtrului dorit pentru a-l aplica se alege din meniul Filter functia Apply Filter/Sort. Atunci cnd se
nchide tabela, filtrul creat este salvat odata cu aceasta.

Pentru a sterge un filtru se apeleaza din meniul Records functia Remove Filter/Sort

Interogari Access
 Baze de date 29

Scopul pentru care se creaza o baza de date consta n extragerea rapida a datelor care intereseaza
utilizatorul. Interogarea este un obiect Access care reprezinta o ntrebare n legatura cu informatiile existente n
baza de date. Interogarea este o definitie a datelor care vor fi regasite: ce cmpuri, din ce tabele, corespunzator
caror criterii, n ce ordine de sortare. Rolul interogarilor este sa extraga din tabelele bazei de date numai
informatiile care
sunt necesare la un moment dat, lucru care sporeste eficienta aplicatiei. Ele sunt extrem de utile atunci cnd sunt
folosite ca baza pentru crearea rapoartelor, a formatelor sau chiar a altor interogari.
O interogare permite:
combinarea ntrgistrarilor din mai multe tabele ntr-o singura tabela;
selectarea nregistrarilor care ndeplinesc anumite criteri;i
limitarea interogarii numai la cmpurile implicate;
efectuarea unor calcule cu datele extrase (totaluri, medii) si gruparea datelor dupa anumite
criterii;
actualizarea datelor din tabelele carte stau la baza interogarii;
sortarea nregistrarilor n ordinea dorita.

Construirea unei interogari n Access reprezinta un simplu proces de tragere a tabelelor si

cmpurilor dorite pe o grila. Acest procedeu este cunoscut sub numele de interogare prin exemplu (query
by exemple). n culise, Access transforma acesta informatie ntr-o interogare SQL care este un limbaj structurat
de interogare utilizat de o gama larga de programe de baze de date.
Interogarile pot afisa simultan nregistrari din mai multe tabele.
Pentru a crea o interogare noua se selecteaza eticheta Queries din fereastra Database si se
executa clic pe butonul New. Sunt posibile mai multe optiuni pentru realizarea unei interogari prezentate
n lista afisata.
.
1. modul Design
(Proiectare)
2. modul Asistent, care are mai
multe forme:
Simple Query Wizard
Crosstab Query Wizard care
afiseaza valori ce reprezinta
sume, medii dintr-un cmp
al unei tabele si le grupeaza;

Find Duplicate Query Wizard care descopera daca exista nregistrari duplicate ntr-o
tabela sau stabileste ce nregistrari dintr-o tabela au aceleasi valori;
Find UnmachedQuery Wizard - se gasesc nregistrarile dintr-o tabela care nu au nregistrari
legate n alete tabele
Se alege optiunea Design View.
Pe fundalul ferestrei select Query apare fereastra Show Tables care selecteaza tabelele ce intra n
interogare si cu care se procedeaza n modul prezentat la realizarea legaturilor.

Se observa ca fereatra Show Tables are un

buton pentru selectarea att a interogarilor ct
si a tabelelor. Dupa selectarea tabelelor
fereastra aceasta este nchisa. Daca trebuie
adaugata o alta tabela mai trziu se trage
din fereastra Database sau se alege
optiunea Show Tables din meniul
Query, dupa care este
selectat tabelul suplimentar
 Baze de date 30

Dupa selectarea tabelelor fereastra Show Table este nchisa. Daca,0mai trziu apare necesitatea adaugarii
unei tabele se poate trage tabela respectiva direct din fereastra Database.
Fereastra Select Query este un mecanism pus la dispozitie de Access prin intermediul caruia
se pot defini interogari pe baza de exemplu.Ea se compune dintr-o sectiune pentru tabele, o sectiune
pentru specificarea conditiilor de selectare a nregistrarilor si pentru alegerea cmpurilor de vizualizat numita grila
QBE (Query By Example)

Urmatorul pas n realizarea interogarilor consta n selectarea cmpurilor din fiecare tabela ale caror
valori intereseaza n interogare
Pentru a adauga un cmp dintr-un tabel se executa dublu clic pe el, se trage cmpul n grila
sau se selecteaza din lista din rndul Field. Se pot selecta mai multe cmpuri n stilul Windows uzual : Shift +
Clic . Pentru a selecta toate campurile dintr-un tabel se executa dublu clic pe numele tabelului. Pentru a
selecta un cmp n grila interogarii se executa clic pe bara mica de culoare gri aflata chiar deasupra
numelui cmpului. n continuare cmpul poate fi sters apasnd taste Del sau poate fi deplasat prin tragere catre o
pozitie noua. Daca un anumit tabel nu mai este necesar, toate cmpurile acestuia pot fi nlaturate deodata
selectnd tabelul n partea de sus a ferestrei Query Design si apasnd tasta Del.
Cnd se lucreaza cu mai multe tabele, fereastra Query Design afiseaza liniile de legatura dintre
tabele, dar s-ar putea sa fie nevoie n timpul interogarii sa se adauge sau se nlature anumite legaturi pentru a
obtine rezultatul dorit. Modificarea asocierii nu are nici un efect asupra relatiilor propriu-zise.
 Baze de date 31

Deoarece cmpurile pot avea n mod frecvent acelasi nume, Access prezinta n cadrul grilei
numele tabelului imediat sub numele cmpului. Sub rndul Field, grila interogarii contine un rnd Sort.
Selectarea optiunii Ascending sub nume cmp determina sortarea interogarii de la elementul cel mai de jos la
elementul cel mai de sus.
Daca se cere realizarea sortarii pe mai multe cmpuri, Access va sorta secvential de la stnga la dreapata.
Caseta de validare din cadrul rndului Show precizeaza fie includerea cmpului ca o coloana n cadrul
informatiilor de iesire ale interogarii, fie utilizarea acestuia numai pentru criterii de selectie.

Definirea criteriilor de selectie

n cadrul unor criterii simple, se introduce pur si simplu valoarea pe care cmpul respectiv trebuie
sa o aiba pentru a fi inclus n setul rezultat n rndul Criteria. Daca se introduc mai multe valori n acelasi
rnd de criterii sub cmpuri diferite, Access va extrage numai nregistrarile care satisfac toate criteriile
mentionate. n cazul n care criteriile sunt introduse pe rnduri diferite, o nregistrare va fi inclusa daca
ndeplineste oricare dintre criterii.
De multe ori, criteriul trebuie sa specifice mai mult dect o corespondenta exacta. Se pot utiliza oricare
din operatorii de comparare din Access n cadrul expresiilor pentru criterii. n continuare se ilustreaza modul de
utilizare practic pentru fiecare operator:

Operator Semnificatie Exemplu Rezultat

> Mai mare dect > M Toate valorile nce-

pnd cu N pana la Z
< Mai mic dect < 50 Valorile sub 50
>= Mai mare sau egal cu >= n ume Cel putin la fel de
camp mare ca valoarea din
cmpul n nume camp

<= Mai mic sau egal cu <= Date() 30 Cel putin cu 30 de zile
n urma
= Corespondenta exacta = inginer Exact caracterele
respective
Like Comparare cu un nume Like *ing* Daca ing apare
generic scris cu oriunde n cadrul
caractere de nume globale cmpului

Between n cadrul gamei Between 4 and De la 4 la 20

20 (inclusiv)
<>, not Diferit de Not Null Elimina nregistrarea
daca cmpul nu este
completat

Referirile la nume de cmpuri trebuie nchise ntre paranteze drepte. Daca nu au fost incluse, Access
nchide automat numele introdus ntre ghilimele, nseamna ca ceea ce a fost introdus a fost interpretat ca text si
interogarea nu va produce rezultatele asteptate.
Cnd se introduc criterii de selectie ntr-o interogare, trebuie luata n considerare posibilitatea
aparitiei unei valori Null.
 Baze de date 32

Tipul de cmp Data Calendaristica ascunde cteva capcane pentru cel neprevenit. Pentru a se extrage
toate nregistrarile de la o data, indiferent de ora, trebuie folosit criteriul
>= Data And < Data + 1 sau Between data and data 11:59 PM. Cteva exemple
de interogari cu baza de date construita.
1. Se extrag toti salariatii (marca, nume, functie, loc de munca) din divizia "Divizia inginerie
mediu", salariatii fiind sortati n ordine crescatoare, dupa marca.

Rezultatul acestei selectii:

Pentru sortarea nregistrarilor se face clic deasupra celulei din rndul Sort. din lista care apare se
selecteaza criteriul de sortare
Gruparea nregistrarilor dupa anumite criterii poate sta la baza unor calcule
(numarari de elemente, totaluri, medii etc.)
Pentru a executa totaluri, dupa selectarea cmpurilor din nregistrarile tabelelor care vor fi utilizate n

interogare se alege din meniul VIEW optiunea Totals

care are ca efect aparitia unui rnd de totaluri Totals n grila QBE..
 Baze de date 33

Se exemplifica cu calcularea salariului tarifar

total, a salariului tarifar mediu si numarul de
salariati n fiecare loc de munca.
Dupa introducerea rndului de total se trece n
dreptul loculi de munca Group By, semnificnd faptul
ca el constituie criteriu de grupare, iar n dreptul
celorlalte cmpuri functiile pe care le utilizam: Count,
Sum, Avr, selectate din lista care apare n caseta de
totaluri

Rezultatul interogarii este urmatorul:

Interogarile realizate pot fi tiparite la imprimanta cu optiunea Print din meniul FILE
sau pot fi transformate n tabele cu optiunea din meniul QUERY.

Sortarea nregistrarilor
Pentru a sorta un anumit atribut al tabelei,
n ordine crescatoare sau descrescatoare,
trebuie selectat atributul dorit si alegeti
functia de sortare din meniul Record sau

din bara de unelte

 Baze de date 34

Rapoarte Access

Raportul este un obiect al unei baze de date Access utilizat pentru prezentarea datelor din una sau
mai multe tabele si a rezultatelor prelucrarii efectuate asupra lor, cum ar fi de exemplu introducerea unor cmpuri
calculate. Pot fi prezentate rapoarte cu informatii de sinteze prin sortarea, gruparea si crearea de subtotaluri si
totaluri. Raportul este proiectat n primul rnd pentru tiparire sau pentru afisare pe ecran.
Ca si n cazul formatelor, Access pune la dispoziti utilizatorilor doua metode de realizare a
rapoartelor:
prin proiectare independenta cu ajutorul functiilor si instrumentelor puse la dispozitie de
Acces. Metoda este folosita de utilizatorii experimentati care creaza rapoarte mai complicate si au
conottinta mai avansate.
cu ajutorul Report Wizard, metoda mai usoara, mai rapida si, n consecinta recomandata
utilizatorilor ncepatorincepatorilor.

Pentru crearea unui raport, n fereastra Database, este selectat butonul Report, dupa care se apasa butonul
New.

Apare caseta de dialog New Report care ofera o

serie de modalitati de realizare a raportului:
modul Design n care utilizatorul si
constru- ieste singur raportul pornind de la
instrumen tele oferite de Access

Autoreport permite utilizatorului sa slecteze o nrgistrare sursa si o modalitate de asezare n pagina

sub forma de coloana sau tabelara. Autoreport utilizeaza toate cmpurile din nregistrarea sursa si
aplica ultimul autoformat pe care utilizaorul l- a folosit n raport;
Chart Wizard, n vele mai multe cazuri se utilizeaza pentru a crea un grafic bazat pe datele
specificate de utilizator. Chart Wizard va determina daca trebuie sa afiseze datele din toate
cmpurile ntr-un grafic global sau daca nu e mai indicat de a construi un grafic bazat pe
datele dintr-o nregistrare, astfel nct la deplasarea de la o snregistrare la alta se ppoate
observa n grafic reprezentata numai nregistrarea curenta. Totusi, daca a fost crat un grafic global
si utilizatorul doreste sa reprezinte o singura nregistrare, el poate lega graficul la o
nregistrare specificata.
Label Wizard genereaza etichete postale n aceleasi conditii ca un raport

Realizarea de rapoarte utiliznd Report Wizard

 Baze de date 35

Construirea unui raport cu ajutorul Report Wizard se realizeaza prin parcurgerea unor pasi n care
utilizatorul face o serie de selectii si alege diferite optiuni din cele prezentate de Access.
Prima etapa consta n
alegerea cmpurilor care se
vor afla n raport din tabela
specificata n fereastra New
Report si din orice alta tabela
sau interogare aflata n baza
de date

Cu ajutorul butonului fiecare cmp selectat din zona cmpurilor disponibile

(Avalilable Fields) din tabelele din lista Tables/Queries este mutat n zona Selected Fields, iar cu butonul
sunt mutate toate cmpurile din zona Available Fields n zona Selected Fields.
Se apasa butonul Next atunci cnd toate cmpurile care se vor gasi n raport se gasesc n zona
Selected Fields.
n cazul n care se considerai ca nu s-aui selectat bine cmpurile se utilizeaza butonul
pentru a deselecta un cmp si a-l trece napoi n zona cmpurilor disponibile sau butonul
pentru a le deselecta pe toate.

Dupa apasarea butonului Next, Report Wizard afiseaza fereastra pasului urmator.

{n etapa a doua
utilizatorul este
invitat sa-si
stabileasca nivelurile de
grupare. Din lista
cpurilor se
selecteaza
cmpurile care vor
constitui criterii de
grupare. Caseta din
dreapta va arata
imaginea raportului.
Butoanele

permit
modificarea nivelului
Daca se
selecteaza butonul
Grouping
Options, Report
Wizard afiseaza
caseta de dialog
Grouping Intervals.
Prin schimbarea
intervalului se
poate stabili cum
 Baze de date 36

Daca raportul creat nu necesita un nivel special de grupare se selecteaza optiunea Normal. Pentru
cmpurile numerire, elementele se pot grupa cte 10, 50, 100, numere alese dintr-o lista, iar pentru cmpurile
text se pot grupa elementele dupa prima litera, dupa primele doua litere etc.
Se executa clic pe butonul OK pentru a reveni n caseta de dialog Report Wizard. Apasnd butonul
Next se trece la utmatorul pas de realizare a unui raport care stabileste ordinea de sortare si modul de realizare
a subtotalurilor si totalurilor.
nregistrarile se pot sorta n interiorul unui grup dupa un anumit cmp selectat ,n ordine
crescatoare sau descrescatoare.

Report Wizard
permite maximum
patru cmpuri n
functie de care pot fi
sortate nregistrarile din
cadrul unui grup. Butonul
aflat n dreapta listei
de cmpuri din care se

face selectia
stabileste ordinea de
sortare. Butonul
actioneaza ca un
comutator trecnd de
la o ordine de sortare
la alta.
La apasarea
butonului
Summary Options
(care apare numai daca
n selectia cmpurilor
de raportat exista
cmpuri numerice)
apare caseta de
dialog Summary
Options Este
afisata lista
cmpurilor numerice
din raport cu exceptia
 Baze de date 37

Report Wizatd ofera casete de validare pentru functiile:

Sum (suma);
Avg (media):
Min (valoarea minima);
Max (valoarea maxima)
care pot fi efectuate cu valorile din coloana pentru care au fost selectate.
Zona de optiune Show permite utilizatorului sa decida daca raportul va contine numai cmpurile
calculate (Summary Only) sau toate nregistrarile, mpreuna cu datele rezumative afisate la sfrsitul fiecarui grup
si la sfrsitul raportului (Detail and Summary).
Selectarea casetei Calculate percent of total for sums are ca efect afisarea procentului pe care l
reprezinta totalul unui grup n totalul general.
Dupa alegerea optiunilor pentru realizarea totalurilor si subtotalurilor se apasa butonul
OK pentru a se reveni n caseta de dialod Report Wizard.
Pasul urmator al
programului Report
Wizard afiseaza cele sase
stiluri disponibile
pentru punerea n pagina
a unui raport n grupul
Layout. {n caseta din
stnga cutiei de
dialog se poate
vedea aspectul
raportului configurat n
stilul ales. De
asemenea, n zona
Orientation se poate
.
Butonul de validare Adjust the field width so all fields fit permite ajustarea latimii cmpului astfel
nct toate coloanele sa ncapa n raport.
Apasarea butonului Next semnifica faptul ca n caseta de dailog curenta s-au facut toate selectiile si
se poate trece la pasul urmator n realizarea raporului.

n aceasta caseta de
dialog sunt afisate
stilurile predefinite
de raport. Fereastra
din stnga permite
utizatorului sa
vada modul de
aranjare a datelor n
raport si modul cum
vor fi scrise titlurile,
etichetele de coloana
si datele din
nregistrare.
Dupa selectarea
stilului se apas
butonul OK pentru a
trece la ultimul
 Baze de date 38

n ultimul pas se cere precizarea titlului raportului. Acest titlu va fi utilizat si n raport si pentru numele
fisierului care salveaza raportul si care va apare n fereasta Database la obiectul Reports.
Se selecteaza optiunea Preview the report pentru a vedea raportul asa cum va fi afisat la
imprimanta sau optiunea Modify the report's design pentru a face modificari n modul design n raportul
astfel generat.

Raportul astfel generat va fi acesta:

De obicei programul Report Wizard ncearca sa creeze un raport final optim, el apropiindu-se
destul de mult de cerintele utilizatorului.
Utilizatorul poate modifica conform cerintelor sale raportul obtinut economisind timp si neavnd nevoie
de cunostinte avansate pentru aceasta. Analiznd raportul de mai sus se observa neceditatea schimbarii
denumirii capului de tabel, eliminarea rndurilor "Summary for", modificarea etichetelor Sum si Standard
indtroduse.
Aceste modificari se pot face n modul design n care va fi afisat raportul generat.
 Baze de date 39

Se observa ca modificarile care trebuie facute se realizeaza foarte usor fara folosirea unor instrumente
speciale. n zona Page Header se face clic pe casete care contin denumirea coloanei si se modifica
corespunxator
Se sterge rndul de text din denumire Footer iar prin tragere se maresc casete n care scrie Sum si
Standard si se modifica textul din ele.
Raportul, dupa aceste modificari va arata asa:

n cazul n care raportul contine grupari, exista posibilitatea folosirii proprietatii Keep Together asociata
grupurilor de nregistrari si care mpiedica afisarea incompleta a grupului la sfrsitul unei pagini. Atunci cnd
grupul de ntegistrari nu ncape pe o pagina se forteaza saltul de pagina, astfel ca nregistrarile din grupul
respectiv sa apara pe aceeasi pagina.
Pentru a realiza acest lucru se procedeaza astfel:

Cu raportul
deschis n modul
design se executa clic

pe butonul
Sorting and
Grouping situat n
bara de unelte
standard care va
afisa caseta de
dialog Sorting and
Gropuping.
 Baze de date 40

Se alege, din lista afisata la selectarea proprietatii Keep Together optiunea Whole
Group.
Pentru a tipari la imprimanta raportul se alege optiunea Print din meniul FILE. care
afiseaza caseta de dialog Print ce nu difera de casetele celorlalte componente ale MS Office
(Word, Excel etc)

Formatarea paginii pentru tiparire

Pentru ca raportul sa se ncadreze bine n pagina sau ca el sa cuprinda mai multe informatii,
utilizatorul poate modifica marginile cu ajutorul optiunii

din meniul FILE. care deschide caseta de dialog Page SetUp.

Se modifica marginile din zona Margins a casetei

de dialog conform necesitatilor utilizatorului.
Daca se marcheaza optiunea Print Data Only
atunci se pot tipari numai datele raportului fara
sectiunile de antet si subsol ale paginii si ale
raportului.
{n zona Sample se pot vedea efectele
modificarii marginilor n ansamblul paginii
 Baze de date 41

Optiunea pentru imprimare

Se alege
imprimanta pe
care se va
 PowerPoint Prezentare

PowerPoint este un pachet complet dedicat prezentarilor grafice ce poate fi utilizat atunci
cnd nu se dispune de un echipament electronic, a diapozitivelor de
35mm sau atunci cnd nu exista suficient timp pentru a face poze de nalta fidelitate pentru
prezentarea dorita. Componenta a pachetului Microsoft Office, PowerPoint se foloseste n
prezentarea profesionala a ofertelor unor firme sau crearea de diapozitive de 35mm, pelicula
fotografica si / sau pe ecranul unui calculator pentru o reuniune de vnzari, de exemplu.
Cu PowerPoint se pot realiza urmatoarele:
crearea rapidaa puternice prezentari pe folii transparente, hrtie, diapozitive de
35mm, pelicula fotografica sau direct pe ecranul calculatorului;
aplicarea de cunostiinte dobndite prin nvatarea Microsoft Word sau
Microsoft Excel;
crearea rapida a propriei prezentari folosind Quick Preview;
folosirea de materiale deja create n alt produs Microsoft, cum ar fi
Microsoft Word si Microsoft Excel;
Imbinarea propriei prezentari cu note pentru public (Handouts si Speacker's
Notes), folosirea de elemente multimedia (sunet, elemente de animatie, efecte
grafice, etc..)

Creare, salvare, nchiderea si deschiderea prezentarilor si diapozitivelor

Pentru a lucra cu aplicatia PowerPoint trebuie avute n vedere gestionarea unei prezentari,
crearea unei noi prezentari, deschiderea unei deja existente si salvarea modificarilor aduse
prezentarii.
Pentru a deschide aplicatia PowerPoint eista mai multe posibilitati:

Crearea unei prezentari noi si salvarea acesteia

O prezentare noua se poate

deschide prin optiunea New din
meniul File iar o prezentare
existenta cu ajutorul comenzii Open
din meniul File
 Prezentare

n momentul n care s-a deschis aplicatia PowerPoint, aceasta va afisa o caseta de dialog n care vor
fi prezentate primele optiuni pe baza carora se va alcatui

PowerPoint ofera posibilitatea de a alege modul de

prezentare (Blank presentation, Design Template -
sablon), de a apela la formate deja realizate care
doar vor fi personalizate (AutoContent Wizard) sau
de a deschide o prezentare deja existenta.
Utilizatorul poate renunta la aparitia
automata a acestei casute de interogare cnd
prezentarea. PowerPoint ruleaza.
.

AutoContent Wizard ajuta la crearea unei prezentari plecnd de la o macheta. Aplicatia pune
ntrebari despre continutul prezentarii, si pe baza raspunsurilor creaza
o macheta.

Template creaza o prezentare cu ajutorul unui sablon.

 Prezentare

Se specifica optiunile pentru originalul diapozitivului si se folosesc temele sugerate pentru o prezentare
Denumirile din Presentation pot fi
prezentate n Large Icons, List sau
Details. Se executa clic pe
Se selecteaza macheta utilizata pentru
primul diapozitiv si apoi se executa un
clic pe butonul OK
respectiva Dupa selectare apasati
butonul OK pentru a o aplica n
prezentare.

Blank presentation - crearea unei prezentari libere, In acest caz nu sunt utilizate culori, nu exista
stiluri sau alte elemente de mbunatatire. Aceasta ofera un control total asupra schemei de culori, machetei si
caracteristicile stilurilor

n coltul din stnga al barei de stare este indicat numarul diapozitivului curent. Pentru a trece de la un
diapozitiv la altul se utilizeaza bara de derulare verticala. Diapozitivul anterior se aduce pe ecran cu butonul
Previous Slide iar diapozitivul urmator cu Next Slide.

Bara
de
derular
e

Butonu
l
Previou
s Slide

Butonul
Next Slide

Salvarea unei prezentari

PowerPoint salveaza toate componentele prezentarii ntr-un singur fisier. Daca fisierul nu este deja
salvat, la deschiderea casetei de dialog File / Save sau File / Save As
aplicatia va interoga introducerea numelui prezentarii. Pentru a salva un fisier sub o alta denumire decat cea
existenta sau a-l salva la alta adresa pe disc, se va alege File / Save As. Combinatia de taste Ctrl+S va avea ca
efect salvari rapide de catre utilizator n timpul construirii prezentarii.

Deschiderea unei prezentari existente

Aceasta operatie poate fi executata fie direct din casuta de dialog ce apare la deschiderea
aplicatiei PowerPoint prin selectarea optiunii "Open an Existing Presentation", sau prin medoda clasica, selectnd
File / Open .
 Pentru a nchide o prezentare existenta, se alege File / Close sau se executa dublu clic n caseta din
meniul Control al ferestrei prezentarii

Fereastra principala PowerPoint

Urmatoarea imagine identifica fiecare parte a unei ferestre PowerPoint care ofera instrumente de
formatare a textului, a imaginilor, de desenare direct pe ecran, de accesat programe cum ar fi Word sau Excel.
Bara cu bara de Bara cu
instrumente titlu instrumente
de formatare standard

Bara cu Bara de tascuri Bare

instrumente de de
desen derular
e

Diapozitivul prezentat pe fundal gri se evidentiaza prin zona alba din mijlocul ecranului pentru
a avea o vizune de ansamblu asupra spatiului de lucru. Astfel, orice diapozitiv (slide) va putea fi
vizualizat pe ecran, indiferent de natura lui (folie transparenta, diapozitiv de 35mm, succesiune de imagini afisate
pe ecran).
Formatarea barelor de instrumente se face asemanator cu metodele descrise anterior la celelalte aplicatii
MS Office, urmand calea Tools / Customize.

Moduri de vizualizare

Power Point ofera mai multe moduri de afisare a prezentarilor, fiecare avnd propriul sau scop si
avantaje.

Normal Slide
view Sorter

Slide Notes View

Show
Slide
View
Outline
View
 ge una din optiunile prezentate mai sus, existente n
partea stnga a ferestrei
Ca
for
m
a
de
pr
ez
en
tar
ea
m
ate
ria
lul
ui
ce
tre
bu
ie
cre
at,
se
po
ate
ale
ge
di
ntr
e
dif
eri
tel
e
m
od
uri
de
vi
zu
ali
za
re
di
n
m
en
iul
Vi
ew
sa
u
pu
tet
i
ale
1 Slide View - afisarea dispozitivelor individuale n modul Full-Slide ce permite vizualizarea diapozitivelor n
detaliu. Este cea mai indicata metoda pentru a obtine o imagine detaliata a fiecarui diapozitiv,
fiind util pentru introducerea sau modificarea continutului diapozitivului
2 Outline View- afisarea textului din toate diapozitivele din prezentare permitnd o trecere n revista a continului
prezentarii sub forma de conspect. {n coltul din stnga sus al fiecarui titlu apare o pictograma
cu diapozitive. Se permite astfel sa se stabileasca urgent ce diapozitive contin obiecte si care
contin text
3 Slide Sorter - afisarea unei versiuni reduse a fiecarui diapozitiv de prezentare n ordinea n care apar ofera
imaginea de ansamblu asupra aspectului prezentarii si modului n care decurge aceasta.
Numarul diapozitivulului apare n coltul din dreapta jis a fiecarui dispozitiv. Se poate modifica
ordinea diapozitivelor si copia diapozitive, cu o selectie prealabila.
4 Notes View - afisarea unei versiuni reduse a unui diapozitiv individual n partea superioara a ecranului si notele
vorbitorului sub diapozitiv. Permite revederea notelor o data cu diapozitivul
5 Slide Show - afisarea diapozitivelor asa cum apareau ele n timpul prezentarii pe ecran ce utilizeaza ntreaga
suprafata de lucru. Tastele PGUP si PgDn se apasa pentru a trece de la un diapozitiv la altul. ESC
ncheie afisarea n acest mod.
6 Normal View - permite o vizualizare a tuturor cmpurilor din prezentare.Este tipul de vizualizare cel
mai des folosit, fiind util pentru crearea unei imagini de ansamblu asupra ntregii prezentari

Sabloane

Sabloanele de structura (design templates) sunt tot realizate pentru a usura munca utilizatorului
Microsoft PowerPoint. deoarece contin scheme color (sau alb - negru) si elemnte constitutive oferite pentru
fundal si pozitionare n pagina ale obiectelor unui slide. Nu trebuie facuta confuzia ntre originale (master) si
sabloanele de structura deoarece un sablon de structura poate contine un original.
Sabloanele de structura este de fapt o structura care contine spatii dedicate scrierii titlului si a altor
texte cu pozitionare predefinita n spatiul foii de lucru, contine macheta diapozitivului, structura sa interna
dar si o multime de posibilitati de a alege scheme de culori si elemente grafice predefinite. Sablonul este ales de
utilizator n functie de preferintele sale dar, dealungul unei prezentari acesta nu poate utiliza mai multe tipuri de
sabloane predefinite n aceeasi prezentare. Daca dipozitivelor selectate ntr-o prezentare trebuie sa aiba un
aspect diferit de cel al sablonului, utilizatorul le poate modifica, customiza n mod individual. Toate modificarile
efectuate ct si cele preluate din sablon se aplica tuturor slide-urilor
(diapozitivelor) din prezentare.

Utilizarea formatelor implicite

Sabloanele implicite sunt oferite de Microsoft si accesate de utilizator prin selectarea optiunii Apply
Design Template din meniul Format.
 Pe ecran va aparea fereastra Apply Design
Template din care se alege formatul dorit.
{n partea dreapta a ferestrei prezentate
mai jos se poate vizualiza formatul ales.
Pentru a schimba formatul unei
prezentari va trebui aleasa din nou functia
Apply Design Template

Adaugarea unui diapozitiv cu format definit

Pentru a adauga un diapozitiv nou unei

prezentari se alege din meniul Insert functia
New Slidre
Pe ecran va aparea fereastra New Slide din care se alege formatul dorit pentru diapozitiv
Diapozitivele Power Point contin si alte elemente n afara textului. {n ele pot fi inserate imagini
clip art. desene, tabele, foi de calcul, grafice, diagrame de organizare si alte tipuri de obiecte.
AutoLayout este o facilitate din Power Point care ofera 24 de machete predefinite cu diferite moduri de
dispunere si aranjare a obiectelor. Se poate alege o macheta de diapozitiv care sa contina substituentii pentru
obiecte necesare dispozitivului care se creaza.
La selectarea uneia din machetele
AutoLayout, n coltul din dreapta jos al casetei
de dialog apare o descriere a sa si anume tipul
obiectelor incluse n macheta
(titlu diapozitivului, liste cu marcatori, grafice,
diagrame, etc). Liniile groase care se gasesc n
partea superioara reprezinta titlul diapozitivului

Celelalte elemente de text sunt reprezentate de linii subtiri, de culoare gri. Imaginile care contin bare
verticale reprezinta grafice, iar cele cu desene reprezinta imagini clipart sau desene. Casetele goale reprezinta
posibilitatea de a introduce alte obiecte, importate. Dupa ce se alege o macheta, se nlocuieste sablonul din
fiecare substituent cu textul propriu-zis sau cu alt obiect, de exemplu un tabel sau un grafic.
Schimbarea fundalului unui diapozitiv sau a tuturor diapozitivelor existente

Pentru a schimba fundalul unui diapozitiv, sau a tuturor

diapozitivelor existente ntr-o prezentare se apeleaza
din meniul Format optiunea Background.
Aceasta functie va deschiede fereastra
Background n care se poate alege culoarea dorita sau
poate fi creata propria culoare a utilizatorului prin
alegerea optiunii More Colors

Pentru a schimba fundalul

diapozitivului curent se apasa butonul Apply.
Pentru a schimba fundalul tuturor
diapozitivelor din prezentare se apasa butonul
Apply to All.
Functia Background se poate apela si din
meniul aparut dupa efectuarea unui clic cu
butonul dreapta al mouse-ului pe diapozitivul
caruia i se va modifica fundalul

n figura alaturata este

prezentata un diapozitiv formatat prin
intermediul casutei de dialog Presentation
Design. {n partea inferioara a slide-
ului se apla nscrisa denumirea
sablonului. Se pot insera poze accesate din
clip - art sau din alte surse (cum ar fi
"double-clik to add clip art") iar texul
poate fi deasemenea

Alegerea optiunii de Prezentare libera (Blank Presentation) conduce la acelasi rezultat ca si

Design Templates numai ca slide-urile sunt doar n paleta de culori alb - negru fara a contine elemente de design
si palete de culori. Utilizatorul va putea crea propriile sale nuante si culori prin accesarea meniurilor ce contin
instrumente de desenare (Drawing)

Inserarea imaginilor clip art

 Daca este selectata o macheta de diapozitiv cu un substituent de clip art se executa dublu clic
pe acesta pentru a alege o imagine clip art care sa fie inserata.
{nserarea imaginii fara existenta unui substituent se face alegnd optiunea Clip Art din meniul Insert
sau clic pe butonul Clip Art din bara de unelte standard
Etape pentru introducerea unei imagini clipart n diapozitiv:
1. se afiseaza diapozitivul n care se va insera imaginea clip-art
2. se alege optiunea ClipArt din meniul Insert, sau daca diapozitivul
contine un substituent pentru imagini clip art, se executa dublu clic pe
acesta. Pe ecran va aparea caseta de dialog MS ClipArt Gallery
3. se selecteaza o categorie din lista de categorii
4. se selecteaza un desen din categoria respectiva
5. se executa clic pe butonul OK si desenul va fi nserat in diapozitiv

Introducerea si editarea textului

Orice diapozitiv contine un text, chiar daca acesta este numai un titlu, iar introducerea si editarea acestuia
este asemanatoare cu cu operatiile similare din orice aplicatie MS-Office. O metoda consta n nlocuirea textului
model din diapozitiv cu propriul text (titlu,
subtitlu, lista cu marcatori, texte n jurul clip-arturilor).
Se executa clic oriunde n interiorul unui substituent pentru a-l selecta iar conturul subtire va fi
nlocuit cu un chenar hasurat, fapt care indica selectarea acestuia Se introduce textul, iar la teminare se
dezactiveaza obiectul facnd clic pe o suprafata libera din diapozitiv.
{n situatia n care nu exista un substituent se impune introducerea textului astfel :
1. se executa clic pe butonul Text Box de pe bara cu instrumente de desenare
(Drawing toolbar)
2. se plaseaza cursorul n locul unde va aparea cutia de text
3. se executa un clic si pe ecran va aparea o cutie de text de dimensiunea unui caracter n care va
exista un cursor de nserare
4. se introduce textul

Formatarea textului

Dupa introducerea textului se poate alege optiunea de formatare a lui. Din meniul
Format se alege optiunea Font. Se ajunge la rmatoarea caseta de dialog

{n prima parte se pot

modifica tipul de font,
stilul si dimensiunea
acestuia.
Pentru a se alege o
culoare speciala a
fonturilor se face clic pe
meniul Color ce
deschide o noua
fereastra din care se poate
alege culoarea pentru font.
Se poate crea o nuanta
speciala alegnd optiunea
More Colors

n fereastra de dialog Font mai apar si alte efecte care pot fi activate prin marcarea acestora printr-un
clic. Efectul va fi atribuit textului selectat anterior acestei operatii
Efecte:
Underline - sublinierea textului;
Shadow - ofera textului selectat o umbra usoara;
Superscript - scrie textul selectat ca exponent; Subscript -
scrie textul selectat ca indice

Alinierea textului

Se poate alinia textul dupa

dorinta prin apelarea din
meniul Format, optiunea
Alignement si alegerea
optiunii dorite

La dorinta se pot transforma toate caracterele unui text n

diferitele tipuri de litere. Pentru a realiza acest lucru se
selecteaza textul si apoi, din meniul

Format

se alege optiunea Change Case care va deschide fereastra

Change Case din care se alege optiunea

Pentru a schimba spatierea dintre paragrafe

se selecteaza paragrafele asupra carora se vor
realiza modificarile sI apoi din meniul Format se
alege optiunea Line Spacing

n fereastra aparuta pe ecran se selecteaza dimensiunile dorite n linii sau puncte.

Alegerea diferitilor marcatori

O modalitate de formatare a paragrafelor existente ntr-un diapozitiv se realizeaza cu

Aceasta optiune deschide

fereastra de dialog din care ne
putem alege simboluri diverse
pentru a evidentia
 Desenarea obiectelor

Uneori sunt necesare imagini mai complicate, pe care le puteti desena cu ajutorul barei de
instrumente Drawing care se activeaza din meniul View - Toolbars - Drawing

Din optiunea AutoShapes se pot alege diferite forme carora le pot fgi adaugate diferite forme de
umbre sau efecte tridimensionale.
De asemenea , se poate realiza rotirea unui obiect apasnd pe butonul de pe bara Drawing dupa
selectarea obiectului caruia i se va aplica efectul de rotire.
Dupa crearea obiectelor asupra lor se poate actiona n diferite moduri executnd un clic pe dreapte pe
obiectul respectiv seectat.

Alegerea optiunii Format AutoShape permite modificarea elementelor formei conform functiilor puse la
dispozitie de PowerPoint.
 Pentru a schimba forma unui shape n oricare din AutoShape, selectati casuta de dialog, se apasa
butonul Draw din bara de desenare si apoi se opteaza pentru Change AutoShape, se alege o categorie si
apoi se introduce n spatiul de editare la pozitia dorita.

PowerPoint poate
introduce facilitati n
editarea de shape-uri, de a
introduce butoane de
comanda a prezentarii,
de ntroducere de noi
forme, facilitati 3D de

Prin apelarea optiunii More Autoshapes, aplicatia

ofera utilizatorului noi forme
predefinite asupra carora se pot face modificari
sau introduceri de noi elemente. {n desenul alaturat
este exemplificata modul n care poate arata un slide
n constructie n care au fost introduse noi casute
de text, butoane de control si doua forme suprapuse.
Prin selectarea formelor, acestea si pot modifica
forma, pozitia sau functiile

pe care le pot avea n prezentare. Aceasta optiune este realizabila prin simpla clicare asupra formei si apoi
inspectnd meniul derulat prin clicarea cu mousul drept.

Prin meniul Action Settings pot fi alocate

formelor anumite evenimente care se vor desfasura
n functie de dorinta utilizatorului si n scopurile declarate
cu ajutorul meniurilor. Se pot de asemenea ntroduce
elemente multimedia cu optiunea Custom Animation sau
schimbarea formelor cu Format AutoShape sau se pot grupa
sau degrupa anumite forme care au fost selectate

Casetele de text care apar ntr-un slide pot fi modificate ca dimensiune prin simpla tragere a
marginilor casetei de text. Aceasta se va mari pentru a cuprinde textul introdus. Daca se doreste inserarea de
noi rndure se va apasa tasta Enter.

Pozitionarea unui obiect n cadrul altui obiect se face cu ajutorul optiunii:

 Order din meniul rapid obtinut cu ajutorul unui
clic cu butonul dreapta al mouse-ului pe un obiect
selectat
Se pot obtine efecte de aducere a unui obiect n
fata altuia, de grupare etc.

Modificarea si corectarea textului

Textul din orice obiect de tip text poate fi modificat prin simpla clicare a mous-ului asupra
obiectului. Modificarea aspectului, formei, culorii si grosimea textului se efectueaza din optiunile aplate n bara
de meniuri Drawing sau Formatting.

Taste cu sageata Muta cursorul de nserare n sensul sagetii

Backspace, Del Sterge caractere la stnga, elimina textul selectat fara
introducerea lui n clipboard
Clic cu tragere Selecteaza un sir de caractere
Dublu clic pe cuvnt Selecteaza cuvntul
Triplu clic pe rnd Selecteaza ntregul rnd
CTRL+A Selecteaza tot textul din obiectul de tip text selectat
CTRL+clic Selecteaza ntreaga fraza
Dupa ce se termina modificarile aduse yunei zone de tip text, pentru a parasi zona se va clica ntr-un
spatiu liber din slide sau pe zona gri ce l nconjoara pentru a anula selectarea casetei de text.
Verificarea ortografiei (Spelling) din PowerPoint se realizaeaza similar cu celelalte aplicatii ale
pachetului Microsoft Office. Cuvintele din textul de corectat sunt comparate cu cele aflate ntr-un fisier cu
extensia dic, fisier specific tipului dictionar. Daca un cuvnt nu se potriveste cu niciunul din dictionar aplicatia i
va selecta si-l va introduce n caseta de dialog Spelling prezentata n figura alaturata:

Functia Spelling poate fi activata prin sinpla

apasare a tastei F7 sau cu ajutorul
meniurilor Tools / Spelling and
Grammar. {n cazul n care exista
cuvinte asemanatoare ca ortografie
disponibile n dictionar, aplicatia poate
oferi sugestii cu privire
dnd o lista de cuvinte sau expresii care seamana cu cea introdusa sau care o pot nlocui. Functia Spelling
controleaza textul din toate obiectele unei prezentari dar nu va corecta obiectele care contin text importat din
alte aplicatii.
Cu ajutorul meniurilor Ignore, Ignore All, Change, Change All, Add si Suggest se pot aduce modificari
textului introdus. Butonul Add semnifica ca daca acest cuvnt va mai fi ntlnit, acesta sa nu fie considerat
ca o eroare de scriere, cu alte cuvinte, dictionarul va fi mbogatit cu acest nou cuvnt sau expresie. Odata
facuta o modificare, PowerPoint va trece automat la cuvntul urmator din prezentare. Spelling-ul poate fi
ntrerupt n orice moment executnd clic pe butonul Close din caseta de dialog Spelling. Daca verificarea
documentului a fost ncheiata, aplicatia va genera un mesaj de avertizare n acest scop, comunicnd
ncheierea verificarii ntregii prezentari.
Pe masura ce utilizatorul ntroduce un text pot aparea greseli tipice de dactilografiere. Acestea pot fi
ndepartate n mod automat prin functia AutoCorect disponibila in meniul Tools.
De exemplu, n casuta AutoCorect se pot
corecta automat literele mari dintr- un cuvnt
n cazul n care acestea au fost introduse
cu tasta CapsLock apasata din greseala sau
atunci cnd n loc de cuvntul "about" se va
fi scris
"abbout". De asemenea pot fi
remediate automat omisiunile facute n scrierea
datei sau a numelor proprii.
Structura de formatare Master

Un diapozitiv special oferit de aplicatia Microsoft PowerPoint este Master Slide. Cu ajutorul acestui
diapozitiv se pot controla diferite proprietati ale prezentarii, ca de exemplu caracteristici legate de textul folosit
n prezentare, de fundalul aplicat diapozitivelor.

Atunci cnd se vor efectua anumite

modificari asupra tuturor diapozitivelor din
prezentare, modificarile nu trebuie realizate asupra
fiecaruia din diapozitive. Se pot realiza
modificarile asupra acestui diapozitiv, si aplicatia
PowerPoint realizeaza automat modificarile asupra
tuturor diapozitivelor prezentarii ct si asupra
diapozitivelor care vor fi adaugate ulterior. De
exemplu, daca se modifica culoarea titlului n
Master Slide, PowerPoint va modifica automat
culoarea titlului n toate diapozitivele existente n
prezentare

Astfel, pentru titluri se poate seta un anumit tip de font si un anumit stil, lucru care se va pastra n orice
loc din prezentare unde intervine un titlu.
 Pe ecran va aparea un diapozitiv asupra caruia se
executa modificarile dorite
{n subsolul paginii este indicat tipul
Masterului folosit , iar Slide Master
prezentat contine zone pentru titlu, pentru text cu
buline si alte facilitati de nscriere a datelor
calendaristice cnd s-a efectuat prezentarea.
Utilizatorul poate adauga si alte elemente care
vor avea aceleasi caracteristici ca si cele
predefinite. Daca, de exemplu, se ngroasa titlul,
orice titlu scris n

prezent are va avea caracterele ngrosate. Slide Master defineste ntreg setul de atribute pentru toata aplicatia,
exceptie facnd slide-ul de titlu care poate sa fie setat de Title Master.

Introducerea, stergerea unei imagini, obiect n Master slide

Daca exista o imagine sau un obiect care doriti sa apara n fiecare diapozitiv , pentru a nu introduce manual
imaginea n fiecare diapozitiv se alege introducerea imaginii n Master Slide. Aceasta imagine va aparea n
fiecare diapozitiv acolo unde a fost introdusa n Master Slide

Pentru a introduce o imagine se

apleleaza din meniul Insert functia
Picture si din meniul Picture
functia From File.
Din fereastra aparuta (Insert
Picture) se alege
imagineacare va fi inserata si apoi
se apasa butonul Insert. Imaginea va
aparea n Master Slide unde va fi
pozitionata n locul ales de utilizator.
Pentru a sterge o imagine din
Master Slide se selecteaza
imaginea respectiva si se apasa
una din tastele Delete sau
Backspace.

Adaugarea textului n subsol pentru un diapozitiv, sau pentru toate diapozitivele

 Daca se doreste introducerea unui text n
subsolul unui diapozitiv sau n cadrul tuturor
diapozitivelor se alege din meniul View
functia Header and Footer. Aceasta functie
va deschide fereastra Header and Footer n care
se introduce subsolul dorit.
Pentru a introduce un subsol selectati casuta
Footer si n cmpul de editare introduceti
textul dorit. Daca acest text nu trebuie sa
apara si pe primul diapozitiv se alege
optiunea Don't show on title slide.
Pentru introducerea acestui subsol numai n
diapozitivul curent se apasa butonul Apply,
pentru a introduce subsolul n toate
diapozitivele prezentarii se apasa butonul
Apply to

Daca se doreste introducerea numerelor, n cadrul unui diapozitiv, sau n cadrul tuturor
diapozitivelor se alege optiune Slide number din fereastra de mai sus Header and Footer, si se procedeaza la
fel ca n cazul subsolului.

Inserarea de obiecte in PowerPoint

Inserarea imaginilor clip art

Daca este selectata o macheta de diapozitiv cu un spatiu predefinit de clip art se executa dublu clic
pe acesta pentru a alege o imagine clip art care sa fie inserata.
{nserarea imaginii fara existenta unui substituent se face alegnd optiunea Clip Art din meniul Insert
( ) sau clic pe butonul Clip Art din bara de unelte standard.
Etape pentru introducerea unei imagini clipart n diapozitiv:
1. se afiseaza diapozitivul n care se va insera imaginea clip-art

2. se selecteaza optiunea ClipArt din meniul Insert, sau, daca slide-ul contine un spatiu deja definit pentru
imagini clip art, se executa dublu clic pe acesta. Pe ecran va aparea caseta de dialog MS ClipArt
Gallery
3. se alege o categorie din lista de categorii
4. se alege un desen din categoria respectiva
5. se executa clic pe butonul OK si desenul va fi nserat in diapozitiv

Pentru a alege inserarea unei imagini dintr-un fisier se alege optiunea Insert - Picture - From
File .
Aceasta optiune deschide fereastra:
Utilizarea graficelor

Pentru a introduce un grafic n cadrul unui diapozitiv se alege un format corespunzator pentru diapozitiv.
Formatul se alege din fereastra Slide Layout care se deschide prin alegerea optiunii Slide Layout din
meniul Format sau din meniul Insert - New Slide

In fereastra New Slide sau Slide

Laywout se alege tipul dorit pentru
diapozitiv (Chart) ti apoi se apas pe
optiunea OK sau Reapply (n
fereastra Slide
Layout)
Va aparea o fereastra n care se introduc
datele dorite n manierta cunoscuta.
Dupa introducerea datelor se da un
clic n afara graficului sau a ferestri
aparute

Daca, dupa realizarea graficului se doreste

modificarea anumitor date graficul va trebui
modificat.
 Acest lucru se realizeaza prin apelarea functiei Chart
Object Edit din meniul rapid aparut dupa executarea unui clic
cu butonul drep al mouse-ului pe graficul ce urmeaza a fi
modificat Modificari ale graficului obtinut se realizeaza cu
ajutorul functiei Edit si apoi cu ajutorul meniului obtinut
printr-un clic dreapta de grafic:

Inserarea unui tabel Word sau a unei foi de calcul din Excel

Pentru a crea o foaie de calcul sau un tabel Word se executa clic pe butoanele Insert MS Excel
Worksheet sau butonul Insert MS Word table din bara de instrumente standard. Pe ecran va aparea o retea de
celule derulanta care permite definirea dimensiunii tabelului sau foii de calcul. Se selecteaza numarul de linii si
de coloane dorit, iar la eliberarea mouse- lui Power Point va insera un obiect special n diapozitiv. {n
acest moment bara de instrumente standard si bara de meniuri Power Point vor fi nlocuite cu cele ale
aplicatiilor selectate.
La terminarea lucrului se deselecteaza obiectul n care se lucreaza prin clic n afara zonei selectate sau
n zona gri ce nconjoara diapozitivul.

n figurile de mai sus este exemplificata introducerea unui tabel Word si modul cum va arata
diapozitivul dupa inserarea acestuia.
Pentru foile de calcul din Excel sunt valabile aceleasi principii ca n cazul tabelelor
Word.

Inserarea unei diagrame de organizare (schema organizatorica) - organigrama

O astfel de diagrama ofera informatii despre organizarea unui grup sau a unui departament sau
despre persoanele care pot fi contactate pentru anumite informatii.
Se utilizeaza o macheta de diapozitiv care contine un substituent pentru o astfel de diagrama.
Executnd dublu clic pe substituent se lanseaza aplicatia Microsoft Organization Chart. Lansarea aplicatiei se
poate efectua alegnd optiunea Slide Layout din meniul Format sau executnd clic pe butonul Slide Layout
sau, daca se doreste inserarea unui slide nou se apeleaza la meniul Insert / New Slide (CTRL - M) si apoi se
specifica tipul de slide
(n cazul nostru Organization Chart).
 n interiorul aplicatiei noi create se tasteaza numele, titlul si unul pna la doua comentarii
optionale despre persoana respectiva din schema de organizare. Se apasa tasta Enter dupa tastarea fiecarui
element
Pentru a adauga noi casete n diagrama, se executa clic pe butonul adecvat din bara de unelte din partea
de sus a ecranului si apoi se executa clic pe caseta de care se va lega

Diagrama de organizare
apare ntr-o fereasta separata,
motiv pentru care, cnd
diagrama este terminata, se
alege File, Update (denumire
fisier) si apoi se selecteaza
comanda Exit and Return to
(denumire fisier) din meniul
File al aplicatiei Microsoft
Organization Chart).

noua caseta introdusa.

Pentru a a se deselecta diagrame de organizare se poate efectua clic pe o zona neutra(libera) din
slide sau pe zona gri din jurul diagramei.

Selectarea casetelor

Pentru a selecta o singura caseta se executa clic pe ea. Pentru a selecta mai multe casete se mentine
apasata tasta Shift n timpul executarii clicului pe fiecare caseta. Pentru a selecta un anumit nivel de structura sau
mai multe astfel de nivele consecutive se alege din meniul Edit optiunea Select Levels.
Se afiseaza caseta de dialog Select Levels n care se tasteaza domeniul de

nivele care va fi
selectat (de exemplu de la 2
la 4).

Selectarea unui stil de diagrama

Diagrama creata astfel se aseamana cu un arbore genealogic. Daca acest tip de diagrama nu este
adecvat cerintelor utilizatorului, exista posibilitatea modificarii structurii.

Pentru acesta se procedeaza astfel :

1. se selecteaza casetele carora li se aplica noul stil de afisare, pentru modificarea
ntregii diagrame sunt selectate toate casetele
2. se deschide meniul Styles care afiseaza o caseta cu stiluri posibile de diagrame
3. se executa clic pe stilul dorit

Programul Microsoft Organization Chart aplica stilul ales tuturor casetelor selectate
 Modulul 6 Prezentare

Pentru schimbarea fontelor, stilurilor, dimensiunilor sau culorilor pentru numele, functia diferitelor
persoane sau schimbarea alinierii textului dintr-o caseta se executa astfel:
1. selectarea textului care urmeaza sa fie formatat
2. se deschide meniul Text

3. se selecteaza Font din care se selecteaza o fonta. Un stil se

selecteaza din Font Style iar
dimensiunea fontei se alege din Size
4. Se executa clic pe butonul OK

Pentru modificarea culorilor unui text se selecteaza optiunea Color si se executa clic pe culoarea dorita
Alinierea textului se stabileste din optiunile Left, Right, Center.

Modificarea aspectului casetelor si a liniilor se

executa astfel:
1. se selecteaza casetele sau liniile ce se vor
formata
2. se deschide meniul Boxes si se
selecteaza optiunea dorita:

culoarea, umbrirea casetei, stilul marginii (figura), culoarea liniei casetei, si stilul liniei cu care este trasata aceasta.

Prezentarea facilitatilor obiectelor

Unui obiect inserat unui slide dintr-o prezentare i se pot aduce semnificative modificari cum ar
fi: alinierea obiectelor, schimbarea caracteristicilor, gruparea lor, modificari de dimensiune (redimensionare),
mutare sau eliminarea lor din slide-ul n lucru, rotirea sau suprapunerea anumitor obiecte.
Un obiect dintr-un slide este selectat n momentul executiei clic pe suprafata sa iar efectul selectiei
va fi remarcat prin aparitia n jurul sau a unor butoane de redimensionare
(resize handles). Aceste resize handles au rolul de a redimensiona sau a schimba pozitia obiectului selectat.
 n pictograma alaturata este
exemplificata modificarea
marginilor obiectului casutei
de text n momentul n care
aceasta a fost selectata.
Resize

n momentul n care se executa clic cu butonul

drept al mous-ulu pe suprafata de ncadrare a obiectului selectat
va apare urmatoarea caseta de meniuri din care se pot selecta
pe lnga optiunile standard ale oricarei operatii de
acest tip urmatoarele actiuni:
Gruping, Order, Custom
Animation sau Format Placeholder.
De mentionat este faptul ca selectia poate fi facuta si
pentru mai multe obiecte simultan, iar orice schimbare care se
efectueza va fi aplicata tuturor obiectelor ca fec parte din
selectie.

n cazul n care se doresrte o selectie multipla a mai multor obiecte simultan, acasta operatie se executa
tinnd apasata tasta Shift si concomitent executat clic pe fiecare dintre obiectele dorite a face parte din
selectie. {n cazul n care un obiect a fost selectat din greseala, deselectia sa va fi facuta prin executia de clic
pe suprafata sa continund sa se tina apasata tasta Shift. O selectie multipla poate fi executata mai rapid utiliznd
butonul

(Selection Tool) de pe bara cu instrumente Drawing. De precizat este faptul ca obiectele de

selectat trebuie sa fie cuprinse n ntregime chenarului. Daca o portiune din obiect nu este inclusa selectiei
acesta nu va fi selectat.
Nu se pot selecta mai multe obiecte din slide-uri diferite chiar daca este facuta trecerea n modul
de vizualizare Slide Sorter.

Gruparea obiectelor (Gruping)

Gruparea obiectelor aduce avantajul unui utilizari mai comode si sigure a prezentarii n sensul ca
obiectele grupate formeaza un tot unitar.
 n imaginea de mai sus sunt prezentate doua obiecte realizate cu ajutorul WordArt care, dupa ce au
fost selectate prin metodele exemplificate mai sus vor fi grupate si astfel ele vor fi tratate ca unuil singur n
continuare, orice modificare a proprietatilor obiectelor aplicndu-se tuturor.
Gruparea obiectelor poate fi facuta rapid prin executarea de clic cu butonul drept pe spatiul selectat si
alegerea din meniul existent a optiunii Grouping / Group.

Utiliznd meniul Draw se poate

ajunge la acelasi rezultat numai ca pasii sunt
urmatori:
se selecteaza obiectele prin apasarea tastei
Shift concomitent cu efectuarea de clic pe
obiecte sau n cazul n care se doreste
selectarea tuturor obiectelor din slide cu optiunea
Edit / Select All;
se alege optiunea Group din meniul
Draw aflat n bara de comenzi Drawing.

Obiectele grupate vor fi ncadrate doar cu

un singur resize handles.
Modalitatea de a degrupa obiectele permite revenirea la stadiul de obiecte dispersate. Aceasta functie este
realizata prin selectarea obiectului prin simpla clicare pe suprafata sa si apoi se alege optiunea Ungroup dim
meniul Draw sau prin selectarea optiunii Ungroup din fereastra de optiuni deschisa la clicarea cu butonul drept al
mous-lui.

Mutare, copiere, scalare, redimensionareale obiectelor

Obiectele, odata selectate pot fi gestionate de catre utilizator, mutate, copiate reformatate,
redimensionate.
 Tot prin intermediul meniului prezentat anterior
unui obiect i se pot modifica dimensiunile n
mod controlat si foarte precis prin modificarea valorilor
din casutele Heigh, Rotation sau Width.
Aplicatia PowerPoint poate gestiona
dimensiunea si rezolutia optima pe care sa o aiba
obiectul de inserat daca se selecteaza optiunea Best
Scale for slide show din aceeasi caseta de dialog.
Se selecteaza optiunea Relative to original picture
size pentru a mentine raportul de coordonate
naltime - latime atta timp ct
obiectului i se aduc modificari de
redimensionare sau scalare.
Obiectului i se pot aduce caracteristici 3D
modoficndui-se adncimea sau orientarea n spatiu cu
ajutorul meniului 3-D aflat n bara de meniuri Drawing
si prezentat n figura alaturata.

PowerPoint poate oferi multiple facilitati

privitoare modului n care sunt pozitionate obiectele
din cadrul prezentarii. Se pot folosi stilurile de aliniere
la dreapta, stnga, centru sau n partea superioara,
inferioara sau centrala a obiectelor. Pentru o folosi
aceste facilitati se folosesc urmatorii pasi:
se selecteaza obiectele ce vor fi aliniate; din
bara comenzi Drawing se selecteaza Draw / Align
or Distribute aparnd pe
ecran meniul prezentat alaturat;
din meniu se alege optiunea dorita pentru aliniere.
Alinierea Pentru o roti un obiect n orice pozitie pna la
360 grade se executa urmatorii pasi:
se selecteaza obiectul ce trebuie rotit;
din bara comenzi Drawing se selecteaza Draw /
Rotate or Flip aparnd pe ecran meniul prezentat
alaturat;
se alege una din functiile disponibile (de exemplu
Free Rotate);
Rotirea se tine apasat mous-ul si se misca n pozitiile
obiectelor dorite pna cnd obiectul are pozitia dorita;
se executa clic pe orice zona aflata libera pentru a
deselecta obiectul rotit.
 Acest lucru se realizeaza prin apelarea din meniul Slide
Show a functiei Custom Animation.
Apelarea acestei functii va deschide fereastra Custom Animation
din care se vor alege efectele care vor fi aplicate diferitelor
obiecte din cadrul diapozitivului.

Se selecteaza obiectele carora

li se aplica efectul de animare

Ordinea n care se vor Cu ajutorul

aplica efectele butoanelor se
Se alege modul de
schimba ordinea n care
animare a unui
vor aparea obiectele
obiect (dupa un
numar de secunde sau
la un clic de mouse)

Pentru a adauga efecte

obiectelor selectate se alege
din aceasta fereastra
meniul Effects. Se aleg
efectele dorite si partea din care
se doreste aplicarea
efectului respectiv,
sau comportarea obiectului
dupa animaie
 Pregatirea pentru prezentare

n cazul n care utilizatorul se decide a-si sustine prezentarea, dese ori el are nevoie de suportul unor
mici adnotari (note ale vorbitorului) care preced diapozitivele. Aceste note nu trebuie sa apara pe ecranul
prezentarii ci trebuie sa se gaseasca dor n fata celui care prezinta. Asa cum am vazut n capitolul destinat
vizualizarii prezentarilor, aceasta facilitate se optine prin crearea de pagini cu note care vor fi tiparite apoi separat.

Notele vorbitorului pot

fi importate si din alte
aplicatii cum ar fi
Microsoft Word.
Pentru introducerea de
document Word, din
meniul Insert se opteaza
pentru Object si apoi
n casuta de dialog
Object Type care
apare se opteza
pentru Microsoft
Word Document.

O alta modalitate de inserare a notelor vorbitorului este aceea de a apela la optiunea

Send To din meniul File al prezentarii curente al aplicatiei PowerPoint.

Tiparirea prezentarii sau a unor parti dintr-o prezentare

n cazul n care se doreste setarea dimensiunilor slide-ului, a tipului de orientarea a sa sau a tipurilor
de orientare a slide-urilor destinate auditoriului se alege optiunea Page Setup din meniul File. {n figura de
mai jos este prezentata caseta de dialog Page Setup:

Notiunile de Portrait si Landscape sunt

deja cunoscute si ele pot fi specificate
separat pentru slide-ul handout, note sau
pentru slide-ul din prezentare. {n casuta
derulanta Slides Sized for se afla mai
multe posibilitati de alegere a suportului
sau modului de a realiza
On-screen Show: preseteaza dimensiunile optime ale slid-ului n cazul unei prezentari
realizate direct pe monitor afisate n casutele Width si Height (naltime si
latime);
Letter Paper: preseteaza o latime si naltime specifice dimensiunilor foii Letter;
A4 Paper: preseteaza o latime si naltime specifice dimensiunilor foii A4;
35mm Slides: stabileste dimensiunile slid-ului astfel nct acesta sa nu depaseasca
suprafata alocata diapozitivelor;
Overhead: stabileste dimensiunile specifice umplerii unei suprafete tipice de folie
transparenta;
 Custom: permite utilizatorului setarea propriilor dimensiuni ale foii de prezentare,
ale diapozitivelor, notelor sau foi de distribuire si rezumate.
Odata terminati acesti parametrii de configurare se clic-eaza pe butonul OK iar modificarile se
vor aplica automat pentru toate diapozitivele create n prezentare pna n acel moment (n cazul n care acestea
exista) sau pentru diapozitivul nou creat.
Tiparirea propriu-zisa a paginilor din prezentare se poate realiza n mod asemanator tiparirii
documentelor din aplicatiile Microsoft Office:
se alege din meniul File optiunea Print dupa ce n prealabil ne-am convins ca aplicatia sau
prezentarea curenta este cea pe care dorim sa o tiparim;
imprimanta curenta (cea setata ca Default) poate fi schimbata cu ajutorul meniului
derulant din caseta Printer. Se pot realiza modificari ale calitatii imprimantei si
modificari ale numarului de pagini printate pe o singura hrtie, ordinii de printare etc. Se
poate stabili ca printarea sa fie facuta ntr-un fisier si nu la imprimanta prin bifarea casutei
Print to file;
se executa clic pe OK atunci cnd toate modificarile au fost efectuate si suntem
pregatiti ca documentul sa fie printat. Se revine automat la prezentarea activa iar
printarea are loc n cele mai multe cazuri n Background.

n figura de mai jos este prezentata ferestra principala a optiunii Print:

{n caseta Print Range se

specifica care diapozitive vor fi tiparite
(toate, doar cel curent (Current Slide) sau
doar cele specificate prin scrierea numarului
paginii, printr-un interval sau prin mai multe
domenii.
{n caseta Copies se poate
specifica numarul de exemplare ce vor fi
listate sau daca se doreste colationarea
copiilor n timp ce sunt tiparite prin bifarea
n casuta Collate.
{n caseta Print What sunt
indicate toate componentele ce pot fi printate.
Alegerea Handouts conduce la activarea
casetei alaturate Handouts

specificarea numarului de diapozitive de pe pagina si tipul lor. Aceasta optiune este specifica aplicatiei
PowerPoint 2000 deoarece se pot realiza foi handsout direct din optiunea Print. Bifarea Grayscale si Pure
black and white conduce la stabilirea printarii n nuante de gri sau numai n culori de alb si negru. Cu aceasta
ultima optiune se schimba si culoarea de umplere n alb chiar si a obiectelor. Scale to fit paper permite scalarea
slid-ului pentru a se ncadra perfect n pagina de printare n cazul n care setarile dimensiunilor paginii din
meniul Page Setup si dimensiunile paginii pe care se se face imprimarea nu coincid.
 n cazul n care se doreste realizarea unei foi pentru distribuire (handsout) se poate alege din meniul
View optiunea Master si apoi Handout Master. Se deschide un slide ca cel prezentat:

Se poate seta numarul de

diapozitive de pe o pagina de
prezentare (2, 3, 6, 9
Slides Per Page). Pentru a
imprima pe pagina handsout doar
anumite slide-uri din prezentare,
n caseta Slides va trebui
specificate numerele diapozitivelor
stabilite n caseta Slide
Setup iar PowerPoint va face
adaptarile automat. Cu ajutorul
meniului Handout Master se
pot vizualiza diferite configuratii
de foi handsout, meniu ce
permite alegerea configuratiei

Prezentarea asistata de calculator a unei prezentari

Deseori este foarte util ca prezentarea sa fie facuta cu ajutorul computerului economisindu-se
timp cu tiparirea iar forma de prezentare solicita si va utiliza resursele multimedia ale calculatorului atunci
cnd utilizatorul doreste acest lucru.
Utilizatorul poate prezenta slide-urile printr-un show de diapozitive sau manual prin apasare de taste
sau mouse astfel nct este posibila realizarea unei derulari de diapozitive. Poate introduce chiar butoane de
contrul carora sa le defineasca anumite functii.
Derularea automata a slide-urilor se realizeaza alegnd optiunea Set Up Show din meniul Slide
Show. Se pot selecta toate diapozitivele sau se pot customiza prin indicarea numarului lor.

n caseta Advance slides se poate

opta pentru o avansare manuala a
slide-urilor pe monitor sau pentru a
avansa automat.
{n caseta Show type
utilizatorul poate selecta modul de
prezentare (de exemplu pentru o
prezentare continua se activeaza caseta
de validare Loop continuously util
"Esc").

Vizualizarea n Full Screen a unei prezentari se poate face n mai multe moduri:
metoda rapida prin apasarea tastei F5;
executarea clik pe butonul Slide Show din partea stnga - jos a ferestrei
PowerPoint;
din meniul Slide Show se alege optiunea View Show.
 Pentru a stabili timpii n care se schimba slide-urile si efectele multimedia ce le pot nsoti se alege
optiunea Slide Transition din meniul Slide Show.

n domeniul Advance se poate seta

derularea prezentarii la apasarea mous- ului sau
dupa un anumit timp ce poate fi setat.
n modul de afisare Slide Sorter View
se pot vizualiza timpii si stilul de tranzitie
pentru fiecare diapozitiv