Periferice

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
SPECIALIZAREA:
TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ
-Bucureşti -
2000
AUTORI
1. Dorin Roşu,dr.ing. prof., - M.E.N. - C.N.D.I.P.T.

2. Nicolae Alexandrescu, prof.univ. dr.ing. şef catedră “Mecanică fină şi Mecatronică” Universitatea Politehnică Bucureşti
3. Octavian Donţu, prof.univ. dr.ing., catedra “Mecanică fină şi Mecatronică” Universitatea Politehnică Bucureşti
INTRODUCERE
Standardul ocupaţional reprezintă documentul care identifică clar şi precis arborele componentelor şi criteriilor de performanţă cerute
pentru practicarea unei profesii.
La baza elaborării Standardelor de pregătire profesională stau standardele ocupaţionale elaborate de Consiliul Pentru Standarde
Ocupaţionale şi Evaluare - Unitatea de cercetare şi servicii tehnice şi profilele ocupaţionale elaborate în cadrul Programului de Informare şi
Consiliere de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Standardul de pregătire profesională reprezintă documentul care transpune oferta educaţională a şcolii pentru satisfacerea obiectivelor
stabilite prin standardul ocupaţional şi impuse de către partenerii sociali
Forma actuală urmăreşte să răspundă ca alcătuire şi conţinut, componentele profesionale formulate în standardele ocupaţionale prin
componentele de cunoaştere, de execuţie şi sociale ce urmează să le dobândească formabilul .
Dacă în forma iniţială cunoştinţele şi deprinderile au fost grupate pe module, forma revizuită face recomandări pentru dezvoltarea de
curiculum şi materiale auxiliare prin formularea de tipuri de conţinuturi , unităţi de conţinut ( disciplinare şi modulare ) corelate pe verticală şi pe
orizontală într-o structură de organizare a procesului de învăţământ promovată de Programul Phare-Vet RO 9405
Ca şi în forma iniţială, unităţile de competenţă sunt prezentate gradat pe trei niveluri de pregătire profesională :
1. bază
2. profesională
3. specifică ( în meserie )
DEFINIREA PROFESIEI
Absolventul învăţămäntului postliceal în familia ocupaţională Mecatronică, profesia "Tehnician echipamente periferice şi birotică" trebuie să
fie capabil să execute, supravegheze, coordoneze şi conducă lucrări de construcţie, montaj, întreţinere şi reparaţii pentru ecipamente periferice şi
de birotică.
SCOPURI POSIBILE ALE ACTIVITĂŢII
GLOBALE:
- organizarea procesului de producţie;
- conducerea unei echipe de lucru;
- proiectarea asistată de calculator, utilizänd programe specifice de proiectare;
- prezentarea pe piaţă a produselor realizate de societate;
- pregătirea procesului de producţie, reparare şi întreţinere;
- normarea tehnică.
SPECIFICE:
- asamblarea tuturor părţilor din echipamentelor periferice şi a celor de birotică ce intră în componenţa lor: arbori, carcase, scuturi, lagăre,
dispozitive speciale de imprimare, dispozitive de avans a hârtiei, actuatori;
- fabricarea formelor de cabluri pentru realizarea legăturilor între diverse subansambluri ale echipamentelor periferice şi a celor de birotică;
- realizarea de bobinaje pentru subansamblurile acestor echipamente;
- controlul şi încercările bobinelor pentru aceste echipamente;
- realizarea şi depanarea elementelor de contact şi a contactoarelor;
- asamblarea şi încercarea echipamentelor periferice şi a aparaturii de birotică;
- asamblarea de plăcii ce au componente electrice şi electronice;
- asamblarea aparatajului de joasă tensiune;
- instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor periferice şi a aparaturii de birotică în box-office-uri;
- instalarea şi punerea în funcţiune a subansamblelor electrice şi electronice;
- exploatarea şi întreţinerea subansamblurilor electronice, mecanice şi electrice;
- să supravegheze sistemele de calcul în ansamblul lor şi în particular a fiecărui echipament periferic şi de birotică;
- să urmărească derularea probelor şi să verifice corectitudinea utilizänd prelucrearea datelor pe calculator;
- să verifice din punct de vedere tehnic calitatea produselor în compartimentele specializate.
PREGĂTIREA ŞCOLARĂ LA INTRARE
Conform Legii 84/24.iulie.1995 şi Regulamentului de organizare şi de funcţionare a învăţămäntului postliceal cap. IV, art. 21 (în şcolile
postliceale de specialitate se pot înscrie absolvenţi de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat) şi art. 22 (la şcolile postliceale de maiştrii se pot
înscrie muncitori calificaţi cu vechime în domeniul specializării pentru care optează, de minimum 5 ani, absolventi de liceu cu sau fără diplomă
de bacalaureat).
LOCUL DE DESFĂŞURARE A PREGĂTIRII
I. PREGĂTIRE SOCIO-UMANĂ
- Informare şi consiliere vocaţională
- Educaţie fizică
Se va desfăşura în săli de clasă şi sala de sport.
II. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE

Modulele aferente pregătirii cursanţilor de la şcoala postliceală se vor desfăşura în cabinete şi laboratoare dotate corespunzător,
cät şi în ateliere specializate şi laboratoare din cadrul unităţilor economice de profil interesate în şcolarizarea elevilor.
PERFORMANŢE POSIBILE
Performanţe minime:
Urmărirea, supravegherea şi asigurarea calităţii:
- executării lucrărilor de prelucrări mecanice la rece:
- lucrări de lăcătuşerie şi ajustaj;
- lucrări din domeniul electrotehnicii şi electronicii;
- executării lucrărilor de prelucrare a materialelor electrotehnice şi electronice;
- executării lucrărilor complexe de asamblări demontabile şi nedemontabile;
- testarea cu ajutorul calculatorului a echipamentelor periferice şi de birotică.
Performanţe medii:
- executării lucrărilor de montaj pentru subansamblele echipamentelor periferice şi de birotică;
- executării montării şi demontării unor subansamble funcţionale din echipamentele periferice şi de birotică (reparaţii şi operaţii de
întreţinere ale acestora);
- conectării echipamentelor periferice în sistemele de calcul;
- testarea soft a echipamentelor periferice şi a celor de birotică.
Performanţe maxime:
- instalării şi punerii în funcţiune a echipamentelor periferice;
- executării operaţiilor de implementare în sistem a echipamentelor periferice şi a aparaturii de birotică;
- probelor pe un stand de probe şi prelucrării datelor cu ajutorul calculatorului;
- unui sistem de calcul in configuraţii maxime..
ACHIZIŢII SOCIALE
Relaţii interpersonale:
- este organizatorul şi conducătorul nemijlocit al formaţiei de lucru încredinţate.
- răspunde de activitatea de producţie şi de realizarea sarcinilor acesteia.
- participă direct la procesul de producţie şi face parte din categoria de personal tehnic productiv.
- este subordonat direct şefului de echipă sau şefului de secţie.
- colaborează cu compartimentele de producţie ale unităţii precum şi cu proiectanţii şi tehnologii pentru modernizarea procesului de
producţie şi integrare în sistem a echipamentelor periferice şi a celor de birotică.
Responsabilităţi şi îndatoriri legate de profesie:
- are obligaţia să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de lucru.

- răspunde de realizarea programului de producţie la termenele prevăzute.
- răspunde de organizarea fiecărui loc de muncă şi pregătirea condiţiilor de fabricaţie.
- răspunde de repartizarea lucrărilor pe fiecare executant.
- răspunde de supravegherea executării operaţiilor în timpul desfăşurării lucrărilor.
- răspunde de organizarea aprovizionării cu materii prime, materiale, semifabricate, scule, dispozitive şi aparate de măsură şi control
- răspunde de asigurarea calităţii produselor sau lucrărilor executate.
- răspunde de instruirea muncitorilor din formaţie şi supravegherea aplicării reglementărilor privind protecţia muncii, igiena muncii şi de
P.S.I.
RESTRICŢII ŞI INTERDICŢII
- deficienţe psihomotorii, auditive, olfactive;
- deficienţe respiratorii;
- deficienţe medii cardio-circulatorii;
- boli cronice cu caracter progresiv;
- alergii la uleiuri, substanţe de impregnat, mediu toxic etc.
PERSPECTIVE DE CONTINUARE A PREGĂTIRII PROFESIONALE
Cursanţii şi absolvenţii învăţămäntului postliceal cu diplomă de absolvire pot urma studiile învăţămäntului universitar prin concurs de
admitere, în condiţiile legii şi conform reglementărilor M.E.N.
Structura standardului de pregătire profesională
Tehnician echipamente periferice şi birotică reprezintă pregătirea practică şi teoretică necesară unei persoane calificate, pentru a executa
instalare, întreţinere, testare, exploatare şi reparare a echipamentelor periferice şi a aparaturii de birotică.
Unităţile de competenţă aferente meseriei tehnician echipamente periferice şi birotică sunt elaborate în parteneriat cu agenţii economici interesaţi.
Unităţile de competenţă stabilite cu partenerii sociali sunt:
I. Comunicare interactivă
II. Organizarea procesului de producţie
III. Asamblarea echipamentelor periferice şi de birotică.
IV. Fabricarea actuatorilor şi miezurilor magnetice pentru echipamentele periferice şi ale celor de birotică.
V. Realizarea , controlul şi încercările subansamblurilor echipamentelor periferice şi de birotică
VI. Încercarea echipamentelor periferice şi de birotică
VII. Instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor periferice şi de birotică.
VIII. Exploatarea şi întreţinerea a echipamentelor periferice şi de birotică
IX. Întreţinerea, exploatarea şi supravegherea locurilor unde se realizează subansamblurile echipamentelor periferice şi de birotică.
X. Verificarea calităţii produselor şi integrarea lor în sistem.
XI. Asigurarea respectării normelor de protecţia muncii şi PSI
UNITATEA DE COMPETENŢĂ I
COMUNICARE INTERACTIVĂ
A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

1 . Comunică scris şi oral în conformitate cu normele limbii literare x x
2 . Identifică surse de informare x
3 . Se exprimă fluent în limbaj specific domeniului de activitate x x
4 . Explică şi rezumă , oral şi scris, activităţile desfăşurate x x
5 . Citeşte documentaţia tehnică în limba de circulaţie europeană x
B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

1. Întocmeşte referate , rapoarte de activitate , procese verbale , cereri sau alte documente x x
2. Întreţine dialog pe o sarcină de lucru
3. Alege tehnica adecvată de comunicare x
4. În situaţii de comunicare legate de sarcinile atelierului de producţie sau exploatare foloseşte x x
terminologia specifică domeniului tehnicii de calcul. x
5 . Contribuie constructiv ( soluţii , propuneri , rezolvări ) la dezbaterile privind procesele de
producţie şi de exploatare în termenii specifici acestora x
6 . Mediază conflicte
7 . Preluarea şi transmiterea sarcinilor de lucru x
x
C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

1 . Se comportă civilizat şi decent în orice situaţie de lucru x x
2 . Respectă ierarhia socială şi valorile umane x
3 . Manifestă receptivitate / toleranţă la opiniile colegilor x
4 . Analizează şi prezintă rezultatele obţinute de echipa de lucru x
5 . Respectă normele şi legislaţia specifică în vigoare x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ II
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

1 . Identificarea sarcinilor de lucru primite. x
2 . Citirea documentaţiei tehnologice. x x
3 . Enumerarea şi descrierea operaţiilor şi fazelor procesului tehnologic. x x
4 . Selectează grupele de materiale ( metalice , nemetalice ) pe baza proprietăţilor fizice , x x
chimice , tehnologice.
5 . Efectuează calcule specifice domeniului de activitate. x
6 . Selectează SDV-uri necesare. x x
7 . Precizarea normelor de protecţia muncii şi PSI specifice. x x
8 . Asigură pe cât posibil folosirea raţională a capacităţilor de producţie. x

1 . Organizează ergonomic locurile de muncă şi pregăteşte condiţiile de exploatare. x
2 . Repartizează lucrările pe echipe de lucru şi pe executanţi. x x
3 . Supraveghează executarea operaţiilor tehnologice pe parcursul desfăşurării lor. x x
4 . Organizează aprovizionarea pentru fiecare loc de muncă cu: materii prime , materiale , x x
semifabricate , SDV-uri , AMC-uri şi documentaţie tehnică.
5 . Transmite sarcinile de lucru pentru fiecare echipă şi/sau muncitor. x
6 . Precizează normele cantitative , calitative şi de timp. x
1 . Repartizarea echitabilă a sarcinilor de lucru în funcţie de nivelul de pregătire socială. x
2 . Organizează activitatea pentru îndeplinirea eficientă a responsabilitătilor .
3 . Solicită responsabilităţi ierarhice şi în cadrul echipei. x x
4 . Propune îmbunătăţire normelor de muncă în concordanţă cu modifi-cările condiţiilor tehnice şi
organizatorice stabilite. x x
5 . Prezintă factorii care produc accidente de muncă şi boli profesionale. x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ III
ASAMBLAREA ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1 . Identifică piesele şi reperele din desenele de subansamblu şi ansamblu. x x
2 . Decodifică simbolurile înscrise pe componentele subansamblurilor electrice şi mecanice. x x
3 . Explică rolul funcţional al părţilor mecanice şi electrice ale echipamentelor periferice şi ale x x
celor de birotică ce intră în componenţa: arbori , carcase, scuturi, lagăre, plachete,etc.
4 . Descrie succesiunea de asamblare a părţilor componente ale echipamentelor periferice şi ale x
celor de birotică.
5 . Indică metodele de asamblare.
6 Explică patricularităţile tehnologice de asamblare ale acestor echipamente. x x

1 . Organizează lucrări pregătitoare mecanice şi electrice de asamblare. x
2 . Coordonează execuţia asamblărilor demontabile şi nedemontabile după documentaţia x
aferentă x
3 . Utilizează standardele şi normele în vigoare . x x
4 . Elaborează schiţe de asamblare şi scheme electrice de montaj. x x
5 . Utilizează SDV-uri şi aparate electrice de măsură.
6 . Verifică respectarea operaţiilor tehnologiei de asamblare ale echipamentelor periferice şi ale x x
celor de birotică.
7 . Execută verificări intermediare de asamblare ale echipamentelor periferice şi ale celor de x x
birotică. x
8 Execută lucrări de montaj de complexitate ridicată

1 . Organizează ergonomic locul de muncă. x x
2 . Cooperează cu echipa de lucru . x x
3 . Repartizează lucrările de asamblare în funcţie de complexitatea lor coraborate cu nivelul de x
pregătire profesională.
4 . Manifestă atitudine critică faţă de nerecuperarea materialelor şi subansamblelor x
echipamentelor periferice şi ale celor de birotică. x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ IV
FABRICAREA ACTUATORILOR ŞI MIEZURILOR MAGNETICE PENTRU ECHIPAMENTELE

PERIFERICE ŞI ALE CELOR DE BIROTICĂ.

1 . Specifică proprietăţile fizice , chimice , magnetice , mecanice x x
şi tehnologice ale materialelor utilizate la fabricarea actuatorilor şi miezurilor magnetice.
2 . Explică influenţa tehnologiei de fabricaţie asupra calităţii actuatorilor şi miezurilor magnetice x x
3 . Enumeră etapele procesului tehnologic şi reda conţinutul lor pentru realizarea miezurilor x
magnetice pentru flux variabil şi flux constant.
4 . Explică metodele de realizare a actuatorilor şi mizurilor magnetice în funcţie de destinaţie x x
5 . Conştientizează importanţa respectării fazelor de execuţie
6 . Comunică terminologia tehnică
7 . Explică influenţa solicitărilor mecanice , electrice , magnetice , chimice şi de mediu x x
1 . Utilizează documentaţia tehnică şi selectează metodele de realizare a actuatorilor şi miezurilor x x
magnetice pentru tipurile de echipamente, aparate şi transformatoare ce trebuie executate.
2 . Alege SDV-urile şi AMC-urile specifice. x x
3 . Repartizează sarcinile de lucru pe grupe de competenţă. x x
4 . Urmăreşte realizarea etapelor procesului tehnologic de ştanţare şi impachetare a miezurilor x
5 . Execută verificări preliminare de împachetare a mizurilor magnetice pentru echipamentele x x
periferice şi cele de birotică.şi urmăreşte respectarea procesului tehnologic conform
documentaţiei x
6 . Asigură respectarea măsurilor de tehnica securităţii muncii la fabricarea mizurilor magnetice x
7 . Coordonează recuperarea şi sortarea materialelor refolosibile

1 . Organizează activitatea corlând complexitatea lucrării cu nivelul de pregătire profesională x x
2 . Colaborează cu echipa şi ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale şi x x
colective x x
3 . Conştientizează importanţa respectării tehnologie specifice x x
4 . Manifestă încredere şi colaborează ierarhic
UNITATEA DE COMPETENŢĂ V
REALIZAREA , CONTROLUL ŞI ÎNCERCĂRILE SUBANSAMBLURILOR ECHIPAMENTELOR

PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1 . Explică tehnologia de fabricaţie actuatorilor şi a bobinelor concentrate şi a bobinelor x x
repartizate în crestături cât şi bobinarea lor.
2 . Analizează schemele de conexiuni pentru în cazul actuatorilor, bobinelor cât şi a x
transformatoarelor echipamentelor periferice şi de birotică.
3 . Explică şi interpretează fenomene electrice , electromagnetice, mecanice. x x
4 . Selecţionează metode de verificare, reglare şi aparatele de măsură şi control x
5 . Analizează tipurile de încercări ale actuatorilor şi bobinelor electrice x
6 . Argumentează alegerea conductoarelor electrice. x
7 . Interpretează datele obţinute în urma controlului şi încercărilor actuatorilor şi bobinelor x x

1 . Asigură aprovizionarea cu materiile prime şi materialele necesare. x x
2 . Organizează şi execută lucrări pregătitoare de execuţie a bobinelor x x
3 . Optimizează schemele electrice de conexiuni x
4 . Selectează şi utilizează aparate de măsură şi control în conformitate cu schemele de verificare x x
5 . Execută verificări intermediare a rezistenţelor de izolaţie şi a continuităţii bobinelor x
6 . Citşte şi completează buletine de încercări. x
7 . Interpretează rezulatele încercărilor . x x
8 . Concluzionează şi argumentează înlăturarea defecţiunilor apărute în timpul probelor de x
încercare.
1 Dovedeşte flexibilitate în gândire în situaţii inedite apărute la controlul şi încercarea x x
echipamentelor.
2 . Argumentează deciziile luate x
3 . Adaptibilitate/receptivitate la noutăţile tehnice specifice domeniului x
4 . Furnizează informaţii necesare altor sectoare privind stadiul propriei activităţi x
5 . Selectează informaţii utile privind stadiul şi desfăşurarea probelor x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ VI
ÎNCERCAREA ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1 . Analizează tipurile de încercări pentru diferite echipamente periferice şi de birotică. x x
2 . Argumentează rolul aparatelor de măsură , surselor şi echipamentelor în cadrul schemelor de
încercări ( inclusiv cele de automatizare ) x x
3 . Intrepretează prescripţiile specifice şi generale impuse de softul de testare. x
4 . Explică modul de lucru la standurile de încercări şi scopul încercării. x
5 . Achiziţionează , stochează şi interpretează datele măsurate sau calculate. x

1 . Organizează şi execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice de montaj , conexiuni pentru x x
surse de alimentare, proceduri soft de testare.
2 . Măsoară mărimi electrice şi mecanice. x x
3 . Urmăreşte respectarea succesiunii comenzilor şi introducerii softului aferent echipamentelor. x x
4 . Coordonează realizarea încercărilor la echipamentele periferice şi de birotică. x
5 . Citeşte şi completează buletine de încercări . x x
6 . Utilizează diagrame, tabele şi soft adecvat. x
7 . Trasează grafice şi interpretează rezultatele obţinute comparându-le cu mărimile nominale. x
8 . Concluzionează şi argumentează înlăturarea defecţiunilor apărute în timpul probelor. x
9 . Aplică regulile de protecţia muncii necesare desfăşurării probelor în condiţii de securitate. x
1 Dovedeşte flexibilitate în gândire în situaţii inedite apărute la încercarea echipamentelor x x
periferice şi de birotică
2 . Argumentează deciziile luate. x
3 . Adaptibilitate/receptivitate la noutăţile tehnice specifice domeniului x
4 . Furnizează informaţii necesare altor sectoare privind stadiul propriei activităţi x
5 . Selectează informaţii utile privind stadiul şi desfăşurarea probelor de încercare x
6 . Informează promt colegii privind schimbările apărute : modificări de legislaţie , calitate , x
economice, inadecvenţe software, etc.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ VII
INSTALAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1 . Citirea planurilor de amplasare şi respectarea condiţiilor de implementare. x x
2 . Explică condiţiilor ce trebuie îndeplinite la instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor
periferice şi de birotică. x x
3 . Descrie rolul şi funcţionarea echipamentelor periferice şi de birotică la locul de implementare x
4 . Argumentează importanţa elementelor de legătură, a protecţiilor şi a softului aferent. x
5 . Explică principiile şi metodele de verificare a stării izolaţiei şi a gradelor de protecţie. x

1 . Organizează şi execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice de montaj. x x
2 . Compară parametrii de funcţionare a elementelor de execuţie cu valorile prescrise în x
documentaţie; realizează integrarea în sistem a echipamentelor periferice şi de birotică. x
3 . Organizează pregătirea echipamentelor periferice şi de birotică în vederea punerii în funcţiune x
şi implementării în sistem.
4 . Coordonează realizarea instalării şi punerii în funcţiune echipamentelor periferice şi de
birotică x x
5 . Concluzionează şi argumentează înlăturarea defecţiunilor apărute în timpul instalării x
6 . Aplică normele de protecţia muncii specifice instalării şi expoatării în condiţii de securitate a x
echipamentelor periferice şi de birotică.

1 Dovedeşte flexibilitate în gândire în situaţii inedite apărute la instalarea echipamentelor x x
periferice şi de birotică.
2 . Manifestă responsabilitate la executarea şi verificarea lucrărilor efectuate şi atitudine critică x
faţă de greşelile subalternilor inclusiv asumarea celor personale x
3 . Argumentează deciziile luate prin dialog x
4 . Colaborează în echipă şi ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale şi x
colective x x
5 . Apreciază necesitatea învăţării continue pentru racordarea la dinamica performanţelor x
realizate şi a gradului de tehnicitate
UNITATEA DE COMPETENŢĂ VIII
EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1. Descrie rolul şi funcţionarea echipamentelor periferice şi de birotică din structura x x
calculatoarelor şi box-office-urilor
2. Explică regulile de exploatare şi întreţinere ale actuatorilor, traductoarelor, motoarelor x x
electrice, transformatoarelor şi subansamblurilor speciale.
3. Identifică cauzele care pot provoca defecte în timpul exploatării. x
4. Argumentează importanţa elementelor de legătură, a protecţiilor şi a softului aferent. x
5. Precizează influenţa defectelor electrice, mecanice şi a softului asupra caracteristicilor de x
fucţionare
1. Organizează şi execută lucrări pregătitoare mecanice, electrice, de exploatare şi întreţinere cât x x
şi de software pentru integrare în sistem.
2. Coordonează lucrări de întreţinere la echipamentele periferice şi de birotică x x
3. Supaveghează starea de bună funcţionare a sistemelor de răcire, a legăturilor, etc. x
4. Analizează /decide înlocuirea sau repararea echipamentelor sau părţilor componente la apariţia x
unui defect în exploatare (atât hard cât şi soft). x
5. Execută verificări privind buna funcţionare a subansamblurilor din echipamentele periferice şi
de birotică. x
6. Identifică factorii perturbatori în sistemele de calcul şi de birotică x x
7. Supraveghează respectarea regulilor de protecţia muncii în timpul exploatării x

1 . Manifestă responsabilitate la executarea şi verificarea lucrărilor efectuate şi atitudine critică x x
faţă de greşelile subalternilor inclusiv asumarea celor personale.
3 . Argumentează deciziile luate prin dialog . x x
colective x
5 . Apreciază necesitatea învăţării continue pentru racordarea la dinamica performanţelor
realizate şi a gradului de tehnicitate. x x
6 . Comunică sincer cu personalul. x x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ IX
ÎNTREŢINEREA , EXPLOATAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LOCURILOR UNDE SE REALIZEAZĂ

SUBANSAMBLURILE ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

1. Explică noţiuni generale ale echipamentelor periferice şi de birotică x x
2. Identifică componentele echipamentelor periferice şi de birotică şi a semnelor convenţionale x x
aferente după limbajul grafic convenţional.
3. Descrie rolul şi funcţionarea echipamentelor periferice şi de birotică. x x
4. Explică modul de utilizare şi exploatare a sistemelor de calcul şi a box-office-urilor.
5. Argumentează importanţa elementelor de legătură şi a protecţiilor
6. Explică principiile şi metodele de utilizare a echipamentelor periferice şi de birotică, x
teletransmisia a informaţilor pe linii telefonice şi Internet, protecţie şi semnalizare x

1. Precizează componentele într-un sistem dat. x x
2. Compară parametrii de funcţionare a elementelor de execuţie cu valorile prescrise în
documentaţie. x x
3. Coordonează executarea reparaţiilor simple şi a lucrărilor de întreţinere curente ale
echipamentelor periferice şi de birotică x
4. Supraveghează sistemul de calcul şi ia deciziile ce se impun în funcţie de mărimile afişate x x
5. Identifică factorii perturbatori în sistemele de calcul şi în box-office-uri. x x
6. Coordonează remedierea defectelor apărute în sistemele de calcul. x
7. Execută verificări şi încercări preliminare.
8. Urmăreşte aplicarea normelor de protecţia muncii specifice lucrărilor de întreţinere şi x x
exploatare a echipamentelor periferice şi de birotică. x

1 . Selectează informaţii utile privind stadiul şi desfăşurarea activităţii. x x
2 . Manifestă responsabilitate la executarea şi verificarea lucrărilor efectuate şi atitudine critică
faţă de greşelile subalternilor inclusiv asumarea celor personale
3 . Apreciază necesitatea învăţării continue pentru racordarea la dinamica performanţelor realizate x
şi a gradului de tehnicitate x x
4 . Argumentează deciziile luate prin dialog.
5 . Adaptabilitate/receptivitate la noutăţile tehnice specifice domeniului x
colective x x
7 . Selectează informaţii accesînd tehnica informatică ( baze de date , INTERNET etc.)
UNITATEA DE COMPETENŢĂ X
VERIFICAREA CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI INTEGRAREA LOR ÎN SISTEM.

1. Explică normele de calitate prevăzute în standarde şi documentaţia tehnică x x
2. Conştientizează importanţa respectării criteriilor de calitate şi fiabilitate a produselor x
3. Identifică influenţa solicitărilor mecanice , electrice , magnetice, de mediu cât şi a softului x
aferent asupra calităţii produselor.
4. Conştientizarea calităţii produselor asupra satisfacţiei/insatisfacţiei personale x x

1. Utilizează documentaţia tehnică în verificarea calităţii produselor executate. x x
2. Selecţionează şi utilizează AMC-uri specifice verificării calităţii produselor. x
3. Execută controlul permanent al calităţii operaţiilor , lucrărilor şi produselor executate , x
urmărind asigurarea parametrilor calitativi prevăzuţi în documentaţiile tehnice în scopul x
prevenirii abaterilor de la prescripţiile acestora.
4. Execută statistica calităţii produselor executate de o echipă de lucru. x
5. Analizează rezultatele obţinute în urma verificării calităţii şi le compară cu toleranţele admise x x
şi cu testele de funcţionare.
6. Verificarea conservării calităţii produselor în timpul manipulării , ambalării şi depozitării x
produselor . Integrarea echipamentelor în sistem.
1 . Selectează informaţii utile privind stadiul şi desfăşurarea activităţii specifice verificării calităţii x x
produselor şi a serviciilor.
2 . Colaborează în echipă şi ierarhic pentru îndeplinirea responsabilităţilor individuale şi x x
colective
3 . Conştientizează importanţa respectării normelor de calitate x
UNITATEA DE COMPETENŢĂ XI
ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PSI

1. Indicarea conţinutului organizării activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor la locul de x x
muncă.
2. Identifică şi enumeră principale acte normative de protecţia muncii. x
3. Prezintă măsurile de prim ajutor şi componenţa trusei de prim ajutor. x
4. Identifică tipul şi sursele de poluare . x x
5. Precizează cauzele producerii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. x

1. Stabilirea necesarului de mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor. x x
2. Efectuează instructajele periodice de protecţia muncii şi PSI. x
3. Aplică şi verifică măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor la locul de muncă. x
4. Organizează activitatea de prim ajutor în caz de accidente de muncă. x x
5. Coordonează înlăturarea cauzelor de incendii la instalaţiile tehnologice, electrice, de x
ventilaţie, de încălzire etc.
6. Organizează amplasarea ergonomică a utilajelor. x

1. Conştientizează necesitatea instructajului de protecţia muncii şi PSI x x
2. Coperează cu echipa de lucru în caz de accident de muncă sau/şi incendiu x
3. Solicită colaborarea cadrelor calificate în cazul accidentelor de muncă x
CURRICULUM
PENTRU ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
Meseria:
Tehnician echipamente periferice şi birotică
BUCUREŞTI
- 2000 -
REFERAT
Lucrarea “Curriculum pentru şcoala postliceală” meseria “Tehnician echipamente periferice şi birotică” cuprinde
structura şi conţinutul programelor analitice împărţite pe cei doi ani de studiu.
Obiectivul educaţional urmărit prin curricula este pregătirea viitorilor tehnicieni pentru echipamentele periferice şi
birotică , capabili să realizeze, să supravegheze, să regleze echipamente specifice.
S-a insistat în realizarea curriculei, asupra modului în care elevii îşi însuşesc schemele echipamentelor periferice şi a
celor de birotică, localizează corect modulele funcţionale, interpretează corect indicaţiile aparatelor de măsură, efectuează
reglajele asupra lor şi echipamentelor specifice de birotică.
Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care prin succesiunea lor asigură continuitatea logică a
noţiunilor studiate ţinând seama de diversificarea şi modularizarea acestui sector tehnic.
Există corelaţie între instruirea teoretică şi instruirea practică, realizată în laboratorul tehnologic, atelierul şcoală şi
agenţi economici de profil.
Lucrarea se constitue într-un cadru de perfecţionare continuă fiind revizuită în conformitate cu Standardele
Ocupaţional şi de Pregătire Profesională. Considerăm că etapizarea în cadrul modulelor este bine aleasă, materialul fiind
complet şi variat.
Propunem aprobarea materialului pentru aplicarea şi eventual îmbunătăţirea sa pe baza rezultatelor obţinute în urma
aplicării.
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI
Vasile Baltac, prof. dr. ing., Universitatea Politehnică Bucureşti.
Radu Balaci, dr.ing., prof. Intreprinderea de Calculatoare S.A.
INTRODUCERE
Curricula pentru meseria – Tehnician echipamente periferice şi birotică
Şcoală postliceală anul I şi II
Reforma învăţământului profesional şi tehnic din România are, ca obiectiv principal, realizarea unei formări
profesionale care să corespundă standardelor de pregătire din ţările Comunităţii Europene. Numărul cadrelor calificate
devine mai puţin important decât capacitatea acestora de a produce bunuri şi servicii de calitate superioară. Modul în care
este concepută acum legătura dintre învăţământ şi economie acordă o atenţie specială educaţiei permanente, pregătirii
tinerilor pentru o viaţă socială şi profesională activă. Buna pregătire a absolvenţilor trebuie să contribuie într-o manieră
decisivă la dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării, să faciliteze restructurarea economică, să corespundă cerinţelor
unei economii de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România.
Conform prevederilor Legii Învăţământului nr. 84/1995 durata integrală a studiilor în şcoala postliceală este de 1-3
ani, pregătind absolvenţii de liceu în meseria: TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ. În primul an de
studii se face prin unităţile de conţinut ale modulelor: “Electrotehnică şi măsurări electrice”, “Alegerea şi utilizarea
materialelor”, “Desen tehnic”, “Mecanică tehnică” , “Bazele metrologiei”, “Electronică analogică şi digitală”,
“Informatică tehnologică”, etc. o pregătire de bază care să permită abordarea modulelor prin care se asigură specializarea,
în conformitate cu unităţile şi elementele de competenţă prevăzute de standardele ocupaţionale şi de pregătire profesională,
în deplin acord cu cerinţele partenerului economic.
Sistemul educativ şi cel economic îşi vor coordona acţiunile către resursele umane (elevi-muncitori) prin coroborarea
cerinţelor formulate în standardele ocupaţionale şi standardele de pregătire profesională. Şcoala trebuie plasată în poziţia
care să evite atât suprarăspunsul cât şi subrăspunsul la exigenţele formulate de economie şi piaţa forţei de muncă.
Programul de pregătire profesională propus ţine seama de cele trei competenţe de bază ale formării :
1. competenţe profesionale - prin care se asigură satisfacerea exigenţelor parametrilor economici şi sociali stabiliţi prin
standardul de pregătire profesională;
2. competenţe tehnice - prin care se asigură integrarea competenţelor în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;
3. competenţe polifuncţionale - prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază,
de control, de organizare etc. În cadrul acestei competenţe se ţine seama de dezvoltarea automatizării procedurilor specifice
meseriei de tehnician echipamente periferice şi birotică, incluzând competenţe de programare a sistemelor de lucru, de
control al calităţii şi de întreţinere.
Prin întreaga organizare a învăţământului se urmăreşte sporirea flexibilităţii acestuia, în acord cu procesul general de
reformă a învăţământului românesc, prin care să se asigure mobilitatea ocupaţională şi gradul de adaptabilitate a
personalului de specialitate la evoluţia tehnică şi tehnologică.
Apare necesitatea pregătirii elevilor pentru a evolua în situaţii adaptive complexe, în care nici din punct de vedere
profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". Au fost reconsiderate, din punctul de vedere al utilităţii pe
piaţa forţei de muncă, unele capacităţi care păreau a fi, tradiţional, aparţinătoare "culturii generale": capacitatea de a
comunica în scris şi oral, numeraţia, dexterităţi manuale şi mentale, capacitatea de a coopera cu alţii, capacitatea şi
obişnuinţa muncii susţinute, capacitatea de învăţare independentă (asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare
instruirii pe durata întregii vieţi) etc. Se pune problema de a găsi un echilibru între abilităţile sociale şi dezvoltarea de
atitudini, pe de o parte şi cunoştinţele generale sau specifice diferitelor domenii ocupaţionale pe de altă parte. Pregătirea
pentru viaţa profesională activă trebuie să devină una dintre priorităţile şcolii.
La încheierea ciclului de pregătire se va face evaluarea finală a pregătirii în meserie. Probele de evaluare ar trebui să
aibă o asemenea arie de aplicabilitate încât să asigure acoperirea întregii unităţi de competenţă. Seturile de probe de evaluare
pot fi alese pentru a corespunde unor unităţi individuale de competenţe, unui grup de unităţi dintr-o ocupaţie sau pentru
întregul pachet de unităţi de competenţă. Procesul de evaluare urmăreşte recunoaşterea abilităţii de a îmbina cunoştinţe
teoretice cu deprinderi, astfel încât activitatea, din punct de vedere practic, să fie realizată la nivelul de calitate cerut.
Calitatea va defini eficacitatea sistemului, realizarea obiectivelor pedagogice la nivelul de performanţă propus. Prin probele
de evaluare, care trebuie să aibă o aplicaţie cât mai extinsă, pentru toate activităţile presupuse de o unitate de competenţă sau
pentru o parte cât mai cuprinzătoare din unitatea de competenţă, trebuie să rezulte clar competenţa viitorului absolvent
Prezenta curricula urmăreşte ca învăţământul postliceal să capete un puternic caracter formativ prin organizarea unui
proces de învăţământ axat pe lucrări practice în laboratoare, ateliere şi secţii ale agentului economic. Metodele inductive vor
fi larg dezvoltate prin punerea la dispoziţie a documentaţiei, materialelor şi echipamentelor pentru executarea lucrărilor de
instruire practică, incluzând şi metode de realizare practică prin care elevii să execute lucrări astfel încât să necesite
organizare în ordine logică, programată. Conţinutul învăţământului postliceal de specialitate pentru pregătirea meseriei este
proiectat în sistem modular în vederea realizării unei structurii flexibile. Conţinuturile sunt modulate progresiv accentuând
activitatea practică în vederea formării competenţelor cerute prin SPP.
Modulele vizează în primul rând latura de comportament în cadrul activităţii practice urmărind atitudinile şi
motivaţia, latura informaţională fiind pusă în valoare în context operaţional practic. Modulele de specializare in meserie care
pregatesc competentele cerute de SPP sunt:
“Echipamente periferice ale calculatoarelor” familiarizează viitorul tehnician cu principiile de bază ale sistemelor
de calcul şi a echipamentelor periferice ale acestora. Modulul prezintă gradat echipamentele periferice de la simplu la
complex în ore de curs şi în ore de laborator (şcoală şi agent economic).
“Aparate şi echipamente de birotică” asigură competenţe pentru utilizarea şi depanarea aparaturii şi echipamentelor
de birotică.
“Calitate şi fiabilitate” este o prezenţă obligatorie în toate curicula deoarece ajută elevii să cunoască aspecte generale
privind fiabilitatea produselor plecând de la elemente de teoria probabilităţilor pentru a ajunge la calcule concrete pe baze
statistice a mărimilor legate de fiabilitate, mentabilitate şi disponibilitate.
“Electronică analogică şi digitală” familiarizează elevii cu scheme concrete de comandă utilizate în echipamentele
periferice şi în cele de birotică cu modul de utilizare al acestora în ore de laborator şi instruire practică. El se parcurge de-a
lungul a trei semestre în anii I şi II.
“Traductoare şi elemente de execuţie” ajută elevii la înţelegerea utilizării acestor componente ale echipamentelor
periferice şi de birotică.
“Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări” familiarizează elevii cu activitatea de
măsurare şi de utilizare a aparaturii de automatizare.
“Proiectarea asistată de calculator” permite familiarizarea elevilor cu utilizarea acestuia în dezvoltarea de aplicaţii
deosebit de utile şi complexe.
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ŞCOALA POSTLICEALĂ
Meseria : TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ.
Număr total de ore pe clase

(ore pe săptămână)
Nr. MODULUL ANUL I ANUL II Total
Crt. (31 săpt.) (31 săpt.) Ore
SEM. I SEM II SEM. I SEM II
17 săpt 14 săpt 17 săpt 14 săpt
DEZVOLTARE PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ
1 2 3 4 5 6 7
1. Limbă străină de circulaţie internaţională 17(1) 14(1) 17(1) 14(1) 62
2. Educaţie fizică 17(1) 14(1) 17(1) 14(1) 62
3. Informare şi consiliere vocaţională 17(1) 14(1) 17(1) 14(1) 62
SPECIALIZAREA ÎN MESERIE
Modul
MI Electrotehnică şi măsurări electrice 34(2) 28(2) -------- -------- 62
M II Alegerea şi utilizarea materialelor 34(2) 14(1) ---- ---- 48
M III Desen tehnic 34(2) 28(2) ---- ---- 62
M IV Mecanică aplicată 51(3) - ---- ---- 51
1 2 3 4 5 6 7
MV Utilizarea calculatoarelor 34(2) --- ---- ---- 34
M VI Informatică tehnologică 34(2) 28(2) 34(2) 28(2) 124
M VII Electronică analogică şi digitală ---- 28(2) 51(3) 28(2) 107
M VIII Bazele metrologiei 34(2) ---- ---- ---- 34
M IX Dimensionarea şi verificarea pieselor şi OM ---- 28(2) ---- ---- 28
MX Management, legislaţie, protecţia muncii şi PSI ---- 28(2) ---- ---- 28
M XI Aparatura pentru măsurarea şi controlul ---- ---- 34(2) 28(2) 62
mărimilor din automatizări
M XII Traductoare şi elemente de execuţie ---- 28(2) 34(2) ---- 62
M XIII Echipamente periferice ale calculatoarelor ---- ---- 68(4) 84(6) 152
M XIV Aparate şi echipamente de birotică ---- ---- 34(2) 42(3) 76
TOTAL SPECIALITATE - TEORIE: 306 252 306 252 1116
(18) (18) (18) (18)
INSTRUIRE PRACTICĂ 204 168 204 168 744
(LABORATOR + ATELIER) (12) (12) (12) (12)
Total ore: 1860

Notă :
 Anul I - Instruirea teoretică se desfăşoară în 3 zile/săpt., instruirea practică (laborator) în 2 zile/săpt.
 Anul II - Instruirea teoretică se desfăşoară în 3 zile/săpt., iar instruirea practică în laborator 2 zile/săpt..
 În ambii ani de studiu sunt 3 săptămâni (90 de ore) de practică comasată
ŞCOALA POSTLICEALĂ - PRACTICĂ ŞI LABORATOARE
Meseria : TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ.
ANUL I (31 SĂPT.) ANUL II (31 SĂPT.)
LABORATOR LABORATOR
MODULUL
Atelier şcoală Atelier şcoală
Nr. SEM I SEM II şi/sau producţie SEM I SEM II şi/sau producţie
Mod. 17 SĂPT 14 SĂPT 17 SĂPT 14 SĂPT
1 2 3 4 5 6 7 8
MI Electrotehniciă şi măsurări electr. 34 18 ---- ---- ---- ----
M II Alegerea şi utilizarea materialelor 18 6 ---- ---- ---- ----
M III Desen tehnic 30 18 ---- ---- ---- ----
M IV Mecanică aplicată 36 ---- ---- ----- ---- ----
MV Utilizarea calcolatoarelor 30 ---- ---- ----- ---- ----
M VI Informatică tehnologică 30 18 ---- 18 18 ----
M VII Electronică analogică şi digitală ---- 18 ---- 18 18 ----
M VIII Bazele metrologiei 36 --- ----- ---- ---- ---
M IX Dimensionarea şi verificarea ---- 24 ---- ---- ---- ----
pieselor şi O.M.
M XI Aparatura pentru măsurarea şi
controlul mărimilor din autom. ---- ---- ---- 12 12 ----
M XII Traductoare şi elemente de
execuţie ---- 18 ---- 12 ---- ----
M XIII Echipamente periferice ale
calculatoarelor ---- ---- ---- 78 60 ----
M XIV Aparate şi echipamente de birotică --- ---- ---- 18 30 ---
M XV Proiectare asistată de calculator --- 48 ---- 48 36
Total practică (laborator şi 204 168 ---- 204 168 ----
atelier): (12) (12) (12) (12)
Practică comasată: 90(6) 90(6)
TOTAL INSTRUIRE
PRACTICĂ: 462 462
ŞCOALA POSTLICEALĂ: TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ
MXIII. Echipamente Laborator
periferice ale calculatoarelor lucrări din
152 L Modulele
MVI, MVII
MXI, MXII,
M.XI Aparatura pentru MXII MXV Proiectare MXIV MXIII, MXIV
Anul II Măsurarea şi controlul Traductoare şi elemente asistată de Aparate şi echipamente MXV
mărimilor din automatiz. de execuţie calculator de birotică Practică
62 L 62 L 76 L 110 L comasată
90 de ore la
Specializarea MVI MVII Sfârşitul
în Informatică L Electronică analogică şi semestrului II
digitală L
meserie tehnologică M X Management, legislaţie
124 L 107 L protecţia muncii şi PSI Laborator
28(2) Lucrări din
Anul I Modulele
MI, MII, MIII,
MIX Dimensionarea şi M VIII MV Utilizarea MIV, MV MVI
verificarea pieselor şi Bazele metrologiei Calculatoarelor MVII, M VIII,
OM 28 L 34 L 34(2) L M IX
Practică
MI Electrotehnicii şi MII MIII MIV Comasată
măsurări electrice Alegerea şi utilizarea Desen tehnic Mecanică 90 de ore la
62 L materialelor aplicată sfârşitul
48 L 62 L 51 L semestrului II
Dezvoltare Anul II Limbă străină Educaţie Informare şi
personală de circulaţie internaţională Fizică Consiliere vocaţională
şi socială Anul I 31(1) 31(1) 31(1)
CURRICULUM
PENTRU ANUL I ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
Meseria:
Tehnician echipamente periferice şi birotică.
BUCUREŞTI
- 2000 -
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ŞCOALA POSTLICEALĂ ANUL I
Meseria: TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ.
CURRICULUM DE BAZĂ
I. Dezvoltare personală şi socială 3 ore/săpt.x 31săpt.

 Limba străină de circulaţie internaţională 1 oră/săpt x 31săpt.
 Educaţie fizică 1 oră/săpt x 31săpt.
 Informare şi consiliere vocaţională 1 oră/săpt x 31săpt.
TOTAL: 93 ORE
II. Specializare în meserie 30 ore/săpt.x 31săpt.
 Modulul I Electrotehnică şi măsurări electrice total ore pe an 104
din care: - laborator tehnologic 42
 Modulul II : Alegerea şi utilizarea materialelor total ore pe an 72
 Modulul III : Desen tehnic total ore pe an 110
 Modulul IV : Mecanică aplicată total ore pe an 87
 Modulul V : Utilizarea calculatoarelor total ore pe an 64
 Modulul VI : Informatică tehnologică total ore pe an 110
 Modulul VII : Electronică analogică şi digitală total ore pe an 46
 Modulul VIII : Bazele metrologiei total ore pe an 70
 Modulul IX : Dimensionarea şi verificarea pieselor şi O.M. total ore pe an 52
 Modulul X : Management, legislaţie, protecţia muncii şi PSI total ore pe an 28
 Modulul XII : Traductoare şi elemente de execuţie total ore pe an 46
 Modulul XV : Proiectare asistată de calculator total ore pe an 48
TOTAL: 930 ORE

III. Practica comasată 3 săpt./an x 30 ore/săpt. = 90
ORE
TOTAL ORE PE AN : 1020 ORE

Notă :
 În timpul anului instruirea practică se desfăşoară în laborator 2 zile / săpt. x 6 ore / zi x 31 săptămâni sub
îndrumarea cadrelor didactice de specialitate
 Timp de 3 săptămâni x 30 ore / săpt. se desfăşoară instruirea practică comasată sub îndrumarea profesorilor şi
maiştrilor instructori în atelier şcoală sau unităţi de profil care dispun de baza materială corespunzătoare cerinţelor
specifice meseriei.
CURRICULUM
PENTRU ANUL I - ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU

Modulul I : Electrotehnică şi măsurări electrice.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Programa şcolară “Electrotehnică şi măsurări electrice” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii postliceale,
formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută
în acord cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO 9405.
Conţinutul curricular “Electrotehnică şi măsurări electrice” se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul
celor doi ani de pregătire, la diferite niveluri de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai
mare parte, în asociere cu îndeplinirea sarcinilor, în cadrul celorlalte unităţi de competenţă.
Parcurgerea modulului “Electrotehnică şi măsurări electrice” asigură asimilarea cunoştinţelor de electrocinetică,
curent continuu şi alternativ, care stau la baza funcţionării tuturor echipamentelor periferice şi de birotică. Modulul
“Electrotehnică şi măsurări electrice” este deci o parte a pregătirii de bază în domeniu. Acest modul cuprinde un total de 104
ore pe an dintre care 58 teorie şi 42 laborator tehnologic.
MODULUL I : “Electrotehnică şi măsurări electrice”
COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE :

Tehnicienii în echipamente periferice şi birotică instruiţi în Şcoala postliceală vor putea fi evaluaţi pe baza
următoarelor elemente de competenţă:
COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE:
- Analizează unităţile sistemului de unităţi de măsură SI, multiplii şi submultiplii săi standardizaţi.
- Identifică principalele tipuri de aparate electrotehnice pentru măsurări curente, caracteristicile şi simbolurile lor.
- Apreciază erorile de măsură şi cauzele lor.
- Precizează noţiunile de bază, legile, unităţile de măsură ale electrostaticii.
- Analizează noţiunile de bază, legile, unităţile de măsură şi măsurările specifice ale curentului continuu.
- Analizează noţiunile de bază, legile, unităţile de măsură şi măsurările specifice ale curentului alternativ.
- Explică efectele şi aplicaţiile curentului electric.
- Descrie principalele aparate de măsură în curent continuu şi alternativ.
- Explică comportarea elementelor de circuit în curent continuu şi alternativ, precum şi a combinaţiilor lor.
- Analizează producerea curentului electric alternativ prin inducţia de mişcare şi statică.
- Descrie principiile şi funcţionarea aparatelor numerice de măsurat.
COMPETENŢE DE EXECUŢIE:
- Determină relaţiile dintre unităţile fundamentale ale sistemului SI, unităţile complementare, tolerate şi derivate.
- Stabileşte caracteristicile aparatelor electrotehnice după inscripţiile de pe scala lor.
- Determină şi calculează mărimile şi interacţiunile electrostaticii.
- Măsoară tensiuni, curenţi, puteri şi energii în curent continuu şi alternativ.
- Calculează şi măsoară circuite electrice complexe, cu ajutorul legilor lui Ohm şi Kirchhoff.
- Utilizează şi măsoară surse de curent continuu şi alternativ.
- Calculează şi măsoară mărimile specifice curentului alternativ.
- Calculează, măsoară şi utilizează elementele de circuit şi combinaţiile lor.
- Calculează, măsoară şi utilizează inducţia electromagnetică dinamică şi statică.
- Calculează, măsoară şi utilizează transformatoare şi autotransformatoare electrice.
- Analizează şi măsoară reţele electrice monofazice şi trifazice.
- Stabileşte şi implementează măsuri de protecţie electrică a echipamentelor şi personalului.
COMPETENŢE SOCIALE:
- Pregăteşte locul de muncă pentru productivitate şi securitate maximă a muncii.

- Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI la locul de muncă.
- Înţelege, execută şi raportează executarea sarcinilor individuale.
- Colaborează disciplinat şi creativ în cadrul echipei de lucru.
- Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
- Utilizează un limbaj concis, clar şi corect în relaţiile de serviciu pe orizontală şi verticală.
- Se încadrează în ierarhia echipei, secţiei şi întreprinderii.
- Stabileşte relaţii corecte şi principiale cu colegii, şefii şi beneficiarii.
Aceste competenţe sunt pregătite prin:
 conţinuturile disciplinelor “Matematică”, “Fizică” şi “Chimie” (din pregătirea anterioară);
 conţinuturile disciplinei “Desen tehnic”;
 conţinuturile modulului “Alegerea şi utilizarea materialelor”;
 conţinuturile modulului “Utilizarea calculatoarelor”;
 conţinuturile modulului ”Informatică tehnologică”
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:

Nr. Metodologie
Conţinutul tematic Criterii de performanţă
Crt. Forme de Metode
activitate
1. 2.   5.
1. Introducere în studiul electrotehnicii şi ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze cel puţin 3 tendinţe de dezvoltare
măsurărilor electrice prin activitate diri- ·Observaţie a surselor electrice nepoluante
1.1. Istoric, etape, tendinţe jată, organizată ·Conversaţie ·Să definească cel puţin 6 unităţi fundamentale
1.2. Sistemul internaţional (SI). Unităţi prin desfăşurarea euristică din sistemul SI
de măsură fundamentale, de lec-ţii mixte de ·Descoperire ·Să argumenteze 3 criterii de clasificare a me-
complementare, derivate şi secundare verifi-care- dirijată todelor şi mijloacelor de măsură în electrotehnică
1.3. Metode şi mijloace de măsurare predare- învă-ţare ·Demonstraţie ·Să calculeze erorile absolute şi relative, defi-
1.4. Erori de măsurare absolute şi nind şi clasele de precizie, plecând de la 3 seturi
relative de date
1.5. Clasa de precizie a aparatelor de ·Să precizeze tipurile principale de aparate elec-
mă-sură trice, cu simbolurile lor
1.6. Tipuri de aparate electrotehnice ·Să identifice cel puţin 6 informaţii cuprinse în
ana-logice şi numerice inscripţionarea scalei
1.7. Inscripţionarea scalei
·Să calculeze 3 valori ale mărimii măsurate
după poziţia acului indicator pe scală
1. 2.   5.
2. Noţiuni fundamentale, legile şi unităţile ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să precizeze producerea sarcinilor electrice şi
de măsură ale electrostaticii prin activitate diri- ·Problematizar să calculeze cu precizie de 5% interacţiunea dintre
2.1. Fenomene de electrizare jată, organizată e două sarcini
2.2. Câmpul electric. Interacţiunea prin desfăşurarea ·Descoperire ·Să diferenţieze energetic potenţialul electric de
dintre sarcini de lec-ţii mixte de dirijată tensiunea electrică
2.3. Potenţialul electric. Tensiunea verifi-care- ·Demonstraţie ·Dându-se mărimile necesare să calculeze capa-
electrică predare- învă-ţare ·Aplicaţia citatea a trei condensatoare plane
2.4. Capacitatea electrică. Constanta ·Să calculeze cel puţin 3 grupări diferite de con-
die-lectrică densatoare
2.5. Gruparea condensatoarelor ·Să calculeze energia câmpului electrostatic şi
2.6. Energia câmpului electric. să descrie funcţionarea unui generator
Generatoare electrostatice electrostatic
3. Noţiuni fundamentale, legile şi unităţile ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să precizeze cel puţin 4 surse de curent conti-
de măsură ale curentului continuu prin activitate diri- ·Problematizar nuu
3.1. Surse de curent continuu jată, organizată e ·Să precizeze aparatele şi metodele de măsură a
ireversibile şi reversibile prin desfăşurarea ·Descoperire intensităţii şi tensiunii electrice într-un circuit dat
3.2. Circuitul electric. Intensitatea de lec-ţii mixte de dirijată ·Să calculeze prin cel puţin două metode
curen-tului continuu, măsurarea sa verifi-care- ·Demonstraţie circuite electrice rezistive
3.3. Tensiunea electrică şi măsurarea sa predare- învă-ţare ·Conversaţie ·Să identifice cel puţin trei tipuri de rezistoare
3.4. Legea lui Ohm. Variante prin conexiune electrice, scara lor de valori nominale şi parametri
3.5. Rezistenţa electrică, gruparea inversă funcţionali
rezistoa-relor, metode de măsură ·Să precizeze metodologia de încărcare şi des-
3.6. Teoremele lui Kirchhoff, calculul cărcare a acumulatoarelor cu plumb şi alcaline
circuitelor electrice
3.7. Puterea şi energia electrică ·Să calculeze în scheme de curent continuu pu-
3.8. Pile şi acumulatoare teri şi energii electrice.
1. 2.   5.
4. Noţiunile fundamentale unităţile de ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să definească cel puţin 4 criterii de clasificare
măsură ale curentului alternativ prin activitate diri- ·Expunere ale curentului alternativ;
4.1. Generarea curentului alternativ, jată, organizată problematizată ·Să calculeze după forme grafice un semnal va-
carac-teristici prin desfăşurarea ·Descoperire lori instantanee, de vârf, vârf la vârf şi eficace
4.2. Curentul alternativ sinusoidal. de lec-ţii mixte de dirijată ·Să precizeze după forme grafice de semnal pe-
Expre-sie, avantaje verifi-care- ·Demonstraţie rioada, frecvenţa, faza iniţială şi decalajul de fază
4.3. Mărimi ce depind de amplitudine predare- învă-ţare ·Conversaţie ·Să argumenteze necesitatea redresării semna-
(u , Um , UVV , Uef , Umediu) prin conexiune lului alternativ şi să calculeze cu precizie de 5%
4.4. Mărimi ce depind de timp (T, F, ) inversă curentul mediu la redresarea mono- şi bialternanţă
4.5. Redresarea mono şi bialternanţă ·Să identifice componentele unui multimetru de
4.6. Curentul mediu. Măsurarea c.c. şi c.a.
tensiunii şi curentului în c.a. ·Să argumenteze deosebirile la curentul alter-
4.7. Osciloscopul catodic nativ dintre putere aparentă, activă şi reactivă
4.8. Măsurarea frecvenţelor
4.9. Puterea aparentă, activă şi reactivă
4.10. Energia în c.a.
5. Efecte şi aplicaţii ale curentului electric ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să rezolve probleme de încălzire electrică folo-
5.1. Efecte termice. Puterea Joule prin activitate diri- ·Expunere sind noţiunile de cantitate de căldură şi legea lui
5.2. Iluminatul electric jată, organizată problematizată Joule
5.3. Efecte în vid şi în gaze. Tuburi prin desfăşurarea ·Descoperire ·Să precizeze elementele constructive, montajul
elec-tronice. Arcul electric de lec-ţii mixte de dirijată şi performanţele tubului de iluminat cu fluores-
5.4. Efecte chimice. Electroliza verifi-care- ·Demonstraţie cenţă
5.5. Mărimi şi circuite magnetice predare- învă-ţare ·Conversaţie ·Să aleagă elementele montajului pentru electro-
5.6. Inductanţe pe aer şi cu miez feros. euristică liză, să argumenteze funcţionarea sa şi să calcule-
His-tereză. ze metalul depus
5.7. Efecte electromecanice
1. 2.   5.
5.8. Aplicaţii (electromagneţi, relee, ·Să argumenteze efectele electromagnetice al
instru-mentul magnetoelectric şi curentului electric
electromag-netic) ·Să definească mărimile magnetice şi să calcu-
leze cu precizie de 5% un circuit magnetic pe aer
sau cu miez feros
·Să aleagă varianta optimă de releu electro-
magnetic pentru aplicaţii date
6. Inducţia electromangnetică şi aplicaţiile ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să definească legea inducţiei, să argumenteze
sale prin activitate diri- ·Expunere semnul minus ce o precede şi să calculeze tensiu-
6.1. Producerea câmpului jată, organizată problematizată nea indusă în diverse variante
electromagnetic. Inducţia mutuală prin desfăşurarea ·Conversaţie ·Să precizeze grafic şi analitic etapele inducţiei
6.2. Legea inducţiei. Semnificaţia de lec-ţii mixte de prin conexiune prin mişcare în câmp magnetic (generatorul elec-
semnului minus verifi-care- inversă tric)
6.3. Inducţia prin mişcare (rotirea unui predare- învă-ţare ·Să analizeze grafic şi analitic inducţia statică,
con-ductor în câmp magnetic) calculând cu precizie de 5% tensiunile şi curenţii
6.4. Inducţia statică. Transformatorul în înfăşurări
elec-tric ·Să identifice părţile componente ale unui trans-
6.5. Transformatorul ideal şi legile sale formator real, să argumenteze deosebirile dintre
6.6. Transformatorul real. Diferenţa faţă transformatorul ideal şi cel real şi consecinţele a-
de transformatorul ideal supra tensiunilor în înfăşurări.
6.7. Autotransformatorul
7. Comportarea elementelor de circuit în ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să utilizeze metoda simbolică de calcul a cir-
curent continuu şi alternativ prin activitate diri- problematizată cuitelor electrice şi să definească în coordonate
7.1. Metoda simbolică de calcul în jată, organizată ·Conversaţie polare şi carteziene impedanţele şi admitanţele
curent alternativ prin desfăşurarea prin conexiune elementelor de circuit
7.2. Impedanţa şi admitanţa electrică. de lec-ţii mixte inversă ·Să calculeze curenţii prin grupări de 2 şi 3
Componente. * Aplicaţia elemente de circuit, cu precizie de 5%
1. 2.   5.
7.3. Comportarea rezistorului, bobinei ·Instruire teoretică ·Plecând de la scheme concrete de dipoli cu
şi condensatorului în curent continuu şi prin activitate diri- valori ale elementelor să calculeze cu 5% precizie
alternativ. Măsurarea L şi C jată, organizată impedanţele, admitanţele şi componentele lor
7.4. Circuite cu 2 şi 3 elemente de prin desfăşurarea ·Să calculeze valorile tranzitorii şi staţionare ale
circuit. Rezonanţa electrică de lec-ţii mixte de curenţilor prin inductoare şi condensatoare, în
7.5. Dipoli şi cuadripoli electrici. Filtre verifi-care- curent continuu şi alternativ
electrice. predare- învă-ţare ·Să analizeze dipolii şi cuadripoli electrici
utilizaţi în telecomunicaţii
8. Reţele electrice şi metode de protecţie ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să definească şi să calculeze tensiunile de fază
8.1. Reţele electrice monofazat prin activitate diri- ·Expunere şi de linie într-o reţea trifazată în stea şi în
8.2. Curentul trifazat. Reţele trifazate în jată, organizată problematizată triunghi
stea şi în triunghi prin desfăşurarea ·Descoperire ·Să definească ce este şi ce avantaje aduce echi-
8.3. Transportul energiei electrice de lec-ţii mixte de dirijată librarea curenţilor într-o reţea trifazată în stea şi
8.4. Metode de protejare a verifi-care- ·Conversaţie triunghi
echipamentelor şi personalului contra predare- învă-ţare euristică ·Să identifice şi să dimensioneze conform nor-
supratensiunilor şi supracurenţilor mativelor elementele de protecţie individuală (fu-
zibile sau automate) contra supracurenţilor şi
scurtcircuitelor
9. Aparate de măsură numerice ·Instruire teoretică · Explicaţie ·Să compare cel puţin trei principii diferite de
9.1. Măsurarea analogică şi numerică prin activitate diri- ·Expunere realizare a aparatelor numerice
9.2. Subansambluri pentru aparate jată, organizată problematizată ·Să identifice fiecare element funcţional de la un
numeri-ce prin desfăşurarea ·Demonstraţie multimetru numeric, să explice ce înseamnă “3
9.3. Metode de măsurare numerică (prin de lec-ţii mixte de ·Conversaţie 1/2“ cifre şi scările de măsură
compensare, trecere intermediară prin verifi-care- euristică ·Să precizeze ce şi cum se măsoară pe fiecare
frecvenţă, integrare simplă şi dublă) predare- învă-ţare poziţie a comutatorului de funcţiuni al aparatului
9.4. Multimetre numerice ·Să argumenteze mărirea preciziei şi domeniului
de măsură la multimetre numerice
MODULUL I : “Electrotehnică şi măsurări electrice”- laborator tehnologic.
Metodologie
Nr. Conţinutul tematic Criterii de performanţă
activitate
1. 2.   5.
1. 1.1. Instructaj specific de protecţia ·Instruire practică ·Expunere ·Să identifice aparatura şi specificul laboratoru-
muncii prin lucrări practice problematizată lui, instalaţiile de electroalimentare, cordoane şi
1.2. Prezentarea laboratorului,I storic, pe grupe ·Instructaj conectică, măsurile concrete de protecţia muncii şi
etape, tendinţe verbal PSI
·Să asimileze organizarea unei lucrări de labora-
tor şi întocmirea platformelor scrise de laborator
2. Aparate analogice şi numerice ·Instruire practică ·Expunerepro ·Să deosebească aparatele analogice de cele nu-
prin lucrări practice blematizată merice prin cel puţin 3 caracteristici
pe grupe ·Descoperire ·Să identifice cel puţin 7 tipuri de aparate de
dirijată măsură electrotehnice şi să aleagă tipul optim
·Demonstraţie pentru diferite aplicaţii
·Conversaţie ·Să identifice caracteristicile aparatelor
cu conexiune numerice şi modul lor de utilizare
inversă ·Să determine erori absolute şi relative
· Analiza de ·Să identifice la cel puţin trei aparate analogice
caz principalele lor caracteristici după simbolurile de
pe notele lor
1. 2.   5.
3. Mărimi, aparate şi structuri în c.c. ·Instruire practică ·Expunerepro ·Să identifice, să măsoare şi să aprecieze starea
3.1. Surse de curent continuu prin lucrări practice blematizată surselor de curent continuu oferite
3.2. Intensitatea c. c. Ampermetre pe grupe ·Demonstraţie ·Să aleagă sursa optimă de c.c. pentru o aplicaţie
3.3. Tensiunea electrică ·Conversaţie dată
3.4. Legile lui Ohm şi Kirchhoff euristică ·Să identifice componentele unui ampermetru
3.5. Rezistenţa electrică. Gruparea · Analiza de analogic de c.c., să-i modifice sensibilitatea şi să
rezisten-ţelor caz măsoare intensitatea curentului continuu
3.6. Curenţi şi căderi de tensiune în ·Să identifice componentele unui voltmetru
circuite complexe analogic, să-i modifice sensibilitatea şi să măsoare
3.7. Puterea şi energia electrică tensiuni electrice
3.8. Pile şi acumulatoare electrice ·Să măsoare curenţi şi tensiuni cu multimetrul
numeric
·Să identifice principalele caracteristici a cel
puţin 3 tipuri de rezistoare, să aleagă tipul optim
pentru o aplicaţie dată şi să măsoare analogic şi
digital rezistenţa lor
·Să analizeze montaje complexe cu rezistoare şi
să măsoare la ele tensiuni şi curenţi, cu precizie de
5%
·Să măsoare puterea şi energia în c.c. prin dife-
rite metode
·Să încarce şi să descarce optim acumulatoare
cu plumb şi alcaline
1. 2.   5.
4. Mărimi, aparate şi structuri în curent ·Instruire practică ·Expunerepro ·Să identifice după material grafic sau
alternativ prin lucrări practice blematizată osciloscop cel puţin patru variante de curent
4.1. Curentul alternativ : surse, caracte- pe grupe ·Demonstraţie alternativ
rtistici ·Conversaţie ·Să determine prin măsurări la un curent sinu-
4.2. Curentul alternativ sinusoidal. cu conexiune soidal toate mărimile ce depind de amplitudine
Mărimi care depind de amplitudine. inversă (u , Im IVV , Ief , Imed)
Mărimi care depind de timp · Analiza de ·Să determine prin măsurări la un curent sinu-
4.3. Aparate cu redresor caz soidal toate mărimile ce depind de timp (perioadă,
4.4. Măsurarea tensiunii şi curentului în frecvenţă, fază)
c.a. ·Să identifice structura aparatelor cu redresare
4.5. Puteri şi energie electrică în c.a. mono şi bialternanţă, parametrii lor funcţionali şi
4.6. Osciloscopul catodic modul de lucru cu ele
4.7. Măsurarea frecvenţelor
·Să măsoare cu precizia de 5% tensiuni şi c.a.,
folosind multimetre analogice şi digitale;
·Să măsoare cu precizia de 5% puteri aparente,
active şi reactive, precum şi energia electrică în
c.a
·Să utilizeze multilateral osciloscopul catodic cu
1 sau 2 canale
·Să măsoare precis diferite frecvenţe cu frec-
venţmetrul numeric
5. Efecte şi aplicaţii ale curentului electric ·Instruire practică Expunerepro ·Să precizeze coeficienţii termici ai materialelor
5.1. Efecte termice prin lucrări practice blematizată şi să calculeze cantităţile de căldură necesare 
5.2. Iluminatul electric pe grupe ·Demonstraţie ·Să măsoare şi convertească temperaturi
5.3. Efecte în vid şi în gaze ·Conversaţie ·Să identifice elementele constructive ale unui
5.4. Efecte chimice. Electroliza cu conexiune bec cu incandescenţă, ale unui bec cu halogen şi
5.5. Mărimi magnetice inversă ale unui tub fluorescent, făcând apoi panouri ex-
5.6. Inductoare cu şi fără miez feros · Analiza de perimentale de iluminat
caz
1. 2.   5.
5.7. Circuite magnetice ·Să analizeze efectele curentului electric în vid,
5.8. Instrumentul magnetoelectric şi să identifice tipurile curente de tuburi electronice
electromagnetic şi de tuburi catodice şi să stabilească schemele lor
5.9. Relee electromagnetice de alimentare electrică
·Să identifice cele 4 mărimi magnetice de bază
şi modul lor de măsurare
·Să identifică elementele unui inductor pe aer şi
cu miez feros şi să măsoare inductanţa lor, în
funcţie de parametri bornelor
·Să monteze un circuit magnetic, să identifice
întrefierurile, să calculeze reluctanţele şi să
măsoare inducţia în miez
·Să identifice elementele constructive, principiul
de funcţionare, să calculează momentul activ şi
rezistiv şi să măsoare sensibilitatea şi rezistenţa
internă la aparatele magnetoelectrice şi electro-
magnetice
·Să execute scheme cu relee electromagnetice
6. Inducţia electromagnetică şi aplicaţiile ·Instruire practică Expunerepro ·Să monteze în fază şi antifază două inductoare
sale prin lucrări practice blematizată şi să măsoare inductanţa echivalentă
6.1. Producerea câmpului pe grupe ·Demonstraţie ·Să aplice legea inducţiei în cazuri practice, cal-
electromagnetic. Inducţia mutuală ·Conversaţie culând mărimea şi sensul tensiunii induse
6.2. Legea inducţiei electromagnetice cu conexiune ·Să identifice elementele constructive ale unui
6.3. Tensiunea indusă prin mişcarea inversă generator electric, să măsoare tensiunea (în gol şi
unui conductor în câmp magnetic. în sarcină) şi rezistenţa internă
Generatoa-re electrice.
1. 2.   5.
6.4. Inducţia statică. Principiul ·Să realizeze un montaj de măsură cu un trans-
transforma-torului electric formator de electroalimentare (aproape) ideal pe
6.5. Transformatorul ideal şi legile sale care verifică legile sale de bază
6.6. Transformatorul real ·Să identifice elementele constructive ale unui
6.7. Autotransformatorul transformator ideal, să evidenţieze deosebirile faţă
de transformatorul real şi să măsoare influenţa lor
asupra tensiunilor, curenţilor şi impedanţelor
reflectate
·Să determine experimental şi să măsoare ca-
racteristica de sarcină a unui transformator de
reţea
·Să identifice particularităţile unui autotrans-
formator şi să măsoare caracteristicile sale
7. Comportarea elementelor de circuit în ·Instruire practică ·Expunerepro ·Să calculeze şi să măsoare cu osciloscopul răs-
curent continuu şi alternativ prin lucrări practice blematizată punsul tranzitoriu şi staţionar al inductoarelor în
7.1. Comportarea şi măsurarea pe grupe · Prelucrare curent continuu şi alternativ
inductoa-relor reale (cu pierderi) independentă de ·Să precizeze construcţia şi să măsoare prin cel
7.2. Comportarea şi măsurarea informaţii puţin 2 metode inductoare de diferite tipuri
condensa-toarelor reale ·Conversaţie ·Să precizeze tipul şi să măsoare prin cel puţin 2
7.3. Circuite serie şi derivaţie cu 2 şi 3 euristică metode condensatoare de diferite tipuri
elemente de circuit RLC · Analiza de ·Să măsoare componentele (polare şi carteziene)
7.4. Fenomenul de rezonanţă serie şi caz ale impedanţelor circuitelor serie şi derivaţie cu 2
deri-vaţie şi 3 elemente de circuit RLC
7.5. Impedanţa şi admitanţa ·Să măsoare parametri a cel puţin două tipuri de
7.6. Dipoli şi cuadripoli electrici. cuadripoli pasivi şi activi
Clasifi-cări, caracteristici
1. 2.   5.
·Să realizeze cu elemente date cel puţin un cir-
cuit rezonant serie şi unul derivaţie, măsurând şi
argumentând frecvenţa de rezonanţă şi tensiunile
ce apar pe elemente la rezonanţă
·Să realizeze şi să măsoare scheme simple de
filtre electrice
8. Reţele electrice şi metode de protecţie ·Instruire practică ·Expunerepro ·Să identifice elementele unei reţele
8.1. Reţele monofazate prin lucrări practice blematizată monofazate, treptele de ramificare, dispozitivele
8.2. Curentul trifazat. Reţele trifazate în pe grupe · Prelucrare de distribuţie şi protecţie
stea şi în triunghi independentă de ·Să măsoare cu precizie de 3% tensiuni şi
8.3. Metode şi dispozitive pentru informaţii curenţi monofazaţi, folosind multimetre analogice
protecţia echipamentelor contra ·Conversaţie şi digitale
supratensiunilor şi supracurenţilor euristică ·Să recunoasceă structura în stea sau triunghi a
8.4. Protejarea personalului tehnic · Descoperire unei reţele trifazice, să măsoare analogic şi digital
contra electrocutării dirijată tensiunile şi curenţii de linie şi de fază
·După rezultatele obţinute, să stabilească gradul
de echilibrare a reţelei trifazice, să măsoare cu-
rentul prin firul neutru şi să identifice măsurile de
remediere
·Să stabilească o schemă de distribuţie a
energiei electrice trifazate într-un obiectiv
industrial, pe baza consumurilor de energie în
diverse spaţii
·Să etapizeze siguranţele fuzibile de protecţie
·Să identifice elementele unei siguranţe
automate şi să indice curenţii de acţionare la
supracurent şi scurtcircuit
BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Frăţiloiu ş.a “Electrotehnică şi electronică aplicată” - manual pentru cl. IX-XI, E.D.P. Bucureşti, 1993
2. E. Isac “Msurări electrice şi electronice “- manual pentru clasele X-XII, licee industriale, E.D.P. Bucureşti, 1994
3. N. Bichir ş.a. “Maşini, aparate, acţionări şi automatizări” - manual pentru clasele XI-XII, E.D.P. Bucureşti, 1994
4. S. Popescu ş.a. “Lucrări practice de electrotehnică” E.D.P. Bucureşti, 1977
5. M. Preda ş.a. “Probleme de electrotehnică şi maşini electrice” E.D.P. Bucureşti, 1982
CURRICULUM

Modulul II : Alegerea şi utilizarea materialelor.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Programa şcolară “Alegerea şi utilizarea materialelor” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii postliceale,
formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută
în acord cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO 9405.
Conţinutul curricular “Alegerea şi utilizarea materialelor” se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul
celor 2 ani de pregătire, la diferite niveluri de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai
mare parte, în asociere cu îndeplinirea sarcinilor, în cadrul celorlalte unităţi de competenţă.
Parcurgerea modulului “Alegerea şi utilizarea materialelor” asigură familiarizarea grupului instruit cu particularităţile
de utilizare, în condiţii specifice domeniului , a materialelor mecanice, electrotehnice şi electronice. Alegerea corectă a
acestora, bazată pe cunoaşterea particularităţilor diverselor materiale şi tehnologii utilizate în domeniu şi a transformărilor
suferite în timpul exploatării, permite mărirea securităţii în exploatare, funcţionarea îndelungată, evitarea deranjamentelor şi a
avariilor şi reducerea costurilor. Modulul “Alegerea şi utilizarea materialelor” este o parte componentă a pregătirii de bază
în domeniu. Acest modul cuprinde un total de 72 de ore pe an din care 24 de ore laborator tehnologic.

Tehnicienii în echipamente pereferice şi birotică instruiţi în şcoala postliceală vor putea fi evaluaţi pe baza
următoarelor elemente de competenţă (care se regăsesc în unităţile menţionate):
- Interpretează, pe baza datelor de catalog, parametrii materialelor mecanice, electrotehnice şi electronice, precizând
funcţiile specifice şi limitările în utilizare.
- Precizează performanţele şi particularităţile constructive, pentru diverse tipuri de componente mecanice, electrice şi
electronice: axe, arbori, came, organe de transmitere a mişcării, dispozitive din echipamentele periferice şi de birotică,
rezistoare, condensatoare, inductanţe, transformatoare, diode, tranzistoare bipolare, tranzistoare cu efect de câmp,
tranzistoare unijoncţiune, tiristoare, diac, triac, amplificatoare integrate.
- Analizează proprietăţile fizice, mecanice şi tehnologice ale materialelor mecanice, electrotehnice şi electronice
(metale şi aliaje, materiale izolante, materiale magnetice, materiale semiconductoare).
- Analizează, pe baza datelor de catalog, performanţele componentelor electronice realizate în diverse tehnologii.
- Precizează principiile fundamentale în proiectarea cablajelor imprimate, etapele realizării manuale a unui cablaj
imprimat şi tehnologiile de montare şi sudare a componentelor.
- Analizează solicitările la care sunt supuse, în regim îndelungat de funcţionare materialele, componentele şi
produsele mecanice, electrotehnice şi electronice, precizând precauţiile legate de exploatarea acestora în condiţii de
securitate, la nivelul de performanţă impus de cerinţele echipamentelor periferice şi de birotică.
- Precizează particularităţile tehnologice şi de material.
- Analizează influenţa factorilor climatici, chimici şi mecanici asupra tuturor componentelor din echipamentele
periferice şi de birotică, indicând metodele de combatere.
- Utilizează materialele mecanice, electrotehnice şi electronice, în conformitate cu parametri, datele de catalog şi

limitările în utilizare.
- Utilizează componentele mecanice, speciale ţi electronice în conformitate cu parametri, datele de catalog, funcţia
specifică şi limitările în utilizare.
- Alege, pentru o aplicaţie impusă, tipul de material, în funcţie de natura solicitării, pe baza datelor de catalog.
- Realizează subansamble ale echipamentelor periferice şi de birotică, respectând principiile fundamentale în
realizarea subansamblurilor şi cablajelor imprimate, etapele realizării a diverse subansambluri şi tehnologiile de
montare şi imbinare a componentelor.
- Identifică în scheme electrice (pe baza simbolurilor utilizate în familia ocupaţională) sau în montaje (după aspectul
fizic şi marcaj, cu ajutorul cataloagelor de componente) diode, tranzistoare bipolare, tranzistoare cu efect de câmp,
tranzistoare unijoncţiune, tiristoare, diacuri, triacuri, amplificatoare integrate.
- Aplică măsurile de micşorare a solicitărilor mecanice, chimice şi climatice la care sunt supuse, în regim îndelungat
de funcţionare componentele şi circuitele electronice, respectând precauţiile legate de exploatarea acestora în condiţii
de securitate, la nivelul de performanţă impus de cerinţele echipamentelor de automatizări.
- Identifică mostre de cabluri după particularităţile tehnologice şi de material.
- Stabileşte şi asigură necesarul de materiale şi componente pentru desfăşurarea lucrării.
- Identifică diverse subansambluri, stabileşte materialele din care sunt realizate.
-
- Pregăteşte locul de muncă în maniera de a asigura productivitate maximă;
- Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI în desfăşurarea activităţii;
- Realizează operaţiunile atribuite, individual sau în grup, comunicând interactiv cu colaboratorii;
- Asumă responsabilităţi, individual şi/sau în echipă;
- Informează în termeni clari membrii echipei despre realizarea operaţiunilor ce le revin;
- Se încadrează în ierarhia echipei, impusă de desfăşurarea procesului;
- Decide ordinea de efectuare a lucrărilor, astfel încât activitatea să se încadreze în norma de calitate şi de timp.
Aceste competenţe sunt pregătite prin:

 conţinuturile disciplinelor"Fizică" şi "Chimie" (din pregătirea anterioară);
 conţinuturile disciplinei "Desen tehnic ";
 conţinuturile "Management, legislaţie, protecţia muncii şi PSI " (instruire practică şi aplicaţii tehnologice
- în laborator şi atelier);
 conţinuturile modulului "Electrotehnică şi măsurări electrice”.
 conţinuturile modulului "Mecanică aplicată”.
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI :
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Materiale folosite în mecanică, ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să identifice, pe baza proprietăţilor fizice,
electrotehnică şi electronică prin activitate diri- problematizată mecanice şi tehnologice minim 9 din 13 metale şi
1.1. Metale şi aliaje jată, organizată ·Observaţie aliaje utilizate în mecanică, electrotehnică şi
 pentru subansambluri (oţeluri moi şi prin desfăşurarea ·Conversaţie electronică, precizând în fiecare caz avantajele şi
dure, cupru, aluminiu, aliaje speciale) de lec-ţii mixte de euristică dezavantajele utilizării şi un domeniu de utilizare
 pentru contacte (argint, aur, platină) verifi-care- ·Descoperire ·Să identifice, pe baza proprietăţilor fizice,
 pentru piese mecanice supuse la uzură. predare- învă-ţare dirijată mecanice şi electrice minim 10 din 15 materiale
 cu înaltă rezistivitate (crom, nichel, ·Demonstraţie izolante, utilizate în electrotehnică şi electronică,
constantan) ·Conversaţie precizând în fiecare caz avantajele şi
1.2. Materiale izolante cu conexiune dezavantajele utilizării şi un domeniu de aplicare.
 Materiale izolante anorganice (sticlă, inversă ·Să identifice, pe baza proprietăţilor fizice, me-
mică, ceramică, azbest) canice şi magnetice, minim 4 din 6 materiale mag-
·Observare
 Materiale izolante organice (materiale netice, utilizate în electrotehnică şi electronică,
independentă
plastice termoplaste şi termorigide, precizând în fiecare caz avantajele şi
hârtie, uleiuri, răşini); dezavantajele
 Materiale pentru izolarea ·Să dea minim 10 exemple de domenii de
conductoarelor şi cablurilor (email, utilizare pentru fiecare tip de material mecanic,
bumbac, mătase, răşini poliuretanice, electrotehnic şi electronic.
ţesătură de sticlă, răşini epoxidice)
1. 2.   5.
1.3. Materiale magnetice ·Să aleagă , în minim 3 din 5 aplicaţii impuse,
 Materiale feromagnetice (fier, oţel, pe baza cataloagelor de produse, materialul optim
ferosiliciu) adecvat unei aplicaţii
 Materiale magnetice moi (aliaje fier- ·Să identifice, pe baza caracteristicii statice na-
nichel, ferite, aliaje magnetostrictive) tura materialului semiconductor
 Materiale magnetice pentru magneţi ·Să identifice elementele constructive ale unui
permanenţi difuzor, transformator, releu, electromagnet sau
 Proprietăţi mecanice, termice, difuzor, precizând minim 3 particularităţi ale
rezistivitate materialelor utilizate în construcţia acestora
 Curba de magnetizare; mărimi ·Să utilizeze cataloagele de produse, interpre-
magnetice utilizate în definirea tând informaţia legată de parametri de material şi
proprietăţilor; mărimi magnetice restricţii şi limite la utilizare, precizând semnifi-
derivate; pierderile în materialele caţia notaţiilor
magnetice; domenii de frecvenţă * Utilizarea materialelor metalice şi plastice
 Aplicaţiile materialelor magnetice: pentru realizarea de carcase, subansambluri de
transformatoare, relee, bobine cu miez mişcare, dispozitive de avans a hârtiei, discuri
magnetic, difuzoare, electromagneţi) magnetice, compact discuri,etc.
1.4. Materiale semiconductoare
 Semiconductoare intrinseci şi extrinseci
 Semiconductoare de tip p şi n
 Joncţiunea pn
 Tehnologia şi proprietăţile principalelor
materiale semiconductoare şi compuşi
semiconductori;
1.5. Materiale metalice.Diagrama fier-
carbon. Proprietăţi.
1. 2.   5.
2. Tehnologii de realizare a ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să identifice, după aspectul fizic şi parametri
componentelor pasive, a dispozitivelor prin activitate diri- problematizată de catalog minim 8 din 10 componente pasive,
semiconductoare şi a circuitelor jată, organizată ·Observaţie precizând funcţia specifică, tehnologia de
imprimate prin desfăşurarea ·Conversaţie realizare şi limitările / performanţele în utilizare
2.1. Rezistoare de lec-ţii mixte de euristică ·Să realizeze cablaje imprimate respectând prin-
2.2. Condensatoare verificare- predare- ·Descoperire cipiile proiectării, legate de lăţimea traseelor, dis-
2.3. Bobine; ecranarea bobinelor învăţare dirijată tanţa dintre trasee şi poziţionarea componentelor
2.4. Componente electronice SMD ·Demonstraţie ·Să identifice componentele cu terminalele for-
2.5. Diode, tranzistoare, componente ·Conversaţie mate greşit, pe cablaje imprimate echipate sau în
optoelectronice, circuite integrate cu conexiune desen, precizând greşelile în 4 din 5 cazuri
2.6. Tehnologia de realizare a cablajelor inversă ·Să echipeze cablajele imprimate cu compo-
imprimate nente, respectând etapele de lucru şi măsurile de
·Observare
 Materiale suport pentru cablaje im- precauţie legate de evitarea şocului termic, la
independentă
primate realizarea conexiunilor prin lipire
 Etapele realizării cablajului imprimat ·Să verifice calitatea lipiturilor, identificând li-
 Pregătirea şi plantarea componentelor piturile reci, cu aspect grăunţos sau proeminenţe,
 Tehnologii de montare şi sudare a în proporţie de 90%
componentelor
 Conectoare pentru cablaje imprimate
3. Tehnologii de realizare a cablurilor ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze particularităţile tehnologice şi de
3.1. Tipuri de cabluri, parametri primari prin activitate diri- problematizată material ale cablurilor de telecomunicaţii
şi secundari ai cablurilor jată, organizată ·Observaţie ·Să identifice minim 3 din 5 mostre de cabluri
3.2. Tehnologia de realizare a cablurilor prin desfăşurarea ·Conversaţie de telecomunicaţii după particularităţile
urbane de lecţii mixte de euristică tehnologice şi de material
3.3. Tehnologia de realizare a cablurilor verificare- predare- ·Descoperire ·Să analizeze, pe baza datelor de catalog per-
din echipamentele periferice învăţare dirijată formanţele diverselor tipuri de cabluri, precizând
semnificaţia notaţiilor
1. 2.   5.
3.4. Tehnologia de realizare a cablurilor ·Demonstraţie ·Să aprecieze, în minim 3 din 5 cazuri, precizate
coaxiale ·Conversaţie prin sarcina de lucru, metoda adecvată de micşo-
3.5. Tehnologia de realizare a cablurilor cu conexiune rare / combatere a diafoniei în cablurile de tele-
cu fibră optică inversă comunicaţii
3.6. Diafonia în cabluri şi combaterea ·Observare
ei. independentă
4. Protecţia echipamentelor electronice ·Instruire teoretică ·Conversaţie ·Să aprecieze măsurile de micşorare a solicită-
4.1. Influenţa factorilor climatici, prin activitate diri- euristică rilor mecanice, chimice şi climatice la care sunt
mecanici şi chimici asupra jată, organizată ·Expunere supuse, în regim îndelungat de funcţionare com-
echipamentelor electronice prin desfăşurarea problematizată ponentele şi circuitele electronice, respectând
4.2. Metode de combatere a influenţei de lec-ţii mixte de ·Conversaţie precauţiile legate de exploatarea acestora în
factorilor climatici, mecanici şi chimici verifi-care- cu conexiune condiţii de securitate, la nivelul de performanţă
asupra echipamentelor electronice predare- învă-ţare inversă impus de cerinţele echipamentelor de telecomu-
4.3. Categorii de protecţie a echipamen- ·Studiu de caz nicaţii
telor şi a cifrelor de solicitare ·Descoperire
dirijată
5. Metode de protecţie contra câmpurilor ·Instruire teoretică ·Conversaţie ·Să identifice, în minim 3 din 5 cazuri, precizate
electromagnetice perturbatoare prin activitate diri- euristică prin sarcina de lucru, natura surselor de perturbaţii
5.1. Surse de perturbaţii jată, organizată ·Expunere ·Să identifice, pe modele/subansamble ale
5.2. Ecranarea electrică prin desfăşurarea problematizată echipamentelor, în minim 3 din 5 cazuri, metoda
5.3. Ecranarea magnetică de lecţii mixte de ·Conversaţie de protecţie contra câmpurilor electromagnetice
5.4. Ecranarea complexă verificare- predare- cu conexiune perturbatoare
învăţare inversă ·Să aleagă, în funcţie de natura solicitării, tipul
·Studiu de caz adecvat de ecranare, în minim 3 din 5 cazuri
·Descoperire
BIBLIOGRAFIE
1. Cătuneanu - “Materiale pentru electronică” Ed. Tehnică Bucureşti, 1990

2. I. Bacinerof - “Conexiuni prin lipire în aparatura electronică” Ed. Tehnică Bucureşti, 1990
3. V. Ctuneanu ş.a. “Tehnologie electronică” E.D.P. Bucureşti.,1984
4. Zaimovschi ş.a. “Metale şi aliaje electrotehnice” Ed. Energetică de stat, 1974
5. V.Carp, ş.a. “Studiul materialelor” Ed.Tehnica, 1998.
CURRICULUM

Modulul III: Desen tehnic.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Curricula “Desen tehnic” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii postliceale, formă de învăţământ cuprinsă
în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută în acord cu programul de
reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO 9405.
Conţinutul curricular “Desen tehnic” se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul celor doi ani de
pregătire, la diferite niveluri de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai mare parte, în
asociere cu îndeplinirea sarcinilor, în cadrul celorlalte unităţi de competenţă.
Modulul “Desen tehnic” este o parte componentă a pregătirii de bază în domeniu., intervenind în activitatea de
producţie, întreţinere şi reparaţii de echipamente periferice şi de birotică. Modulul conţine un număr de 110 de ore de
instruire teoretică şi practică, din care 48 de ore sunt pentru realizarea de lucrări, unele putând fi realizate pe calculator.
Parcurgerea acestui modul familiarizează pe cei instruiţi cu :

 Standardele fundamentale utilizate la întocmirea desenelor tehnice.
 Construcţiile geometrice folosite în desenul tehnic.
 Sistemele de proiecţie.
 Regulile de cotare
 Fazele de execuţie ale unei schiţe.
 Întocmirea desenelor la scară.
 Reprezentarea şi cotarea filetelor, flanşelor şi organelor de asamblare.
 Simboluri folosite în familia ocupaţională.
Modulul “Desen tehnic” iintervine în activitatea viitorului absolvent, prin următoarele elemente ale unităţilor de
competenţă:
- Descrie tipurile de linii utilizate în desenul tehnic.
- Precizează care sunt construcţiile geometrice utilizate pentru realizarea unui desen tehnic.
- Precizează regulile care trebuiesc respectate în trasarea construcţiilor geometrice uzuale.
- Precizează care sunt tipurile de proiecţii folosite în desenul tehnic.
- Enumeră regulile de reprezentare în vedere şi în secţiune.
- Enumeră regulile de reprezentare în epură.
- Precizează care sunt regulile care trebuiesc respectate în cotarea unui desen tehnic.
- Descrie elementele unei cotări.
- Explică care sunt fazele premergătoare executării unei schiţe.
- Precizează rolul scărilor de reprezentare în desenul tehnic.
- Descrie elementele caracteristice ale filetului.
- Precizează regulile de cotare pentru filete şi flanşe
- Indică simbolurile folosite în familia ocupaţională 3 : “Electronică, automatică şi informatică tehnologică industrială”.
- Foloseşte formatele, liniile şi scrierea standardizată.
- Completează indicatorul desenelor pe care le realizează.
- Trasează drepte paralele şi perpendiculare.
- Construieşte unghiuri la dimensiunile date şi le împarte folosind instrumentele de măsură.
- Identifică instrumentele folosite pentru realizarea desenelor tehnice.
- Construieşte triunghiuri, patrulatere şi poligoane regulate.
- Construieşte cercuri şi le împarte într-un număr dat de părţi egale.
- Realizează desene în diferite proiecţii şi secţiuni.
- Măsoară dimensiunile pieselor folosind instrumentele adecvate.
- Cotează desenele executate.
- Realizează schiţe după model.
- Alege scara de reprezentare potrivită în funcţie de necesităţi.
- Reprezintă organe de asamblare.
- Întocmeşte scheme, scheme bloc, diagrame, grafice etc.
- Citeşte corect un desen.
- Respectă disciplina în muncă, ierarhia de serviciu, execută dispoziţiile primite.
- Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de protecţia muncii.
- Foloseşte un limbaj clar, cu termeni de specialitate corecţi.
- Clarifică cu colegii şi superiorii ierarhici termenii şi noţiunile specifice.
- Culege date şi întocmeşte rapoarte şi tabele clare, respectând regulile de cotare şi reprezentare.
Aceste competenţe sunt pregătite prin :

 conţinuturile disciplinei “Matematică” (din pregătirea anterioară);
 conţinuturile modulului “Alegerea şi utilizarea materialelor”;
 conţinuturile modulului “Mecanică aplicată”;
 conţinuturile modulului “Electronică analogică şi digitală”;
 conţinuturile modulului “Echipamente periferice ale calculatoarelor”.
STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI :
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Standardele fundamentale utilizate la ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze tipurile de linii standardizate
întocmirea desenelor tehnice prin activitate diri- problematizată ·Să precizeze criteriile de scriere normalizată
1.1. Linii utilizate în desenul industrial jată, organizată ·Analiză de ·Să descrie etapele de alegere a formatelor,
1.2. Formate normalizate prin desfăşurarea caz liniilor şi scrierea adecvate pentru un desen
1.3. Scrierea în desenul tehnic de lec-ţii mixte de ·Conversaţie ·Să indice modul de completare a indicatorului
1.4. Indicatorul desenelor tehnice verifi-care- ·Descoperire ·Să indice etapele care trebuiesc parcurse pentru
predare- învă-ţare ·Observare împăturirea desenelor tehnice de diferite formate
dirijată
2. Construcţii geometrice utilizate în în- ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să indice modul de trasare al dreptelor şi un-
tocmirea desenelor tehnice prin activitate diri- problematizată ghiurilor de valori date, folosind instrumentele
2.1. Trasări de perpendiculare şi de jată, organizată ·Analiză de ·Să descrie construcţia unghiurilor de valori date
paralele prin desfăşurarea caz şi modul de împărţire folosind instrumentele
2.2. Construcţii de unghiuri şi de lec-ţii mixte de ·Conversaţie ·Să descrie etapele parcurse pentru construcţia
împărţirea lor verifi-care- cu conexiune de triunghiuri, patrulatere şi poligoane regulate
2.3. Construcţii de triunghiuri, predare- învă-ţare inversă ·Să descrie etapele parcurse pentru construcţia
patrulatere, poligoane regulate ·Descoperire de cercuri şi împărţirea lor într-un număr dat de
2.4. Împărţirea cercului şi construcţia ·Observare părţi egale
tan-gentelor la cercuri dirijată ·Să precizeze modul de execuţie a racordărilor
2.5. Racordări.
1. 2.   5.
3. Sisteme de proiecţie ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să expună regulile de reprezentare în vedere şi
3.1. Proiecţia centrală; proiecţia paralelă prin activitate diri- problematizată în secţiune
3.2. Reprezentarea în epură a jată, organizată ·Observare ·Să precizeze tipurile de proiecţii
poliedrelor şi corpurilor cu suprafeţe de prin desfăşurarea dirijată ·Să explice cazurile în care se utilizează siste-
rotaţie de lec-ţii mixte de ·Analiză de mele de proiecţie centrală sau paralelă
3.3. Secţiuni polare în corpuri verifi-care- caz ·Să descrie modul de reprezentare în epură a
geometrice simple predare- învă-ţare ·Demonstraţie poliedrelor şi a corpurilor cu suprafeţe de rotaţie
3.4. Reprezentarea formelor ·Conversaţie ·Să indice modul de aşezare a proiecţiilor pentru
constructive în vedere şi în secţiune cu conexiune forme constructive complexe
inversă ·Să descrie cum se efectuează secţiuni plane în
corpuri cu suprafeţe de rotaţie
·Să identifice tipurile de secţiuni
4. Regulile de cotare în desenul tehnic ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze regulile de cotare utilizate în
4.1. Măsurarea dimensiunilor pieselor prin activitate diri- problematizată întocmirea unui desen tehnic
4.2. Elementele cotării. Reguli de jată, organizată ·Observare ·Să descrie elementele cotării
execuţie grafică a cotării în desenul prin desfăşurarea dirijată ·Să analizeze modul de notare a stării suprafe-
industrial de lec-ţii mixte de ·Analiză de ţelor tehnice
4.3. Starea suprafeţelor (rugozitatea) verifi-care- caz ·Să descrie modul de execuţie grafică şi de dis-
pie-selor tehnice predare- învă-ţare ·Demonstraţie punere pe desen a elementelor de cotare
4.4. Înscrierea pe desene a abaterilor de ·Conversaţie ·Să detalieze etapele de înscriere pe desen a
prelucrare cu conexiune datelor privind starea suprafeţelor
inversă ·Să descrie modul de măsurare a dimensiunilor
pieselor şi care sunt instrumente folosite
1. 2.   5.
5. Fazele de execuţie a unei schiţe după ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să descrie fazele premergătoare executării unei
model prin activitate diri- ·Observare schiţe
5.1. Fazele premergătoare executării jată, organizată dirijată ·Să precizeze care sunt etapele de executare a
schiţei prin desfăşurarea ·Analiză de unei schiţe
5.2. Etapele de executare a schiţei de lec-ţii mixte de caz ·Să enumere instrumentele de care are nevoie
verifi-care- ·Demonstraţie pentru realizarea unei schiţe
predare- învă-ţare ·Conversaţie
cu conexiune
inversă
6. Întocmirea desenelor la scară ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să identifice scările de reprezentare uzuale
6.1. Generalităţi prin activitate diri- ·Observare stabilite prin STAS
6.2. Scări numerice jată, organizată dirijată ·Să descrie modul de notare pe desen a scării în
6.3. Fazele alcătuirii desenului la scară : prin desfăşurarea ·Analiză de conformitate cu prescripţiile standardizate
 alegerea scării; de lec-ţii mixte de caz ·Să detalieze fazele alcătuirii desenului la scară
 determinarea formatului; verifi-care- ·Demonstraţie ·Să precizeze modalitatea de alegere în funcţie
 desenarea proiecţiilor; predare- învă-ţare ·Conversaţie de formatul desenului şi dimensiunile piesei a
cu conexiune scării de reprezentare şi a proiecţiilor necesare
inversă
7. Reprezentarea şi cotarea filetelor, flan- ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să detalieze elementele caracteristice ale file-
şelor şi organelor de asamblare prin activitate diri- ·Observare tului
7.1. Reprezentarea şi cotarea filetelor şi jată, organizată dirijată ·Să descrie tipurile de filete şi notarea lor
ansamblărilor filetelor prin desfăşurarea ·Analiză de ·Să detalieze modul de reprezentare şi cotare a
7.2. Reprezentarea şi cotarea flanşelor de lec-ţii mixte de caz filetelor
7.3. Reprezentarea şi cotarea verifi-care- ·Demonstraţie ·Să detalieze modul de reprezentare şi cotare a
principalelor tipuri de nituri predare- învă-ţare ·Conversaţie flanşelor
7.4. Reprezentarea şi cotarea cu cu conexiune ·Să citească şi să execute corect un desen tehnic
elemente elastice inversă ce cuprinde organe de asamblare
1. 2.   5.
8. Simbolurile folosite în familia ocupa- ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să descrie simbolurile folosite pentru compo-
ţională prin activitate diri- ·Observare nente, subansamblurile echipamentelor
8.1. Simboluri pentru componente jată, organizată dirijată electronice
electrice şi electronice prin desfăşurarea ·Analiză de ·Să precizeze tipurile de documentaţie tehnică
8.2. Planuri de principiu de lec-ţii mixte de caz de specialitate
8.3. Planuri de execuţie verifi-care- ·Demonstraţie ·Să descrie etapele de întocmire a unei docu-
8.4. Planuri de cablare predare- învă-ţare ·Conversaţie mentaţii complexe de realizare a unui echipament,
8.5. Scheme bloc, de subansambluri şi cu conexiune de montare a acestuia şi de dare în comunicaţie
diagrame de semnal pentru aparate şi inversă ·Să identifice elementele reprezentate într-o
echipamente electronice schemă electrică
·Să întocmească o schemă electrică bloc, de
principiu, de cablaj sau de montare
·Să se orienteze corect într-o documentaţie
tehnică complexă.
BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Husein ş.a. “Desen Tehnic de specialitate” - manual pentru clasele IX-X E.D.P. Bucureşti, 1993
CURRICULUM

Modulul IV : Mecanică aplicată.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Curricula “Mecanică aplicată” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii postliceale, formă de învăţământ
cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută în acord cu
programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO.
Conţinutul curricular “Mecanică aplicată”se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul celor doi ani de
pregătire, la diferite niveluri de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai mare parte, în
Parcurgerea modulului “Mecanică aplicată” asigură familiarizarea grupului instruit cu principalele forţe şi momente
care apar în piesele şi subansamblurile din echipamentele periferice şi de birotică.
Modulul “Mecanică aplicată” este o parte componentă a pregătirii de bază în domeniu.. Modulul conţine un număr
total de 87 de ore pe an, dintre care un număr de 51 de ore de instruire teoretică şi 36 de ore laborator tehnologic.
Modulul: Mecanică aplicată
Anul I, semestrul I, 3 ore/săptămână
Structura competenţelor
A. Competenţe de cunoaştere:
 să identifice şi să enumere solicitările simple ale pieselor şi subansamblurilor.
 să clasifice solicitările şi tipurile care apar în piese.
B. Competenţe de execuţie:
 să efectueze calcule de mecanică pentru piesele din proiectele de lucru
 să efectueze calculele aferente pieselor şi subansamblurilor.
 să calculeze solicitările ce apar în asamblările demontabile şi nedemontabile
 să aleagă tipurile de forţe ce apar în piesele echipamentelor peirferice şi de birotică.
Structura şi organizarea conţinutului:
Nr Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţă
. Forme de activitate/ Metode
Cr
t
1 Determinarea centrelor de greutate -activitate - -efectuează calcul centrelor de
pentru : teoretică şi problematizare greutate pentru toate piesele unui
-piese de forme simple practică în -studiu de caz reductor
-piese de complexitate medie cabinetul de
specialitate
2 Statica corpului şi a sistemelor de -activitate - - calculează echilibrul diverselor
corpuri: teoretică şi problematizare corpuri
- statica corpului practică în -studiu de caz - determină recţiunile unor bare
- echilibrul corpului cabinetul de - determină echilibru unor sisteme
- statica sistemelor de corpuri specialitate de corpuri
3 Cinematica puntcului material şi a -activitate problematizare -calculează vitezele şi acceleraţiile
sistemelor de corpuri. Mişcările teoretică şi -studiu de caz diverselor puncte.
relative ale corpurilor: practică în - determină vitezele relative ale
cabinetul de diverselor corpuri.
specialitate
4 Dinamica punctului material şi a - activitate - -calculează dinamica unor piese
sistemelor de corpuri: teoretică şi problematizare simple.
- dinamica punctului material practică în -studiu de caz - calculul dinamicii unor
- dinamica sistemelor materiale cabinetul de subansambluri simple.
- dinamica Lagrange specialitate
STRUCTURA CONŢINUTULUI
MODULUL: UTILIZAREA CALCULATORULUI

anul I
ŞCOALA POSTLICEALĂ
MESERIA- TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Acceptând că informatica este ştiinţa prelucrării automate a informaţiilor (de fapt a datelor), predarea ei ca disciplină de sine stătătoare ín
toate formele de ínvăţămând devine o necesitate imperioasă.
Complexitatea proceselor şi fenomenelor industriale pun ín faţa ínvăţământului românesc de toate gradele sarcini noi privind formarea
cadrelor cu ample şi variate cunoştinţe de specialitate ín care un loc aparte trebuie să-l aibă utilizarea tehnicii de calcul.
Orice specialist trebuie să fie capabil să utilizeze tehnica de calcul ín domeniul său de activitate. Acesta este scopul studierii disciplinei
„Utilizarea calculatorului“ la nivelul ínvăţământului postliceal.
Disciplina „Utilizarea calculatorului“ este studiată pe parcursul semestrului I. Se íncepe cu prezentarea unui scurt istoric al apariţiei
calculatoarelor, se prezintă părţile componente ale unui calculator (PC), iar ín continuare este prezentat sistemul de operare MS-DOS, utilitarul
Norton Commander, mediul WINDOWS cu accesoriile şi aplicaţiile sale, urmând ca ín cadrul modulului Informatică tehnologică să se prezinte
Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date FoxPro 2.6 şi pachetul de programe ACAD.
MODULUL UTILIZAREA CALCULATORULUI cuprinde următoarele unităţi de modul :
UNITATEA 1: ISTORIC. PREZENTARE GENERALĂ A UNUI PC
UNITATEA2: SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS
UNITATEA 3: UTILITARUL NORTON COMMANDER
UNITATEA 4: MEDIUL WINDOWS
Parcurgerea modulului aferent acestei discipline va permite elevilor următoarele:
 recunoaşterea părţilor componente ale unui calculator PC
 descrierea organizării arborescente a informaţiei existente pe un suport magnetic
 regăsirea informaţiei existente pe calculator, cu ajutorul comenzilor sistemelui de operare şi a utilitarului NC
 editarea de texte cu ajutorul aplicaţiilor Windows
utilizarea aplicaţiilor grafice puse la dispoziţie de mediul Windows
Finalitatea acestui obiect se concretizează ín capacitatea elevului de a utiliza corect un calculator folosind software-ul pus la dispoziţie,
de a realiza programe de rezolvare a unor probleme specifice, cu aplicaţie ín specificul meseriei.
Autorii au considerat necesar ca lucrările aferente temelor din cadrul unităţilor de modul să fie incluse în procesul de predare afectându-se
un număr de ore corespunzător pe modul. Astfel se realizează în învăţarea activă centrată pe elev.
Au fost urmărite aspectele pregătirii formale şi nonformale în scopul asigurării competenţelor profesionale cerute absolvenţilor prin
standardele de pregătire. Pregătirea se bazează pe cele trei componente ale formării: competenţele profesionale, competenţele tehnice şi
competenţele polifuncţionale.
Ín cuprinsul programei sunt incluse precizări/sugestii referitoare la resursele materiale şi echipamente, metodele şi tehnicile de instruire.
Considerăm că prin tematica abordată, conţinutul răspunde cerinţelor de pregătire teoretică şi practică, nefiind negjijate elementele de
noutate specifice unităţilor studiate.
În formularea obiectivelor de către fiecare cadru didactic se vor accentua metodele active de instruire, contând pe o motivaţie superioară a
acestora, de a se specializa într-o meserie, sub îndrumarea profesorului, căruia îi revine în principal rolul de a selecta şi sistematiza informaţia
furnizată şi de a asigura buna desfăşurare a procesului de instruire-evaluare.

UNITATEA 1: ISTORIC. PREZENTARE GENERALĂ A UNUI PC
Nr. Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţă

Crt. Forme de activitate/
Metode
0 1 2 3
Organizarea generală a unui sistem de calcul  dobândire de

structura generală a calculatorului personal; cunoştinţe diferenţiază tipurile de sisteme de calcul după anumite
prezentarea echipamentelor periferice ale unui criterii
calculator personal (tastatură, mouse, activitate de laborator
imprimantă) realizată cu două grupe realizează conectarea calculatorului personal la reţea
de lucru
experiment
modelare
algoritmizare
UNITATEA 2: SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS

Metode
0 1 2 3
activitate de laborator
realizată cu două grupe
Organizarea fizică şi logică a discului magnetic de lucru precizează operaţiile care se execută la pornirea
Directoare şi fişiere ; comenzi interne; comenzi calculatorului, realizează configurarea sistemului
externe ; combinaţii de taste uzuale de calcul
 Expunerea utilizează comenzile sistemului pentru crearea unui

 Demonstraţia director, ştergerea unui director, copierea şi
 Observaţia sistematică redenumirea unui fişier pe discul magnetic
 Exerciţii
UNITATEA 3: UTILITARUL NORTON COMMANDER (NC)

Metode
0 1 2 3
activitate de laborator precizează modul de lansare în execuţie şi íncheiere a

Lansarea ín execuţie a utilitarului NORTON realizată cu două grupe sesiunii de lucru NC, ordonează fişierele după
COMMANDER şi terminarea sesiunii de lucru de lucru anuimite criterii
 Prezentarea tastelor şi combinaţiilor de taste utile,
prezentarea şi activarea panourilor, prezentarea şi realizează selectarea unităţii de disc , copierea,
activarea meniurilor  Expunerea mutarea, ştergerea unui fişier, crearea , copierea
 Paralelism cu comenzile sistemului de operare unui director împreună cu fişierele sale de pe o
 Demonstraţia unitate de disc pe alta
 Prelucrarea compară comenzile NC cu comenzile DOS,

independentă a argumentând avantaje şi dezavantaje
informaţiei
UNITATEA 4: MEDIUL WINDOWS

Metode
0 1 2 3
activitate de laborator
realizată cu două grupe indică modul de lansare în execuţie şi încheiere a
Caracteristicile mediului WINDOWS de lucru sesiunii de lucru WINDOWS
Ferestre WINDOWS Problematizarea
Operaţii cu meniuri şi ferestre Exerciţii şi lucrări alege cel mai simplu mod de lucru în WINDOWS
Accesorii şi aplicaţii WINDOWS (Calculator, Clock, practice
Note Pad,, Paint) execută operaţii de editare a unor texte, ecuaţii,
Procesorul de texte Word grafice cu ajutorul WORD-ului şi realizează
corectarea unui text simplu
recunoaşte diferitele pictograme (icoane) care apar ín

grupurile WINDOWS, identifică accesoriile şi
aplicaţiile WINDOWS, lanseaeză în execuţii aplicaţii
de tip WINDOWS
indică modul de utilizare a meniurilor, combinaţiilor

de taste şi mouse- ului pentru efectuarea aceluiaşi
obiectiv (punere ín execuţie, copiere, mutare, ştergere
ale aplicaţiilor sau/şi grupurilor)
CURRICULUM

Modulul VI : Informatică tehnologică.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Curricula “Informatică tehnologică” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii postliceale, formă de
învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută în acord
cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO.
Conţinutul curricular “Informatică tehnologică”se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul celor doi ani
de pregătire, la diferite niveluri de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai mare parte, în
Parcurgerea modulului “Informatică tehnologică” asigură familiarizarea grupului instruit cu noţiuni şi deprinderi
necesare utilizării calculatorului.
Modulul “Informatică tehnologică” este o parte componentă a pregătirii de bază în domeniu.. Modulul conţine un
număr total de 110 în anul I de studiu, dintre care un număr de 62 de ore de instruire teoretică şi 48 de ore laborator
tehnologic, iar în anul al doilea un număr total de 98 de ore din care 62 de ore de instruire teoretică şi 36 de ore de laborator
tehnologic
MODULUL VI : “Informatică tehnologică”

Parcurgerea acestui modul familiarizează pe cei instruiţi cu:
 arhitectura sistemelor de calcul;
 bazele de numeraţie;
 sistemul de operare MS DOS;
 NORTON COMMANDER;
 WINDOWS NT;
 WINDOWS 95;
 tehnoredactarea computerizată în WORD 6.0 (7.0);
Viitorii tehnicieni în echipamente periferice şi de birotică , pregătiţi prin şcoala postliceală, vor putea fi evaluaţi pe
baza următoarelor elemente de competenţă:
- Precizează cerinţele de bază pentru alcătuirea unui sistem de calcul.
- Explică modul de reprezentare a datelor într-un calculator.
- Descrie componentele unui calculator IBM-PC.
- Explică evoluţia microprocesoarelor şi a sistemelor de calcul.
- Precizează rolul unui sistem de operare.
- Explică modul de încărcare a sistemului de operare MS DOS.
- Descrie componentele interne şi externe ale SO MS DOS.
- Identifică conţinutul fişierelor autoexec.bat şi config.sys.
- Precizează utilitatea lui NORTON COMMANDER.
- Descrie rolul tastelor funcţionale în NORTON COMMANDER.
- Analizează elementele principale ale mediului WINDOWS.
- Precizează modul de lucru în reţea cu WINDOWS NT.
- Explică facilităţile WINDOWS 95.
- Explică rolul butonului START.
- Descrie modul de închidere al calculatorului în WINDOWS 95.
- Descrie modalitatea de acces la dosarele de aplicaţii.
- Prezintă rolul butoanelor de SHORTCUT şi descrie modul lor de utilizare.
- Identifică regulile de tehnoredactare în WORD 6.0.
- Realizează conversii de numere dintr-o bază de numeraţie în alta.
- Trece un număr în diferite baze de numeraţie.
- Recunoaşte părţile componente ale unui sistem de calcul şi stabileşte rolul lor.
- Încarcă pe un calculator MS DOS.
- Foloseşte comenzile MS DOS interne şi externe pentru lucrul cu fişiere şi directoare.
- Editează şi modifică fişiere config.sys şi autoexecbat în funcţie de necesităţi.
- Editează fişiere utilizând EDIT.
- Dă informaţii despre suporturile externe de informaţie folosind NC.
- Efectuează operaţii cu fişiere şi directoare utilizând facilităţile NC.
- Lansează în execuţie WINDOWS-ul.
- Lucrează cu ferestre, grupuri, fişiere şi directoare în WINDOWS.
- Realizează desene în Paintbrush.
- Formatează un text în Write.
- Tipăreşte la imprimantă fişierele create.
- Recuperează fişierele şterse în WINDOWS 95 folosind Trash-ul.
- Editează texte în WordPad.
- Dă o notă personală calculatorului la care lucrează.
- Realizează şi şterge Shortcut-uri.
- Identifică dosare, fişiere, directoare folosind Windows Explorer şi My Computer.
- Utilizează tastatura din WINDOWS 95 pentru transmiterea de mesaje.
- Redactează documente în Word.
- Aplică principalele reguli de protecţia muncii şi de protecţie a hard-ului şi soft-ului.
- Respectă disciplina în muncă, ierarhia de serviciu, execută dispoziţiile primite.
- Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de protecţia muncii, regulile de protecţie a hard-ului şi soft-ului.
- Foloseşte un limbaj clar, cu termeni de specialitate corecţi.
- Utilizează cunoştinţele de limbi străine pentru clarificarea unor comenzi (Help-ul).
- Clarifică cu colegii şi superiorii ierarhici termenii şi noţiunile specifice informaticii.
- Culege date şi întocmeşte rapoarte şi tabele clare, respectând regulile de tehnoredactare.
Aceste competenţe sunt pregătite prin :
 conţinuturile disciplinelor “Matematică”, “Limba română”, “Limba de circulaţie internaţională” (din
pregătirea anterioară);
 conţinuturile modulului “Electronică analogică şi digitală”;
 conţinuturile modulului “Utilizarea calculatoarelor”;
 conţinuturile modulului “Desen tehnic”.
MODULUL VI : “Informatică tehnologică”.

Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Arhitectura sistemelor de calcul ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze regulile de transformare a nume-
1.1. Sisteme de numeraţie prin activitate diri- problematizată relor în diferite baze de numeraţie (2, 8, 10, 16)
1.2. Reprezentarea datelor în calculator jată, organizată ·Conversaţie ·Să indice regulile de conversie între 2 baze de
1.3. Sisteme de calcul: prin desfăşurarea euristică numeraţie
 schema structurală a unui sistem de de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz ·Să descrie operaţiile în binar
calcul verifi-care- ·Conversaţie ·Să descrie componentele sistemelor de calcul şi
 componentele sistemului de calcul şi predare- învă-ţare cu conexiune funcţiile acestora
funcţiile acestora inversă ·Să precizeze modul de realizare a conversiei
1.4. Componentele unui calculator IBM- ·Descoperire numerelor dintr-o bază în alta
PC dirijată ·Să recunoască părţile componente ale unui
a. Tastatura sistem de calcul şi să indice rolul lor
b. Monitorul:
·Să descrie modul de lucru cu tastatura
 noţiuni introductive
·Să analizeze rolul microprocesorului în cadrul
 istoric, evoluţie
unui sistem de calcul şi să indice funcţiile pe care
 clasificare
le îndeplinesc magistralele de date şi cele de
 modul de lucru text
adrese
 modul de lucru grafic
 principalele adaptoare pentru monitoare, ·Să precizeze sunt suporturile de memorie
standarde de mare evoluţie (MDA, externă
HGC, CGA, EGA, VGA, SVGA);
1. 2.   5.
c. Microprocesorul: ·Să descrie tipurile de imprimante existente la
 noţiuni introductive ora actuală, elementele lor caracteristice şi perfor-
 istoric, tendinţe manţele pe care le realizează
 clasificare ·Să indice dispozitivele periferice care pot fi
 magistrale de date ataşate unui sistem de calcul
 magistrale de adrese
 magistrale de control
 principalii parametrii tehnici.
1.5. Memoria internă
1.6. Memoria externă
1.7. Discuri flexibile
1.8. Hard-discuri
1.9. Imprimanta:
 noţiuni introductive
 istoric, evoluţie
 clasificare
1. 10.Alte dispozitive
2. Disk Operating System (DOS) ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să precizeze funcţiile unui sistem de operare
2.1. Generalităţi prin activitate diri- problematizată (DOS)
2.2. Fişiere CONFIG.SYS jată, organizată ·Conversaţie ·Să descrie componenţa nucleului DOS
2.3. Fişiere AUTOEXEC.BAT, fişiere prin desfăşurarea euristică ·Să descrie modul de încărcare a sistemului de
de comenzi de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz operare
2.4. Componente soft ale sistemului verifi-care- ·Conversaţie ·Să precizeze componentele interne şi externe
2.5. Comenzi DOS: predare- învă-ţare cu conexiune ale sistemului de operare MS-DOS
 comenzi interne inversă ·Să indice conţinutul şi rolul config.sys
 comenzi externe ·Descoperire ·Să stabilească conţinutul şi rolul autoexec.bat
1. 2.   5.
2.6. Prezentarea comenzilor MS-DOS: ·Să descrie modul de utilizare al principalelor
 comenzi pentru prezentarea conţinutului comenzi DOS
 comenzi pentru lucrul cu fişiere ·Să indice modul de lucru al editorului încorpo-
 comenzi pentru lucrul cu directoare rat în nucleul MS-DOS
 comenzi pentru lucrul cu perifericele ·Să descrie modalitatea de încărcare pe un cal-
 comenzi referitoare la sistem culator a sistemului de operare
 comenzi filtru
2.7. Editorul încorporat
3. Norton Commander (NC) ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să descrie rolul şi avantajele utilizării NC
3.1. Comenzi obţinute prin tastarea prin activitate diri- problematizată ·Să precizeze rolul tastelor funcţionale
simul-tană jată, organizată ·Conversaţie ·Să indice comenzile obţinute prin tastarea si-
3.2. Comenzi editor prin desfăşurarea euristică multană
3.3. Meniul NC de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz ·Să descrie meniul NC şi meniul utilizator
3.4. Meniul utilizator verifi-care- ·Conversaţie ·Să prezinte utilitarul NC
predare- învă-ţare cu conexiune ·Să explice modul de utilizare al HELP-ului
inversă ·Să descrie modul de realizare al operaţilor cu
·Descoperire fişiere şi directoare
dirijată ·Să descrie modul de obţinere al informaţiilor
despre suporturile externe
4. Windows NT ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să descrie componentele principale şi modul de
4.1. Elemente de bază: prin activitate diri- problematizată lucru în mediul WINDOWS
 lansarea în execuţie şi moduri de lucru jată, organizată ·Conversaţie ·Să identifice tipurile de ferestre existente în
4.2. Componentele ecranului: prin desfăşurarea euristică Windows şi să descrie rolul fiecărui astfel de tip
 ferestre şi pictograme de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz Să precizeze modul de lansare în execuţie
 utilizare meniu verifi-care- ·Conversaţie Windows-ul
 lucru cu ferestre şi pictograme
predare- învă-ţare
1. 2.   5.
4.3. Utilizarea casetei de dialog; ·Să descrie modul de lucru cu ferestre, grupuri,
4.4. Bazele aplicaţiilor Windows: fişiere şi directoare
 tipuri de aplicaţii ·Să identifice instrumentele cu care se lucrează
 lansarea în execuţie a unei aplicaţii în Paintbrush şi rolul fiecăruia
 comutarea între aplicaţii ·Să precizeze regulile de formatare a unui text
 aranjarea ferestrelor şi pictograme de în Write
ecran ·Să descrie cum se inserează desene şi alte
 ransferul informaţiilor între aplicaţii obiecte în texte
utilizând Clipboard ·Să explice cum se tipăreşte la imprimantă un
 lucrul cu documente fişier
5. Windows 95 ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să distingă diferenţele dintre Windows 3.x şi
5.1. Diferenţele între Windows 95 şi prin activitate diri- problematizată Windows 95
Windows 3.x jată, organizată ·Conversaţie ·Să explice facilităţile Windows 95
5.2. Modificări mai importante: prin desfăşurarea euristică ·Să explice rolul butonului START
 butonul START; oprirea calculatorului de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz ·Să precizeze modalitatea de închidere a calcu-
 TaskBar; comutarea între programe verifi-care- ·Conversaţie latorului
 pornirea şi părăsirea unui program predare- învă-ţare cu conexiune ·Să descrie posibilitatea de acces la dosarele de
5.3. Lucrul cu ferestre: inversă aplicaţii
 deschiderea şi închiderea unei ferestre ·Descoperire ·Să definească noţiunea de “dosar de aplicaţie”
 mărirea şi micşorarea unei ferestre dirijată ·Să definească noţiunea de “SHORTCUT”
 deplasarea şi redimensionarea
Să descrie modul de lucru cu WINDOWS
 folosirea meniurilor
EXPLORER
5.4. Meniul Help
·Să prezinte rolul butoanelor SCHORTCUT şi
 lansare
modul lor de utilizare
 utilizare
 folosirea caracteristicii Find. ·Să facă analogia între comenzile MS DOS de
ştergere a fişierelor şi TRASH
1. 2.   5.
5.5.Aplicaţii ·Să descrie modul în care se deschide şi se în-
 lansarea unei aplicaţii chide, se micşorează şi se măreşte, se deplasează
 închiderea unei aplicaţii şi se redimensionează o fereastrăSă prezinte
 crearea, utilizarea şi ştergerea comenzi- meniurile existente în WINDOWS 95
lor cu acces rapid (SHORTCUT) ·Să explice cum se foloseşte o fereastră de dia-
5.6. Dosare şi fişiere log
 creare, deschidere, copiere, deplasare, ·Să precizeze cum poate lansa modulul Help
redenumire, ştergere de fişiere şi dosare pentru a obţine informaţiile dorite
 regăsirea programelor şi fişierelor folo- ·Să descrie modul de localizare a unei tematici
site recent ·Să descrie în ce constă caracteristica Find
 TRASH-ul ·Să precizeze cum poate adăuga o notă perso-
 folosirea EXPLORER-ului nală unei tematici Help
5.7. Tipărirea unui document
·Să descrie cum lansează o aplicaţie cu Meniul
5.8. Personalizarea calculatorului
Start
5.9. Control Panel
·Să descrie cum lansează o aplicaţie dintr-un
 data şi ora
fişier
 adaptarea fundalului
 modificarea schemei de culoare ·Să precizeze modalităţile prin care îşi poate
 modificarea Screen Saver-ului salva munca
5.10. Folosirea memoriei temporare ·Să explice cum se închide o aplicaţie
(CLIPBOARD)- ·Să prezinte modalitatea de transmitere a unui
5.11. Programe auxiliare: fax cu ajutorul lui Windows 95
 Calendar, Cardfile
 WordPad. Aplicaţia Paint
 Folosirea FAX-ului
 Tastatura telefonică. Cititorul de CD
1. 2.   5.
6. Word ·Instruire teoretică ·Expunere ·Să descrie componentele pe care Word-ul le
6.1. Intrarea şi ieşirea din Word. Primul prin activitate diri- problematizată afişează pe ecran, cum se părăseşte Word-ul şi
ecran jată, organizată ·Conversaţie elementele aflate pe bara standard cu unelte a
6.2. Introducerea textului. Comenzi de prin desfăşurarea euristică Word-ului
editare: de lec-ţii mixte de ·Studiu de caz ·Să explice cum se pot obţine informaţii ajută-
a. adăugarea de text verifi-care- ·Conversaţie toare în timpul lucrului (Help-ul)
b. ştergerea textului predare- învă-ţare cu conexiune ·Să precizeze cum se creează un document nou,
c. anularea unor comenzi anterioare inversă cum se realizează deplasarea prin el şi cum se
d. lucrul cu blocuri : selectarea, copierea, ·Descoperire selectează porţiuni de text
mutarea, ştergerea dirijată ·Să caracterizeze cele 4 moduri de afişare a do-
e. trecerea la majuscule sau la litere mici cumentului pe ecran (Normal, Outline, Draft Font,
f. introducerea de caractere speciale în Plin)
text; simboluri ·Să prezinte modurile de salvare a unui docu-
g. căutare şi înlocuire ment în Word, de încărcare a unui document de pe
h. înlocuirea consecventă a termenilor disc, de căutare a unui document şi de folosire a
i. verificare ortografiei documentelor create cu alte programe
j. alegerea cuvântului potrivit (thesaurus) ·Să descrie cum se poate tipări un document
k. aşezarea în pagină: (tipărire rapidă, tipărirea unei părţi a
 stabilirea marginilor albe din dreapta şi documentului, alegerea tipului de pagină)
din stânga textului
·Să descrie metoda prin care se formatează
 numeroatarea paginilor
caracterele şi paragrafele
 crearea aliniatelor
·Să precizeze cum se poate căuta şi înlocui un
 centrarea unui cuvânt, rând sau a unei
text în Word
porţiuni de text
 stabilirea distanţei dintre rânduri ·Să descrie etapele parcurse pentru numerotarea
 stabilirea lungimii paginii paginilor sau pentru realizarea de antete sau
subsoluri
1. 2.   5.
 stabilirea marginilor labe ce încadrează ·Să explice cum se foloseşte verificatorul orto-
textul sus şi jos grafic şi dicţionarul pentru corectarea textului
 crearea de antete şi subsoluri scris
 aranjarea textului pe coloane ·Să enumere etapele necesare pentru realizarea
l. modificarea dimensiunilor, tipurilor şi unui tabel sau a unui grafic
stilurilor de caractere ·Să descrie modul de lucru cu Clipboard-ul
6.3. Import/export . Schimb de date pentru inserarea de desene într-un text
între aplicaţii
6.4. Lucrul cu tabele
Realizarea reprezentărilor grafice
MODULUL VI : “Informatică tehnologică” - laborator tehnologic.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Informare asupra mediului de lucru în- ·Instruire practică ·Expunere ·Să aplice NTSM
tr-un laborator de informatică prin lucrări practice problematizată ·Să identifice şi aplice principalelereguli de pro-
1.1. Reguli de lucru cu sistemele de calcul pe grupe ·Conversaţie tecţie a Hard-ului şi Soft-ului pentru utilizarea în
1.2. Reguli de protecţie a hard-ului siguranţă a calculatorului
1.3. Reguli de protecţie a soft-ului ·Să identifice sistemele de calcul aflate în dota-
1.4. Reguli de protecţie a muncii rea laboratorului
1.5. Prezentarea sistemelor de calcul din ·Să identifice părţile componente ale unui
dotarea laboratorului sistem de calcul şi rolul fiecăruiea
2. MS-DOS ·Instruire practică · Expunere ·Să creeze şi să şteargă un fişier
2.1. Fişiere prin lucrări practice problematizată ·Să creeze şi să şteargă directoare
 Fişiere şi nume de fişiere pe grupe · Conversaţie ·Să vizualizeze un fişier text
 Tipuri de fişiere euristică ·Să copieze fişiere
 Dimensiunea, data ora ataşată fişierului · Studiu de caz ·Să copieze un text introdus de la tastatură în-
 Vizualizarea fişierelor text(TYPE) · Conversaţie tr-un fişier
 Copierea fişierelor (COPY)Copierea unui fişier la imprimantă cu conexiune ·Să copieze un fişier la imprimantă
(COPY ... LPT 1) inversă ·Să tipărească un fişier text
1. 2.   5.
 Redenumirea fişierelor (REN) · Descoperire ·Să aloce atribute fişierului
 Tipărirea fişierelor text (PRINT) dirijată ·Să compare două fişiere
 Ştergerea fişierelor (DELETE) · Exerciţiul ·Să caute un text (şir de caractere)în interiorul
 Recuperarea fişierelor şterse unui fişier.
(UNDELETE) ·Să creeze şi să şteargă directoare
 Mutarea fişierelor ·Să vizualizeze structura de directoare a unui disc
 Compararea fişierelor (FC) ·Să copieze directoare
 Atributele fişierelor (ATTRIB)
·Să actualizeze directoare
 Căutarea unui text (FIND)
·Să specifice căile de căutare pentru un fişier
2.2. Directoare
 Vizualizarea directoarelor (DIR) ·Săcopieze şi să şteargă de pe undisc
 Crearea unui director. (MKDIR, MD) ·Să formateze un disc
 Schimbarea directorului curent ·Să creeze un disc sistem
(CHDIR, CD) ·Să refacă un disc formatat
 Ştergerea directorului (RMDIR, RD) ·Să realizeze protecţia hard şi să poată partiţiona
 Copierea directorului (XCOPY) un hard-disc
 Actualizarea directorului (REPLACE) ·Să scrie fişiere în editorul EDIT
 Specificarea căilor de căutare (PATH)
2.3. Discuri
 Formatarea (FORMAT) protecţia dis-
Chetelor
 Refacerea unui disc formatat accidental
 (UNFORMAT)
 Dischete sistem şi nesistem
 Înscrierea/ ştergerea informaţiilor pe/de
pe dischetă
 Lucrul cu hard –discul
1. 2.   5.
 Protecţia hard a hard-discului
 Poziţionarea şi formatarea hard-discului
2.4. Editorul încorporat
3. NORTON COMMANDER ·Instruire practică · Expunere ·Să intre şi să părăsească NC
3.1. Comenzi obţinute prin tastare simultană
prin lucrări practice problematizată ·Să selecteze un fişier pentru execuţie, editare,
3.2. Comenzile editorului pe grupe · Conversaţie vizualizare, ştergere sau mutare şi să folosească
3.3. Menu-ul NC euristică tastele funcţionale în realizarea acestor operaţii
3.4. Menu-ul utilizator · Studiu de caz ·Să dea comenzi prin tastare simultană
· Conversaţie ·Să editeze texte
cu conexiune ·Să-şi construiască singur un menu utilizator cu
inversă ajutorul tastei F2
4. WINDOWS NT ·Instruire practică · Expunere ·Să lanseze în execuţie Windows-ul
4.1. Elemente de interfaţă ale sistemului prin lucrări practice problematizată ·Să creeze, şteargă, urmărească, micşoreze,
WINDOWS pe grupe · Conversaţie deschidă şi închide ferestre
4.2. Grupul MAIN euristică ·Să efectueze diferite operaţii asupra grupurilor
4.3. File Manager · Studiu de caz ·Să lucreze cu fişiere şi directoare în Windows
4.4. Control Panel · Conversaţie ·Să seteze mouse-ul, imprimanta, etc
4.5. Print Manager cu conexiune ·Să tipărească fişiere
4.6. Grupul Accessories inversă ·Să realizeze diferite desene date în Paintbrush
4.7. Aplicaţia PaintBrush · Descoperire folosind facilităţile acestei aplicaţii
4.8. Aplicaţia Write. dirijată ·Să scrie texte cu caracterele cerute
· Exerciţiul ·Să lucreze în reţea
1. 2.   5.
5. Windows 95 ·Instruire practică · Expunere ·Să deschidă şi să închidă o fereastră
5.1. Modificări mai importante prin lucrări practice problematizată ·Să mărească şi să micşoreze o fereastră
5.2. Lucrul cu ferestre: pe grupe · Conversaţie ·Să deplaseze şi să redimensioneze o fereastră
 deschiderea şi închiderea unei ferestre euristică ·Să modifice afişajul unei ferestre pe suprafaţa
 mărirea şi micşorarea unei ferestre · Studiu de caz de lucru
 deplasarea şi redimensionarea · Conversaţie ·Să folosească o fereastră de dialog
 folosirea meniurilor cu conexiune ·Să lanseze modulul Help şi să obţină
 Meniul Help inversă informaţii-le dorite folosind facilităţile oferite de
 Utilizare · Descoperire acest modul
 folosirea caracteristicii Find dirijată ·Să folosească caracteristica Find
5.3. Aplicaţii · Exerciţiul ·Să lanseze o aplicaţie cu o aplicaţie cu Meniul
 lansarea unei aplicaţii
Start
 închiderea unei aplicaţii
 crearea, utilizarea şi ştergerea comenzi- ·Să lanseze o aplicaţie dintr-un fişier
lor cu acces rapid ·Să închidă o aplicaţie
5.4. Dosare şi fişiere ·Să creeze, deschidă, copieze, deplaseze, gestio-
 creare, deschidere, copiere, deplasare, neze şi redenumească dosare
redenumire, ştergere ·Să găsească şi să şteargă fişiere
 regăsirea programelor şi fişierelor ·Să sorteze, copieze, deplaseze şi şteargă fişiere
folosite recent ·Să modifice data şi timpul sistemului
 TRASH-ul ·Să adapteze fundalul de editare
 folosirea EXPLORER-ului ·Să modifice schemele de culoare
5.5. Tipărirea unui document ·Să folosească programul de protecţie al
5.6. Personalizarea calculatorului ecranului
5.7. Folosirea memoriei temporare ·Să editeze documente în WordPad
(CLIPBOARD)
1. 2.   5.
5.8. Programe auxiliare:
 Calendar,
 Cardfile
5.9. WordPad
6. Tehnoredactare computerizată în Word ·Instruire practică · Expunere ·Să lanseze în execuţie aplicaţia Word
6.0 prin lucrări practice problematizată ·Să utilizeze Hepl-ul pentru aflarea informaţiilor
6.1. Intrarea şi ieşirea din Word. Primul pe grupe · Conversaţie dorite
ecran euristică ·Să creeze noi documente
6.2. Introducerea textului. Comenzi de · Studiu de caz ·Să selecteze un text, să-l copieze, mute sau să-l
editare: · Conversaţie şteargă
a. adăugarea de text cu conexiune ·Să folosească diferite moduri de afişare a
b. ştergerea textului inversă documentelor pe ecran
c. anularea unor comenzi anterioare · Descoperire ·Să salveze documentele create folosind diferite
d. lucrul cu blocuri : selectarea, copierea, dirijată metode
mutarea, ştergerea · Exerciţiul ·Să caute un document, să importe un
e. trecerea la majuscule sau la litere mici
documente, să deschidă un document scris într-o
f. introducerea de caractere speciale în
altă aplicaţie
text; simboluri
·Să tipărească un document creat (total, parţial)
g. căutare şi înlocuire
h. înlocuirea consecventă a termenilor ·Să folosească diverse corpuri de literă, să
i. verificare ortografiei modifice dimensiunea corpurilor de literă, să
j. alegerea cuvântului potrivit (thesaurus) formateze paragrafe
k. aşezarea în pagină: ·Să introducă caractere speciale (simboluri)
 stabilirea marginilor albe din dreapta şi ·Să alinieze textul în funcţie de necesităţi
din stânga textului ·Să caute un anumit text şi, dacă este cazul să-l
 numeroatarea paginilor înlocuiască
1. 2.   5.
 crearea aliniatelor ·Să lucreze cu modele
 centrarea unui cuvânt, rând sau a unei ·Să numeroteze paginile, să adauge antete sau
porţiuni de text subsoluri
 stabilirea distanţei dintre rânduri ·Să introducă formule matematice într-un text
 stabilirea lungimii paginii ·Să introducă desene şi grafice într-un text
 stabilirea marginilor labe ce încadrează ·Să lucreze cu tabele
textul sus şi jos ·Să corecteze textul scris
 crearea de antete şi subsoluri
·Să numeroteze liste
 aranjarea textului pe coloane
·Să creeze texte pe mai multe coloane
l. modificarea dimensiunilor, tipurilor şi
6.3. Stilurilor de caractere ·Să folosească Auto-textul
6.4. Import/export . Schimb de date ·Să lucreze cu documente multiple
între aplicaţii
6.5. Lucrul cu tabele
6.6. Realizarea reprezentărilor grafice
BIBLIOGRAFIE
1. M. Miloşescu “Ce este calculatorul?” Ed. Teora Bucureşti, 1996

2. M. Ilie “Norton Cimmander. Manualul începătorului” Ed. Teora Bucureşti, 1997
3. Fl. V. Pilat “Calculatoare personale. Windows” Ed. Teora Bucureşti, 1992
4. N. Stevenson “Word 6 pentru Windows. Uşor şi repede” Ed. Teora Bucureşti, 1996
5. Ron Person “Utilizare Windows 95. Manual de utilizare complet” Ed. Teora Bucureşti, 1998
6. R. Mârşanu “Sistemele de operare MS-DOS şi UNIX” Ed. Tehnică Bucureşti, 1995
CURRICULUM

Modulul VII : Electronică analogică şi digitală.
BUCUREŞTI
- 2000 -
INTRODUCERE
Curriculum - ul “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” are ca scop predarea cunoştinţelor despre
sistemele de reglare automată (SRA). În curriculum - ul propus s-a avut în vedere o pregătire teoretică cît mai apropiată de
realizările practice. Se recomandă acordarea unei atenţii sporite clasificării SRA prin multe exemple practice. Absolventul
de şcoală postliceală se va familiariza cu diversitatea şi complexitatea SRA în scopul instruirii teoretice care urmează.
Fiecare capitol al conţinutului tematic trebuie susţinut prin cât mai multe legături cu practica, semnale de tipul rampă sau
impuls unitar şi funcţii de transfer de tip integral sau derivativ să nu rămână simple abstractizări.
Curriculum - ul oferă un conţinut tematic care trebuie parcurs, dar rămâne la latitudinea profesorului nivelul de
abstrac-tizare în funcţie de colectivul de elevi. Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului absolvenţii să poată asocia diferitelor
procese industriale un tip de SRA la nivelul schemei bloc.
Laboratorul propune familiarizarea elevilor cu un domeniu tehnic foarte complex. Lucrările propuse prin curriculum
sunt aplicaţii practice pentru exemplificarea noţiunilor teoretice. Lista lucrărilor propuse urmăreşte curriculum-ul “Bazele
funcţionării echipamentelor de automatizări” şi “Sisteme de reglare automată cu legi speciale”.
Efectuarea lucrărilor de laborator presupune cunoaşterea noţiunilor din curriculum - ul de “Electronică digitală” şi
“Electronică analogică” din anul I de studiu.
Lucrările propuse se vor efectua în laboratoare dotate cu sistemul didactic “Elettronica Veneta”.
Pentru exemplificarea unor sisteme complexe de automatizare (sisteme distribuite) se propune efectuarea unor vizite
în cadrul orelor de laborator sau instruire practică comasată, la unităţi de profil, cu dotare corespunzătoare (Exemplu:
Fabrica de sticlă “STIROM”).
Curriculum-ul poate fi complectat cu realizarea unor circuite tipice din “SRA cu legi speciale” (sumatoare,
comparatoare, afişaje etc.).
MODULUL VII : “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări”.
COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:

- Cunoaşte reprezentările şi simbolizările standardizate utilizate în automatizări.
- Interpretează desenul tehnic şi identifică poziţia componentelor.
- Descrie schemele bloc ale maşinilor şi echipamentelor utilizate.
- Descrie parametrii procesului.
- Citeşte şi interpretează simboluri scheme desene de specialitate.
- Apreciază complexitatea lucrărilor de realizat.
- Analizează documentaţia de lucru.
- Precizează NTSM în utilizarea aparatelor de măsurat.
- Recunoaşte parametrii de calitate ai fiecărei faze a lucrării.
- Interpretează aspectele particulare ale indicatorilor de calitate pentru lucrările şi produsele de automatizare.
- Citeşte manualul de întreţinere şi service al echipamentului respectiv.
- Aplică programul de mentenanţă.
- Identifică caracteristicile tehnice ale maşinilor, utilajelor şi echipamentelor din exploatare.
COMPETENŢELE DE EXECUŢIE:
- Utilizează corect limbajul tehnic de specialitate.
- Planifică succesiune fazelor activităţii de realizat.
- Selectează parametrii procesului.
- Acţionează elementele de comandă, control şi monitorizare (comutatoare, traductoare, afişaje, monitoare).
- Reglează parametrii procesului.
- Supraveghează procesul d.p.d.v. al productivităţii calităţii, protecţiei mediului.
- Efectuează întreţinerea curentă.
- Participă la instructajele de NTSM şi PSI şi îşi însuşeşte legislaţia.
- Efectuează toate lucrările respectând obiectivele calităţii (caracteristici specificate, resurse, eficacitate, cost).
- Identifică poziţia componentelor pe circuitul imprimat utilizând desenul tehnic.
- Alege sculele şi dispozitivele necesare realizării operaţiilor tehnologice de îndeplinit.
- Manevrează cu îndemânare sculele şi dispozitivele, respectând succesiunea operaţiilor.
- Efectuează întreţinerea curentă a sculelor şi dispozitivelor.
- Planifică lucrările respectând normativul de timp.
- Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de ergonomia muncii.
- Verifică rezultatul muncii şi înregistrează deficienţele de calitate şi cauzele lor.
- Identifică poziţia componentelor pe circuitul imprimat, utilizând desenul tehnic.
- Lipeşte cu ciocanul de lipit respectând procedura, pentru obţinerea unor lipituri de calitate.
- Verifică conexiunile realizate prin lipire, înregistrează şi raportează cauzele lor.
- Execută dezlipirea în cazul deficienţelor, fără deteriorarea componentelor şi circuitului imprimat.
- Execută măsurătorile de parametrii necesari lucrărilor efectuate.
COMPETENŢELE SOCIALE:
- Întreţine relaţii de cooperare cu ceilalţi colegi în vederea coordonării acţiunilor.
- Ascultă activ şi selectează informaţiile primite.
- Respectă regulile de protecţie şi igiena muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.
- Curăţă şi igienizează locul de muncă.
- Comunică în termeni tehnici cu colaboratorii pentru coordonarea acţiunilor în lucrările de întreţinere şi verificare.
- Respectă sarcinile prevăzute în fişa postului pentru procesele automate/semiautomate.
- Sesizează semnalele de avarie şi soluţionează/raportează problemele.
Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. Noţiuni generale ·Instruire ·Expunere ·Să exemplifice rolul SRA
1.1. Obiectul şi rolul SRA teoreti- problematizată ·Să ştie domeniile de utilizare şi criteriile de ale-
1.2. Clasificare. Criterii de clasificare că prin activitate ·Conversaţie cu gere SRA
1.3. Exemple dirijată, oganizată conexiune ·Să încadreze un SRA după criteriile de clasifi-
prin desfăşurare inversă care, justificând alegerea
de lecţii mixte de ·Descoperire
verificare-predare dirijată
- învăţare ·Frontală
·Colectivă
2. Scheme bloc ·Instruire ·Expunere  ·Să ştie schema bloc a SRA
2.1. Rolul blocurilor componente teoreti- problematizată ·Să justifice rolul fiecărui bloc
2.2. Mărimi de intrare/ieşire că prin activitate ·Conversaţie cu ·Să ştie mărimile de intrare/ieşire ale fiecărui bloc
2.3. Descrierea funcţionării după schema dirijată, oganizată conexiune ·Să aprecieze performanţele blocurilor după mă-
bloc prin desfăşurare inversă rimile de intrare/ieşire
2.4. Exemple de lecţii mixte de ·Descoperire ·Să descrie funcţionarea unui sistem de reglare
verificare-predare dirijată automat pe schema bloc
- învăţare ·Observare ·Să dea exemple de procese reglate şi schemele
independentă bloc ale SRA
1. 2. 3. 4. 5.
3. Principalele tipuri de semnale: ·Instruire ·Expunere  ·Să ştie semnificaţia fizică a fiecărui tip de
 treapta unitate teoreti- problematizată semnal
 rampă că prin activitate ·Explicaţie ·Să asocieze procese fizice fiecărui tip de semnal
 impuls unitar dirijată, oganizată ·Demonstraţie
prin desfăşurare ·Dirijată
de lecţii mixte de ·Colectivă
verificare-predare ·Frontală
- învăţare
MODULUL VII : “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” - laborator tehnologic.

Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. 1.1. Prezentarea laboratorului ·Instruire practi- ·Expunere ·Să recunoască componentele laboratorului
1.2. Prrezentarea NTSM şi PSI care că în laborator problematizată “Elettronica Veneta”
tre-buie respectate prin activitate ·Să ştie NTSM şi PSI
frontală, dirijată,
colectivă
2. Simularea funcţiilor P, I, A, D cu A.O. ·Instruire practi- ·Problematizare ·Calculează tensiunea de ieşire pentru A.O.:
(MCM 7) că în laborator ·Conversaţie cu  inversor
prin activitate in - conexiune  neinversor
dependentă, pe inversă  P, PD, PI, PID
grupe (MCM 2) · Instruireprin ·Ridică caracteristica de ieşire Uc = f(t) | Uin = 0
activitate pentru A.O.:
independentă  integrator
 derivativ
 proporţional-integrator
 proporţional-derivativ
 proporţional-integrator-derivativ
1. 2. 3. 4. 5.
3. Analiza unui sistem de transmisie ·Instruire practi- ·Problematizare ·Măsoară tensiunea de ieşire pentru diferite sem-
recepţie în infraroşu (MCM 10 - CO6) că în laborator ·Conversaţie cu nale de intrare
prin activitate in - conexiune ·Descoperă defecte simulate
dependentă, pe inversă
grupe · Instruireprin
activitate
independentă
MODULUL VII : “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” - instruire practică.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:

Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. 1.1. Prezentarea atelierului ·Instruire practi- ·Expunere ·Să identifice aparatele specifice locului de
1.2. Prrezentarea NTSM şi PSI care că prin activitate problematizată muncă
trebuie respectate frontală, dirijată, ·Să ştie NTSM şi PSI
colectivă
2. Realizarea unei machete funcţionale ·Instruire practi- ·Expunere ·Să identifice procesul fizic care poate fi urmărit
cu bimetal şi releu că prin activitate problematizată cu bimetal
duferenţiată, inde- ·Conversaţie cu ·Să justifice alegerea releului
pendentă, pe gru- conexiune ·Să realizeze practic macheta
pe inversă ·Să verifice funcţionarea machetei
· Instruireprin ·Să descopere defecte simulate
activitate
independentă
BIBLIOGRAFIE
 Bazele automatizărilor
 S.R.A. cu legi speciale
1. Conf. Dr. ing. P. Constantin, Şef. Lucr. Dr. ing. S. Bîrcă Gălăţeanu, Asist. Ing. C. Radon, Asist. Ing. P. Svasta,
Asist. Ing. N. Drăgulănescu, Ing. Gr. Nelepcu, Ing. V. Ioniţă “Electronică industrială” - E.D.P. Bucureşti 1976
2. Conf. Dr. ing. C. Mitu, Conf. Dr. ing. I. Matlac, Şef. Lucr. Dr. ing. C. Feştilă “Ecipamente electrice şi electronice
de automatizare” - E.D.P. Bucureşti 1980
3. C.J. Savart Tr. “Calculul sistemelor automate” - Ed. Tehnică Bucureşti 1967
4. Prof. Dr. ing. S. Călin, Ing. I. Lăzărescu, Conf. Dr. ing. S. Popescu “Bazele funcţionării echipamentelor electrice şi
electronice pentru automatizări”
5. “Manualul pentru licee cu profil electrotehnică meseria electronist pentru automatizări” - E.D.P. Bucureşti 1978.
CURRICULUM

Modulul VIII : Bazele metrologiei.
BUCUREŞTI
- 2000 –
MODULUL VIII:BAZELE METROLOGIEI

4.1. SRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR
Nr. Crt. Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţă

Forme de activitate/metode
1.
 ELEMENTE GENERALE DE  alege unităţile de măsura, metodele de măsurare
METROLOGIE şi calculează erorile în conformitate cu
legslisaţia metrologică
 Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi de Demonstraţie
măsură.
 Conversaţie euristică
 transformă unităţilor de măsură utilizînd relaţiile
 Procese de măsurare  Problematizare cunoscute între mărimi şi între multipli
şi submultipli unei unităţi
 Prelucrarea independentă a
 Erori de măsurare. Clase de precizie informaţiilor  calculează erorile unei măsurări şi diferenţiază
după caz ponderea cauzelor în ansamblul unei
 Aplicaţii de laborator erori
 Caracteristici metrologice
 aplică consecvent prevederile legilor şi
normativele metrologice
 Noţiuni de legislaţie metrologică
 interpretează rezultatele date sau obţinute ale

unor masurări
2.
 MIJLOACE DE MĂSURAT ŞI  diferenţiază mijloacele de măsurat ale grupei şi
VERIFICAT MĂRIMI MECANICE  Modelare utilizează corect aplicînd principiul metodelor de
măsurare
 Mijloace de măsurat şi verificat:  Demonstraţie
lungimi (rigle, şublere, micrometre,
comparatoare), unghiuri (raportoare)  Conversaţie euristică  alege instrumentele de măsurat specifice
mărimilor întâlnite în diverse situaţii date sau în
 Problematizare practică
 Mijloace de verificat suprafeţe (calibre
şi şabloane de verificat) Observaţie
 citeşte indicaţia instrumentului de măsură şi/sau
stabileşte pe baza acesteia valoarea mărimii
 Traductoare utilizate pentru măsurarea Activitate de laborator măsurate şi eroarea ce o însoţeşte
unor mărimi mecanice
 Experiment de laborator
 interpretează rezultatele măsurătorilor efectuate
 Norme privind întreţinerea şi păstrarea
instrumentelor de măsurat şi control
LUCRĂRI EXPERIMENTALE:
1. Măsurarea mărimilor geometrice
2. Măsurări cu aparate comparatoare
3. Măsurarea mărimilor neelectriceutilizînd traductoare
4. Măsurarea delăsărilor mici şi vibraţiilor cu traductorul transformator diferenţial cu miez mobil
5. Măsurarea temperaturilor cu traductoare termorezistive
6. Studiul traductoarelor rezistive
7. Măsurarea umidităţii cu umidometrul electric
8. Studiul traductorului tensiometric
3.
 indică aparatele pentru măsurarea mărimilor
 APARATE DE MĂSURAT PENTRU  Modelare electrice (structura acestora, funcţionarea,
MĂRIMI ELECTRICE utilizarea)
 Descoperirea dirijată
 Aparate analogice indicatoare:  identifică simbolurile aparatelor de măsurat
- părţi componente  Conversaţie euristică şi alege aparatul corespunzător unui simbol dat
- principiul de funcţionare şi/sau recunoscut
- utilizări specifice  Problematizare
 citeşte inscripţiile de pe aparatele de măsurat şi
 Aparate digitale  Demonstraţie cu echipamente alege pe baza lor aparatul necesar într-o situaţie
tehnice dată
Activitate de laborator  montează corect un aparat dat in circuit

 citieşte indicaţa unui aparat, corelează cu
domeniul maxim şi stabileşte valoarea reală a
marimii măsurate, respectînd metodele
cunoscute pentru micşorarea erorilor
 remediază o defecţiune simplă constatată la un

aparat analogic
1. Studiul aparatelor analogice: defecţiuni, cauze, mod de manifestare şi remedieri
4.
 MĂSURĂRI ÎN CURENT  alege aparatul necesar intr-o situaţie dată
CONTINUU  Modelare în funcţie de mărimea de măsurat şi de valoarea
ei prezumată
 Măsurarea intensităţii curentului  Descoperirea dirijată
 Conversaţie euristică  montează corct în circuit un ampermetru,

 Măsurarea tensiunilor voltmetru, wattmetru, ohmetru
 Problematizare
 Măsurarea rezistenţelor electrice. Punţi  Demonstraţie cu echipamente  calculează şi alege elementele necesare
de curent continuu tehnice extinderii domeniului de măsurare (şunt, rezis-
tenţă adiţională)
 Măsurarea puterii electrice Activitate de laborator
 determină valoarea unor mărimi prin intrmediul
altora, cunoscute sau măsurate aplicînd legile
 Montarea aparatelor în circuit electrotehnicii
 Extinderea domeniului de măsurare la  indică montajul adecvat pentru fiecare măsurare

ampermetre şi voltmetre şi-l execută
 Metode de măsurare
1. Măsurarea rezistenţei prin metode de punte
108
2. Măsurarea rezistenţei prin metoda A + V şi cu ohmmetrul
3. Măsurarea rezistenţei lichidelor

5.
 MĂSURĂRI ÎN CURENT  asociază mărimile de curent alternativ, aparatele
ALTERNATIV şi metodele de măsurat şi argumentează/justifică
enumerînd avantajele şi dezavantajele
 Comportarea aparatelor analogice în
curent alternativ  descrie componentele specifice ale aparatelor de
 Modelare măsurat în curent altrnativ şi indică rolul
 Aparate cu redresor fiecăreia
 Aparate universale  Descoperirea dirijată
 echilibrează o punte de c.a. şi calculează
 Transformatoare de măsură: rol,  Conversaţie euristică valoarea mărimii măsurate
utilizare, marcarea bornelor, erori, clase
de precizie, tipuri constructive.  Problematizare  realizează montajele pentru măsurarea mărimilor
Măsurarea mărimilor caracteristice specifice modulului
regimului permanent sinusoidal  Demonstraţie
 indică modul de marcare a bornelor
 Măsurarea impedanţelor: metode Activitate de laborator transformatoarelor de măsurat
directe, de punte, de comparaţie
 Măsurări la frcvenţe înalte  Experiment de laborator  efectuează analogii, comparaţii sau diferenţieri
între metodele de măsurare în curent alternativ şi
 Osciloscopul catodic şi măsurări cu cele de curent continuu
osciloscopul
 Înregistratoare
109
1. Măsurarea industrială a capacităţilor şi inductanţelor prin metoda A + V
2. Măsurarea inductanţei şi a capacităţii proprii unei bobine prin metode de rezonanţă
3. Măsurarea capacităţilor, inductanţelor şi inductanţelor mutuale cu punţi de c.a.
4. Determinarea erorilor transformatoarelor de curent (transformatoarelor de tensiune)
5. Măsurarea puterilor (activă, reactivă şi aparentă) în c.a.de joasă frecvenţă monofazată şi trifazată
6. Măsurarea energiei în circuitele trifazate
7. Măsurări cu osciloscopul
BIBLIOGRAFIE
1. P.Dodoc- “Bazele metrologiei” Ed. Tehnică Bucureşti 1984

2. I. Spinulescu ş.a. “Circuite integrate” Ed. Ştiinţifică Bucureşti, 1984
3. Gh. Toacşe “Introducere în microprocesoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1986
4. I. Ardeleanu “Circuite integrate VMOS” Ed. Tehnică, Bucureşti 1986
110
INTRODUCERE
Programa analitică pentru modulul “Instalaţii de electroalimentare în automatizări”, pentru şcoala postliceală are
scopul de a da elevilor cunoştinţe , priceperi şi deprinderi privind alcătuirea, funcţionarea, măsurările, reglajele frecvente ale
surselor de alimentare utilizate în automatizări. Aceasta cuprinde teme cu conţinut care vizează multitudinea de circuite de
alimentare electrică corespunzătoare aparatelor şi instalaţiilor de automatizare. Lecţiile de instruire teoretică sunt completate
de lecţiile de instruire practică în laborator.
După parcurgerea programei de “Instalaţii de electroalimentare în automatizări”, elevii vor atinge finalităţile
concretizate de competenţele de cunoaştere, de execuţie şi sociale prevăzute de standardele de pregătire profesională.
Programa analitică pentru modulul “Instalaţii de electroalimentare în automatizări” va fi parcursă pe durata a 34 de
ore în anul I de studiu.
Conţinuturile tematice vor fi parcurse integral. Instruirea teoretică şi instruirea practică în laborator vor fi efectuate de
ingineri de specialitatea automatică sau electronică. Laboratorul de “Instalaţii de electroalimentare în automatizări”
urmăreşte realizările practice pentru temele cuprinse în curriculum. Lucrările propuse se vor efectua în laboratoare dotate cu
sistemul “Elettronica Veneta”.
111
Instruirea practică în laborator cuprinde teme în cadrul cărora se studiază surse alimentare care nu fac obiectul de
studiu al lucrărilor de laborator prevăzute la modulul “Electronică analogică”. Instruirea practică în laborator se desfăşoară
pe durata a 17 ore.
MODULUL VIII : ”Instalaţii de electroalimentare în automatizări”.
COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
- Utilizează limbajul tehnic de specialitate.
- Precizează tipurile de surse de alimentare utilizate în procesele de automatizare.
- Selectează sursa de alimentare adecvată, necesară într-o instalaţie de automatizare.
- Calculează valorile medii ale curenţilor şi tensiunilor redresate
- Instalează corect sursa de alimentare necesară instalaţiei de automatizare.
- Măsoară parametrii unei surse.
- Localizează defectele apărute într-o sursă de alimentare.
- Interpretează corect diagramele de semnal.
- Cunoaşte, respectă şi aplică NTSM specifice.
112
- Întreţine relaţii de colaborare cu ceilalţi colegi în vederea coordonării acţiunilor.
- Este receptiv la indicaţiile superiorilor.
- Respectă disciplina în muncă, cerinţele de calitate şi NTSM şi PSI.
Modulul VIII : ”Instalaţii de electroalimentare în automatizări”.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Surse de alimentare utilizate în auto- ·Instruire teoretică ·Expunerea ·Să clasifice principalele tipuri de surse de ali-
matizări prin activitate diri- ·Conversaţia mentare utilizate în automatizări
1.1. Noţiuni generale jată în lecţii mixte dirijată ·Să definească principalii parametrii ai surselor
1.2. Clasificarea surselor de alimentare predare – învăţare de alimentare utilizate în automatizări
utilizate în automatizări – evaluare  ·Să indice domeniile din automatizări unde se
1.3. Parametrii principali ai surselor de utilizează fiecare tip de sursă
alimentare
2. Surse chimice de alimentare electrică ·Instruire teoretică ·Expunerea ·Să explice principul de funcţionare al surselor
2.1. Construcţie prin activitate diri- · Explicaţia chimice
2.2. Principiul de funcţionare pentru tipu- jată în lecţii mixte ·Să descrie construcţia surselor chimice
rile principale de surse reversibile şi ire- predare – învăţare
113
versibile utilizate în automatizări – evaluare
3. Conversia tensiunilor alternative ·Instruire teoretică · Explicaţia  ·Să explice rolul redresorului
3.1. Redresoare necomandate prin activitate diri- ·Conversaţia ·Să deseneze schema electrică de principiu a
monofazate - scheme de principiu, jată în lecţii mixte dirijată unui redresor monofazat / polifazat
funcţionare, dia-grame de semnal, predare – învăţare · Demonstraţia ·Să explice modul de funcţionare a unui
caracteristici de curent continuu – evaluare figurativă redresor monofazat / polifazat
1. 2.   5.
3.2. Redresoare necomandate polifazate · Demonstraţia ·Să calculeze valoarea medie a tensiunii / cu-
- scheme de principiu, funcţionare, dia- matematică rentului redresat
grame de semnal, caracteristici de ·Descoperirea ·Să deseneze diagramele de semnal pentru un
curent continuu, caracteristici de curent dirijată redresor monofazat / polifazat
alter-nativ ·Să calculeze valoarea curentului de linie / de
3.3. Redresoare comandate - scheme de fază şi atensiunii de linie / de fază la un redresor
principiu, funcţionare, diagrame de trifazat
semnal, regimul de funcţionare fără ·Să explice modul de funcţionare a unui
întreruperi de curent redresor comandat
3.4. Tipuri de filtre ·Să deseneze diagramele de semnal a unui
redresor comandat
·Să definească unghiul de conducţie
·Să recunoască tipurile de filtre utilizate
4. Conversia tensiunilor continue - ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să explice rolul convertorului
conver-toare de c.c. prin activitate diri- ·Conversaţia ·Să explice rolul variatorului
4.1. Variatoare de c.c. cu contactor jată în lecţii mixte dirijată ·Să explice modul de funcţionare a variatoarelor
static ideal predare – învăţare · Demonstraţia cu diferite tipuri de circuite de stingere, pe schema
4.2. Contactoare statice de c.c. Metode – evaluare figurativă electrică şi pe diagrama de semnal, date
şi circuite de stingere forţată (clasă A, · Demonstraţia ·Să explice modul de funcţionare a dublorului
B, C, D, E)
114
4.3. Variatoare de c.c. cu tiristoare didactică de tensiune cu CBA
4.4. Aplicaţii (dublor de tensiune cu ·Descoperirea ·Să explice rolul invertorului
CBA) dirijată ·Să explice modul de funcţionare a invertorului
4.5. Invertoare automate - scheme de cu tranzistoare în contratimp
principiu, mod de funcţionare ·Să explice modul de funcţionare a invertorului
4.5.1. Invertoare cu un tranzistor cu tiristoare
1. 2.   5.
4.5.2. Invertoare cu tranzistoare în contra- ·Să explice modul de funcţionare a invertorului
timp trifazic cu tiristoare
4.5.3. Invertoare cu tranzistoare în punte
4.5.4. Invertoare monofazice cu tiristoare
4.5.5. Invertoare trifazice cu tiristoare
5. Stabilizatoare de tensiune ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să definească stabilizatorul de tensiune
5.1. Stabilizatoare de tensiune prin activitate diri- ·Conversaţia ·Să redea schema bloc a unui stabilizator de
parametrice jată în lecţii mixte dirijată tensiune
5.2. Stabilizatoare de tensiune cu reacţie predare – învăţare · Demonstraţia ·Să explice modul de funcţionare a stabilizato-
5.3. Stabilizatoare de tensiune cu com- – evaluare figurativă rului de tensiune cu reacţie
pensaţie · Demonstraţia ·Să calculeze elementele detectorului de eroare
5.4. Circuite de protecţie didactică ·Să aleagă elementul regulator, elementul de
5.5. Stabilizatoare de tensiune cu ·Descoperirea referinţă şi amplificatorul de eroare în funcţie de
amplificatoare operaţionale dirijată parametrii impuşi pentru un stabilizator
·Să aleagă montaje de protecţie adecvate
·Să utilizeze amplificatoarele operaţionale în
montajele electrice ale stabilizatoarelor
6. Surse de tensiune în comutaţie ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să definească o sursă în comutaţie
6.1. Surse de tensiune în comutaţie cu prin activitate diri- ·Conversaţia ·Să enumere avantajele utilizării surselor în co-
tran-sfer direct
115
6.2. Surse de tensiune în comutaţie cu jată în lecţii mixte dirijată mutaţie
tran-sfer indirect predare – învăţare · Demonstraţia ·Să explice funcţionarea sursei de tensiune în co-
6.3. Alimentarea în comutaţie cu – evaluare figurativă mutaţie cu transfer direct
frecvenţă variabilă - convertorul · Demonstraţia ·Să explice funcţionarea sursei de tensiune în
autoblocat didactică co-mutaţie cu transfer indirect
·Descoperirea ·Să definească convertorul autoblocat
Modulul VIII : ” Instalaţii de electroalimentare în automatizări” - laborator.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. 1.1. Prezentarea laboratorului şi a ·Instruire practică · Expunerea ·Să recunoască tipurile de surse de alimentare
apara-turii în laborator prin ·Observaţia din laborator
1.2. Instructaj NTSM specific ac-tivitate dirijată ·Să cunoască şi să respecte NTSM specifice
instalaţiilor de electroalimentare pe grupe de câte
doi elevi
2. Studiul redresoarelor comandate ·Instruire practică · Explicaţia ·Să recunoască tipurile de redresoare necoman-
în laborator prin ·Observaţia date
ac-tivitate dirijată ·Demonstraţia ·Desenează diagramele de semnal de la ieşirea
pe grupe de câte practică unui redresor comandat
doi elevi ·Exerciţiul
practic
116
3. Studiul stabilizatoarelor de tensiune ·Instruire practică · Explicaţia ·Să recunoască tipurile de stabilizatoare de ten-
(parametrice şi cu reacţie) în laborator prin · Observaţia siune
ac-tivitate dirijată · Demonstraţia ·Să verifice parametrii stabilizatoarelor studiate
pe grupe de câte practică
doi elevi
1. 2.   5.
4. Studiul variatoarelor de tensiune ·Instruire practică ·Să recunoască tipurile de variatoare
în laborator prin ·Vizualizează şi desenează diagramele de
ac-tivitate dirijată semnal
pe grupe de câte ·Interpretează diagramele de semnal vizualizate
doi elevi
117
BIBLIOGRAFIE
1. S. Călin, I. Dumitrache, P. Dimo “Automatizări electronice” E.D.P. Bucureşti, 1982

2. Constantin Pantelimon, Şerban Bârcă Gălăţeanu, Grigore Nelepcu “Electronică industrială” 1983
3. Şerban Bârcă Gălăţeanu, Dan Alexandru “Electronică de putere”, 1991
4. S. Popescu “Stabilizatoare de tensiune”, 1986
5. Gabriel Ionesco, Stelian Popescu “Aparatura pentru automatizări” E.D.P. Bucureşti, 1977
6. L. Berbente, V. Gurău “Îndrumări metodice pentru predarea materiei de acţionări şi automatizări” E.D.P.
Bucureşti, 1982
7. D. Dascălu şi colaboratorii “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981
8. G. Ionescu şi colectiv “Traductoare pentru automatizări industriale” Ed. Tehnică Bucureşti, 1996
118
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL II - ŞCOALĂ POSTLICEALĂ

Modulul VII : Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări.
BUCUREŞTI
119
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
VASILICA POPA, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REVIZUIT
AUTORI: MARIANA ROBE, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
ATENA TEODORESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
120
AUTORI: MARIANA ROBE, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
ATENA TEODORESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
DAN ALEXANDRU STOICHESCU, conf. dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi TC
ing.GRIGORE NELEPCU, director FEA S.A.
121
INTRODUCERE
Curriculum - ul “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” are ca scop predarea cunoştinţelor despre
sistemele de reglare automată (SRA). În curriculum - ul propus s-a avut în vedere o pregătire teoretică cît mai apropiată de
realizările practice. Se recomandă acordarea unei atenţii sporite clasificării SRA prin multe exemple practice. Absolventul
de şcoală postliceală se va familiariza cu diversitatea şi complexitatea SRA în scopul instruirii teoretice care urmează.
Fiecare capitol al conţinutului tematic trebuie susţinut prin cât mai multe legături cu practica, semnale de tipul rampă sau
impuls unitar şi funcţii de transfer de tip integral sau derivativ să nu rămână simple abstractizări.
Curriculum - ul oferă un conţinut tematic care trebuie parcurs, dar rămâne la latitudinea profesorului nivelul de
abstrac-tizare în funcţie de colectivul de elevi. Se urmăreşte ca la sfârşitul cursului absolvenţii să poată asocia diferitelor
procese industriale un tip de SRA la nivelul schemei bloc.
Laboratorul propune familiarizarea elevilor cu un domeniu tehnic foarte complex. Lucrările propuse prin curriculum
sunt aplicaţii practice pentru exemplificarea noţiunilor teoretice. Lista lucrărilor propuse urmăreşte curriculum-ul “Bazele
funcţionării echipamentelor de automatizări” şi “Sisteme de reglare automată cu legi speciale”.
Efectuarea lucrărilor de laborator presupune cunoaşterea noţiunilor din curriculum - ul de “Electronică digitală” şi
“Electronică analogică” din anul I de studiu.
Lucrările propuse se vor efectua în laboratoare dotate cu sistemul didactic “Elettronica Veneta”.
Pentru exemplificarea unor sisteme complexe de automatizare (sisteme distribuite) se propune efectuarea unor vizite
în cadrul orelor de laborator sau instruire practică comasată, la unităţi de profil, cu dotare corespunzătoare (Exemplu:
Fabrica de sticlă “STIROM”).
Curriculum-ul poate fi complectat cu realizarea unor circuite tipice din “SRA cu legi speciale” (sumatoare,
comparatoare, afişaje etc.).
122
- Cunoaşte reprezentările şi simbolizările standardizate utilizate în automatizări.
- Descrie schemele bloc ale maşinilor şi echipamentelor utilizate.
- Descrie parametrii procesului.
- Citeşte şi interpretează simboluri scheme desene de specialitate.
- Apreciază complexitatea lucrărilor de realizat.
- Recunoaşte parametrii de calitate ai fiecărei faze a lucrării.
- Interpretează aspectele particulare ale indicatorilor de calitate pentru lucrările şi produsele de automatizare.
- Citeşte manualul de întreţinere şi service al echipamentului respectiv.
- Aplică programul de mentenanţă.
- Identifică caracteristicile tehnice ale maşinilor, utilajelor şi echipamentelor din exploatare.
COMPETENŢELE DE EXECUŢIE:
- Utilizează corect limbajul tehnic de specialitate.
- Planifică succesiune fazelor activităţii de realizat.
- Selectează parametrii procesului.
- Reglează parametrii procesului.
- Supraveghează procesul d.p.d.v. al productivităţii calităţii, protecţiei mediului.
- Efectuează întreţinerea curentă.
123
- Participă la instructajele de NTSM şi PSI şi îşi însuşeşte legislaţia.
- Efectuează toate lucrările respectând obiectivele calităţii (caracteristici specificate, resurse, eficacitate, cost).
- Identifică poziţia componentelor pe circuitul imprimat utilizând desenul tehnic.
- Alege sculele şi dispozitivele necesare realizării operaţiilor tehnologice de îndeplinit.
- Manevrează cu îndemânare sculele şi dispozitivele, respectând succesiunea operaţiilor.
- Efectuează întreţinerea curentă a sculelor şi dispozitivelor.
- Planifică lucrările respectând normativul de timp.
- Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de ergonomia muncii.
- Verifică rezultatul muncii şi înregistrează deficienţele de calitate şi cauzele lor.
- Identifică poziţia componentelor pe circuitul imprimat, utilizând desenul tehnic.
- Lipeşte cu ciocanul de lipit respectând procedura, pentru obţinerea unor lipituri de calitate.
- Verifică conexiunile realizate prin lipire, înregistrează şi raportează cauzele lor.
- Execută dezlipirea în cazul deficienţelor, fără deteriorarea componentelor şi circuitului imprimat.
COMPETENŢELE SOCIALE:
- Întreţine relaţii de cooperare cu ceilalţi colegi în vederea coordonării acţiunilor.
- Ascultă activ şi selectează informaţiile primite.
- Respectă regulile de protecţie şi igiena muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.
- Curăţă şi igienizează locul de muncă.
- Comunică în termeni tehnici cu colaboratorii pentru coordonarea acţiunilor în lucrările de întreţinere şi verificare.
- Respectă sarcinile prevăzute în fişa postului pentru procesele automate/semiautomate.
- Sesizează semnalele de avarie şi soluţionează/raportează problemele.
124
Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. 1.1. Regimuri de funcţionare: ·Instruire ·Conversaţie  ·Să definească regimul staţionar
 regimul staţionar teoreti- euristică ·Să cunoască caracteristicile statice pentru blo-
 regimul tranzitoriu că prin activitate ·Descoperire curile componente (ex. Reglarea turaţiei unui motor
1.2. Perturbaţii: dirijată, oganizată dirijată de c.c.)
 definiţie prin desfăşurare ·Dirijată ·Să definească regimul tranzitoriu - efectul asupra
 exemple de lecţii mixte de ·Colectivă SRA. Exemple
 condiţii impuse verificare-predare ·Frontală ·Să ştie să măsoare parametrii regimului tranzi-
 performanţe staţionare - învăţare toriu
 performanţe tranzitorii ·Să ştie forme tipice de regimuri tranitorii
asociate diferitelor procese reglate
·Să definească perturbaţiile
·Să aleagă posibilităţile de eliminare a
pertubaţiilor sau diminuarea efectelor
·Să ridice caracteristica statică şi dinamică a ele-
mentelor folosite în SRA
·Să identifice după tipul de caracteristică
dinamică: elemente de întârziere de ordinul I,
elemente de inte-grare, elemente cu timp mort,
elemente combinate
1. 2. 3. 4. 5.
125
2. 2.1. Modelul matematic al unui proces ·Instruire ·Expunere  ·Să ştie semnificaţia ecuaţiei unui proces reglat
reglat teoreti- problematizată (ex. Reglarea turaţiei unui motor)
2.2. Reprezentarea matematică a SRA că prin activitate ·Explicaţie ·Să ştie semnificaţia fizică a reglării proporţionale
2.3. Funcţia de transfer a SRA dirijată, oganizată ·Demonstraţie (înmulţirea cu o constantă)
2.4. Exemple prin desfăşurare ·Să ştie semnificaţia fizică a reglării derivate
de lecţii mixte de (compensarea variaţiilor bruşte)
verificare-predare ·Dirijată
·Să aleagă funcţia de transfer pentru un proces
- învăţare ·Analiză de caz
reglat
individuală
·Să ştie elementele electronice, hidraulice şi pne-
umatice care pot realiza diferite funcţii de transfer
·Să determine valori optime pentru KP , TI , TD
3. Elemente tip ale SRA: ·Instruire ·Expunere ·Să justifice utilizarea sistemelor unificate
 noţiuni generale teoreti- problematizată ·Să aleagă semnale unificate
 blocuri componente că prin activitate ·Dirijată ·Să aleagă blocurile componente necesare
dirijată, oganizată ·Colectivă
prin desfăşurare ·Frontală
de lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
4. 4.1. Adaptoare de intrare pentru traduc- ·Instruire ·Expunere ·Să ştie rolul adaptoarelor
toare: teoreti- problematizată ·Să definească presiunea, nivelul, temperatura,
 temperatură că prin activitate ·Dirijată conductibilitate
 presiune dirijată, oganizată ·Colectivă ·Să ştie principiul de funcţionare a fiecărui tip de
 nivel prin desfăşurare ·Frontală adaptor
 măsurări conductomaetrice de lecţii mixte
126
1. 2. 3. 4. 5.
4.2. Rolul în SRA ·Instruire ·Expunere ·Să descrie funcţionarea adaptorului pe schema
4.3. Scheme bloc sau scheme de teoreti- problematizată dată precizând mărimile care intervin
principiu că prin activitate ·Demonstraţie ·Să definească mărimea de referinţă
4.4. Convertoare – schema de dirijată, oganizată ·Conversaţie ·Să ştie rolul programatoarelor
principiu a unui convertor electronic prin desfăşurare dirijată ·Să ştie rolul comparatoarelor
4.5. Elemente de referinţă, programa- de lecţii mixte de ·Colectivă ·Să poată descrie funcţionarea acestor elemente pe
toare şi comparatoare – scheme de verificare-predare ·Frontală schemele de principiu
principiu - învăţare ·Analiză de caz
individuală
MODULUL VII : “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” - laborator tehnologic.
127
Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. 1.1. Prezentarea laboratorului ·Instruire practi- ·Expunere ·Să recunoască componentele laboratorului
1.2. Prrezentarea NTSM şi PSI care că în laborator problematizată “Elettronica Veneta”
tre-buie respectate prin activitate ·Să ştie NTSM şi PSI
frontală, dirijată,
colectivă
2. Reglează turaţia unui motor de c.c. ·Instruire practi- ·Problematizare ·Măsoară:
(MCM 13 - C20) că în laborator ·Conversaţie cu  KP pentru un regulator PI
prin activitate in - conexiune  KI pentru un regulator PI
dependentă, pe inversă ·Urmăreşte funcţionarea modulului pentru diferite
grupe · Instruireprin tensiuni de intrare (simulare eroare)
activitate ·Descoperă defecte simulate
independentă
3. Reglează turaţia unui motor sincron ·Instruire practi- ·Problematizare ·Utilizarea A.O. ca un convertor tensiune-frec-
(MCM 13 - C21) că în laborator ·Conversaţie cu venţă
prin activitate in - conexiune ·Utilizarea numerotării pentru obţinerea unor
dependentă, pe inversă impulsuri defazate,utilizarea filtrelor active inte-
grupe gratoare
·Descoperă defecte simulate
1. 2. 3. 4. 5.
128
4. Motorul pas cu pas (MCM 13 - C22) ·Instruire practi- ·Problematizare ·Regimuri de funcţionare (pas întreg, jumătate de
că în laborator ·Conversaţie pas)
prin activitate in - ·Instruireprin ·Vizualizare semnale de intrare/ieşire pentru fie-
dependentă, pe activitate care regim
grupe independentă ·Descoperă defecte simulate
5. Sisteme de reglare industriale. Sistem ·Instruire practi- ·Problematizare ·Parametri procesului - posibilitatea de reglare
distribuit. că în laborator ·Conversaţie cu ·Afişarea parametrilor
prin activitate in - conexiune ·Citirea parametrului pe calculator
dependentă, pe inversă ·Tipuri de traductoare
grupe · Instruireprin
activitate
independentă
6. Sisteme secvenţiale de comandă: ·Instruire practi- ·Problematizare ·Alegerea traductorului şi a mărimilor de intrare
 indicator de sens de rotaţie că în laborator ·Conversaţie cu ·Afişarea mărimilor de ieşire
 oprirea unui ax după o tură prin activitate in - conexiune ·Realizarea schemei logice pe placa universală
dependentă, pe inversă (C18)
grupe · Instruireprin ·Verificarea funcţionării (tabel de adevăr)
activitate
independentă
MODULUL VII : “Bazele funcţionării echipamentelor de automatizări” - instruire practică.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:
129
Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. 1.1. Prezentarea atelierului ·Instruire practi- ·Expunere ·Să identifice aparatele specifice locului de
1.2. Prrezentarea NTSM şi PSI care că prin activitate problematizată muncă
trebuie respectate frontală, dirijată, ·Să ştie NTSM şi PSI
colectivă
2. Realizarea unei machete funcţionale ·Instruire practi- ·Expunere ·Să identifice rolul limitatoarelor de cursă - mă-
pentru ilustrarea funcţionării limita că prin activitate problematizată rimi de intrare/ieşire
-toarelor de cursă duferenţiată, inde- ·Conversaţie cu ·Să aleagă tipul de semnalizare
pendentă, pe gru- conexiune ·Să realizeze practic macheta
pe inversă ·Să descopere defecte simulate
· Instruireprin
activitate
independentă
1. 2. 3. 4. 5.
 Realizarea unor sisteme secvenţiale ·Instruire practi- ·Expunere ·Să aleagă mărimile de intrare/ieşire ale
130
de comandă: că prin activitate problematizată procesului afişat
3.1. Indicator de sens de rotaţie duferenţiată, inde- ·Conversaţie cu ·Să realizeze practic circuitul logic conform
3.2. Oprirea unui ax după o tură pendentă, pe gru- conexiune schemei
pe inversă ·Să verifice funcţionarea circuitului realizat
· Instruireprin ·Să descopere defecte simulate
activitate
independentă
BIBLIOGRAFIE
131
 Bazele automatizărilor
 S.R.A. cu legi speciale
1. Conf. Dr. ing. P. Constantin, Şef. Lucr. Dr. ing. S. Bîrcă Gălăţeanu, Asist. Ing. C. Radon, Asist. Ing. P. Svasta,
Asist. Ing. N. Drăgulănescu, Ing. Gr. Nelepcu, Ing. V. Ioniţă “Electronică industrială” - E.D.P. Bucureşti 1976
2. Conf. Dr. ing. C. Mitu, Conf. Dr. ing. I. Matlac, Şef. Lucr. Dr. ing. C. Feştilă “Ecipamente electrice şi electronice
de automatizare” - E.D.P. Bucureşti 1980
3. C.J. Savart Tr. “Calculul sistemelor automate” - Ed. Tehnică Bucureşti 1967
4. Prof. Dr. ing. S. Călin, Ing. I. Lăzărescu, Conf. Dr. ing. S. Popescu “Bazele funcţionării echipamentelor electrice şi
electronice pentru automatizări”
5. “Manualul pentru licee cu profil electrotehnică meseria electronist pentru automatizări” - E.D.P. Bucureşti 1978.

UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
132
CURRICULUM
PENTRU ANUL II - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

Modulul XI : Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din
automatizări.
BUCUREŞTI
-2000 -
INTRODUCERE
Modulul “Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări” face parte din pregătirea de
specialitate a elevilor ce se pregătesc în meseria “Tehnician echipamente periferice şi birotică“.
133
Prin conţinuturile tematice, s-a urmărit accentuarea laturii practice, formative a pregătirii elevilor, anticiparea
modului de lucru cu echipamente periferice şi de birotică. S-a urmărit de asemenea crearea la elevi a capacităţii de asumare
a responsabilităţilor şi îndatoririlor impuse de profesie.
Conţinuturile tematice au fost stabilite în funcţie de unităţile de competenţă prevăzute în standardul de pregătire
profesională. Pentru fiecare conţinut tematic s-au stabilit criterii de performanţă minimale.
Pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate se propune a fi utilizate de către cadrele didactice, metode moderne
active alături de metodele clasice dintre care se insistă mult asupra conversaţiei euristice, instruirea prin problematizare,
efectuarea de lucrări practice în laborator.
Laboratorul cuprinde lucrări care vizează dobândirea manualităţii pentru punerea în funcţiune a unor aparate şi
utilizarea lor în montaje simple, urmând ca lucrările de laborator care necesită utilizarea lor să fie făcute la disciplinele de
specialitate.
Elevul va dobândi astfel şi deprinderea de a pune în funcţiune orice tip de aparat având ca suport cartea tehnică a
aparatului respectiv sau manualul de utilizare.
Instruirea practică în atelier cuprinde teme prin care se urmăreşte corelarea noţiunilor transmise la instruirea teoretică
cu realitatea practică şi anume: studiul schemei bloc a fiecărui aparat de măsură trebuie completat de identificarea acestor
blocuri în aparatul de măsură respectiv, precum şi amplasarea acestuia pe şasiul aparatului. Elevul trebuie să cunoască
legătura dintre blocurile funcţionale ale aparatelor de măsură şi modul în care mărimile electrice furnizate de acestea sunt
culese şi reglate prin intermediul bornelor şi comutatoarelor de pe panoul frontal al aparatului.
Instruirea poate fi făcută de ingineri cu specializare în domeniile respective.
MODULUL XI : “Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări“.
134
- Precizează unităţile de măsură în sistemul internaţional pentru parametrii electrici şi neelectrici.
- Utilizează limbajul tehnic de specialitate.
- Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
- Precizează procedura de măsurare.
- Selectează aparatele de măsură corespunzătoare parametrilor de măsurat.
- Precizează măsurile de protecţie a muncii ce trebuie respectate la efectuarea lucrărilor.
- Explică modul de citire a mărimilor electrice şi neelectrice cu aparatele de măsurat.
- Reglează aparatura de măsurare pentru efectuarea măsurătorilor.
- Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiilor de executat.
- Execută măsurători de parametrii electrici necesare lucrărilor efectuate.
- Citeşte indicaţiile aparatelor de măsură.
- Interpretează rezultatele măsurătorilor.
- Ia decizii în funcţie de valorile parametrilor electrici şi neelectrici măsuraţi.
- Propune măsuri de prevenire şi eliminare a deranjamentelor din instalaţiile de măsurare şi control a parametrilor
electrici şi neelectrici.
- Respectă exigenţele cerute prin normativul de calitate specific lucrărilor executate.
- Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.
- Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.
- Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă.
- Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii.
135
- Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate.
- Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în cadrul lucrării.
Modulul XI : “Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări“.

Metodologie
136
activitate
1. 2.   5.
1. Generalităţi ·Instruire teoretică ·Conversaţia ·Să enunţe definiţiile parametrilor metrologici
1.1. Definirea procesului de măsurare prin activitate diri- euristică ·Să aleagă aparatul de măsură analogic în
1.2. Clasificarea mărimilor de măsurat jată, organizată ·Expunerea funcţie de parametrii metrologici pe care îi are şi
1.3. Clasificarea aparatelor de măsurat prin de măsurătorile ce trebuie efectuate
1.4. Enunţarea şi definirea parametrilor desfăşurarea de lec- ·Să citească simbolurile inscripţionate pe ca-
metrologici ai aparatelor de măsură ţii mixte de verifi- dranul aparatelor analogice
1.5. Definirea şi clasificarea erorilor care- predare- învă-
ţare
2. Instrumentul de măsură universal ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să identifice părţile constructive ale unui
2.1. Principiul de funcţionare prin activitate diri- · Conversaţia instrument de măsură universal
2.2. Părţile constructive ale jată, organizată · Descoperirea ·Să calculeze valoarea rezistenţelor de şunt şi
instrumentului de măsură universal prin didactică adiţionale pentru extinderea domeniului de
2.3. Modul de conectare a desfăşurarea de lec- · Demonstraţia măsurare la ampermetru şi la voltmetru
instrumentului universal pentru ţii mixte de verifi- · Observaţia ·Să conecteze în circuit instrumentul de mă-
măsurarea curentului şi extinderea care- predare- învă- sistematică sură pentru măsurarea tensiunilor, curenţilor,
domeniului de măsurare la ampermetru ţare rezistenţelor
2.4. Ampermetre cu amplificator şi ·Să utilizeze multimetrele în funcţie de per-
volt-metru de c.c. formanţă
1. 2.   5.
2.5. Modul de conectare a ·Să folosească în mod adecvat metodele de
instrumentului universal pentru măsurare a rezistenţelor electrice
măsurarea tensiunilor şi extinderea
137
domeniului de măsurare la voltmetre
2.6. Voltmetre de curent continuu cu
amplificator, în punte, cu compensare
2.7. Voltmetre de curent alternativ (de
valori medii, de valori de vârf, de valori
efective)
2.8. Milivoltmetre electronice -
principiul de funcţionare, schema bloc
2.9. Schema de principiu a ohmmetrelor
2.10. Metode de măsurare a rezistenţelor
(directe, ampermetru - voltmetru şi
metode de punte)
3. Punţi de măsură ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să redea principiul de funcţionare cu puntea
3.1. Punţi pentru capacităţi - schemă de prin activitate diri- · Demonstraţia RLC
principiu, condiţie de echilibru jată, organizată figurativă ·Să folosească puntea RLC de curent alterna-
3.2. Punţi pentru inductanţe - schemă de prin · Observaţia tiv E0704
principiu, condiţie de echilibru desfăşurarea de lec- sistematică ·Să definească factorul de calitate
3.3. Schema bloc şi principiul de ţii mixte de verifi- ·Expunerea ·Să măsoare cu Q - metrul factorul de calitate
funcţio-nare a punţii RLC E0704 care- predare- învă-
3.4. Caracteristicile tehnice ale punţii ţare
elec-tronice RLC E0704
3.5. Schema bloc şi principiul de
funcţio-nare a Q - metrului
1. 2.   5.
4. Osciloscopul catodic ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să interpreteze o oscilogramă
4.1. Schema bloc a osciloscopului şi prin activitate diri- · Demonstraţia ·Să poată să obţină o imagine stabilă pe ecra-
prin-cipiul formării imaginii pe ecran; jată, organizată figurativă nul osciloscopului
138
baza de timp, amplificatorul de intrare prin · Observaţia ·Să poată să realizeze o “lupă” pentru studiul
pe verti-cală, capul de probă, baze de desfăşurarea de lec- sistematică semnalului vizualizat pe ecranul osciloscopului
timp duble ţii mixte de verifi- ·Să folosească osciloscopul pentru
4.2. Osciloscopul multicanal care- predare- învă- vizualizarea a două sau mai multe semnale
4.3. Caracteristicile tehnice ale ţare simultan
oscilosco-pului ·Să calibreze osciloscopul în vederea
4.4. Măsurători cu osciloscopul - măsu- efectuării de măsurători de amplitudine şi de
rarea amplitudinii maxime, a frecvenţă
amplitudinii vârf la vârf a frecvenţei, a ·Să măsoare cu osciloscopul valoarea maximă
defazajului a amplitudinii, valoarea frecvenţei semnalului
vizualizat şi defazajul între două semnale
5. Componente ale aparaturii numerice ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să enumere şi să explice rolul părţilor com-
5.1. Circuite logice combinaţionale prin activitate diri- ·Expunerea ponente ale unui aparat numeric
5.2. Circuite logice secvenţiale - jată, organizată · Demonstraţia ·Să explice modul de funcţionare a conver-
numără - toare, registre prin figurativă toarelor numeric-analogice şi a celor analog-
5.3. Convertoare de cod desfăşurarea de lec- · Observaţia numerice
5.4. Comparatoare, circuite de ţii mixte de verifi- didactică ·Să ştie să realizeze corect schema de
eşantionare şi memorare care- predare- învă- comandă a afişajului cu tuburi NIXIE
5.5. Convertoare numeric-analogice - ţare ·Să ştie ce sunt cristalele lichide
reţele rezistive utilizate în convertoarele
nume-ric analogice
5.6. Convertoare analog-numerice (cu
comparare şi cu integrare)
5.7. Tipuri de afişaje - tuburi NIXIE,
cris-tale lichide, diode
electroluminiscente
1. 2.   5.
139
6. Frecvenţmetrul numeric ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să măsoare frecvenţa semnalelor alternative
6.1. Schema bloc a frecvenţmetrului prin activitate diri- · Demonstraţia cu frecvenţmetrul numeric
nume-ric jată, organizată practică
6.2. Principiul de funcţionare a prin · Observaţia
frecvenţ-metrului numeric desfăşurarea de lec- sistematică
6.3. Frecvenţmetrul numeric E0204: ţii mixte de verifi-
 caracteristici tehnice care- predare- învă-
 mod de utilizare ţare
7. Multimetrul numeric ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să redea principiul de funcţionare a multime-
7.1. Schema bloc a multimetrului prin activitate diri- ·Expunerea trului numeric
numeric jată, organizată · Demonstraţia ·Să ştie să folosească multimetrul numeric
7.2. Principiul de funcţionare a prin prin exemplu ·Să aleagă tipul de multimetru numeric după
multime-trului numeric desfăşurarea de lec- · Observaţia precizia pe care o are
7.3. Tipuri de a multimetre numerice ţii mixte de verifi- sistematică ·Să aprecieze corect erorile de măsurare
care- predare- învă-
ţare
8. Aparate electronice de măsurare în ·Instruire teoretică · Explicaţia ·Să explice modul de funcţionare a aparatelor
sistemul E prin activitate diri- ·Expunerea de prezentare a mărimilor măsurate în sistemele
8.1. Aparate înregistratoare tip E (IEA) jată, organizată · Descoperire de automatizare
8.2. Funcţiuni auxiliare ale aparatelor prin dirijată ·Să folosească comutatoarele aparatelor înre-
în-registratoare şi indicatoare tip E desfăşurarea de lec- · Observaţia gistratoare şi indicatoare tip E pentru realizarea
(func-ţiunile M, K, B, S, C, T, TS ,H, I, ţii mixte de verifi- didactică funcţiunile B, S, C, T, TS ,H, I, Q, R
Q, R) care- predare- învă-
8.3. Exemplu de sisteme de control ţare
auto-mat
8.4. Aparate pneumatice indicatoare şi
în-registratoare (indicatorul F-DB, F-
DA, IEPAM, înregistratorul IEPAM)
140
Modulul XI : “Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări“ - laborator tehnologic.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. 1.1. Prezentarea laboratorului şi a ·Instruire practică ·Expunerea  ·Să cunoască şi să respecte normele de teh-
apara-turii prin lucrări practice ·Conversaţia nică a securităţii muncii
1.2. Norme de tehnică a securităţii pe grupe
muncii specifice laboratorului de AMC
2. 2.1. Punerea în funţiune a aparatelor ·Instruire practică · Explicaţia ·Să cunoască funcţiile îndeplinite de aparate
indi-catoare numerice IDU-01 şi IDU- prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să interpreteze măsurătorile efectuate
11 de laborator pe gru- practică
2.2. Executarea de măsurători de pe · Exerciţiul
semnale unificate 4-20mA, 2-10mA, 0- practic
20mA, 1-5V, 0-5V furnizate de un
simulator a unei instalaţii de
automatizare
3. 3.1. Punerea în funţiune a aparatului ·Instruire practică · Explicaţia ·Să cunoască funcţiile îndeplinite de aparate
IDTR prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să interpreteze măsurătorile efectuate
3.2. Executarea de măsurători de de laborator pe gru- practică
tempera-tură furnizate de o pe · Exerciţiul
termorezistenţă practic
141
1. 2.   5.
4. 4.1. Punerea în funţiune a aparatelor ·Instruire practică · Explicaţia ·Să cunoască funcţiile îndeplinite de aparat
IDTC prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să interpreteze măsurătorile efectuate
4.2. Executarea de măsurători de de laborator pe gru- practică
tensiuni electromotoare provenite de la pe · Exerciţiul
termo-cuplu practic
5. 5.1. Punerea în funţiune a unui aparat ·Instruire practică · Explicaţia ·Să cunoască funcţiile îndeplinite de aparat
în-registrator discontinuu prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să interpreteze măsurătorile efectuate
5.2. Măsurarea şi înregistrarea valorilor de laborator pe gru- practică
măsurate a unor semnale unificate pe · Exerciţiul
practic
6. 6.1. Punerea în funţiune a unui aparate ·Instruire practică · Explicaţia ·Să cunoască funcţiile îndeplinite de aparat
in-dicator şi înregistrator seria ERL 362 prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să pună în funcţiune aparatul
(pentru semnale unificate) de laborator pe gru- practică ·Să efectueze măsurători
6.2. Verificarea îndeplinirii funcţiilor pe · Exerciţiul ·Să interpreteze corect măsurătorile efectuate
auxi-liare practic
7. 7.1. Punerea în funţiune a unui aparate ·Instruire practică · Explicaţia ·Să pună în funcţiune aparatul
in-dicator pneumatic prin lucrări practice · Demonstraţia ·Să efectueze măsurători
7.2. Măsurarea presiunii unui gaz cu de laborator pe gru- practică ·Să interpreteze măsurătorile efectuate
apa-ratul indicator pneumatic pe · Exerciţiul
practic
142
Modulul XI : “Aparatura pentru măsurarea şi controlul mărimilor din automatizări“ - instruire practică.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. 1.1. Prezentarea atelierului, a sculelor şi ·Instruire practică · Explicaţia  ·Să cunoască şi să respecte normele de teh-
dispozitivelor de lucru din atelierul de prin lucrări practice ·Conversaţia nică a securităţii muncii
instruire practică pe grupe
1.2. Prezentarea normelor de tehnică a
se-curităţii muncii specifice atelierului
de instruire practică
2. 2.1. Identificarea blocurilor funcţionale ·Instruire practică · Explicaţia  ·Să identifice blocurile funcţionale ale multi-
ale multimetrului MAVO - 35 şi a prin lucrări practice ·Conversaţia metrului MAVO - 35 şi ale multimetrului E0502
legătu-rilor electrice la comutator, a pe grupe · Demonstraţia ·Să identifice legăturile electrice între blocu-
sistemului de extindere a domeniului de practică rile funcţionale şi comutatoarele şi bornele de pe
măsurare; asamblarea blocurilor · Exerciţiul panoul frontal
funcţionale practic ·Să asambleze blocurile funcţionale şi să le în-
2.2. Asamblarea blocurilor funcţionsle · Observaţia chidă în carcasă
în carcasa aparatului didactică ·Să calibreze multimetrul numeric
143
1. 2.   5.
3. 3.1. Identificarea blocurilor funcţionale ·Instruire practică · Explicaţia ·Să identifice blocurile funcţionale ale
ale osciloscopului şi amplasarea prin lucrări practice ·Conversaţia osciloscopului şi amplasarea acestora
acestora pe grupe dirijată ·Să identifice legăturile electrice între
3.2. Verificarea legăturilor electrice · Demonstraţia blocuri-le funcţionale şi comutatoarele şi
între blocurile funcţionale şi practică bornele de pe panoul frontal
comutatoarele din panoul frontal · Exerciţiul ·Să asambleze blocurile funcţionale şi comuta-
3.3. Asamblarea corectă a blocurilor practic toarele de pe panoul frontal şi să le închidă în
func-ţionale în carcasa aparatului, a carcasă
comuta-toarelor pe panoul frontal al
aparatului
ale aparatului indicator tip IDTR prin lucrări practice ·Conversaţia aparatu-lui indicator numeric tip IDTR
4.2. Identificarea părţilor componente pe grupe · Demonstraţia ·Să recunoască părţile componente ale unei
ale unei termorezistenţe practică termorezistenţe
4.3. Asamblarea blocurilor funcţionale · Exerciţiul ·Să asambleze blocurile în carcasă
practic
ale aparatului înregistrator tip PD 100 prin lucrări practice ·Conversaţia aparatu-lui înregistrator
5.2. Identificarea părţilor componente pe grupe · Demonstraţia ·Să recunoască părţile componente ale unei
ale unei termorezistenţe practică termorezistenţe
5.3. Asamblarea blocurilor funcţionale · Exerciţiul ·Să asambleze blocurile în carcasă
practic
ale aparatului pneumatic prin lucrări practice ·Conversaţia aparatu-lui înregistrator
6.2. Asamblarea blocurilor funcţionale pe grupe · Demonstraţia ·Să recunoască părţile componente ale unei
practică termorezistenţe
144
· Exerciţiul ·Să asambleze blocurile în carcasă
BIBLIOGRAFIE
1. Cezar Constantinescu , Constantin Găzdaru “Îndrumar pentru electronişti radio şi televiziune” vol III
2. Edmond Nicolau “Măsurări electrice şi electronice”
3. Constantin Cucoş “Pedagogie”
145
CURRICULUM
PENTRU ANUL II - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ

Modulul XII : Traductoare şi elemente de execuţie.
BUCUREŞTI
-2000 -
146
INTRODUCERE
Programa analitică pentru modulul “Traductoare şi elemente de execuţie” are scopul de a da elevilor cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi privind alcătuirea, funcţionarea şi utilizarea traductoarelor şi elementelor de execuţie folosite în
industrie, cât şi depistarea diferitelor defecte ce apar frecvent la acestea şi indicarea unor metode de înlăturare a acestora.
Cunoştinţele teoretice însuşite vor fi completate prin efectuarea de lucrări în laborator şi în atelierul şcoală sau în
producţie.
Prin parcurgerea programei analitice de “Traductoare şi elemente de execuţie” se prezintă într-un mod unitar, într-o
concepţie modernă, principiile de bază ale senzorilor, traductoarelor şi elementelor de execuţie, caracteristicile acestora,
părţile constructive şi modul de funcţionare.
Astfel elevii vor dobândi competenţe de cunoaştere, de execuţie şi sociale prevăzute în standardul de pregătire
profesională.
Programa analitică este parcursă în anul I şi al II -lea de studiu pe durata a 62 de ore pe an, iar instruirea practică în
laborator se desfăşoară pe durata a 30 de ore în anul I şi II.
Instruirea teoretică şi instruirea practică în laborator se va efectua de către ingineri cu specializarea în automatică sau
electronică.
147
MODULUL XII : “Traductoare şi elemente de execuţie”.
- Citeşte şi interpretează documentaţia de execuţie.
- Cunoaşte reprezentările şi simbolurile standardizate utilizate în automatizări.
- Identifică componentele după capsulă şi cod/marcaj.
- Recunoaşte marcajul de polaritate.
- Utilizează trusa de scule pentru asamblări.
- Precizează unităţile de măsură pentru parametrii electrici, temperatură, presiune, debit, multiplii şi submutiplii
acestora.
- Specifică tipul aparatelor utilizate pentru măsurarea tensiunii electrice, rezistenţei electrice, temperaturii, presiunii,
debitului.
- Selectează aparatul conform parametrului măsurat.
- Precizează procedura de lucru şi principalele erori de măsură.
- Explică modul de citire al aparatului măsurat.
- Interpretează normele de tehnica securităţii şi igiena muncii şi PSI, normele de protecţia mediului.
- Identifică caracteristicile tehnice ale maşinilor, utilajelor şi echipamentelor din exploatar.
148
- Efectuează reglajele iniţiale ale aparatului de măsurat.
- Foloseşte procedura de lucru adecvată.
- Efectuează măsurători pentru etalonarea traductoarelor.
- Citeşte indicaţia aparatului de măsurat.
- Interceptează şi verifică rezultatele măsurătorilor.
- Înlocuieşte componentele defecte conform procedurilor.
- Este receptiv la indicaţiile superiorilor.
- Colaborează pentru realizarea unor măsurători de calitate.
- Acordă corect primul ajutor în caz de electrocutare.
149
Modulul XII : ”Traductoare şi elemente de execuţie”.
Metodologie
activitate
1. 2. 3. 4. 5.
1. Introducere. Conţinutul şi importanţa ·Instruire ·Expunerea ·Să se familiarizeze cu elementele studiate şi im-
cursului teoreti- ·Conversaţia portanţa lor în schema de reglare automată
că prin activitate
dirijată, oganizată
prin desfăşurare
de lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
2. Traductoare ·Instruire ·Conversaţia ·Să enunţe rolul traductorului într-o instalaţie
2.1. Locul şi rolul traductoarelor în teoreti- ·Expunerea ·Să identifice diferitele tipuri de traductoare şi
sis-temele automate că prin activitate ·Observaţia recunoaşterea părţilor componente ale acestora
2.2. Caracteristicile şi performanţele dirijată, oganizată · Explicaţia ·Să cunoască principiile de alegere a
ge-nerale ale traductoarelor. prin desfăşurare traductoarelor
Clasificarea acestora de lecţii mixte de
2.3. Componentele constructive verificare-predare
principale ale traductoarelor - - învăţare
elemente sensibile şi adaptoare
2.4. Criterii generale de alegere a trad.
150
1. 2. 3. 4. 5.
3. Traductoare pentru măsurarea ·Instruire ·Conversaţia ·Să redea principiul de funcţionare ale diferitelor
poziţiei şi a deplasărilor teoreti- dirijată tipuri de traductoare
3.1. Traductoare rezistive că prin activitate ·Expunerea ·Să recunoască părţile componente ale traductoa-
3.2. Traductoare inductive dirijată, oganizată ·Demonstraţia relor
3.3. Traductoare capacitive prin desfăşurare didactică ·Să explice modul de funcţionare a traductoarelor
3.4. Traductoare de tip transformator de lecţii mixte de · Explicaţia inductive, capacitive, rezistive, tip transformator
3.5. Aplicaţii industriale verificare-predare ·Să folosească tipul de traductor adecvat
- învăţare
4. Traductoare pentru măsurarea ·Instruire ·Expunerea ·Să redea principiul de funcţionare ale traductoa-
forţelor şi cuplurilor teoreti- ·Observaţia relor pentru măsurarea forţelor şi cuplurilor
4.1. Traductoare piezoelectrice că prin activitate dirijată ·Să recunoască părţile componente ale traductoa-
4.2. Traductoare magnetostrictive dirijată, oganizată ·Problematizare relor
4.3. Aplicaţii industriale. Probleme prin desfăşurare ·Demonstraţia ·Să cunoască domeniul din industrie unde se uti-
specifice de utilizare de lecţii mixte de didactică lizează
verificare-predare · Explicaţia ·Să explice modul de îmbinare a părţilor compo-
- învăţare nente
5. Traductoare pentru măsurarea ·Instruire · Explicaţia ·Să redea principiile de funcţionare ale traduc-
temperaturii teoreti- ·Conversaţia toarelor pentu măsurarea temperaturii
5.1. Traductoare de temperatură cu că prin activitate dirijată ·Să enumere părţile componente constructive ale
termorezistenţă dirijată, oganizată ·Observaţia traductoarelor
5.2. Traductoare cu termistor prin desfăşurare dirijată ·Să precizeze domeniile de utilizare ale traduc-
5.3. Traductoare cu bimetal (termostat) de lecţii mixte de ·Problematizare toarelor pentru măsurarea temperaturii
5.4. Traductoare cu termocuplu verificare-predare ·Demonstraţia
5.5. Traductoare cu cuarţ - învăţare practică
5.5. Aplicaţii industriale. Probleme
specifice de utilizare
151
1. 2. 3. 4. 5.
6. Traductoare pentru măsurarea ·Instruire · Explicaţia ·Să cunoască principiile de funcţionare ale traduc-
presiunilor teoreti- ·Conversaţia toarelor pentu măsurarea presiunilor
6.1. Traductoare manometrice cu ele- că prin activitate dirijată ·Să cunoască rolul funcţional al subansamblelor
ment elastic dirijată, oganizată ·Observaţia traductoarelor
6.2. Traductoare manometrrice cu bur- prin desfăşurare ·Problematizare ·Să precizeze domeniile de utilizare ale traductoa-
duf de lecţii mixte de ·Demonstraţia relor pentru măsurarea presiunilor
6.3. Traductoare manometrice cu tub verificare-predare didactică
Bourdon - învăţare
6.4. Traductoare manometrice cu clopot
7. Traductoare de nivel ·Instruire · Explicaţia ·Să cunoască principiile de funcţionare ale traduc-
7.1. Traductoare de nivel cu plutitor teoreti- ·Conversaţia toarelor de nivel
7.2. Traductoare de nivel cu imersor că prin activitate dirijată ·Să cunoască rolul funcţional al subansamblelor
7.3. Traductoare de nivel diferenţiale dirijată, oganizată ·Observaţia traductoarelor
7.4. Traductoare de nivelhidrostatice prin desfăşurare ·Problematizare ·Să precizeze domeniile de utilizare ale traductoa-
7.5. Traductoare de nivel capacitive de lecţii mixte de ·Demonstraţia relor de nivel
7.6. Traductoare de nivel cu radiaţii verificare-predare didactică
radioactive - învăţare
8. Traductoare pentru măsurarea ·Instruire · Explicaţia ·Să cunoască principiile de funcţionare ale tra-
debitelor teoreti- ·Problematizare ductoarelor pentru măsurarea debitului
8.1. Traductoare de debit cu diafragmă că prin activitate ·Demonstraţia ·Să recunoască subansamblele constructive ale
8.2. Traductoare de debit rotametreice dirijată, oganizată practică traductoarelor
8.3. Traductoare de debit cu inducţie prin desfăşurare ·Să precizeze domeniile de utilizare ale traduc-
152
8.4. Aplicaţii industriale. Probleme de lecţii mixte de toarelor pentru măsurarea debitului
verificare-predare
1. 2. 3. 4. 5.
9. Traductoare pentru măsurarea umi- ·Instruire · Explicaţia ·Să cunoască principiile de funcţionare ale traduc-
dităţii teoreti- ·Conversaţia toarelor pentru măsurarea umidităţii
9.1. Traductoare umidometrice rezistive că prin activitate dirijată ·Să recunoască părţile componente constructive
9.2. Traductoare psibometrice dirijată, oganizată ·Observaţia ale traductoarelor
9.3. Aplicaţii industriale. Probleme prin desfăşurare dirijată ·Să precizeze domeniile de utilizare ale traduc-
specifice de utilizare de lecţii mixte de toarelor pentru măsurarea umidităţii
verificare-predare
- învăţare
10. Dezvoltări de perspectivă în domeniul ·Instruire ·Expunerea ·Să cunoască principiile de funcţionare ale traduc-
traductoarelor teoreti- ·Conversaţia toarelor cu microcalculatoare
10.1. Senzori vizuali şi tactili utilizaţi la că prin activitate dirijată ·Să cunoască principalele domenii de utilizare ale
roboţi dirijată, oganizată ·Problematizare traductoarelor
10.2. Traductoare cu microcalculatoare prin desfăşurare
încorporate de lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
11. Elemente de execuţie Instruire teoreti- ·Expunerea ·Să cunoască rolul funcţional al elementelor de
11.1. Noţiuni generale: rol, funcţionare, că prin activitate ·Conversaţia execuţie în cadrul S.R.A.
clasificare dirijată, oganizată dirijată ·Să cunoască criteriile principale de clasificare a
11.2. Tipuri constructive de elemente prin desfăşurare ·Observaţia elementelor de execuţie
de execuţie: de lecţii mixte de dirijată ·Să cunoască principiile de funcţionare a ele-
11.2.1.Elemente de execuţie verificare- ·Activitate mentelor de execuţie respective
mecanice predare- învăţare practică ·Să cunoască principalele defecte ale elementelor
11.2.2.Elemente de execuţie electrice de execuţie şi remedierea lor
153
11.2.3.Elemente de execuţie mixte ·Să cunoască modul de utilizare în diferite dome-
 Electro-hidraulice nii în industrie
 Electro-pneumatice
11.3 Aplicaţii industriale tipice ale
elementelor de execuţie
14. Acţionarea electrică a elementelor de ·Instruire ·Expunerea ·Să redea principiile de funcţionare ale acţionă-
execuţie teoreti- ·Conversaţia rilor electrice respective
14.1. Acţionarea electrică cu ajutorul că prin activitate dirijată ·Să recunoască elementele constructive compo-
electromagneţilor dirijată, oganizată ·Demonstraţia nente ale acţionărilor electrice
14.2. Acţionarea electrică cu prin desfăşurare practică ·Să explice principalele domenii de utilizare ale
motoare electrice de lecţii mixte de acţionărilor electrice
 motoare de curent alternativ verificare-predare
 motoare de curent continuu - învăţare
1. 2. 3. 4. 5.
14.3. Aplicaţii industriale tipice pentru
acţionarea electrică a elementelor de
execuţie
15. Acţionarea hidraulică a elementelor ·Instruire ·Expunerea ·Să recunoască elementele de execuţie cu acţio-
de execuţie teoreti- ·Conversaţia nare hidraulică şi modul cum funcţionează
15.1. Acţionări hidraulice cu motor hi- că prin activitate dirijată ·Să explice principiile de funcţionare ale acţionă-
draulic cu piston şi mişcare liniară dirijată, oganizată ·Demonstraţia rilor pneumatice a elementelor de execuţie
15.2. Motoare hidraulice cu mişcare de prin desfăşurare practică ·Să cunoască montarea şi reglajele elementelor de
rotaţie de lecţii mixte de ·Problematizare execuţie pneumatice
15.3. Aplicaţii industriale tipice pentru verificare-predare ·Să cunoască principalele domenii de utilizare ale
acţionarea hidraulică a elementelor - învăţare acţionărilor pneumatice a elementelor de execuţie
de execuţie
17. Exemple de acţionări specifice din ·Instruire ·Expunerea ·Să cunoască funcţionarea acestor instalaţii
154
domeniul de activitate respectiv teoreti- ·Conversaţia ·Să recunoască subansamblele
că prin activitate dirijată
dirijată, oganizată ·Demonstraţia
prin desfăşurare practică
de lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Modulul XII : “Traductoare şi elemente de execuţie” - laborator.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. 1.1. Prezentarea laboratorului ·Instruire practică ·Expunere ·Să recunoască elementele componente ale in-
1.2. Norme de tehnica securităţii muncii în laborator prin ·Conversaţie stalaţiei tehnologice
( NTSM) ac-tivitate
155
independen-tă, pe ·Observaţii ·Să indice domeniile de utilizare ale acestora
grupe independente ·Să indice pericolele ce apar nerespectând re-
gulile de protecţia muncii
2. Studiul traductoarelor pentru măsura- ·Instruire practică ·Demonstrarea ·Să recunoască elementele componente ale in-
rea poziţiei şi a deplasărilor în laborator prin cu ajutorul stalaţiei şi ale traductoarelor
2. 1. Traductoare rezistive ac-tivitate experimentelor ·Să execute indicaţiile modului de lucru din
2. 2. Traductoare inductive independen-tă, pe ·Observaţii foaia de platformă
2. 3. Traductoare tip transformator. grupe independente ·Citeşte valoarea parametrului măsurat de la
aparatele respective
1. 2.   5.
3. Studiul traductoarelor pentru măsu- ·Instruire practică ·Expunerea ·Recunoaşte elementele instalaţiei şi ale tra-
rarea temperaturii în laborator prin ·Conversaţia ductoarelor
3.1. Traductor cu tranzistometru ac-tivitate dirijată ·Să execute indicaţiile modului de lucru
3.2. Traductoare termoelectrice independen-tă, pe ·Observaţii conform indicatiilor date în foaia de platformă
3.3. Traductoare cu termistor grupe independente ·Citeşte aparatele de măsură
·Observaţia ·Înscrie datele obţinute în tabel şi le prelucrează
dirijată ·Trasează graficul de variaţie al parametrului
·Dezbatere măsurat în raport cu timpul
·Demonstrarea ·Trasează caracteristica de regim staţionar al
cu ajutorul traductorului pe baza citirilor efectuate
experimentelor ·Compară rezultatele obţinute la măsurarea
temperaturii cu traductoarele respective din
punct de vedere al erorilor indicând traductorul ce
determină cele mai mici erori de măsură
156
4. Studiul traductoarelor pentru măsu- ·Instruire practică ·Conversaţia ·Recunoaşte traductoarelor şi elementele insta-
rarea presiunii în laborator prin dirijată laţiei şi execută corect instalaţia, conform indi-
4.1. Traductoare manometrice cu element ac-tivitate ·Expunerea caţiilor date în foaia de platformă
elastic independen-tă, pe ·Observaţii ·Citeşte corect valorile parametrului măsurat
4.2. Traductoare manometrice cu clopot grupe independente ·Înscrie datele obţinute în tabel şi le prelu-
4.3. Manometre cu tub sub forma de U ·Observaţia crează şi determină timpul mort
dirijată ·Trasează graficul presiunii în raport cu timpul
·Dezbatere ·Trasează caracteristica de regim staţionar
·Demonstrarea ·Compară rezultatele obţinute cu traductoarele
cu ajutorul respective din punct de vedere al erorilor
experimentelor indicând traductorul ce determină cele mai mici
erori
1. 2.   5.
5. Studiul traductoarelor pentru măsu- ·Instruire practică ·Conversaţia ·Recunoaşte elementele instalaţiei tehnologice şi
rarea nivelului în laborator prin dirijată traductoarele, cât şi rolul lor funcţional
5.1. Traductor de nivel cu plutitor ac-tivitate ·Observaţii ·Să execute instalaţia, conform indicaţiilor date
5.2. Nivelmetru cu imersor independen-tă, pe independente în foaia de platformă
5.3. Traductor de nivel capacitiv grupe ·Dezbatere ·Citeşte indicaţiile aparatelor de măsurat, cu
·Demonstrarea precizia indicată de acestea
cu ajutorul ·Înscrie datele obţinute în tabel şi le prelucrea-
experimentelor ză conform cerinţelor
·Trasează graficul de variaţie al parametrului
măsurat în funcţie de timp
·Determină timpul mort al traductorului
·Trasează caracteristica de regim staţionar a
traductorului
157
·Compară eficienţa fiecărui traductor pe baza
erorilor determinate în urma prelucrării rezulta-
telor de măsurare
6. Studiul traductoarelor pentru măsu- ·Instruire practică ·Conversaţia ·Recunoaşte elementele instalaţiei tehnologice şi
rarea debitelor în laborator prin dirijată traductoarele
6.1. Traductoare de debit cu diafragmă ac-tivitate ·Expunerea ·Să execute corect etapele de lucru, conform
6.2. Traductoare de debit rotametrice independen-tă, pe ·Observaţii indicaţiilor date în foaia de platformă
6.3. Traductoare de debit de inducţie grupe independente ·Citeşte valorile parametrilor măsuraţi, indicaţi
·Dezbaterea ·Notează datele obţinute în tabel şi prelucrează
·Demonstrarea datele conform cerinţelor
cu ajutorul 
experimentelor
1. 2.   5.
·Determină timpul mort
·Trasează caracteristica de regim staţionar a
traductorului
·Trasează graficul de variaţie al parametrului
măsurat în funcţie de timp
·Compară rezultatele obţinute şi trage conclu-
ziile corespunzătoare
7. Studiul traductoarelor de pH ·Instruire practică ·Conversaţia ·Să recunoască elementele componente ale in-
în laborator prin dirijată stalaţiei
ac-tivitate ·Expunerea ·Să executeinstalaţia, conform indicaţiilor date
independen-tă, pe ·Observaţia în foaia de platformă
grupe dirijată ·Să citească valorile parametrilor măsuraţi
·Observaţii ·Notează valorile parametrilor în tabel şi pre-
158
independente lucrează datele conform foii de platformă
·Dezbaterea ·Trasează caracteristica de variaţie a parame-
·Demonstrarea trului în funcţie de anumiţi factori indicaţi
cu ajutorul ·Compară rezultatele obţinute
experimentelor
8. Studiul caracteristicilor de lucru ale ·Instruire practică ·Conversaţia ·Să recunoască diferitele tipuri de ventile de
unui ventil de reglare în laborator prin dirijată reglare, cât şi a elementelor instalaţiei respective
ac-tivitate ·Observaţia ·Să execute instalaţia, conform indicaţiilor date
independen-tă, pe dirijată în foaia de platformă
grupe ·Observaţii ·Notează valorile parametrilor în tabele conform
independente cerinţelor impuse
·Dezbaterea ·Trasează graficul variaţiei debitului în funcţie
de reglarea cursei ventilului şi de tipul acestuia
1. 2.   5.
9. Studiul elementelor de execuţie cu ·Instruire practică ·Conversaţia ·Să recunoască diferitele elemente de execuţie
acţionare electrică în laborator prin ·Expunerea acţionate electric, cât şi a elementelor componen-
ac-tivitate ·Observaţia te ale instalaţiei respective
independen-tă, pe dirijată ·Să execute instalaţia, conform indicaţiilor date
grupe ·Observaţii în foaia de platformă
independente ·Să citească şi să noteze valorile parametrilor -
·Dezbaterea deplasarea elementelor de execuţie în funcţie de
·Demonstrarea turaţia motorului
cu ajutorul ·Prelucrează datele conform indicatiilor din
experimentelor foaia de platformă
·Ridică caracteristicile deplasare liniară în func-
ţie de turaţia motorului
·Trage concluziile cerute
159
10. Studiul elementelor de execuţie cu ·Instruire practică ·Conversaţia ·Recunoaşte diferitele elemente de execuţie ac-
acţionare hidraulică în laborator prin ·Expunerea ţionate hidraulic, cât şi a elementelor componente
ac-tivitate ·Observaţia ale instalaţiilor
grupe ·Dezbaterea în foaia de platformă
·Demonstrarea ·Să citească indicatoarele aparatelor pentru
cu ajutorul măsurarea parametrilor ceruţi
experimentelor ·Prelucrează datele conform indicatiilor
·Ridică caracteristicile indicate şi anume varia-
ţia debitului în funcţie de deplasarea elementului
de execuţie şi a cursei elementului de acţionare
hidraulică
1. 2.   5.
11. Studiul elementelor de execuţie cu ·Instruire practică ·Conversaţia ·Să recunoască diferitele elemente de execuţie
acţionare pneumatică în laborator prin ·Expunerea acţionate pneumatic, cât şi a elementelor compo-
ac-tivitate ·Observaţia nente ale instalaţiei respective
grupe ·Dezbaterea în foaia de platformă
·Demonstrarea ·Să citească indicaţiile aparatelor de măsură
cu ajutorul pentru parametrii indicaţi
experimentelor ·Să noteze datele şi să le prelucreze conform
indicatiilor din foaia de platformă
·Ridică caracteristicile şi anume variaţia
presiunii în funcţie de cursa elementelor de
execuţie
·Trage concluziile impuse
160
Modulul XII : “Traductoare şi elemente de execuţie” - instruire practică.
Metodologie
activitate
1. 2.   5.
1. Desasamblarea şi asamblarea ·Instruire practică ·Observarea ·Să identifice părţile componente ale traduc-
diferitelor tipuri de traductoare folosite prin activitate dirijată toarelor
în cadrul S.R.A. din industrie. fron-tală, dirijată, · Dezbaterea · Să asambleze părţile componente pe baza
Aplicaţii industriale specifice pentru colec- tivă ·Demonstraţia schemei de execuţie
diferite tipuri de traductoare practică · Să recunoască elementele componente în bucla
1.1. Traductoare de temperatură (termo- · Exerciţiu de reglare automată şi să cunoască rolul funcţional
rezistenţă, termocuplu)
161
1.2. Traductoare de presiune (cu tub, cu practic al fiecăruia
membrană) · Să precizeze perturbaţiile şi cauzele acestora,
1.3. Traductoare pentru măsurarea nive- perturbaţii care apar în procesele tehnologice
lului (exemple concrete de perturbaţii care apar în
1.4. Traductoare pentru măsurarea debi- practică)
tului · Să monteze traductoarele în buclele de reglare
1.5. Traductoare speciale pentru măsu- automată
rarea unor parametri: deplasare, · Să precizeze modul de lucru
turaţie, concentraţie, de memorare
1. 2.   5.
2. Studiul elementelor de execuţie cu ·Instruire practică ·Observarea ·Să recunoască elementele componente ale in-
acţionare electrică prin activitate dirijată stalaţiei şi să cunoască rolul lor funcţional
2.1. Elemente de execuţie acţionate cu fron-tală, dirijată, ·Dezbaterea ·Să citească şi interpreteze corect schemele de
motoare de c.c. , cu pornire în funcţie colec- tivă ·Demonstraţia comandă ale pornirii motoarelor electrice, ţinând
de timp, cu schimbarea sensului de practică cont de semnele convenţionale folosite pentru
rotaţie elementele componente ale instalaţiei
2.2. Elemente de execuţie acţionate cu ·Să precizeze modul de lucru
motoare de c.a. , cu pornire prin · Să efectueze măsurătorile şI reglajele
schimbarea sensului de rotaţie, funcţie · Să simuleze defecte în cadrul instalaţiei şi să le
de timp şi în funcţie de curent poată înlătura
· Să prelucreze datele obţinute în urma măsu-
rătorilor şI să tragă concluziile adecvate
· Să efectueze reglarea şi depanarea elementelor
de execuţie şi să execute montarea lor în instalaţie
· Să precizeze domeniul de utilizare cel mai
adecvat pentru fiecare element acţionat electric, în
162
funcţie de performanţele acestuia
3. Studiul elementelor de execuţie acţio- ·Instruire practică ·Observarea ·Să recunoască elementele componente ale in-
nate pneumatic şi hidraulic prin activitate dirijată stalaţiei
3.1. Elemente de execuţie acţionate pneu- fron-tală, dirijată, ·Dezbaterea · Să precizeze modul funcţionării instalaţiei
matic colec- tivă ·Demonstraţia · Să efectueze unele reglaje
3.2. Elemente de execuţie acţionate hidra- practică · Să efectueze măsurători, citind valorile debitu-
ulic lui în funcţie de viteza de deplasare a motorului
hidraulic sau pneumatic şi în funcţie de cursa ele-
mentului de execuţie
1. 2.   5.
· Să ridice caracteristicile debit funcţie de depla-
sarea elementului de execuţie şi interpretarea
acestora
· Să simuleze defecte în cadrul instalaţiei şi să
ştie să le elimine
· Să precizeze domeniul de utilizare în funcţie de
performanţele elementelor de execuţie
4. Studiul elementelor de execuţie cu ·Instruire practică ·Observarea ·Să recunoască elementele componente ale in-
acţionare mixtă prin activitate dirijată stalaţiei şi rolul funcţional al fiecăruia
4.1. Elemente de execuţie acţionate fron-tală, dirijată, ·Conversaţia ·Să citească schemele de comandă, cunoscând
elec-tro-hidraulic colec- tivă ·Modelarea simbolurile elementelor componente
4.2. Elemente de execuţie acţionate · Să efectueze măsurătorile, prelucrarea datelor
electro-pneumatic şi ridicarea caracteristicilor cerute
4.3. Elemente de execuţie acţionate elec-  · Să precizeze domeniul de utilizare
tromagnetic
163
BIBLIOGRAFIE
1. S. Călin, I. Dumitrache, P. Dimo “Automatizări electronice” E.D.P. Bucureşti, 1982

2. S. Călin, I. Dumitrache, P. Dimo “Echipamente şi sisteme de automatizare. Catalog de produse Automatica”
Bucureşti, 1995
3. S. Florea, I. Dumitrache, ş. a. “Electronică industrială şi automatizări” E.D.P. Bucureşti, 1980
4. Popescu, Pelaghia “Examinarea şi notarea curentă” E.D.P. Bucureşti, 1978
5. Deney John “Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei” E.D.P. Bucureşti, 1972
6. Gabriel Ionesco, Stelian Popescu “Aparatura pentru automatizări” E.D.P. Bucureşti, 1977
7. L. Berbente, V. Gurău “Îndrumări metodice pentru predarea materiei de acţionări şi automatizări” E.D.P.
Bucureşti, 1982
8. D. Dascălu şi colaboratorii “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981
9. G. Ionescu şi colectiv “Traductoare pentru automatizări industriale” Ed. Tehnică Bucureşti, 1996
164
10. Şerban Agachi, M. Cristescu “Lucrări practice de automatizarea proceselor chimice” Universitatea
Babeş-Bolyai Cluj, 1996
11. V. Marinescu, N. Paraschiv “Automatizarea proceselor chimice” Ed. Tehnică Bucureşti, 1992
12. V. Marinescu şi colectiv “Robinete de reglare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1975
13. Brânduşa Pantelimon, Constantin Iliescu “Senzori şi traductoare”,1993
14. Brânduşa Pantelimon, Constantin Iliescu “Senzori şi traductoare - experimentări”,1995
RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
ŞCOALĂ POSTLICEALĂ
Meseria: Electronist depanator echipamente de automatizare.
a) Organizarea spaţiului de învăţământ
Elevii de şcoală postliceală îşi desfăşoară activitatea săptămânală astfel:

ANUL I :
 3 zile în săli de clasă sau, în funcţie de posibilităţi, în cabinete sau laboratoare şcolare pentru demonstraţii frontale;
 2 zile (6 ore / zi pe grupe) în laboratoare echipate cu mijloace de învăţământ adecvate;
 90 ore (6 ore / zi, pe grupe) practică comasată în atelierele şcoală cu locuri individuale de muncă sau la agentul
economic.
ANUL II :
 3 zile în săli de clasă sau, în funcţie de posibilităţi, în cabinete sau laboratoare şcolare pentru demonstraţii frontale;
 2 zile (6 ore / zi pe grupe) în laboratoare echipate cu mijloace de învăţământ adecvate;
165
 90 ore (6 ore / zi, pe grupe) practică comasată în atelierele şcoală cu locuri individuale de muncă sau la agentul
economic.
Planificarea orelor de instruire practică în laboratoarele tehnologice şi ateliere se face astfel încât să se coreleze
temele de instruire practică cu cele teoretice în vederea parcurgerii integrale a temelor propuse. La practica comasată
sugerăm repartizarea orelor pe teme, proporţional cu numărul orelor alocate modulului de teorie. Amenajarea spaţiului de
învăţământ trebuie să respecte normele de protecţie şi igienă a muncii, PSI şi ergonomice conform legislaţiei în vigoare.
Anumite teme care nu pot fi realizate în spaţiile existente în şcoală, datorită dotării insuficiente, se recomandă a se
efectua în atelierele de producţie sau prestări de servicii ale agenţilor locali.
b) Organizarea resurselor de învăţământ
În vederea desfăşurării unor activităţi didactice cu caracter practic aplicativ este necesară o dotare corespunzătoare a
laboratoarelor şi atelierelor şcolare. Astfel pe baza unei analize atente a temelor prevăzute în curricula se stabilesc bareme
minimale de dotare cu:
 S.D.V.: cleşti diferiţi, şurubelniţe diferite, pensete medicinale, ciocan (pistol) electric de lipit, maşină electrică de
găurit, fierăstrău de tăiat etc.
 A.M.C.: instrumente electrice universale de măsurat, generatoare de semnal IF şi JF, osciloscop catodic, analizoare
de spectru, surse de alimentare, punte de măsurat RLC, frecvenţmetre, tranzistormetru, distorsiometru.
 Materiale consumabile: aliaje de lipit, conductoare diferite, pastă de lipit, cablaje imprimate, pastă
decapantă,componente electronice şi electromecanice diferite.
 Montaje didactice: module pentru automatizări, platforme didactice pentru diferite sisteme de reglare automată,
traductoare, adaptoare etc.
 Alte mijloace didactice: folii pentru retroproiector, planşe didactice, panoplii, mostre de echipamente pentru
automatizări.
Este recomandabil ca la repartizarea cadrelor didactice pe module să se ţină seama de specialitatea de pe diplomă, dar
şi de cursurile de perfecţionare efectuate periodic în reţeaua de învăţământ PHARE, atât pentru inginerii ce vor efectua orele
166
de curs şi laborator tehnologic cât şi pentru maiştrii instructori ce vor desfăşura orele de instruire practică în atelierele şcoală
sau la agentul economic.
167

Periferice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Periferice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

1. Dorin Roşu,dr.ing. prof., - M.E.N. - C.N.D.I.P.T.

PREGĂTIREA ŞCOLARĂ LA INTRARE

II. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE

Responsabilităţi şi îndatoriri legate de profesie:

- are obligaţia să asigure realizarea ritmică a sarcinilor de lucru.

PERSPECTIVE DE CONTINUARE A PREGĂTIRII PROFESIONALE

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

UNITATEA DE COMPETENŢĂ III

ASAMBLAREA ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

FABRICAREA ACTUATORILOR ŞI MIEZURILOR MAGNETICE PENTRU ECHIPAMENTELE

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

REALIZAREA , CONTROLUL ŞI ÎNCERCĂRILE SUBANSAMBLURILOR ECHIPAMENTELOR

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

ÎNCERCAREA ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

UNITATEA DE COMPETENŢĂ VII

INSTALAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

UNITATEA DE COMPETENŢĂ VIII

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR PERIFERICE ŞI DE BIROTICĂ

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

ÎNTREŢINEREA , EXPLOATAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LOCURILOR UNDE SE REALIZEAZĂ

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

VERIFICAREA CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI INTEGRAREA LOR ÎN SISTEM.

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PSI

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE Anul I Anul II

B . COMPETENŢE DE EXECUŢIE Anul I Anul II

C . COMPETENŢE SOCIALE Anul I Anul II

Meseria : TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ.

Număr total de ore pe clase

DEZVOLTARE PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ

Total ore: 1860

Meseria: TEHNICIAN ECHIPAMENTE PERIFERICE ŞI BIROTICĂ.

I. Dezvoltare personală şi socială 3 ore/săpt.x 31săpt.

TOTAL: 930 ORE

TOTAL ORE PE AN : 1020 ORE

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU

MODULUL I : “Electrotehnică şi măsurări electrice”

COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE :

- Pregăteşte locul de muncă pentru productivitate şi securitate maximă a muncii.

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU