Suport Curs

o OPERATOR
I NTRODUC ERE,VALI DARE $I

PRELUCRARE DATE

l
I
I
IT
\

a r: 4
,tr

,- t

COD NC: 4133.2.1

 Suport Curs

Cu1',f i11s
lntroducere 2

Capitolul 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la s5nStatea gi securitatea in munc; si in domeniul

l.l.Transpunerea in practici a prevederilor legale referitoare la sSn5tatea 5i securitatea in munc5.... 3

1.2.Reducerea factorilor de risc. Respectarea procedurilor de urgenld ti de evacuare. 10

Capitolul 2: Aplicarea normelor de protectie a mediului ................ ........................... 18

2.l Transpunerea in practice a normelor de proteclie a mediului. Actionarea pentru diminuarea

riscurilor de mediu.................... ................18

Capitolul 3: Aplicarea procedurilo de calitate 36

3.1 ldentificarea cerin!elor de calitate specifice.................. ...................................36

Capitolul4: Gestionarea suporturilor/dispozitivelor de stocare a datelor/documente1or.......................42
4.1 ldentificarea suporturilor/dispozitivelor de stocare. inregistrarea documentelor primare ii a
documentelor procesate $i listate. 42

Capitolul 5: Organizarea activit;!ii proprii.......................... ........................................ 48

5.1 ldentificarea obiectivelor lucrerii Si stabilirea ordinii derul5rii activiti!i1or.......,.......,.....................48

5.2 Alocarea resurselor.............. ............... 50

Capitolul 5: Utilizarea echipamentelor periferice 53

6,1 Utilizarea echipamentelor periferice. Testarea ti functionarea echipamente1or............................53

Capitolul 7: Asigurarea securitStii datelor/documentelor 62

Capitolul 8: lntroducerea prelucrarea si validarea datelor 68

8.1 Efectuarea de calcule pe baza datelor introduce 68

1
 0pera l0r
Suport Curs introducere,r,al idare
gi prelrtclare rlate

Introducere

Operatorul introducere, validare qi prelucrare date are atribulii referitoare la introducerea

pe suport electronic a datelor necesare prelucririlor electronice. in acest scop. el efectueazd o
serie de activitali importante pentru sus[inerea procesului de prelucrare eleclrorica a datelor, din

care se pot menliona:

- introduce qi valideazi date pe suport electronic

- gestioDeaza supo4ii electronicide date

a - asigura confonnitatea datelor inlroduse cu documentele primare

- salveaztr periodic datelor introduse
- restaureazA la nevoie datele salvate
- recupereaze informaliipentru utilizatori, la cererea acestora

- pa$reaza copiile de siguranla ale datelor salvate pe suport electronic.

Procesul de lucru in cazul unui operator introducere. validare gi prelucrare date este

corespunzator activitelilor pe care Ie desfdgoard !i care sunt descrise in cadrul competentelor

specifice ocupaliei. Principalele funclii indeplinite surt unndtoarele:
- gestionarea suporturilor/ dispozitivelor de stocare a datelor/ documentelor
- organizarea activitalii proprii
- utilizarea echipamentelor periferice

- asigurarea securitelii datelor/ documentelor

o - introducerea Si validarea datelor
- prelucrarea datelor
- transpunerea datelor pe suport
Ocupalia implicd capabilitati de comunicare eficienti cu beneficiarii, analigtii.
prograrnatorii, ceilalli specialigti IT, precum qi cu persoanele din structurile ierarhice de

conducere a le organizaliei. De asemenea, trebuie respectate atat standardele de protecJie a

rnediului gi de securitate li sAnatate in munci, a normelor generale de proteclia muncii. precum
5i aplicarea procedurilor de calitate, necesare pentru indeplinirea cu succes a activitalilor.

2
 Suport Curs

Capitolul 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sinitatea gi

securitatea in munci si in domeniul situafiilor de urgenfi

Normele generale de plotecJie a muncii cuprind principalele nrdsuri de prevenire a

accidentelor de muncA qi bolilor profesionale general valabile pentru orice activilate. Mdsurile de
prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea lactorilor de risc de accidentare ;i/sau irnbolndviri
prof'esionale eristen{i in sistenrul de rnuncd.

Accidentul de nrunci reprezinti vdtanrarea violentd a organismului precum gi intoxicalia

acutd profesionali care au loc in tinrpul procesului de nunci sau in indeplinirea indatoririlor de
O
serviciLr gi care provoacd incapacitate temporara de munci de cel pu{in trei zile, invaliditate sau
deccs. Peutru a fi calificat drept accident de nrunca. accideltul trebuie sd se producd intr-un moment

gi iutr-un loc in care activitatea persoanei ircadrate itr muncd sd se incadreze in exercitarea
atribulclor prevdzule in Contractul de rnunci. Persoana accidentata trebuie sd execute o sarcind de
rruncl. reprezenlind. fie obligalia principald. fie activitali secundare referitoare la pregdtirea
uneltc'lor. curd[area maginilor gi a locului de n:uncd. De asenrenea. se consideri accidente de muncA
qi accidentele produse irr urnratoarele irnprejuriri:

,,- Accidentul suferit de elevi. studenli sau ucenici in timpulefectuarii practicii profesionale;
,,- Accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de inleres public, inclusiv in
cadrul unor activitAti culturale. sportive. in tinrpul 5i din cauza indeplinirii aceslor sarcini;
; Accidentul sulerit de orice persoani ca unnare a unei acliuni din proprie iniliativi pentru
prevenirea sau inldlurarea unui pericol ce anrenintd avutul public sau pentru salvarea de vieli
o
orneneltil
i Accidentul suferit de persoane incadrate in muncd in tinrpul 5i pe lraseul normal deplasdrii
de la locul de rnunci la domiciliu qi invers;
r- Accidentul cauzat de activitdli care nu au legdturd cu procesul muncii. daci se produc la
sediul persoanei j uridice sau la adresa persoanei fizice. ori in alt loc de tmunca organizat de

acestea in tirnpul prograntului de uruncd.

Rethcerile politice, sociale, economice din ultimii ani din tara noastra au determinat si

reevaluarea domeniului securitatii si sanalatii in munca pentru care s-a creat o noua legislatie,

3
 0peral*rr
Suport Curs in trocl ucer"e,vali da re
gi prtlrrcrar"e date

annonizata cu directivele europene, cu conventiile si recornandarile Organizatiei Mondiale a

Muncii. Noua legislatie: Legea 53 I 2003 - Codul Muncii; Legea 319 I 2006 - a securitatii si

sanatatii in munca; H.G. nr. 1425 I 2006 privind aprobarea Nonnei metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 I 2006; Ordinul nr.754 I 2006 al
Ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei pentru constituirea cornisiilor de abilitare a

serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a docurnentatiilor cu caracter tehnic de

infonnare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Legea 108 / 1999 - pentru

infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii si H.G. rr.767 I 1999 pentru aplicarea Legii 108 I 1999
etc. a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura schimbarea rnodului de abordare a aspectelor
la si in
a referitoare asigurarea securitatii sanatatii rnunca. Dintre trasaturile esentiale care
caracterizeaza noua legislatie se pot enunta: intarirea obligatiei angajatorilor de a asigura securitatea
si sanatatea angajatilor prin masuri care iau in consideratie principiile generale de prevenire;
dezvoltarea la nivel national si la nivel de unitate economica a unor politici de prevenire care sa

lrateze sanatatea si securitatea angajatilor in rnunca, luand in considerare tehnologiile, organizarea

muncii, rnediul de munca si nu in ultirnul rand executantul cu toate cerintele sale; instruirea,
fonnarea si perfectionarea angajatilor in corelatie cu sarcinile de rnunca si cu riscurile la care pot fi
expusi; prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva fata de cele individuale; instituirea
responsabilitatilor angajatilor fata de propria securitate si sanatate; dezvoltarea capacitatii
institutionale a unor organisme de control si de indrumare a activitatii de prevenire ale statului, care
sa dispuna de rnijloace juridice, tehnice, financiare etc. eficace.
Altfel spus, noua legislatie irnpune intensificarea preocuparilor pentru calitatea de securitate

o a echipamentelor tehnice, pentru inlocuirea sau chiar eliminarea substantelor

periculoase, pentru organizarea ergonomica a locului de rnunca, pentru
si produselor

cresterea nivelului de
pregatire a lucratorilor si asigurarea participarii acestora la elaborarea si luarea deciziei in dorneniul
protectiei muncii si pentru supravegherea sanatatii lucratorilor in munca.
Aceste preocupari sunt sustinute de contextul economic actual rnarcat de cresterea
irnportantei calitatilor produselor care irnplica si calitatea de securitate a acestora si face sa creasca
numarul de organizatii si societati preocupate sa conceapa si sa utilizeze tehnici si instrumente,
metode si proceduri care sa faciliteze imbunatatirea continua a calitatii si metode de evaluare a

nivelului de securitate.

4
 Suport Curs alidirrr
llrte

Sisternul de reglementari din Romania privind cerintele esentiale de securitate si sanatate ale
echiparrentelor tehnice, respectiv cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca a

irnpus si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale organismelor europene in rnaterie

de securitate si sanatate.

Activitatea de protectie a muncii in Rornania unnareste eleborarea si aplicarea unui

ansamblu de masuri menite sa asigure, in toate dorneniile de activitate, indeplinirea sarcinilor in
conditii nomtale de munca fara accidente si irnbolnaviri profesionale. Importanta care se acorda
protectiei muncii este relevanta de faptul ca, chiar in Constitutie sunt stabilite principiile debazaale
protectiei angajatilor, principii care sunt dezvoltate apoi in Legea 31912006 ( legea cadru ).

I
Legea 319
referitoare la
2006 - a securitatii si sanatatii in rnunca stabileste principiile
prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si
generale

securitatea lucratorilor,
o
elirninarea factorilor de risc si accidente, inforrnarea, consultarea, participarea echilibrata, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precurn si directiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Ea se aplica in toate sectoarele de activitate atat publice cat si private, angajatorilor,
lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor, facand exceptie de la aceste prevederi, cazurile in care
pafticularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, curn ar fi fortele
annate sau politia, preculn si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de
protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.

Pentru intelegerea si aplicarea corecta a acestei legi se irnpune sa se inteleaga corect

termenii si expresiile debaza referitoare la securitatea si sanatatea in munca astfel:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator. potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de rnunca,
o
cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de rnunca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
pennisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activilati in folosul cornunitatii sau activitati in regirn de
voluutariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane

5
 Suport Curs

care nu au contract individual de munca incheiat in fomra scrisa si pentru care se poate face dovada

prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;

d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in donieniul securitatii si sanatatii

lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile

legale, sa ii reprezhte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si

sanatatii lucratorilor in munca:

e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri Iuate ori prevazute in toate etapele procesului de

munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;

f) evenimenl - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organisrlului, produs in timpul

o procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost ilnplicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organisrnului, precutn si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
si care provoaca incapacitate telnporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;

h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chirrici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de

suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organisrnului, in procesul de tnunca;

i) echipament de munca - orice rnasina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipar.nent individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un

o lucrator pentru a-l proteja ilnpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol

securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice suplin:ent sau accesoriu proiectat pentru a

indeplini acest obiectiv:

k) loc de rnunca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii sTsau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii:
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
rn) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care
se pregatesc elevii, studentii, ucenicii. precurn si sornerii in perioada de reconversie profesionala;

6
 Suport Curs

n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop

asigurrrca celor rnai bune conditii in deslasurarea procesului de munca. apararea vietii. integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic. errisiile rnajore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament
de rlunca sau/si din compo(amentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar

fi lost posibil sa aiba asernenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
materiale:
p) servicii exteme - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa

presteze servicii de protectie si prevenire

legii:
in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
o
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai n.rica de 3

zile:
r) boala legata de profesiune - boala cu detenninare rnultifactoriala, la care unii factori
deternrinanti sunt de natura profesionala.

In Romania activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este reglementata de Legea

107 1 1006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor. De asemenea a fost emisa H.G. nr.
5l/1992 care reglementeaza conditiile telmice de acordare a autorizatieie de prevenire si stingere
a iuccndiilor la darea in exploatare cladirilor, precum si constatarea si sanctionarea

contraventiilor Ia nonnele de prevenire si stingere a incendirlor.

Poffivit Legii, apararea de incendii a vietii si proprietatii in Romania este o problerna d" O
interes national la care participa administratia publica centrla de specialitate, administratia publica
locala. agentii economic, institutiile publice, celelalte persoane juridice si fizice.
Activitatea de aparare irnpotriva incendiilor conslituie o componenta esentiala a functiei de
conducere in orice unitate economica sau sociala si se desfasoara in conditiile prevazute de lege.

Apararea irnpotriva incendiilor se realizeaza printr-un ansarnblu unitar de masuri, structuri,

reglenentari, masuri telmice si organizatorice, precum si de activitati specifice, destinate prevenirii,
liuritalii consecintelor si stingerii incendiilor. Coordonarea, controlul si indrumarea activitalii
privind apararea impotriva incendiilor pe intreg teritoriul Romaniei este incredintata I.S.V., organ

7
 Suport Curs intro(l llcl
9i pl'elrrcl (, (Iit I (,

de specialitate al M.A.l. Resursele urrane, materiale si financiare necesare pentru apararea

impotriva incendiilor se prevad si se asigura potrivit legii. Obligatia de a asigura masurile de

aparare impotriva incendiilor revin proprietarului ori persoanei careia i se incredinteaza potrivit
legii spre adrrinistrare sau folosire, bunuri apartinand proprietatii publice sau private.
Persoanele fizice si juridice raspund de toate situatiile care pun in pericol viata, integritatea
fizica sau bunurile unei persoane, precum si urmarile negative care decurg din existenta si

functionarea unitatii pe care o detin sau administreaza precurn si din activitatea desfasurata ori in
legatura cu aceasta.
Obligatiile persoanelor juridice: sa stabileasca prin dispozitii scrise (hotarare, regulament),

a regulile generale si masurile organizatorice referitoare la protectia salariatilor ori a publicului

irrpotriva pericolelor de incendiu, sa le aduca la cunostinta angajatilor sai si sa le actualizeze ori de
cate ori situatia o irnpune; sa evalueze riscurile de ilcendiu si sa decida masurile ce se impun pentru
diminuarea pericolului si lirnitarea la rninimurn a consecintelor posibile; sa se asigure ca atat
salariatii sai cal si ai altor unitati angajate in lucrari, prirnesc instructiunile necesare referitoare la
pericolele existente si la masurile de aparare iffrpotriva incendiilor; sa se asigure ca salariatii sunt
apti sa-si asigure protectia lor sau a altor persoane si sa actioneze corespunzator, in cazul unui
incendiu ori altui eveniment negativ; sa stabileasca si sa asigure salariatii necesari si serviciul de
ponrpieri pentru punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor si actrunilor impotriva
incendiilor, precurn si rnijloacele tehnice specifice de interventie, corelat cu marimea si natura
riscurilor; sa asigure emiterea instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice
activitatilor pe care le organizeaza sau desfasoara, precurn si a permiselor prevazute de

o reglementarile referitoare la apararea ilnpotriva incendiilor; sa asigure existenta si mentinerea libera

si practicabila a cailor de evacuare, salvare, circulatie si de acces; sa asigure elaborarea planurilor
de actiune si de interventie in caz de incendiu precum si conditiile ca acestea sa fie operabile in
orice momenl; sa asigure alamarea, concentrarea fortelor si mijloacelor proprii, precum si a

serviciilor de pornpieri, in caz de incendiu; sa creeze persoanelor imputemicite interventiei

conditiile necesare pentru inspectarea unitatii, pregatirea interventiei, coordonarea si realizarea
actiunilor si masurilor de interventie in caz de incendiu; sa asigure si sa puna la dispozitia fortelor
de interventie chemate in caz de incendiu sau explozie, acele rnijloace tehnice si echipamente de
protectie individuala care sunt specifice conditiilor si riscurilor unitatii sale; sa anunte si sa declare
 Suport Curs

incendiile la unitatile de pornpieri rrilitare si sa puna Ia dispozitia acestora datele si rnformatiile in

legatura cu evenimentele produse.
Obligatiile salariatilor: sa-si ilsuseasca si sa respecte regulile si masurile de prevenire si
stingere a incendiilor care le-au fost prezentate; sa utilizeze corect utilajele, masinile, aparatura,
echipanrentele, eneltele si substanlele periculoase; sa mentina in stare nomala de functronare
dispozitivele de protectie si sa nu efectueze schirnbari, manevre sau modoficari arbitrare ale
acestora; sa comunice irnediat sefilorsau persoanelor din serviciul de pornpieri orice situatie despre
care are motive sa o considere un pericol, precum si orice defectiune a sistemelor de protectie,
prevenire si stingerea incendiilor; sa cunoasca modul de utilizare a mijloacelor si instalatiilor de
prevenire si stingere a incendiilor existente Ia locul de munca; sa verifice zona de responsabilitate la

tenninarea programului de Iucru si sa inlature eventualele surse de incendiu depistate; sa actioneze

o
in caz de incendiu potrivit atributiilor stabilite; sa dea dovada de solicitudine la cererea oricarei
persoane imputernicita cu prevenirea si stingerea incendiilor; sa acorde ajutor oricarui salariat aflat

in siluatii de pericol, functie de imprejurare si capacitatile sale.

Obligaliile persoanelor fizice: sa respecte reglemerttarile de aparare inrpotriva incendiilor
care i-au fost aduse la cunostinta, iar prin actiunile intreprinse sa nu prirnejduiasca integritatea
fizica, r,iata oarnenilor, precurn si bunurile publice sau private; sa sesizeze autoritatile competente
cand iau cunostinta de existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii; sa anunte
pompicrii, in caz de incendiu, sa intervina pentru a acorda ajulor persoanelor aflate in situatii de
pericol si sa contribuie cu posibilitatile si mijloacele de care dispun la limitarea si stingerea
incendiilor.
Importante sunt cunoaqterea
a) Stingatoarele:
;i folosirea m ij loacelor P. S.l
o
- Stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent
- Stingatoare portabile cu spurna mecanica presurizate permanenl
- Stingatoare portabile cu dioxid de carbon
- Stingatoare transportabile cu pulbere presurizate permanent
- Stingatoare transportabile cu spulna mecanica presurizate pemranent
- Stingatoare transportabile cu dioxid de carbon
b) Racorduri, tevi de refulare si accesorii P.S.l.
c) Costume anticalonice aluminizate

9
 Operalor'
Suport Curs introd ucere,validare
$i plelucrale date

d) Sisterne antiincendiu
- detectoare optice de furn

- delectoare de lemperatura

In raport de clasa de incendiu se folosesc urmatoarele stingatoare:

- pentru clasa de incendiu A (rrateriale solide - hirtie, lemn, textile, cauciuc, paie etc.) se

folosesc stingatoare cu pulbere si spuma

- pentru clasa de incendiu B (materiale lichide - benzina, petrol, ulei, alcool, vopsea etc.) - se

folosesc stingatoare cu pulbere, dioxid de carbon si spuma

- pentru clasa de incendiu C (gaze: metan, hidrogen, propan, acetilina etc.) se folosesc

o stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon

- pentru clasa de incendiu D (metale: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu etc.) - se

folosesc numai stingatoare cu pulbere

- pentru clasa de incendiu E (instalatii electrice, intrerupatoare, motoare, transportatoare) se

folosesc stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon

Stingaloarele - sunt recipiente din tabla de otel prevazute cu robinet din alarra, cu maner de

sustinere, brat declansator si rnanometru indicator de presiune (de lucru = 14 bar; de proba : 25

bar).
- Agentul se stingere - in functie de clasa de incendiu
- Gazul propulsor azotul gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura

Verificarea stingatorului se face cel putin odata la 30 zile, iar prezenta acului indicator al
manometrului in zona verde confirma functionalitalea acestuia.

o 1.2. lleducerea
cvaclt2l re .
factorilor de risc. Rcspectarea proeerlurilor dc urgcnqi gi de

Accidentele de munca sunt accidentele care provoaca vatamarea violenta a organisniului,

precum si intoxicarea acuta profesionala, care au loc in tirnpul procesului de rnunca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea lemporara de munca cel putin
3 zile calendaristice. invaliditate ori deces.

Accidentul de munca inseamna suferinte fizice si psihice, pierderi de venituri etc., iar
pentru cei irnplicati - victime, farrilie, prieteni, dar si o pierdere de timp de munca pentru finrla

10
 0perator"
Suport Curs introclucer v:llidare
si Irrelrrcrir : date

in care are loc evenimentul si pentru societate. La nivel mondial, investigatiile facute de B.i.M.
(Biroul lnternational al Muncii) indica un cost direct al accidentelor si bolilor profesionale de

aproximativ l% din P.I.B. (produsul National Brut), in tirnp ce pierderile totale datorate acestor
evenirrente totalizeaza in tarile dezvoltate 2-4%o dinP.I.B.
Prevenirea eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printr-
o politica adecvata care sa aiba in vedere imbunatatirea continua a perfonnantei si integrarea
managelrentului de securitate si sanatate in rnunca in rnanagementul strategic al firrnei.
"Ornul este masura tuturor lucrurilor " spunea PROTAGORAS - protejarea fortei de
lnunca. indiferent de reglementarile legale, trebuie sa fie considerata drept principiu de baza in
activitatea finnei si un obiectiv la fel de irnportant ca si profitul. O asemenea politica trebuie
transfonne obligativitatea legala a realizarii securitatii si sanatatii in munca intr-o actiune
sa
o
voluntara, intr-o asemenea vointa a responsabilitatii pentru conditiile de rnunca a salariatilor.
Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara, cel putin tot atat de irnportant ca si criteriul
economic, conjugat si nu subordonat acestuia.
In sensul prevederilor Legii 31912006 este considerat accident de rnunca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu pennisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in tirnpul
si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in tirnpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca unnare a unei actiuni intreprinse din proprie
o
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca umare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
0 accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei ftzice, in calitate de angajator, ori in alt loc de
lnunca organizat de acestia, in tirnpul programului de rnunca, si nu se datoreaza culpei exclusive
a accidentatului;

11
 Suport Curs

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul nonnal de la domiciliul

lucratorului Ia locul de munca organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de rnunca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei

sarcini de munca;
i) accidentul suferit in tirlpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de
acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata
nonnala de deplasare;
j)
o accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victirna prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,

echipanrentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca

se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si inversl

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a awt loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul nonnal spre si de Ia aceste locuri;
l) accidentul suf'erit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice rorrane, delegati

pentru indeplinirea indatoririlor de sen,iciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute

in docurnentul de deplasare;
rr) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor

tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane

o juridice romane cu parteneri straini, in tirrpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care umeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a

pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de

practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,

cutrelnur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in tirnpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in condiliile unui accident de munca si in impre.jurari care

indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

t2
 0 per.l I or
Suport Curs introdrrcere.validare
,ipl.eltlcl.aIe date

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca umare a

unei agresiuni.

t,,\): ::i, : i ,,1. ... ,, r:rt,lr,;

In confonnitate cu Legea 31912006 Legea securitatii si sanatatii in rnunca, accidentele
de munca se clasifica in raport de umarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortalei
d) accidente colective cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi tirnp si din
accellsl cauza
o
a. A(.CIDENTE CARE PRODUC INCAPACITATE TEMPORARA DE MLINCA ( ITM )
Accidentul care produce incapacitate telnporara de munca detemrina intreruperea
acti|itatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice
consccutive, confinnata prin certificat rnedical ca fiind unnare a accidentului produs. Perioada
de L I-.M. se calculeaza prin insumarea numarului de zile calendaristice consecutive, acordal
imediat dupa producerea accidentului prin certificatul/certificatele rnedicale, inceput cu prima zi
si ternrinand cu ultirna zi inscrisa in acestea. In cazul in care accidentatul si-a reluat activitatea
dupa o perioada de I.T.M. si. ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confinnate prin

act mcdical, ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia in continuare de

dreplurile ce decurg dintr-un accident de munca.

b. AT'CIDENTUL CARE A PRODUS INVALIDITATEA

o
Accidentul care produce invaliditatea detennina pierderea totala sau partiala a capacitatii
de rnunca, confimata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele
rnedicale in drept. ln situatia in care, Ia momentul producerii accidentului consecinta acestuia
este o infinnitate evidenta ( de exemplu un brat smuls din urnar ) evenirretul va fi declarat ca
acciclcnt cu unuari de invaliditate nurnai dupa emiterea deciziei de invaliditate de catre organele
medicale.

13
 Operal()t'
Suport Curs in trod tlcer€,validar€
ti J)r'rlu(rarr date

c, ACCIDENTUL MORTAL
Accidentul de munca mortal presupune decesul accidenlatului imediat sau dupa un
interval de tir.np, daca acesta este confirmat in baza unui act medico-legal, ca fiild unnare a

accidentului suferit.

d. ACCIDENTUL COLECTIV
Daca au fost accidentate cel putin 3 persoane in acelasi tin.rp si din aceleasi cauze, in
cadrul aceluiasi evenirnent.

i:tt!,,,!t:t,t I ri,i,|,; tlti, t1;tt it lttr,tt i/r'rirl:r,r:l

o Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de

lnunca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Angajatorul are
obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum unlleaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca;
b) asiguratorului, potrivit Legii w. 34612002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu rnodificarile si completarile ulterioare, evenimentele unnate de incapacitale
temporara de munca, invaliditate sau deces, la confimarea acestora;
c) organelor de urrnarire penala, dupa caz.
Cercetarea evenimenlelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:

a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate ternporara de munca;

b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confinnata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul

o evenirnentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor

persoane fizice, precurn si in situatiile cu persoane date disparute;
la angajatorii

c) de catre lnspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente

deosebite, precum avariile sau exploziile.

Asigurarea pentru accidentele de nrunca si boli profesionale se face in baza legii 34615
iunie 2002 modificata prin O.G. 107124.10.2003 si lace parte din sisternul de asigurari sociale,
garantate de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala impotriva

t4
 Suport Curs

urmatoarelor categorii de riscuri: pierderea, diminuarea capacitatii de rnunca si decesul ca

unlare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidentele de munca se fundamenteaza pe umratoarele principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de rnunca angajata cu contract
individual cle rnunca;

b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;

c) londul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din

contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care
incheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor
munca si al bolilor profesionale;
de
o
e) solidar itatea sociala, prin care participantii la sisternul de asigurare pentru accidente de

munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru
prevenirea. dimiluarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege;

g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;

h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatirle ce revin sistemului de asigurare pentru

accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, raspunderea civila a

persoanei lizice sau juridice pentru prestatiile prevazute in lege si pentru care s-a platit
contributia cle asigurare este preluata de asigurator.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent
o
de durata acestuia, inclusiv functionarii publici;

b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii e)iecutive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si mernbrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt
asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute Ia lit. a);
c) son.rerii. pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;

15
 Opera lor
Suport Curs introd lrcere,validare
ti plelrrcrare d te

d) persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de

servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendarislic echivalent cu cel putin 3 salarii medii
brute pe economia nationala;

e) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

It,aat ! !, tt ! , t i , i t ) i ! i ] i ,'1 li,rl|;1.rrrl i, /]r r;1,;1ii .:i ,,'r | ! t! :lti t!t tit,lt).,t
I t 1 |

Potrivit Legii 31912006 ( a securitatii si sanatatii in munca ), angajatorul trebuie sa

asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in

domeniul securilalii si sanatatii in munca, in special sub fomra de infonnatii si instructiuni de
lucru specifice locului de munca si postului sau:

e a) la angajare
b) la schirnbarea locului de munca sau la transfer
c) la introducerea unui nou echipament de munca
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instrukea trebuie sa fie:
adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri

periodic si ori de cate ori esle necesar.

Angajatorul se va asigura ca lucratorii care desfasoara activitati in intreprinderea
(unitatea) proprie au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si
sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si securitatii in

a munca au dreptul la instruire corespunzaloare, instruire care trebuie sa se faca in timpul

programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii (unitatii).
Fiecare lucrator trebuie sa-si desfasoare activitatea in confonnitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidente sau irnbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane, care pot fi afectate de actiunile sau ornisiunile sale in tirrpul procesului de munca. In

acest sens, lucratorii au urrnatoarele obligatii:

sa utilizeze corect rnasurile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de

lransport si alte rnijloace de productie:

16
 0perator"
Suport Curs introducere,validarr
;i prelurrare date

sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa-l inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la rnodificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a

dispozitivelor de securitate proprie. in special ale rnasinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor

tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
sa cornunice irnediat angajatorului sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care

are rnotir.'e intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,

precum si orice deficienta a sisternului de protectie;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca sau angajatorului accidentele suferite de

propria persoana;
sa coopereze cu angajatorul sau lucratorii desemnati, atat tirnp cat este necesar, pentru a face
e
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de rnunca si inspectorii
sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
sa coopereze, atat cat este necesar, cu angajatorul sau lucratorii desemnati, pentru a pennite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri
pentru securitate si sanatate, in dorneniul sau de activitate;
sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in dorneniul securitatii si sanatatii in rnunca
si masurile de aplicare a acestora;
sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

1;,,rr,fi.r;,,',liiiliil iilr:jijrli
Cunoasterea notiunilor elementare de acordare a prirnului ajutor rnedical constituie atat o

obligatie morala cat si o necesitate.

Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii evidentiaza faptul ca 25-30% din totalul
o
deceselor survenite ca urmare accidentelor rutiere, la locul de munca, pe rnalul unei ape, in
aglomeratie, etc., se daloreaza nu atat gravitatii leziunilor, cat lipsei unui prirn ajutor corect
acordat sau transportului necorespunzator care agraveaza adeseori starea ranitului.
Eficienta prirnului ajutor acordat se apreciaza nu dupa graba cu care este evacuata
victima de la locul accidentului, ci dupa urgenta si competenta cu care s-a intervenit pentru
realizarea unor conditii care sa contribuie la salvarea sanatatii si vietii, aplicarea masurilor de
reanimare, protejarea leziunilor si solicitarea echipei de salvare.

1_7
 0pera lor
Suport Curs in troducere,validare
ti pl.elllarare date

Numai cazurile usoare pot fi evacuate de la locul accidentului cu mijloace de ocazie, cele
severe fiind evacuate obligatoriu cu aulosanitara, singura capabila sa asieure o asistenta

terapeutica si preventiva calificata.

lllloritntul de bozo al o(ot-dirii printrlui uiulot

l. Oricat de impresionant s-ar infatisa tabloul unui accident, personalul de paza nu are voie
sa-si piarda cumpatul;

2. Evaluarea rapid a situatiei ( natura accidentului si numarul victimelor ) si luarea rlasurilor

de oprire a extinderii agresiunii primare ( explozie, incendiu, inec etc. );

o 3. Trierea rapida a victirrelor, in lunctie de gravitatea leziunilor si a perturbarilor functionale

pe care le prezinta. De cele mai multe ori victirrele unui accident prezinta afectiuni mixte:
lezionale ( plagi, fracturi, hernoragii etc ) si tulburari functinale ( coma, soc etc):
4. La nevoie, victimele se scot cu grija din locul accidentului;
5. Se acorda primele masuri de ajutor, in ordinea: prevenirea asfixiei, combaterea sincopiei
cardio-respiratorii, oprirea hernoragiei si irnobilizarea provizorie a fracturilor. Nici un accident,
cu exceptia celor cu hemoragi inteme, nu se evacueaza de la locul accidentului inainte de a i se

echilibra functiile vitale (respiratia si circulatia sangvina).

Capitolul 2r Aplicarea normelor de protecgie a mediului

practici a nornlelor de prL]tectie
2.1 '['ra n s;:rr nerea irr a rnerliului. Acfionarea
pentlu dinlinualea risculilor de nlcdiu
O
- acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra rrediului;
- arie protejata - o zona delirnitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat,
deselnnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de
conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente

ale naturii si altele;

- atmosfera - masa de aer care ilconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;
- autorizatie de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilrte conditiile si parametrii de

functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu;

18
 (}prt'atcrr
Suport Curs introel ucere,validart
;i preltrcrare date

- autorizatie pentru activitatea nucleara - act tehnico-juridic prin care autoritatea competenta
de reglernentare autorizeaza pe titularul activitatii sa amplaseze, sa proiecteze, sa achizitioneze,
sa fabrice, sa produca, sa construiasca, sa transporte. sa irnporte, sa exporte, sa prirneasca, sa

localizeze, sa puna in functiune, sa posede, sa foloseasca, sa opereze, sa transfere, sa dezafecteze

si sa dispuna de orice sursa de radiatii ionizante, instalatii nucleare sau amenajari pentru
gospodarirea deseurilor radioactive;

- bilant de mediu - procedura de a obtine infonnatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor

negative cumulate, anterioare si anticipate, care face parte din actiunea de evaluare a impactului
asupra mediului;

- biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si

terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea
t
din interiorul speciilor, dintre specii si intre diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si

intre ecosisterne;
- biotehnologie - aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme vii,
conlponentele sau derivatele acestora, pentru realizarea sau modificarea de produse sau procedee
cu folosinta specifica;
- deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizicochirnice si structurale ale
cornponentelor naturale ale rnediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a

ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cavzate,

in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si
valorificarea lor deficitara, ca si prin arnenajarea necorespunzatoare a teritoriuluil
- deseuri - substante rezultate in unna unor procese biologice sau telmologice, care nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
O
- deseuri periculoase - deseuri toxice, inflarnabile, explozive, infectioase, corosive, radioactive
sau altele, care, introduse sau mentinute in mediu, pot dauna acestuia, plantelor, animalelor sau

ornului;
- dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor;
- echilibru ecologic - ansarnblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui
sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica arrnonioasa a

acestuia;

1,9
 Suport Curs

- ecosistem - complex drrarnic de comunitati de plante, anin.rale si rnicoorganisme si mediul lor

lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
- ecoturism - practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a rrediului;
- efluent - orice forma de deversare in r.nediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin
scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizrre;

- emisii - poluanti evacuati in rnediu, inclusiv zgornote, vibratii, radiatii electrornagnetice si

ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa;
- evaluarea impactului asupra mediului - cuantificarea efectelor activitatii umane si a

proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de

a orice fel:
- habitat - locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural;
- mediu - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate
straturile atmosferice, toate lrateriile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele
naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si
spirituale;
- monitorizarea mediului - sistem de supraveghere, progrloza, avenizare si interventie, care are
in vedere evaluarea sistematica a dinarnicii caracteristicilor calitative ale factorilor de rrediu, in
scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a acestora, evolutiei si irnplicatiilor
sociale ale schimbarilor produse, unrate de masuri care se irnpun;

- monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, fomatiuni
si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;

o - poluant - orice substanta solida, lichida, sub fonna gazoasa sau de vapori ori forma de energie
(radiatie electrornagnetica, ionizanta. termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu,
modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor
materialei
- prejudiciu - efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau
mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre;
- program pentru conformare - plan de masuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in
intervale precizate prin prevederile autorizatiei de mediu, de catre autoritatea cornpetenta. in
scopul respectarii reglementarilor privind protectia rnediului;

20
 Suport curs{ lIlIr0 ucer \:alidar€
si nrr ltctri o,lr,,"
,-,,

- resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale rnediului ce pot fi folosite in activitatea
uu-lana: resurse neregenerabile - minerale si cornbustibili fosili -, regenerabile - apa, aer, sol,
flora, fauna salbatica - si pennanente - energie solara, eoliana, geotennala si a valurilor;
- risc ecologic potential - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care
pot fi prevenite pe baza unur studiu de evaluare;
- substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii sau

conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru orn, rnediu sau pentru bunurile
materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene,
radioactir,e:
- sursa de radiatii ionizante - entitate ftzica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al unei
activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de
o
substante radioactive;

- titularul proiectului sau al activitatii - persoana fizica sau juridica, care propune, detine
si/sau gospodareste o activitate econornica sau sociala;

- utilizare durabila - folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu conduca

la declinul pe tennen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si

aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;

- zona umeda - zona cu exces de urniditate care include rnlastini, regiuni inundabile, lirnane,
estuare si lagune.

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, in atmosfera:
surse artificiale si surse naturale.

Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si furn cuprind, in general, toate activitatile
o
omenesti bazale pe arderea cornbustibililor lichizi, solizi sau gazosi.
Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:
- surse bazate pe arderea cornbustibililor in scop industrial;
- surse bazate pe arderea cornbustibililor in scop dornestic.
O irnportanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de

constructie, care are labaza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, rnagnezit, ghips
etc.).

21_
 Suport Curs

Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul

irnpactului exercitat asupra rnediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care
intra in fabricarea cirnentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu lnagme sau cu argile. Sunt
cuDoscute gi aplicate doua procedee de fabricare:

- procedeul uscat, in care maleriile prime sunt deshidratate, iaramitate in firori speciale si
trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;

- procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in

mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta Ia randul ei in cuptoare rotative, unde
procesul este acelasi ca la procedeul uscat.

o Telnperaturile din cuptoare detemina mai intai faramitarea materialului, cu formare de

clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-
zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitali mari de praf, in toate verigile lantului
tehnologic: uscatoare, rnori de materii prime, cuptoare, procese intenrediare. Din uscatoare se

elimina in atmosfera aproxinaliv l07o din cantitatea introdusa, in mori, l-3% din cantitatea
prelucrata. in cuploarele rotative. 100/0. iar in procesele internrediare, intre 2 gi 404. In total se
pierde intre ?0 si 25%o din materia prinra prelucrata la procedeul uscat gi 1045% la procedeul
urred. Praful rezultat din industria cimentului este irnprastiat pana Ia distanta de peste 3 krr fata
de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 qi 2 000 t/krnr/an. Furnul
constituie partea invizibila a substantelor ce se elirnina prin cosurile intreprinderilor industriale si
este constituil din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane

etc.) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii.

o Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o
ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a
funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine
fier, aluminiu sau lnangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075p1). Cenusa
este rezultata in exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit

(carbune superior, deci cu ardere mai completa) si 40-50% Ia carbunii inferiori (lignit, turba,
etc.). Cenusa se compune din: cornpusi minerali putemic inglobati in masa carbunelui. In aceasta

categorie sunt cuprinsii de Si, AI, Fe, Ca, Mg si/sau S; impuritati (cenusa mecanica) provenite
din roca in care se afla inglobat zacamantul.Cenusa ralnane in cea mai mare parte in focar si este
indepartata prin procedee mecanice sau liidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre

22
 Suport Curs

putemicul curent de aer format in camera de ardere. In marile centrale tennoelectrice, la trecerea
prin cos, cenusa esle captata aproape in totalitate.
O alta sursa importanta generatoare, in special, de lum si cenusa, este arderea
combustibililor solizi, lichizi gi gazosi in scop dornestic. Astazi, in multe tari in curs de
dezvohare. lenliul de foc este la fel de vital ca alirnentele, iar ca pret, in unele locuri,
inregislreaza un ritm de crestere mult mai mare decat la alirnente. Cauza cresterii zi de zi a

pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de
produse lbrestiere au devenit imponatoare. in rnasura in care nu s-au preocupat de regenerarea

fondului tblestier. In SUA gi India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc: in
SUA aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in tinp ce in lndia, aceeasi
cantitale asigura circa 25o/o din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc
o
constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru tarile
in curs de dczvoltare consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au
ca obiectir'. in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, il compensatie,
cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in SUA, acolo unde pretul altor surse

de energie J crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnelor de
'1973,
foc. Se apreciaza, de exemplu, ca in SUA dupa folosirea energiei obtinute din lemn, in
seclorul casnic. a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe. intre 1972 Si 1979. au sporit de
noua ori. iar in l98l s-au vandul pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea
locuintelor cu lemne. Fumul ernis din sobele cu lenme are o culoare albastra-fumurie si contine o
cantitate inselnnata de materii organice. care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot in
scop dornestic se ard astazi, in lurne, cantitati enonne de carbuni, petrol si gaze naturale.
o
- Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice care persista in niediul
inconjuralot, se bioacumuleaza in organisrnele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adeverse
asupra sanatatii urnane si mediului. Aceste substante intra in r.nediul inconjurator ca rezultat al
unei activitati antropice.
- Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare serninificative
asupra saniltatii urnane si mediului inconjurator. Un aspect unic al POP este ca aceste patrund in

lantul alirnentar uman, av6nd posibilitatea de a trece de la mama la copil prin placenta si laptele
matem.

23
 0peralor-
Suport Curs in trocl ucere,validarr
si urclrrcril'e date

- Cele mai irnportante categorii de POP sunt:

Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen

Substantele chirnice industriale: hexaclorbenzen, bifenilipoliclorurati

Produsele secundare: dioxinele si furanii.

Materia se compune din elernente, iar elementele se compun din atorni. Atornii contin un
nucleu si un numar oarecare de electroni care au sarcina electrica negativa. Nucleul contine
protoni, cu sarcina electrica pozitiva. si neutroni, fara sarcina electrica. Numarul protonilor este
egal cu numarul electronilor si este nurnit nurnar atomic (de exernplu oxigenul are nurnarul

o atomic 8). Masa atomului este practic concentrata in nucleu, numarul de protoni plus neutroni
din acesta se numeste nurnar de masa. ln aceste conditii, speciile de atomi sunt diferentiate dupa
nurnarul atomic si numarul de rnasa, sau mai simplu, dupa nurnele elementului si numarul de
masa. Astfel caraclerizati, atornii se nurnesc nuclizi. De exemplu, Carbonul-12 este un nuclid cu
6 protoni si 6 neutroni, Plurnbul-208 este un nuclid cu 82 protoni si 126 neutroni.

Nuclizii unui element care au numere diferite de neutroni se nulnesc izotopi (deci
izotopul nu este un sinonim al nuclidului). Hidrogenul, de exemplu, are 3 izotopi: hidrogen-1,
hidrogen-2 numit si deuteriu si hidrogen-3, numit si tritiu. Nuclizii pot fi stabili sau instabili. Din

cei circa 1700 nuclizi cunoscuti, aproxirnativ 280 sunt stabili, restul se transfonna in mod
spontan in nuclizii altui element iar in tirnpul transformarii ernit radiatie. Aceasta proprietate se
numeste radioactivitate, transfonnarea se numeste dezinteglare, iar nuclidul spunem ca este un
radionuclid. De exemplu, Carbonul-14 este un radionuclid care se dezintegreaza in Azot-14, care

a este stabil, iar Bariul-140 se dezintegreaza in radionuclidul Lantan-140 iar acesta, la randul sau,
in nuclidul stabil Ceriu-140.
Radiatiile emise de radionuclizi sunt: particule a, particule b si fotoni g. Un alt tip de
radiatie este si radiatia X, care se produce in unna bornbardari cu electroni a unei tinte rnetalice
aflate in vid. Radiatule X au proprietati sirnilare cu radiatiile Y.
Tot in categoria radiatiilor rnai pot fi inscrise radiatiile cu neutroni. Neutronii sunt
eliberati de nuclizi, de obicei, in urma bornbardarii cu particule a sau b.

24
 Suport Curs

!lt,ili, ij,, tii .ftriijJ.r,:iiaJ,1.ai

Sursele de radioactivitate se pot grupa in doua categorii:

a. surse artificiale;

b. surse naturale. 323 64gnr86rcq2h

a) Principalele surse artificiale de poluare radioactiva sunt unnatoarele:
a.10. accidentele si deseurile de la reactoarele nucleare;

a.20. tratarnentele medicale ce utilizea za radiatii sau radionuclizi

a.30. diferite activitati profesionale.

a.10. Reactorii nucleari au fost folositi pentru producerea energiei inca din anii '50.

Exista, practic, doua tipuri de reactori : reactori tennici si reactori rapizi. In reactorii tennici
frecvent utilizati - se foloseste uraniu, care este alcatuit din nucleele a doi izotopi: uraniu-235 e
(0,loh) Si uniniu-238 (99,3o/o). Cand Un neutron tennic patrunde intr-un nucleu de uraniu-235 se

produce fisiunea acestuia din urma cu o mare eliberare de energie, de alti neutroni si de radiatii 7.
Neutronii rezultati din fisiune sunt rapizi Si nu sunt tot atat de capabili de a produce noi fisiuni.
Din acest motiv, neutronii ernisi in unna fisiunii uraniului-23S sunt incetiniti, facandu-i sa

semnat Ia Moscova tratatul de interzicere a experientelor cu anna nucleara, cu exceptia celor

subterane, marile puteri an efectuat circa 510 teste nucleare in atmosfera: circa 300 S.U.A., 180

fosta URSS,25 Marea Britanie si 4 Franta. Pana in anii 1985, Franta si China, singurele
neselrnatare ale tratatului, au rnai explodat in atmosfera 40 si respectiv 2J bornbe nucleare.
Energia eliberata in testele efectuate pana in 1963 a fost de cateva ori rnai mare decat a

tuturor explozivilor folositi in al doilea razboi mondial, sau a 20-a parte din puterea exploziva
in si sovietice in 1981 (exprirnata in
nucleara acumulata arsenalele arnericane
exploziv conventional aceasta putere a fost de 600 rnegatone). ln acelasi timp, aproximativ
cornbustibil
l0 t a
plutoniu ,,neexplodat" s-a vaporizat si dispersat in atmosfera.
Exploziile nucleare sovietice, desi mai putine, au arut o putere dubla fata de cele
arnericane (450 rnegatone fata de 150), cea mai teribila bornba sovietica fund de aproxirnativ 4
000 de ori mai puternica decat ,,Little boy", folosita irnpotriva Japoniei.
Dupa 1963, testele cu arrne nucleare an continuat in subteran. Din 1963 pana in 1980, Statele
Unite au rnai efectuat carn 400 teste subterane cu bombe atomice, iar fosta Uniune Sovietica 300,
dar cu o putere exploziva mult mai mare.

25
 ()pera lor-
Suport Curs introd lrcere,val idire
ti pl.chlcrare d;lte

La nivelul anului 1963 se apreciaza ca radionuclizii, proveniti de la testele cu ame

nucleare, au produs o iradiere suplimentara anuala de 430 ,,nSv pe ildivid, in aproape intreaga

emisfera nordica (raajoritatea exploziilor au lost efectuate in aceasta ernisfera). Dupa acest an,
valoarea iradierii suplirlentare a scazut substantial, pana la molnentul Cernobal.
a.20. In clinici si spitale radiatiile sunt folosite:
- la radiografii;
- in scop terapeutic;
- in scopuri de investigatie.
La radiografii se folosesc, in special, radiatiile X (Rontgen). o radiografie a toracelui va
transfera plarnanului un echivalent al dozei de 20 mSv. In scop terapeutic se utilizeaza iradierea
O pentru distrugerea tesuturilor tumorale maligne. Frecvent folosite sunt radiatule X de mare
energie sau radiatule gama date de sursele Cobalt-60. In scop terapeutic sunt necesare valori ale
dozei absorbite foarte mari, ajungand pana la cativa zeci de gray. Se mai folosesc fascicule de
neutroni si radiatiile ionizante.
a,30. Radiatia artificiala este folosita in multe ramuri ale activitatii omenesti. De exernplu,

in industrie este folosita pentru controlul proceselor si a calitatii produselor, iar in scop de studiu,
este lolosita in institute de cercetare si invatamant superior. Tot aici trebuie inclusa si activitatea

rnedicilor sau a personalului sanitar care lucreaza cu radiatii. La acestea trebuie adaugate dozele
pe care le primeste ornul Si de la ceasurile luminate cu substante radioactive sau de la televizoare

(televizoarele rr-lodeme sunt bine ecranate).

b) Problerna radiatiilor nu este numai o consecinta a progresului tehnic-stiintific al

o omului modem. Radiatia a existat intotdeauna in natura. Dupa opinia unor oatneni de stiinta,
radiatia cosmica a avut o mare importanta in evolutia vietii pe Pamant. Astfel, aparitia reptilelor
gigantice precum ji evolutia ulterioara a speciilor anitiale Si vegetale este pusa, de multi
cercetalori, sub semnul influentei exercitate de radiatia cosmica prirnita de pamant, din univers.
Practic, exista doua componenle ale iradierii naturale: o componenta cosmica si una telurica.
Originea radiatiei cosmice este inca neclara. Unii specialisti sunt de parere ca ar veni din
galaxia noastra, alsi ca ar veni din afara ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele de eruptii
solare.

26
 Suport Curs

Radiatia cosmica patrunde in cantitate lnai mare pe la poli decat pe la ecuator. De

asemene. oaruenii si animalele care traiesc in rnunti, la mari altitudini, sunt mai expusi la acest

tip de radiatie decat cei aflati Ia nivelul mani.

Radiatia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoarta pamantului sunt

radioactive. Se crede ca rniscarile scoartei sunt cauzate 5i de radioactivitatea naturala. Cele rnai
raspandite elemente radioactive din sol si roci sunt: uraniul, toriul si potasiul-40.

Actiunea fiziologica a radiatiilor

In general, efectele vatamatoare ale radiatiilor se impart in:
10. electe somalice, care pot la randul lor fi: imediate, cronice Si intarziate;
20. efecle scnetice.

Illectele somatice dau asa-numita boala de iradiere care se manifesta prin unnatoarele
o
sindroarne imediate:
- sindror.nul gastro-intestinal, manifestat prin greata, vomitari, diaree.
lntre eltctele somatice cronice se inscriu: depresiuni hematopoetice, sterilitate, tulburarea
vederii (cataracte), alopecia (caderea parului). Ca efecte intarziate se releva: scurtarea vietii si
aparitia ncoplasmelor in diferite fonne (frecvent cancer epiteliar si puhnonar).
Gralitatea bolii de iradiere depinde de echivalenlul dozei.
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii
vietii sr de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari clilnatice sunt
considerabile, Guvemul Rouraniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si

degradarii mediului de cresterea economica prin prorrovarea eco-eficientei si prin interpretarea

standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si
oportunitati de afaceri.
o
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de baza
pentru construirea unui sistem solid de managernent de mediu si contributia la dezvoltarea
durabila, activitatea Guvemului Romaniei il acest domeniu se va concentra pe unnatoarele
prioritati: integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si

regionale; cvaluarea starii actuale a factorilor de rnediu si fundamentarea unei strategii de

dezvoltare pe tenren lung in dorleniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile;
lntarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului; Ameliorarea calitatii factorilor de mediu
in zonele urbane si rurale; Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale,

27
 Suport Curs

reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si

economica a Deltei Dunarii; Intarirea parteneriatului transfrontalier si intemational cu institutiile

similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de irrplementare a intelegerilor

intemationale; Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale,
accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic; Iltarirea parteneriatului cu

organizatiile neguvemarnentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in

domeniu. Pentru protejarea si exploatarea echilibrata a resurselor mediului, Guvernul Romaniei
va actiona pe unnatoarele directii:

o 1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si

regionale, prin:
statuarea Ministerului si a Agentiei Nationale de Mediu intr-o pozitie de decizie care sa

intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultura,

turism, politici regionale, adrninistratie locala, sanatate);
introducerea efectiva a evaluarii de mediu ca rnecanism de integrare pentru politicile nou
fonnulate si fomularea unor indicatori de masurare efectiva a progreselor inregistrate in cazul
strategiilor si politic ilor existente:
intensificarea actiunilor de integrare a politicii de mediu in cinci sectoare prioritare cu impact
senrnificativ asupra rnediului, respectiv: industrie, energie, transporl, agricultura si turism, prin:
' aplicarea standardelor comunitare privind procesele de productie si produsele;
. intarirea dialogului cu agentii economici din industrie si incurajarea prornovarii de catre acestia
a schernelor voluntare de lnanagement de rnediu si a altor forme de auto-reglementare;
C . imbunatatirea rnanagementului resurselor, in vederea reducerii utilizarii acestora si cresterii
competitivitatii produselor pe piata;
' imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii energiilor regenerabile;
' imbunatatirea planificarii, rnanagernentului si utilizarii infrastructurilor si facilitatilor de

transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructura si rlediu in politicile de

investitii, pe de o parte si in costurile pentru utilizatori, pe de alta parte;

' dezvoltarea transportului public si imbunatatirea cornpetitivitatii acestuial
' innoirea parcului auto si incurajarea utilizarii combustibililor mai putin poluanti;
. utilizarea durabila a resurselor naturale si promovarea unei agriculturi si dezvoltari rurale
 Suport Curs itr trotl ucere,v;rlidar
gi irrelrtrrirr"e d;rtt:

durabile;

- asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de Mediu, pentru realizarea
investitiilor de rnediu necesare indeplinirii angajarnentelor asumate de Romania in procesul de
negociere a Capitolului22 al acquis-ului cornunitar, in special pentru implementarea directivelor
UE costisitoare, legate de controlul poluarii industriale, calitatea apei, managementul deseurilor,
calitatea aerului;

- prolnovarea progresiva a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de rnediu.

2. Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de

pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
dezvoltare
neregenerabile, prin:
o
- elaborarea in cadrul unui Prograur National a parametrilor de evaluare a starii factorilor
ecologici la nivelul existent in prezent (pe baza studiilor generale de incarcare a factorilor de
mediu: aer. apa, sol, vegetatie, fauna);

- elaborarea si aplicarea unei strategii sustenabile in dorneniul calitatii rnediului.

3. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului, prin:

- asigurarea resurselor financiare si umane la nivelul autoritatilor centrale, regionale si locale de

rnediu, confonn obligatiilor asulnate in cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22 - Mediu;

- reunificarea Garzii de Mediu cu Agentiile de Mediu, pastrandu-se caracterul deconcentrat al

acesteia;

- asigurarea necesitatilor de instruire a personalului autoritatilor centrale, regionale si locale de

mediu in vederea asigurarii irnplementarii si controlului eficient al conformarii cu legislatia de
o
rnediu:

- utilizarea transparenta a fondurilor de preaderare acordate de UE prin prograrnele PHARE,

ISPA qi SAPARD, concomitent cu accelerarea ritrnului de absorbtie a acestor fonduri;

- asigurarea resurselor financiare si umane pentru dezvoltarea autoritatii de management a

fondurilor structurale si de coeziune la nivel central si a structurilor interrnediare la nivel
regional, pentru programul operational de rnediu;

- asigurarea capacitatii de atragere si utilizare a fondurilor structurale si de coeziune dupa 2007,

prin dezvoltarea pana la acea data a unui portofoliu de proiecte in pregatire.

29
 0prrator
Suport Curs i dare
in troclucere,val
9i prelucrare date

4. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale, privind:

' hnbunatatirea calitatii aerului prin:
- punerea in aplicare a Strategiei si a Planului de actiune pentru protectia atmosferei si sisternelor

de monitorizare in sectorul calitatii aerului;

- realizarea evaluarilor prelirninare privind calitatea aerului la nivel regional si pe baza acestora a

programelor/planurilor de irnbunatatire a calitatii aerului;

- finalizarea transpunerii legislative in domeniu instalatiilor mari de ardere si promovarea
legislatiei privind stabilirea plafoanelor nationale de emisie pentru anumiti poluanti;

o - irnplementarea masurilor prevazute in Prograrnul National de Reducere a Ernisiilor provenite

de la instalatiile rnari de ardere;

- dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului si a Sisternului National de

Inventariere a Ernisiilor de Poluanti in Aer;
- asigurarea calitatii corespunzatoare a benzinei si motorinei si operationalizarea sisternului de
monitorizare calitativa si cantitativa pentru benzina si motorina;
hnbunatatirea si irnplernentarea programului national de management al deseurilor, prin:
- dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in localitatile urbane si
rurale, inclusiv irnplernentarea sistemelor de colecta selectiva si valorificare a deseurilorsi
arnbalajelor la nivelul persoanelor fizice si a agentilor economici;
- constituirea parteneriatelor de tip public-privat in ceea ce priveste reducerea, refolosirea si
reciclarea deseurilor, tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase (incinerare, depozitare);

o - elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv evaluarea situatiei actuale,

elaborarea prognozelor pasive si a obiectivelor generale si specifice pentru fiecare regiune,
stratificarea hartilor prin care sa se identifice viitoarele locatii posibile ale facilitatilor de
gestionare a deseurilor;
- infiintarea Laboratorului National de Referinta pentru deseuri si a laboratoarelor regionale
pentru analiza deseuri lor;
- finalizarea transpunerii reglementarilor comunitare privind depozitarea si incinerarea
deseurilor;

30
 Suport Curs

- completarea cadrului legislativ privind deseurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor
uzate si a echipamentelor electrice si electronice, precurn si a substantelor periculoase din
acestea:

' Managernentul resurselor de apa, in confomilate cu regimul irrpus de Acordurile, Protocoalele

si Conlentiile la care Romania este parte si a rezultatelor negocierilor cu CE. Aceasta se va

realiza prin:
- elaborarea Prograrnului de reactualizare a standardelor si reglementarilor lelmice privind
constructia si exploatarea sisternelor de colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate
orasenesti:

- elaborarea planurilor de lnanagement a bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora,

impactul activitatii umane asupra starii apelor, analiza economica a ulilizarii apelor, calitatea
C
apei potabile si a apei de imbaiere;
- amendarea legislatiei privind condiliile de descarcare in nrediul acvatic a apelor uzatet

- stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;

- identiflcarea, catalogarea si monitorizarea apelor salmonicole;
- asigurarca alimentarii cu apa a Iocalitatilor urbane si rurale la standarde europene, prin
realizarea lucririlor de dislributie a apei si/sau rnodemizare a celor existenle si a statiilor de
tratare aferente;
- contractarea, implementarea si finalizarea proiectelor de alimentare cu apa, reabilitare a

sistemelor de canalizare si punere in functiune a statiilor de epurare fmantate din londuri ISPA
(Bacau. Br-asov, Bucuresti, Buzau, Piatra Neamt, Pitesti, Sibiu, Satu-Mare);

- pregatirca unui portofoliu de proiecte, asigurand documentatiile si studiile necesare, pentru

modemizarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare, sistemelor de

o
canalizare si a statiilor de epurare pentru localilatile urbane eligibile a t-l finantate din fondurile

ISPA si SAMTID si a celor rurale din SAPARD, in vederea asigurarii capacitatii de absorbtie a

lbndurilor respective;
' Conlrolul poluarii industriale prin:
- inflintarea centrului de coordonare, infonnare si reactualizare a documentelor BAT (cele rnai
bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
- realizarca si/sau reactualizarea inventarelor nationale, regionale si locale ale instalatiilor care

intra sub ir.rcidenla, prevenirea si controlul integrat al poluarii;

31
 Suport Curs

- realizarea Registrului de Poluanti Emisi (EPER) la nivel national, regional si local, in

confomitate cu cerintele UE;
- elaborarea si aprobarea programelor de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi
de azot si pulberi in vederea atingerii valorilor lirrita de errisie stabilite de standardele UE;
- ltnalizarea transpunerii si accelerarea implernentarii legislatiei privind limitarea emisiilor de
cornpusi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si
instalatii;
- controlul accidentelor majore care implica substante periculoase;

- accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice si incurajarea sectorului privat

privind introducerea sisternelor de management de r.nediu si a auto-monitorizarii ernisiilor.
a Managementul substantelor chimice si monitorizarea organismelor modificate genetic si
interzicerea folosirii pe teritoriul Roffraniei a celor periculoase pentru sanatatea populatiei, prin:
- transpunerea si implementarea legislatiei privind evaluarea si controlul riscului chimicalelor
periculoase pentru sanatatea utnana si mediu;

- dezvoltarea cadrului national de biosecuritate pentru implernentarea Protocolului de la

Cartagena (Legea nr. 5912003):

- reactualizarea inventarului subslantelor active utilizate in produsele biocide existente plasate pe

piata in Romania;
- irnplementarea Planului National de Management al Halonilor;
- dezvoltarea laboratoarelor autoritatilor locale/regionale de trediu pentru determinarea

continutului de asbest din efluenti lichizi si gazosi in zonele in care exista agenti econornici care

a ttilizeaza asbestul in procesul de productie;

- asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontiera a modificate genetic, urmarirea
si etichetarea acestora si a produselor alimentare si furajelor produse din organisme rnodificate
genetict

- constituirea unui Catalog national a[ organisrnelor modificate genetic acceptate pe teritoriul

Romaniei, accesibil populatiei;

- crearea si dezvoltarea laboratoarelor specializate in detectarea organismelor modificate genetic;
- participarea la Mecanisrnul Privind Schimbul de Inlbrmatii in Domeniul Biosecuritatii
(Biosafety Clearing House);
' Schimbarile Climatice prin:

32
 Suport Curs

- elaborarea Strategiei Nationale si a Planului National de Actiune in dorneniul schimbarilor

clirlatice:
- asigurarea capacitatii institutionale prin infiintarea la nivelul autoritatii centrale de mediu a

Unitatii de Schirnbari Climatice pentru dezvoltarea reglementarilor specifice necesare

inplelnenlarii strategiei si planului de actiune in domeniu, confonn obligatiilor asumate in
procesul de negociere cu CE;

- evaluarea irlpactului transpunerii in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind

comercializarea penniselor de erlisii de gaze cu efect de sera asupra sectorului industrial, in
princrpal a celui energetic, dupa 2007, in vederea asigurarii statului de participant real pe Piata
Europeana de Carbon a Rornaniei:

- infiintarea Sistemului National pentru estimarea ernisiilor antropice la surse si a retinerilor prin t
absorbtie a gazelor cu efect de sera;
- elaborarea Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera;

- estinrarea ernisiilor viitoare de gaze cu efect de sera;

- dezvoltarca proiectelor de tip "irnplernentare in cornun" care sa vizeze reducerea ernisiilor de
gaze cu ef'cct de sera, prin imbunatatirea eficientei energetice in producerea de energie si caldura

si translbrrlarea unor industrii utilizaloare de cornbustibili fosili, in utilizatoare de biomasa,

utilizarea altor surse de energie regenerabila;
- realizarea Programului National de prevenire si a eroziunii solului, instituirea
combatere
sistemului de prolectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor si monitorizarea zonelor
afectate de seceta si desertificare, in conditiile schimbarilor climatice - adoptarea unei noi legi.

5. trxtinderea retelei nationale de arii prot€jate si rezervatii naturale, reabilitarea

o
infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a

Deltei Dunarii, prin:

tnodilicarea Anexei la Legea nr. 46212001 privind regimul ariilor protejate, conservarea
habitatelor naturale a florei si f'aunei salbatice;

asigurarea unui managelrent perfonnant la nivelul cerintelor UE si al conventiilor la care

Romania este parte, a retelei nationale de arii protejate;

- finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate si utilizarea acestor date in inventarierea siturilor
Natura 2000 in Rornania;

33
 Suport Curs

- realizarea bazelor de date privind speciile de flora si fauna salbatica si habitatele naturale de

interes cornunitar existente in Rornanial

pregatirea listei cu situri propuse sa faca parte din reteaua Natura 2000, de interes comunitar, si

desernnarea zonelor special protejate;

- extilderea ariilor naturale declarate arii speciale de couservare si infiintarea de noi arii
protejate pe ecosisteme in principalele zone bioclirnatice;

- protectia ecosistemului Dunare-Delta Dunarii-zona teritoriala a Marii Negre, prin crearea unei
infrastructuri la nivelul cerirtelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasa a

surselor de poluare si masuri pentru diminuarea acestora;

o - redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, in scopul protectiei pe termen lung

acestui ecosistem si a dezvoltarii econornice si sociale in confonnitate cu Conventia
a

lntemationala a Deltei Dunarii.

6. Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare

din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor
internationale. prin:

- reahzarea de Conventii, Acorduri si Cooperari Bilaterale si Multilaterale in dorneniul

Protectiei Mediului la nivel european si mondial in vederea valorificarii oportunitatilor si
facilitatilor de asistenta tehnico-financiara institutionala si stiintifica si identificarii unor
posibilitati de finantare a proiectelor de refacere a mediului;
respectarea cerintelor de nortificare, raportare asumate de Romania ca Parte in diferite

o Conventii, Protocoale si Acorduri intemationale;

- asigurarea cadrului institutional stabilit prin diferite acorduri bilaterale si multilaterale in

vederea asigurarii respectarii irnplementarii conventiilor care reglementeaza poluarea
transfrontiera, prevenirea si reducerea acesteia (Conventia de la Espoo privind evaluarea

impactului asupra niediului in context transfrontiera, Conventia de 1a Aarltus privind accesul la

informatie, participarea publica la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de rnediu,
Conventia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului
in context transfrontiera).

34
 0pcrator
Suport Curs introd ucere,validart
;i prelrrrrarc date

7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor

naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic, prin:
- adoptarea de urgenta a noii legi a protectiei civile;
- implementarea sistemului CECIS (Sistern Comunitar de Cornunicatii si Infonnatii de Urgenta)
prin operationalizarea si functionarea Centrului National de lnforrnare si Comunicare pe linie de
protectie civila, care sa asigure sisternul de comunicatii precurn si alannarea populatiei in caz de
dezastru;

- operationalizarea echipelor nationale de protectie civila;

- Prograrn National de irnpadurire a minimurn l7o din Fondul Forestier National pe perioada
2005-2008, pentru extinderea suprafetei de paduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea
o
riscului de inundatii si ameliorarea climatului;

- Prograrn National de creare a perdelelor de protectie a campului, a cailor de comunicatie si a

asezarilor urnane (infiintarea a minim 500 de krr/an perdele forestiere);

alnenajarea bazinelor hidrografice in scopul dirninuarii inundatiilor;
- elaborarea de norme stricte in ceea ce priveste amenajarile pentru construirea sau protejarea
lialdelor (de cenusa, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri provenite de la industria
neferoasa) si a standardelor ecosistemelor sirnilare pe plan rnondial.

8. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de

elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu, prin:
acordarea unei atentii prioritare educarii ecologice a populatiei prin conceperea si
implernentarea unui plan national de actiuni pentru sensibilizarea si constienlizarea publicului
o
fata de problernatica protectiei rnediului;

- iurplementarea cerintelor Conventiei dela Aarhus cu privire la accesul la infonnatie,

participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in problerne de rnediu, prin
definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem inforrnatizat la nivel central, regional si
local privind gestionarea infonnatiei de rnediu.

35
 0perator
Suport Curs in trocl ucere,vali da re
;i Srrelrrcrare date

Capitolul 3: Aplicarea procedurilo de calitate

-i. t Trlr:nttilc"l:'t".,r q.t: r'intlultil rll- r-tlit,rtt'rl,,'t ir'rr,'

Cultura calitatii in societatea contemporana a detenninat aparitia unor rnodele de

management corespunzaloare. Managementul calitatii este parte componenta a stiintei

lnanagementului dar si a managementului operational al finnelor si organizatiilor.
in practica a tehnicilor managementului calitatii produce rnodificari in
Introducerea
cadrul organizatiilor, atilt in ceea ce priveste organizarea procesuala si structurala
(compartirnentele de asigurare a calitatii ce au aparut pe lAnga controlul tehnic de calitate,

o cercurile calitatii, servicii de audit si controlling, ecliipe transfunctionale) c6t si in ceea ce

priveste mentalitatile managerilor si executantilor, pozitia clientilor, pozitia proceselor unul fata
de altul, etc. Calitatea nu mai trebuie doar verificata, ci produsa.

C a lit at e a p t'o d u s e I o r softwa re - p a rrt c u h ri tati

Daca societatea conternporana este o societate a calitatii, atunci ea este, in aceeasi

lnasura, o societate a informatiei si a thenologiei informatiei. in industria de software, intdlnirn

aceeasi concentrare pe produs a conceptiei, executiei, asigurarii si verificarii calitatii, ca in faza
preindustriala, dar, pe de alta parte, datorita cornplexitatii produsului rezultat, exista grupul de
executanti, irnpartit in colective sau indivizi specializati, care aclioneaza pe parcursul unor
inlantuiri de faze (ciclu de viata). Modelul de productie in industria software este un rnodel de
"productie a proiectelor". Particularitatea consta in faptul ca activitatile desfasurate pot fi
specifice unei anumite faze a ciclului de viata, sau pot fi independente de fazele ciclului de viata

o Irs02].
Importanta calitatii produselor software rezida in cel putin trei aspecte: erorile din
programele de aplicatie pot fi fatale in anumite dornenii unde vietile oamenilor depind de
acestea; aceste erori pot provoca pierderi financiare, materiale si tot felul de alte tipuri de

insatisfactii sau pierderi; daca in dorneniul produselor hardware costurile au o tendinta generala
de scadere, in dorneniul dezvoltarii de software, desi productivitatea a crescut substantial, nu se
inregistreaza si o scadere a costurilor care sa duca la aceeasi tendinta. Acest ultirn aspect se

datoreaza particularitatilor prin care calitatea se manifesta in domeniul produselor software, asa

cum sunt ele relevate in [BAROI]:

- comportamentul instructiunilor nu se deterioreaza in timp;

36
 0perator
Suport Curs introducere,validart
;i prelrrcrare date

- erorile sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta a colnponentelor elementare, si nu

de aceste componente in sine;

- interactiunile dintre componentele unui program sunt, rnai cornplexe, mai ales daca acestea
ruleaza in cadrul unor aplicatii cornplexe;
- erorile exista deja in program, ele sunt elirninate cu timpul, prin depanare, deci programul se

irnbunatateste prin trecerea tirnpului;

- eliminarea unei erori nu da siguranta ca sa dirninuat numarul total de erori cu o unitate;
- non-calitatea programelor poate fi atribuita in intregirne greselilor ulnane, de proiectare,
conceptie, progl'alllare, documentare.
Un manager preocupat de calitatea produselor software trebuie sa posede, confonn
[WEI2], anumite abilitati speciale si chiar calitati native, cum ar fi: sa observe ce se intdrnpla si
a
sa inteleaga semnificatia propriilor observatii; sa se poata comporta si sa poata actiona congruent

in situatii interpersonale dificile, chiar si cdnd este derutat, suparat sau speriat; sa poata intelege

situatiile complexe. Aceasta ultirna abilitate pemrite sa se poata planifica un proiect si apoi sa se

observe si sa se actioneze astfel incat proiectul sa decurga confonn planului sau sa poata fi
rnodificat confonn cerintelor si schirnbarilor aparute pe parcurs.
Calitatea produselor software este definita in [BARO3] ca lnasura in care acestea satisfac
cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice, economice si psiho-sociale.
Aceasta definitie sebazeaza pe doua concepte care, puse in legatura, dau masura calitatii
unui produs soltware, si anume cerintele utilizatorilor si caracteristicile produsului.
Principii de proiectare a proceselor de dezvoltare soffiiare
Masura fundamentala
compara ceea ce
a oricarui proces cu feedback controlat este posibilitatea de a
a fost planificat a se realiza, cu ceea ce s-a realizat in fapt. Proiectarea
o
proceselor de dezvoltare software arelabaza doua activitati:

A. analiza riguroasa a cerintelor si specificatiilor, fara de care nu se poate face o evaluare asupra

dimensiunilor, efortului de realizare si a obiectivelor privind calitatea;

B. planificarea urasurabilitatii proceselor si produselor software intennediare si finale, fara de
care nu se poate asigura nici gestiunea si nici lnanagelnentul operational al calitatii. Desi
evolutiile lurnii reale determina modificarea continua a cerintelor chiar si in timpul procesului de
realizare a proiectului, ceea ce conduce, la un dialog pennanent intre producatorul de software si

37
 0perator
Suport Curs in trocl ucere,val ida re
ryi prelucrirre date

beneficiar, procesul iterativ de aproximare a cerintelor trebuie sa ingusteze aceasta tendinta si sa

o indrepte catre ceva ce se poate finaliza si pune in opera.

Asa cum se arata in [ZULI], clientii culnpara sau accepta produsele software atat timp
cAt: f . ii ajuta in rezolvarea problernelor;2. ii ajuta in sesizarea oportunitatilor de irnbunatatire a
propriei activitati; i. le ofera o imagine buna pe piata, in fata clientilor lor cei n,ai semnificativi;
4. le usureaza lnunca si contribuie la imbunatatirea cornfortului acesteia. Aceste elemente

constituie motive puternice pentru focalizarea atentiei echipei de dezvoltare software in directia
sesizarii corecte a problernelor si oportunitatilor clientului. in cadrul managementului calitatii
totale, in vederea livrarii catre clienti a unor produse de valoare, s-a dezvoltat in Japonia,

o rnetodologia desfasurarii (explicitarii) functiei calitatii - Quality Function Deployrnent - QFD -

ca o structura sofisticata, cu rnai multe subsisteme. Instrumentele si telmicile acestei rnetodologii

sunt aplicate in prezent in proiectele de dezvoltare de hardware, servicii si software.

Planificarea rnasurabilitatii si a ceea ce se va rnasura pentru managementul calitatii este
un elernent esential al proiectarii gestiunii calitatii, in cadrul oricarui proiect de dezvoltare de
software. Aceasta presupune desfasurarea unui set rninirnal de activitati care sa puna bazele unui
managelnent de calitate si ale producerii de software de calitate. Premisele realizarii unui proiect
rnasurabil sunt, dupa opinia exprimata in [WEII]:
' compunerea proiectului din procese masurabile;
' un sistem de creare si intretinere a unei vederi globale publice (rapoarte, scheme, reprezentari
grafice) asupra progresului realizat in dorneniul calitatii proiectului;
' un sistem de cerinte bine intocrnite, care documenteaza tot ceea ce furnizorul si beneficiarul

o inteleg - de comun acord - prin calitatea produsului software;

' un sistem de revizii si inspectii care sa rnasoare orice evolutie a calitatii proiectului.
Realizarea oricarui proiect presupune rnutatia unui sistem dintr-o stare A (initiala), intr-o
stare B (starea finala dorita). O asernenea transfonnare nu poate fi facuta fara perceperea exacta
a starii A, cunoasterea cerintelor pentru starea finala B si cunoasterea realitatilor starilor A si B.
Gerald Weinberg recomanda in [WEIl] urmatorii pasi pentru proiectarea generala a unui sistem
de procese care sa duca la realizarea cu succes a unui proiect masurabil de dezvoltare de
software si sa pennita totodata managementul calitatii:

38
 Suport Curs

a) Pregatirea pentru o succesiune de procese iterative. Odata cu definirea completa, fara

arnbiguitati si corecta a proiectului, orice manager trebuie sa fie pregatit (cel putin psihologic)
pentru viiloarele rafinari si redefiniri:

b) Identificarea clientilor si valorizarea optiunilor acestora. incepdnd proiectul cu clientii si

valorizAndu-le corespunzator optiunile si cerintele, aceasta presupune deja plasarea problemei

calitatii pe "creasta valului";
c) Selectarea obiectivelor posibile de atins. Fomrularea obiectivelor trebuie sa fie clara si,

exprirrata in tcrmeni nenegativi. De exeurplu, in locul fonr.rulei: "Proiectul nu va pulea sa

depaseasca bugetul alocat", se poate opta pentru fomula: "Proiectul va avea un buget si un set

de cerinte stabilite, de cornun acord, de rnanagerii organizatiei si de rnanagerii proiectului,

inainte de inceperea acestuia. Proiectul se va executa in conditiile indeplinirii setului de cerinte
o
si in limita bugetului aprobat".

d) Stabilirea obiectivelor intr-o maniera masurabila. Stabilirea in acest mod a obiectivelor

presupune existenta unui raspuns clar la orice intrebare de genul: "Curn se poate dovedi ca

obiectivul X a fost atins?". De aceea, in fonnularea obiectivelor trebuie evitate fraze cu un

inteles vag precurn: "Se va actiona in directia cresterii calitatii si productivitatii".
e) Stabilirea obiectivelor trebuie facuta cu constr6ngeri minime asupra proiectului. Se recomanda
evitarea fonnularii unor obiective de genul: "Testarea produsului soflware se va face pe 100
statii de lucru IBM, care vor fi instalate pana la data de 20 martie". O altemativa care duce la
minirnizarca presiunilor asupra proiectului poate fi: "Produsul software va fi testat pe 80 pdna la

100 statii de lucru. Toate statiile de lucru vor fi identice, iar configuratia aleasa trebuie sa fie cea
recomandata dc fumizorii urmatoarelor produse software.

fl Verificarea posibilelor obslacole. Trebuie sa se alcatuiasca o lista care sa cuprinda c6t mai
o
multe posibile obstacole ce pot sta in calea realizarii obiectivelor. Ulterior, fiecare posibil
obstacol va fi analizat si se va stabili daca poate fi intr-adevar un obstacol, precum si posibile cai
de depasire a acestuia.

39
 0perator
Suport Curs introcl ucerre,valida re
;i prelucral'e date

()BsT.\cot. C I POSIBILE D[ REZOL\ \RIi

[..ipscstr' o r:nrrmiti *pcrir'nti
is-n-r is di: ruzollarca unrx
t!"hllicc ec st
prognt)zcJzn !:a \'\)r itplrc ln
Iltt'
I. Artrrajareir unor colaburatori xru consuhunLi externi
l. Clrearea unui program rapid si intcnsiv dc pregitirc
3. Rr'proir'ctalea produsuIui ilt lerlcrea rcducr-rii
cornplcxititii
.1. Transfcrarr'a unor pr() grxnuton cxprri rncntali
r-art' lucrcrzl la alt proir.'ct

g) Verificarea resurselor. .Acesta este un pas peste care multi manageri de proiect trec cu

usurinta, avAnd in vedere faptul ca resursele umane, financiare si rnateriale, sunt cuprinse in
planurile proiectului. De exernplu, daca clientul face urmatoarea afinnatie: "Doresc o interfata
utilizator foarte prietenoasa, care sa faciliteze operarea", dar la intrebarea producatorului "CAt
e tirnp puteti aloca pentru a defini exact cerintele dumneavoastra in ceea ce priveste aceasta

interfata prietenoasa", clientul raspunde: "Sunt prea ocupat pentru a face acest lucru. Voi faceti
interfata si apoi voi fi rnai explicit cAnd voi vedea rezulatul", acest raspuns releva cel putin doua
aspecte: pe de o parte interesul clientului in realizarea interfetei respective nu este prea "arzator",
iar, pe de alta parte, clientul nu poate fi luat in considerare ca o resursa pentru proiect (ceea ce
este rnai grav).

li) Planificarea inversa. Pentru a putea planifica invers, este necesar ca, rnai intdi, sa existe o
irnagine clara a starii B (starea finala dorita). Pornind inapoi cdtre starea initiala A, se identifica

o stare interrnediara C, din care starea B este cel mai probabil de atins, si asa mai departe: A @ E
@ D @ C @ B. Desigur ca nici un plan real nu poate fi liniar. Planificarea inversa poate fi
eficienta in conditiile in care:
. lungimea grafului este suficient de mica, astfel incdt elennentele de incertitudine sa fie
o diminuate;
. planificarea trebuie sa fie incrementala, in pasi realisti, astfel incdt, daca sistemul nu a atins
starea intennediara dorita, sa poata fi corectat in pasul unnator.
Conceptul de software corespunzator pentru utilizare
Fiecare client are preferinte individuale, care pot fi satisfacute prin caracteristici de
calitate diferite. Aceasta relatie se reflecta puternic in industria de software. Astfel, alaturi de
unii factori ai caracteristicii de flexibilitate, se afinna tot rnai mult posibilitatea de personalizare
a produselor software, ca o caracteristica de calitate tot mai apreciata.

40
 Suport Curs utrocl trr
si nn:lrrcrirr.c d

Pentru satisfacerea cerintelor, este important ca relatia calitate-cumparator sa fie puternic

reflectata nu nurnai in definirea calitatii, dar si in managementul si gestiunea acesteia, deoarece
cumparatorul hotaraste, in final, ce este calitatea. Astfel, specificatiile, ca reflectari ale cerintelor
identificate si definite ale beneficiarilor, nu reprezinta criterii de calitate absolute, ci numai
rnijloace necesare pentru satisfacerea asteptarilor.
in cazul lnanagelnentului total al calitatii, relatia client-furnizor este generalizata prin
internalizarea ei. Trecerea de la un proces la altul, de la o etapa la alta, este abordata confonn
principiului "urmatorul proces este clientul". Cele trei componente ale managementului calitatii
totale sunt irnbunatatirea continua, satisfacerea utilizatorilor si avansul organizatiei. Tehnicile
lor sunt controlul statistic al proceselor (Statistical Process
manageriale pentru realizarea
Control-SPC), desfasurarea functiilor calitatii (Quality Function DeployrnentQFD) si
explicitarea politicii (Policy Deployment- PD).
t
Corrclu:,ii u
in pofida tirnpului scurt scurs de la nasterea industriei de software, se apreciaza ca fiecare
sablon al aceslei culturi organizationale evolutive, descrise prin nivelele de maturitate ale
modelului Maturitate/Capabilitate dezvoltat la Software Engineering Institute - S.U.A., a a!,ut
propria contributie la dezvoltarea industriei software - de la a face calculatoarele mai putin
inspairndntatoare pentru publicul larg, pdna la a oferi rnodalitati de dezvoltare si tinere sub

control a unor proiecte de dirnensiuni mari. Asa cum se prezinta in [BALI], incepAnd cu anul
1998, evaluarea si certificarea produselor software va benehcia de doua noi serii de standarde, -

ISO 9126 si ISO 14598:

lS()/lEC'9126 - (aractcristici si nrctrici ale calitatii soflrrarr:

o
ls0ql16-r ('urirulcr" ist ic i si sutrr:arlctr:rist i ci de t::rl itirlc
lso q r 16-: \tctrici crlcnrc
lso 9l:6-.1 \'trtrici inlrnic
lS()/lEC 11598 - Erulu:rrr:r produsrlor softrrurr
lsO l-|,<qs- I (icn*ralitilti
ISO I.liq.\-l Pltni l'ir:arc si nranagcmcnt
ls() l-lius- l Proccs pcntru dczloltutori
lsc) l{5es-l I'rocgs pL:ntru achizitori
IS() l.t5qs-5 I)roccs pcntru cr alualori
lso l-lit)s-r' Drxuurcntutia puntru mndulclc tlc cr aluarc

41.
 Opera toI
Suport Curs intr()d ucel'e,\,alida re
ti prclu(rare d te

Dincolo de rnodelele oferite de literatura de specialitate. de diferite institute si

organizatii (lSO, SEI, IEC), rezulta ca managementul calitatii este principalul factor care
contribuie la statuarea meta-rnodelului calitatii software, aplicabil nu at6t la nivelul organizatiilor
producatoare de software, cat la nivelul intregii industrii. Acest meta-model al calitatii software

nu reprezinta doar irnbunatatirile inciementale ce apar de la luna la luna sau de Ia an Ia an in

domeniul analizat, ci consta in acumularea solida a micilor pasi ce construiesc drumul
irrbunatatirii calitatii, de-a lungul istoriei acestei industrii.
Indiferent de definirea si operationalizarea managementului calitatii, asa cum se arata
in [BALI ], "productia de software si fumizarea de servicii inlormatice asociate depind in mare

a masura de rnanagementul efectiv al efortului intelectual", si "nici o natiune nu-si poate permite

sa aiba o industrie de software care sa produca altceva decat softrvare de calitate".

Capitolul 4: Gestionarea suporturilor/dispozitivelor de stocare a

datelor/documentelor
4..1lderltificarea su grortu rilor/tlispozi livclor tlc slocarc. inregistralea
clocurnerrtelol lrrinlal.e $i a doclrnrentelor plocesatc si listatc.

Pentru pastrarea datelor exista doua tipuri de dispozitive:

. Dispozitive de stocare temporara (dispo:itita prinru'e)
. Dispozitive de slocare pennane a (dispozitiye secundn'e)
Diferentele dintre dispozitivele de stocare primare si cele secundare:

o .
.
dispozitivele primare sunt volatile in tiffrp ce cele secundare pastreaza informatia pennanent;
dispozitivele primare sunt limitate ca dimensiuni in tirnp ce cele secundare sunt practic
infinitet
. tirnpii de acces at datelor (timpii necesari pentru citirea sau scrierea datelor) sunt mult firai mici
la dispozitive primare;
. costul dispozitivelor secundare este mult mai mic.
Stocarea permanenta a datelor, a aplicatiilor software si a fisierelor sistemului de operare

se face pe discuri. In tirnp ce in "antichitate" (la inceputul erei calculatoarelor) fonna principala
de stocare era banda magnetica in prezent sunt utilizate medii ce folosesc discuri magnetice.
Motivele pentru utilizarea discurilor sunt:

42
 Suport Curs

' descresterea costurilor

. fiabilitate
. reducerea tirnpului de acces
. rate de transfer mai ridicate
o reducerea dimensiunilor si a cerintelor de alimentare

. cresterea capacitatii de stocare

In prezent tendinta este de a utiliza CDROM-urile si mediul de stocare optic. Pentru

stocare permanentd sunt utilizate nrai multe tipuri de discuri:
. dischete (floppy disk)
. Hard disk
. discuri optice
O

Dischetele
Dischetele sunt unitati rnobile de stocare a datelor (cea rnai sirnpla definitie). Sunt create
din rnaterial plastic si contin un disc rnagnetic protejat de o caseta protectoare de plastic. Asa
culn au evoluat calculatoarele (tinta fiind reducerea dimensiunilor) si dischetele au "suferit"
rnodificari de-a lungul tirnpului. Initial ele aveau dimensiunea de 5.25 inch dar cele din prezent
au 3.25 inch. Dischetele din ziua de azi pot stoca pana la 1,44 MB de infonnatie. Desi au
avantajul ca sunt ieftine si relativ usor de utilizat au marele dezavantaj (sirntit destul de repede)
ca sunt extrerr de usor de deteriorat. Incercati sa tineti un telefon celular langa o discheta ce
contine date si apoi veti avea fericita placere sa nu mai puteti citi infonnatia de pe discheta.
Pentru a citi sau scrie datele pe o discheta aceasta este introdusa in Floppy drive.
dispozitiv roteste discul dischetei cu o viteza de 360 rprn (rotatii pe rninut) si scrie /
Acest
citeste
o
disclreta prin intennediul unui cap de citire / scriere care ruleaza pe suprafata discului.

Hard disk-ul
Alta rnodalitate de stocare a datelor, de data aceasta pe perioade mai mari de timp, este

data de stocarea pe hard disk. Hard disk-urile au fost inventate in 1950 si initial puteau stoca
cativa megabytes. Erau numite "discuri fixe" (sau Winchester) iar ulterior au dost denumite
"hard disk-uri" pentru a fi diferentiate de dischete ("floppy disk"). Spre deosebire de dischete,
hard disk-ul contine platane cu rnedii magnetice si nu discuri de plastic. Cutia care protejeaza
lrard disk-urile se numeste hqrd drive.

43
 0prl.al0r
Suport Curs in trod ucere,v;rlidare
qi plc,ltrcrare date

Datele sunt pastrate pe suprafala platanului, aceasta suprafata fiind compusa din piste iar
acestea din sectoare. Perfomanta unui hard disk este data de rapiditatea cu care sunt scrise / citite

informatiile pe hard disk. Criteriile care definesc perfonnanta unui hard disk sunt:
. tirnpul mediu de access: intervalul de timp care trece din mornentul in care s-a primit comanda
de scriere/citire si momentul in care capul de citire/scriere ajunge la sectorul in care se afla
informatia.
. viteza de transmitere a informatiilor: rata de transfer a datelor (cantitatea de informatie ce
poate fi transmisa intr-o secunda).
. Viteza de rotatie (3600-7200 rpm)
.
o .
Timpul de comutare a capetelor
Timpul de comutare a cilindrilor
. Timpii de acces a datelor
. Latenta rotationala
. Cache-ul hard drive-ului
. Organizarea datelor
. Rata de transfer
. Tipul de interfata
Capacitatile de stocare ale hard disk-urilor cresc din ce in ce mai mult ajungand acum
(anul 2002) la 120 GB (gigabyes). Datele stocate pe hard disk sunt inlatwate de cele mai multe
ori la interventia utilizatorului.

I'ipuri de hard-disk
o ln momentul de fata exista urmatoarele tipuri de llard disk-un:
l. IDE (Inte$ated Disk Electronics)
. cel mai utilizat tip de drive-uri l0GB - 40 GB;
. timpi de acces de cca 20rns;
. rate de transler relaliv mici;
. controllerul nu poate controla decat unul maxim doua drive-uri;
. suficient de ieftine.
2. EIDE (Enhanced IDE) - versiunea imbunatatita a IDE.
3. SCSI (Small Computer Systems Interface)

44
 Suport Curs lOpelator-
I introtlrrcer
I si prelurra

a utilizate in prezent atat pentru servere cat si pentru statii de lucru puternice;
a au o capacitate de stocare de 10 GB - 40GB;
a au tiurpi de acces foa(e mici,
a rate de transfer foarte mari (20MB/s pe 8 biti sau 40MB/s pe l6 biti),
a un singur controller poate controla 7 drive-uri,
a dezavantaj: costa foarte mult.

CD-ROM-UL
Majoritatea computerelor (daca nu toate) ce pot fi acliizitionate acum contin o

componenta numita CD-ROI\{ drive. [Figura

Read Only Memory iar drive-ul de CD-ROM are rolul de a
l, 2] CD-ROM provine de la Cornpact Disc
citi infonnatia continuta de CD-uri.
- o
CD-urile (Compact Disks) reprezinta un alt mediu de stocare a infonnatiei (indiferent de
fonnatul electronic in care sunt acestea). Poate va intrebati care este avantajul oferit de CD-uri si
de se sa le folositi pe acestea in locul disclietelor. In prirnul rand, un CD poate pastra pana la 700
MB de infonlatie (cam cat 486 de dischete in conditiile in care pretul unui CD este dublu fata ce
cel al unei dischete). In al doilea rand, pastrarea informatiilor este mult rnai sigura in cazul unui
CD cornparativ cu pastrarea lor pe dischete. Dezavantajul in cazul CD-urilor este dat de faptul ca
nu este suficient sa ai un CD-ROM drive pentru a scrie infonnatii pe un CD (in cazul
dischetelor, citirea si scrierea lor se face folosind aceeasi componenta hardware - floppy drive-
ul). Pentru scrierea infonnatiilor pe un CD este necesara o alta cornponenta hardware numita
CD-Writer. Aceasta trebuie acliizitionata de utilizator, preturile variind intre 100 si
600$. Un alt dezavantaj al CD-urilor este dat de faptul ca, odata inscriptionata, infonnatia nu mai
poate fi stearsa. In ultirna vrelne au aparut CD-uri care pot fi "rescrise" (se poate sterge
o
infonnatia existenla si scrie alta informatie). Acestea sunt etichetate CD-RW (CD-ReWritable).
Performanta CD-ROM-urilor (si a CD-Writer-elor) este data de viteza de citire (si de scriere in
cazul CD-W). Aceste viteze sunt preconizate atat pe componenta hardware cat si pe CD-uri (veti
vedea scris 2xl 4xl 8xl I 6xl24xl 48x).

DVD-DRIVE
Desi siniilare CD-ROM-urilor, DVD drive-urile (Digital Versatile Disc) perrnit citirea
DVD-urilor. De ce a fost necesara crearea unor astfel de componente hardware? Raspunsul poate
veni de la presiunea pe care au realizat-o tehnologiile multirnedia asupra lurnii cornputerelor.

45
 Suport Curs

DVD drive-urile pennit un transfer mult mai mare al datelor in si dinspre computer. Astfel €ste

posibila vizionarea filmelor aflate pe DVD.

In timp ce un CD poate stoca 700 MB de informatie (si asta folosind numai una din
suprafetele CD-ului) un DVD care stocheaza infonnatiile doar pe una din suprafetele discului
poate depozita 4,7 GB. Un DVD standard are o capacitate de 8,5 GB ("twoJayer DVD") iar un

DVD care poate stoca informatii pe ambele fete ale discului l7 GB (cat 24 de CD-uri sau I1805
dischete).

ZIP FLOPPY DRI\,T

Recent au aparut "Zip disk-uri" (versiunea actualizata a floppy-disk-urilor). Aceste

o "dischete" au o capacitate de stocare de 250 MB si cum era de asteptat au si o viteza de lucru

trarita in comparatie cu "batranele" dischete. Insa, pentru a putea utiliza un astfel de disc
computerul trebuie sa aiba o alta componenta inclusa: zip disk drive-ul.

MEMORIA FLASH
Complexitatea operaliilor efectuate de un calculator. ca gi viteza sa de calcul. depind - in
principal - de capacitatea. viteza;i organizarea memoriei sale: de fapt istoric vorbind, evolulia
calculatoarelor electronice, prin cele patru genera[ii, a fost deterrninat6 irr mare misuri de

cretterea capacitalii gi vitezei menroriei lor.Memoria flash este o fonnd de nremorie non-volatili
peltru calculator care poate sa fie ltearsA electric gi reprogramata. Este o tehnologie care este in
primul rAnd folositi in cardurile de rnemorie.Spre deosebire de EEPRoM(Electronically
Erasable Programrnable Read-Only Mernory). nremoria flash este ltearsa ti programata in
blocuri compuse din localii multiple (ir nremoria flash tinrpurie intreg cipul trebuia se fie tters
dintr-o datd). Memoria flash cost6 mai pulin dec6t EEPROM in consecinte a devenit tehnologia
O dominanta oriunde este nevoie de o cantitate semnificativa, de o categorie solidd de depozitare
non-volatili.Memoria flash este non-volatilA ceea ce inseamna ce nu are nevoie de energie
pentru a menline inforrnalia stocata in cip.in plus nremoria flash ofera un tinrp de acces pentru

citirea datelor foarte rapid gi o rnai buni rezistente Ia qocurile cinetice decat hard disk-urile.
Aceste trasaturi explici popularitatea memoriei flash pentru aplicalii ca de exemplu stocarea pe

dispozitive baterie-putere. O aha ispiti a menroriei flash este faptul cd este aproape
indistructibild de un mediu fizic obiqnuit fiind in stare sa reziste la presiuni intense gi la api
fiafte.

46
 Suport Curs

SMART IIEDIA
SmartM edia(nunr itd initial SSFDC. prescurtare de la Solid State Floppy Disk Card -
carlela de dischetd sem iconductoare) este cea mai sinrpld dintre dispozitivele de rnernorie flash.
Cartelele Smartl\4edia conlin uumai nrenrorie 1lash. flri nici un circuit de control. Aceasta

sinrplitate inseanrna ca pentru asigurarea compatibilitdlii intre diferitele generalii de carlele

SnlartMedia este necesard rnodernizarea dispozitivelor care folosesc mernoria SnrartMedia.
NIULTI I\{EDIA CARD
MultiN4ediaCald (MMC) este cel mai nou gi mai nric dispozitiv de stocare cu memorie
flash concepul psrltru aparatele foto digitale qi o nrare varietate de alte dispozitir,e. inclusiv
telefoane inteligenle. playere MP3 9i ca[rere video digitale. Memoria MMC a fost dezvoltata in
conrun de SanDisk gi lnfineon Technologies AG (anterior Siemens AG) in noiernbrie 1997.
o
Cartelele MMC lirlosesc o interlala seriali sirnplS. cu 7 pini. pentru conecatrea dispozitivelor qi
contine o nrentorie flash cu lersiune scdzuta. A fosl propusd pentru dezvoltarea unei versiuni

sigure, Securel\Iu ltiMediaCard. pentru stocarea in nernorie flash a muzicii digitale protejatA prin
copl,right. in 1998 a fost fondata MMC Associatiotr. pentru susfinerea standardului MMC 5i
sprijinirea dezvoltarrii unor noi produse.
NIEITORY STIK
Conrpania Sony. care produce alat calculatoare notebook, cdl qi o nrare varietate de
aparate foto digitale gi camere video. are o versiune proprie, brevetati- de rnenrorie flash. nunriti

Sony Mernory Stick. Aceste dispozitive au ut't cot't'Lltator unic de protectie la ltergere. care
irnpiedici gtergerca accidentala a fotografiilor. Sony a acordat licen{a tehnologiei Memory Stick
gi altor companii. crrnr ar fi Learer Media.
o
H)

I
I
47
 Operalor'
Suport Curs introducere,validare
,i prcl u(rare d;rte

Capitolul 5: Organizarea activitSlii proprii

l.l frit ntilir,rlr'.r rrllii,r lir i lor Irrti.rrri stst.:irilir...r rrr rIirr ii rIL r trI.ir ii
:!r I rf it.it ri(r l
Organizarea reprezinta stabilirea gi delimitarea proceselor de rnuncd fizicd qi intelectuald,

a componentelor acestora (mitcerr, timpi. operalii, lucrdri, sarcini) precunr 9i gruparea lor pe
posturi, forrnalii de nruncd. compartinrente. corespunzetor anunritor criterii rnanageriale,
economice. tehnice gi sociale, in vederea realizdrii in cele mai bune condilii a obiectivelor
previzionate.

Subdiviziuni ale organizdrii: organizarea ansanrblului aclivitelilor firmei: organizarea

o diferitelor activitdti componente (fabricalie, aprovizionare, desfacere, urarketing).

Obiectit'ele sunt caracteriz6ri cantitative gi calitative ale scopurilor unrrarite de firmA li se

inrpart in funclie de sfera de cuprindere qi de importanld in: obiective fundarnentale care exprimd
principalele scopuri unnlrite de organiza{ie pe un orizont irdepArtat de timp, au caracter sintetic
gi integrator (Ex.: cifra de afaceri anuald de 5 rniliarde lei)l obiective derivate de gradul I care se

deduc din obiectivele fundamentale gi implicd o parte apreciabili din procesele de munc6
desflfurale in organiza{ie (Ex.: cifra de afaceri va fi asiguratd prin introducerea a doui noi
produse in fabricalie): obiective derivate de gradul II care se deduc din obiectivele derivate de
gradul I. se caraclerizend printr-o definire mai concretd gi prin implicarea in realizarea lor a

unor procese de nruncd restralrse. de reguli cu aceleaqi caracteristici esenliale (Ex.: asimilarea
unui produs detenrrini o produclie de 500 milioane lei. cu un profit de 25 rnilioane lei); obiective
specifice care sintetizeaze rnobilurile sau utilitatea unor lucriri sau acliuni care contribuie la

o realizarea obiectivelor derivate (Ex.: slabilirea consumului de malerii prinre 9i materiale pentru
produse noi); obiective individuale care concretizeazd obiectivele specifice la nivelul
persoanelor (Ex.: stabilirea consumurilor de cdtre econorristul "X").
Piramida ohiectivelor - (baza piranridei o reprezinta obiectivele individuale iar la vArfse
gisesc obiectivele fundanrentale). Organizarea are doua fornre: organizarea procesuald;
or ganizar ea struclura lA.

Organizarea procesualA constA in stabiiirea principalelor categorii de nrunce, a proceselor

necesare realizirii ansamblului de obiective ale firmei, sub forma funcliunilor, activitalilor,
atribuliilor gi sarcin ilor.

48
 Suport Curs

Funcli ntt - ansarnblul proceselor de muncA omogene. asenranAtoare sau

collrplementarc. care conlribuie la realizarea aceluiagi sau aceloragi obiective derivate de gradul
I. Existd cinci funcliuni principale: cercetare-dezvoltare: conrerciald; producliel financiar-
contabil6: de personal.
.4ctititutttt - ansamblul proceselor onrogene sau inrudite care concurd nemijlocit la
realizarea aceloragi obiective derivate de gradul II. Ex.: in funcliunea comerciali existd 3

activitdti: rrarketing. aprovizionare, desfacere. Caracterist ic ile activit6lii: sfera de cuprindere mai
redusi decAt funcliunea; procesul de nrunce cu grad de omogenitale (silnllaritale) mai ridicat;
capacitate de cuno;tinle mai redus6. din donrenii Iimitate; onrogenitate nrai pronunlal6 a

pregAtirii pelsonalului implicat.

AtrihuliLt - procesul de munca bine conturat care se executd periodic gi uneori continuu ce
o
implice cuno$tin(e specializate gi concurd la realizarea unui obiectiv specific. Ex.: in activitatea
de aprovizionare avem atribulia de elaborare a contractelor.

Sarcint - con'rponente de bazd a unui proces de munc6 conrplex sau un proces de muncd
simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual care. de reguld.se alribuie spre

realizare unei sinuure persoane.

Funcyitncu de produclie - ansanrblul proceselor de muncd din cadrul firmei prin care se

transfonna obiectele rnuncii in produse finite, sernifabricate qi servicii ii se creazd condiliile

penlru o buni fabricalie. Procesele de produclie: procese de bazi (are loc transformarea
nemijlocita a obicctelor muncii in produs finit): procese auxiliare (contribuie la asigurarea
condiliilor de desfEgurare a proceselor de bazd)t procese de deservire (contribuie la buna

firnclionare a celorlalte doud procese).

Ca acti\,ital1i avem : programarea, lansarea qi urmdrirea producliei: fabricalia sau
o
exploatareal controlul tehnic de calitate (CTC); intrefilerea ;i repararea utilajelor; produclia
auxilia16.

Pxtgrutrtutu, lansurea Si n'ntdrireu proeluclici - ansanrblul atribuliilor prin care se

determini cantitSlile de produse gi servicii ce trebuie realizate pe perioade scurte de tirnp, pe

locuri de muncd precum gi comunicarea lor executanlilor gi verificarea realizdrii acestora.
Ca atribulii putem mentiona: egalonarea calendaristici a producliei prevdzuti in plan;
repartizarea producliei pe utilaje 9i suprafele de producliel stabilirea sarcinilor pe seclii, ateliere,

49
 OpeIal()r'
Suport Curs introdllcere,validare
;i pt'eluera re date

brigdzi pi locuri de muncA: elaborarea dispoziliilor de lucru, a bonurilor 9i notelor de rnateriale;

suprar egherea realizdrii producliei.

Fabricctlkt - executarea produselor qi serviciilor programate conform cerinJelor de

calitate, cantitate fi a temlenelor stabilite anterior.

Connt-'lul tehnic cle colitate (CTC) - ansamblul proceselor prin care se confruntd sau se

compara caracteristic ile calitative ale resurselor rnateriale gi ale produselor oblinute cu
standardele gi nomrele de calitate in scopul incadrdrii in prevederile ultimelor.
Atribulii ale CTC :

)> participS la elaborarea politicii 5i strategiei firmeil

F
o i
stabilegte forrnele gi nretodele de control a caliteliii

deternin6 calitatea materiilor prime qi rnaterialelor. a sernifabricatelor 9i produselor

finite;
> stabile$te rnasuri de imbunatatire a calitajii.

5.2 Ak:carea res u rse lo l

Obiecni dc studitt al orgtnitrii ergonontice a louu'ilor de nnotco

Ergonomia muncii se formeaza ca stiinta aparte in anii '50 si prezinta o treapta superioara
a organizarii stiintifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizarii

locurilor de munca din punct de vedere stiintific. Notiunea de ergonomie se traduce din limba
greaca ca "ergos" - munca si "nornos" - legea naturala.

o Ergononiu studiazu prohlanrcle organizarii locurilor de ntuttctt, etidentiind .fqctonrl

psiho-sociul, punand pc prim plon ntuncitontl cu complcxul solicittu'ilor lu locul cle rnunca in
cadrul procesului de productie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitari din
care fac parte motivatia muncii, conditiile de munca si de mediu, relatiile in colectiv, preocupari
personale, etc.

Ergonomia este legata de mai multe stiinte cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina

muncii, protectia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, stiinlele tehnice si econornice.
Primatul ergonomiei fata de stiintele participante la constituirea acesteia nu se rezuma la faptul
ca ea s-ar ocupa de un ansamblu fonnat mecanic din parti dispersate si independente, ci la

50
 Suport Curs

viziunea unitara si integratoare, organic structurata asupra problematicii ornului in contextul

activitatii sale.
Organizarea ergonomica unlareste scopul asigurarii conditiilor necesare in organizarea
procesului de productie in cadrul fiecarui loc de rnunca in asa fel ca sa se obtina o productivitate
maxima a muncii, respectand principiile economiei rniscarii si scutind muncitorul de oboseala
inutila.
b. Locrrl tle muncu: noliuue si closi/icare

Ergonomia locului de munca are, in principal, rolul de a annoniza intr-un tot unitar
elementele locului de munca (rnijloacele de munca, obiectele muncii si forta de rnunca) in
vederea asigurarii conditiilor, care sa permita executantului desfasurarea unei activitati bune cu
consum miniur de energie si cu senzatia de buna stare fiziologica.
o
Organizarea locului de munca sta la baza organizarii atelierelor, sectiilor si intreprinderii,
intrucat de aceasta depinde in cea rnai mare [lasura consumul de tirrp de munca pe fiecare
operatie sau produs, marimea acestuia avand un rol detenninant asupra elementelor necesare
organizarii in timp si spatiu a proceselor de productie.

Prirt loc da tr utco sc inlclege stprafata sau spatiul itt care muncilort sau o echipa dc
nttrttcilori actiotvo:a cu ajulontl unellelor de tnutca asupra obieclelot' ntuncii in vederea
ertrdgerii sou lrcttttfontwrii lor polrit'il scopului trnrurit.
Dupa tipul de organizare a productiei, locurile de munca se clasifica in:
o Locuri de munca pentru productia de unicate si de serie mica
o Locuri de nrunca pentru productia de serie nrijlocie
o Locuri de lrunca pentru productia de serie rnare si de masa
Dupa gradul de mecanizare si de autolnatizare a productiei, ele sunt:
o
o Locuri de munca cu procese manuale
o Locuri de rnunca cu procese manual-mecanizate
. Locuri de munca cu procese lnecanizate
Dupa numarul muncitorilor ele sunt: locuri de munca individuale si colective.
Dupa natura activitatii locurile de lnunca se pot clasifica in: locuri de munca unde se

desfasoara activitati de baza si locuri de munca cu activitatea de servke. Dupa pozitia lor in

spatiu locurile de munca pot fi: hxe si mobile.

51
 (rpera l()r'
Suport Curs introd rrcere,r'alidare
gi plelucrare date

c. Etopele si principiile organizctrii ergonomice a locurilor de munco

in intraprinderi
Organizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor etape succesive:
o Documentarea si inregistrarea datelor necesare proiectarii unui nou loc de munca sau

alegerea locului de rnunca, care sejustifica a fi analizal.

o Inregistrarea dalelor necesare studiului consta in obtinerea de infomatii privind
organizarea locului de munca (suprafata, rnijloacele de rnunca, forta de rnunca, obiectul rnuncii

si conditiile de mediu).

o o Examinarea crilica a situatiei existente se lace cu ajutorul metodei interogative. Se

unnareste elirninarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor irnbunatatite.
o Proiectarea organizarii ergonornice a locului de rnunca consta in proiectarea unor noi
variante pe principii si reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezinta cele rnai
multe avantaje. In cazul acestei etape se disting unnatoarele faze: proiectarea variantelor de
organizare a locului de munca, calculul eficientei economice si alegerea variantei optime.
o Elaborarea normativelor sau nomelor de munca, etapa care are drept scop stabilirea

consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca.

Folosirea calculatorului uecesiti realizarea unor misceri stereotipe (rnigcdri dese ale
gatului, coatelor, etc.), ce pot duce la anurrite afecliuni ale gatului. umeri lor. coloanei
verlebrale. etc. Aceste afecliuni se datoreazd migcdrilor repetate. corcept ce se rumeste RSI
(Repetitive Strain Injury - Accidentare cauzata de rrigcdri repetate). Se pot enumera cateva

o dintre problernaile de sAnatate cauzate de lucrul cu calculatorul:

- Rdniri ale ochilor qi slibirea vederii ;

- Oboseald:
- Probleme cu spatele;
- Dureri de urleri:
- Dureri de cap, etc.
Cateva norme de protec{ie, care ajute la crearea unui nrediu de lucru s6netos pentru
utilizatorii de computere sunt:
- Folosirea unei tastaluri detaga bile pentru a evita durerile in maini qi brale, etc.;
- Scaunul utilizat sd fie reglabil, confortabil , cu un spatar comod.

52
 ()perilt0r
Suport Curs infi od ucere,r'alidart
si prelu( r.lr('drte

Capitolul 6; Utilizarea echipamentelor periferice

fr.l Utiliz,ll ('. cchipallrerlteloI perilerice. Trsf.rIca si tunctionarea
ccllil)atllt]]ir ()r'

Existd mai nrulte tipuri de dispozitive de intrare, dintre care amintim: tastatura, mouse-u1,

trackball. trackpad. trackpoint, scanner, ecran tactil (touch screen). camera video/foto digitali.
modem, etc. Tastatura este un dispozitiv de intrare de tip STRING cu ajulorul cdreia utilizalorul
translnite correnzi si date calculatorului, sub forma unor siruri de caractere. Fiecare caracter se

genereaza prin aclionarea unei taste electronice, care are ca efect inchiderea unui circuit prin

care se genereazat un cod unic (codul ASCII al caracterului respectiv). Tastatura se conecteaze la
o
calculator printr-un port (conector) special.
Tipul tastaturii este definit de primele 6 taste din st6nga, din primul r6nd de taste

alfabetice. Tirile anglo-saxone folosesc tastaturi QWERTY, cele francofone tastaturi AZERTY,
iar cele gemanice tastaturi QWERTZ. Tastatura standard romAneasca esle o varianti QWERTZ
in care s-au slabilit tastele pentru caracterele "d i f t, a" in pozilia tastelor "[ ] ; '\ " Sisternele de
operare Windows actuale pennit reconfigurarea software a tastaturii (de exerrplu, utilizarea
aceleia si tastaturi alternativ in standard american si in standard rominesc). Tastatura conline in
rnod uzual 102 taste plus taste funclionale plus taste/butoane special (lntemet, Email, Office,
etc). i|npartite in patru blocuri principale:

o
qa

1. tastatura allhn[merici include tastele pentru cifre, litere mari si rnici, sernne speciale si bara

de spaliu. De aserncnea aici se alla codurile cornenzilor de retur de car (carriage retum) si salt la
o linie noua (liue fted) <ENl'ER>, tabulare <TAB>, intreruperea unui prograrr <ESC>, tiparirea

53
 Operat0r
Suport Curs in rrod ucere,r,alida r(
gi prclucrarq datr.

ecranului la irnprimanta <PRINT SCREEN>, suspendarea temporara a executiei

<PAI]SE/BREAK>.
2. tostatura de editare ce contine tastele pentru editarea unui text: <PAGE UP>, <PAGE
DOWN>, <HOME>, <END>, cornutare intre modul insert si rnodul suprascriere <INSERT>,
stergere <DELETE>, si <BACKSPACE>.

3. tastatura numerica este destinata introducerii datelor numerice si a operatiilor aritmetice, la

care se adauga separatorul zecimal <.>.

4. tastele functionale contin l2 taste notate cu <F1>, <F2>,..., <Fl2> care au atasate diferite
comenzi sau grupuri de comenzi specifice programului care controleaza activitatea

o calculatorului.
Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod calre calculator, care poate reprezenta un
caracter sau o conanda. Tasta rece nu genereaza cod prin apasare, folosindu-se intotdeauna
impreuna cu o alta tasta pentru a schirnba codul acesteia. Tastele reci sunt <SHIFT>, <ALT>,
<CTRD. Tastele comutator, <CAPS LOCK>, <NUM LOCK>, <INSERT> comuta intre
caractere mici si caractere mari, intre tastatura de editare si tastatura numerica, respectiv intre
coreclura cu inserare si corectura cu suprascriere.
Tastaturile pot fi, din punctul de vedere al dimensiunii: desktop sau portabila (ultra-
plata). Pot avea forma standard, ergonomica, wireless (cordless - fara fir, cu raze infrarosii sau
unde radio), cu "palm rest" detasabil, etc.

Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare utilizat in toate aplicatiile care au

interfete cu utilizatorul prin ferestre, casete de dialog, meniuri si obiecte. Pozitia rnouse-ului este

in corespondenta cu pozitia unui cursor pe ecranul display-ului, diferit de cursorul text. Cu

ajutorul rnouse-ului se pot executa patru operatii:
. operatia de indicare: cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumit obiect;
. operatia click: se apasa scurt un buton al mouse-ului;

54
 Operator
Suport Curs in trod ucere,v;rli dare
;^i 1l'elucrar'tl date

. operatia click dublu: se apasa scurt, de doua ori, succesiv, un buton al mouse-ului;
. operatia de glisare (tragere): mouse-ul, avand un buton apasat se deplaseaza intre doua puncte

pe masa de lucru, cauzand deplasarea confonna a cursorului pe ecran.

Exista mai multe tipuri de mouse-uri clasificate dupa:

. nurnarul de butoane: cu 2, 3 sau 5 butoane si optional o rotita pentru scroll/zoorn;
. tipul portului prin care se conecteaza Ia calculator: serial, paralel, USB;
. cu/fara fir: cordless, wireless, conectare prin infrarosu sau unde radio sau Bluetooth;
. tehnologie: urecanic (cu bila), optic, laser;
. cornpatibilitate: Microsoft, Genius, Logitech, etc.

Mouse-ul poate
sau cu mana stanga.
fi reconfigurat prin software pentru a putea fi utilizat cu lnana dreapta
o
t0.'
s
Trackball este un dispozitiv de intrare sirnilar unui rnouse asezat invers (cu bila in sus).

Acesta nu trebuie deplasat pe masa si se utilizeaza la calculatoarele portabile, fiind integrat in

tastatura.

Trackpad este o suprafata rectangulara plata, plasata pe tastatura. Deplasarea cursorului

se realizeaza prin atingerea suprafetei cu degetul. Se foloseste la calculatoarele portabile sau in

unele tipuri speciale de tastaturi.

o
Trackpoint este un dispozitiv asemanator cu joystick-ul. Se utllizeaza la notebook-uri,
fiind un mic capacel de cauciuc amplasat intre tastele G, H ,si B, care prin apasare asigura
deplasarea pe ecran.

55
 Operat0r'
Suport Curs introdIcere,valid re
si prcl u(rar(j dalo

\ t
I {

Joystick-ul - este o nraneta care se miqcd in toate directiile, control6nd astfel, deplasarea
cursorului. Este asemAnator nrouse-ului, cu deosebirea ci in cazul rnouse-ului migcarea

cursorului inceteazi odata cu incetarea deplasirii. in lilnp ce. in cazul joystick-ului, cursorul
continuA sA se deplaseze in direclia in care acesta este iDdreptat. incetind doar in momentul in
O care se revine in pozilia iniliald (de repaos). Este utilizat in special lajocurile pe calculator.

Scanner-ul este un dispozitiv de citire optica. Imaginea scanata este digitizata, respectiv
descompusa intr-o matrice de puncte glafice colorate. Fiecare punct colorat este reprezentat
printr-un numar de biti (24 + 48\, care se nurreste "adancime de culoare".
Un scanner are unnatoarele caracteristici:
. rezolutia optica: numarul punctelor grafice per inch (de exemplu: 2400 x 2400 dpi);
. rezolulia interpolata: numarul
o suprafata;
de puncte grafice pe care scannerul le recunoaste pe o unitate de

. adancimea de culoare: numarul de culori diferite pe care un scanner le recunoaste; se [rasoara

in numar de biti; de exernplu, adancime de culoare 24 biti inseamna ca sunt recunoscute 22413 =
28 nuante pentru fiecare dintre cele trei culori de baza: RGB (R - rosu, G: verde, B = albastru);
. formatul: suprafata de scanare; poate fi ,A3, A.4; se masoara in milimetri;
. viteza de scanare: viteza de deplasare a capului de scanare; se masoara in milisecunde/linie;
. modelul: desktop (flatbed - cu capac sau sheet-feed - cu tambur si alimentare automata a foilor)
sau handy (handheld - se deplaseaza manual asupra suprafetei de scanat);
. interfata: modul de conectare la calculator: paralela, USB, SCSI:

56
 0;rerator
Suport Curs introclucere,vali dare
;i prelucrarul datt'

. software asociat: OCR: program de recunoastere optica a caracterelor, prin care imaginea
scanata este transfonnata in text si grafica.

{
_^_*-

Ecranul tactil (Touch Screen) este un dispozitiv de tip indicare, selectie, Iansare in
executie si manipulare infomratie de pe ecran. prin atingere cu rnana. Poate fi capacitiv, acustic,
rezistiv, cu infrarosii. Se utilizeaza la chioscurile de infonnare plasate in universitati, magazine.
biblioteci, etc. o
fl F {
(
I 7t

Camera foto/video digitala este un dispozitiv de preluare date din mediu. Date introduce
sunt imagini foto/r,ideo in diferite fonnate grafice: jpeg, avi, mpeg, tigg, gif. Exista mai multe
rnodele:
. pentru carnere foto:

- mini-camera: 6.3 x 8.9 cm, 16 MB memorie interna, cablu USB pentru conectare la calculator;

-
etc.
carnere norrnale: rnernorie interna 8-16 MB, rezolutie pana la 2272 x 1772, ecran LCD TFT,
o
. pentru calnere video:

- portabila: dimensiune ecran 2.5", zoon 25X/7 00X, diferite facilitati;

- fixa (webcarn).

t
LI

57
 uperar0r
Suport Curs introd ucere,validare
;i prelucrare date

Microfonul este utilizat pentru a introduce comenzi si date pe cale vocala. Sunetele sunt
convertite in unde sonore digitale. Aceste sunete pot fi introduse in documente sau prezentari
rnultirnedia.

Ecranul este un dispozitiv de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor,

rnesajele pentru utilizator si infonnatiile despre starea sistemului. Acesta face parte dintr-un
dispozitiv denurnit display sau monitor, fonnat si din circuitele necesare obtinerii imaginii pe
ecran. Monitorul este conectat la o placa video (adaptor video), care prelucreaza semnalele
o prirnite de la processor pentru a le transfonna in irnagini grafice. in sistemele de calcul
disponibile in acest moment exista trei tipuri de tenninal gTafice ce par a fi rnai importante:
. tub cu improspatare prin fascicul direct: folosete metoda vectoriala pentru generarea
irnaginii pe ecran; termenul de reirnprospatare se refera la faptul ca imaginea trebuie generata
de mai multe ori pe secunda, deoarece pixelii isi rnentin stralucirea un tirnp foarte scurt, de
ordinul rnilisecundelor. O irnagine continua se obline prin reirnprospatarea ecranului de catre
fascicolul direct.

o
kff
. tub cu slocare directa a imaginii (DVST): genereaza o irnagine ce ramane stabila o perioada

de timp nelimitata, pana cand ecranul este sters.

. tub cu stocare raster (TV digital): in acest caz un fascicul de electroni lraseaza in zig-zag o

irnagine pe ecran. Acest mod de lucru este asemanator televizoarelor. Ecranul cu plasma este
o telrnologie relativ noua; display-urile cu plasma utllizeaza larnpi de neon minuscule,

aranjate intr-o retea plana, care asigura o rezolutie rnedie.

58
 Suport Curs

Display-urile cu cristale lichide (LCD) sunt tenninale pe care irnaginea este generata cu
ajutorul diodelor luminiscente (LED). Legatura intre magistrala si monitor este realizata prin
intennediul placii video, ce contine doua componente de baza: controlerul video ce are rolul
de a regla ir.naginea de pe ecran si memoria de regenerare a imaginii (display memory) ce
contine codul irnaginii afisate pe ecran.

Monitoarcle au unualoarele caracteristici:

. lungimea diagonalei: exprimata in inch ( 10-12, , 19+21,50 pentru display plasrna)
14+17
. radiatia ecranului: se recomanda monitoare "Low-radiation" sau fara radiatii:
. tipul sernnalului folosit: analog, digital;
. numarul de dirnensiuni folosite pentru afisare: 2D, 3D.
. rezolutia: calitatea irnaginii = numarul de pixeli Ox X Oy (640 X 480, 1600 X 1200, etc.)
o
. dot pitch: distanta dintre doua puncte consecutive afisate pe ecran; se exprirna in rnilirnetri;
. rata de refieslt (rata de reinrprospatare a ecranului): 43 = 78H2.

rI.

Un alt dispozitiv de iesire este imprimanta. Toate imprimantele au urmatoarele

caracteristici:
. vileza: nunarul de caraclere pe secunda (cps) sau numarul de pagini pe minut (pprn);
. rezolutia: masurata in dpi (dot per inch); o
. zgomotul: rnasurat in decibeli;
. numarul fontulilor;
. memoria intemal
. fonnatul hartiei ce poate fi imprimata: A0, A2, A3, A4;
. color sau monocrom;

.sistemul de alimentare cu hartie: sheet-feed/cu hartie continua, cu tractor;

. interfata: paralela, USB, seriala;

. alte optiuni: irnprimare fata-verso, gestionarea exemplarelor, etc.

59
 0pel.at0r
Suport Curs introd ucere,validare
ti pi'clu(rare datr

in functie de tehnologia utilizata, imprimantele se clasifica in:

. imprimante cu ilnpact: sunt zgomotoase, relativ lente, robuste, costuri de intretinere mici,
rronocrofire, cu set lilnitat de fonturi:
cu caractere solide:

+ irnprimante cu rozeta: tiparesc caracter cu caracter (15 - 20 cps);

+ imprimante cu lant/tambur/cilindru: tiparesc linie cu lirie (300 + 3000 lpm).

- cu ace (rnatriceale): sunt imprimante orientate caracter, caracterele construindu-se cu

ajutorul unei matrice de acei acul apasa pe o banda tusata si produce tiparirea unui punct;
combinatia mai rnultor puncte genereaza caracterul sau imaginea de tiparit. Yiteza variaza

a intre 100 si 800 cps, in functie de rnodel. Pennit imprirrarea foilor in fonnat A4 sau A3.
Acestea sunl singurele imprimante ce pennit utilizarea unei hartii in mai multe exemplare.
. imprimante fara impact: silentioase, cu viteza mare, cost mediu-mare, calitate foarte buna a

irnprirrarii si numar mare de fonturi.

ilnprimante cu jet de cemeala (lnkJet, DeskJet, Foto): sunt irnprirnante orientate caracteri
tiparesc prin puh,erizarea picaturilor de cemeala, sub forma de jet, printr-o serie de duze
foarte fine; folosesc cartus de cemeala. Viteza de imprirnare este medie: 3 16 ppm. Au
rezolutie gsafica mare (600 + 1200 dpi), pot avea memorie proprie (10 - 256 kB).

imprimante Laser: sunt imprimante orientate pe pagina (scriu cate o pagha odata);
lunctioneaza ca un copiator: razele laser magnetizeaza particulele aflate pe un cilindru
(tarnbur), creand pe acesta o copie a paginii de tiparitt particulele atrag magnetic un praf de
cerneala (toner) pulverizata, iar atunci cand hartia traverseaza imprimanta, prin caldura si

o presiune se fixeaza tonerul pe hartie. Au cea mai buna calitate a imprirnarii si cea rnai rnare

viteza de imprimare. Dispun de memorie locala: I :- 64 MB si pemit numeroase prelucrari:

scriere fata-verso, scriere in oglinda, sortare de exemplare.

60
 0lrfl'ator
Suport Curs intro(l n cere,\,al id.r re
si plcluclare date

Plotter-ul este un periferic de iesire care lipareste infonnatiile grafice pe hartie. Se

utilizeaza in geografie, geologie, proiectare, pentru desene, schite, relevee.
Plotter-ul are umatoarele caracteristici:
. fonnat: A3, Al, A0;
. trlonocrom sau color;
. cu jet de cemeala;
. memorie intema 4-36MB;
. pana la 1.2 Mculori;
. viteza: l0 pprn alb/negnr sau 4 ppm (A3); 1.5 min/pag alb/negru sau 4 min/pag color (A1,

A0).
o

Difuzoarele sunt dispozitive de redare a sunetului. Sunt incinte acustice pentru redarea
prolesionala a sunetului. Au unnatoarele caracteristici:
. putere (RMS - putere la iesire): 0.8 - l6 W;
. numar boxe: 2 - 6 (incluzand subwoofer, sateliti);
. fonnat si dimensiune boxe: slim, 3" - 7";
. raspuns in tiecventa: 20 Hz - 250 KIlz
. facilitati: reglaj volum/bas/inalte, amplificator, etc. o

6t
 0p€!'al()r
Suport Curs introd ucere,val idare
si p! eluclat'e date

Capitolul 7: Asigurarea securitilii datelor/documentelor

7.1 {.rig:rr,lr cir {('( u'ii,)lii(1,}lcl{)r'si ,r r}rtt tttrtt'ltti'Ior

Securilatea datelor este un element clreie atunci cand se lucreaza cu informalii foarte
importante. De aceea. persoarrele care. prin natura functiilor pe care le ocupi, ajung in contact cu
aceste date. trebuie si fie instruite asupra nrodului in care trebuie manipulate aceste date pentru a

nu aduce atinBere intereselor finnei sau organiza{iei prin publicarea lor neinten(ionate. Astfel,
managelnentul unei finne sau organizalii este dator. printre altele, si defineasc5 gi cadrul in care
se utilizeazd datele datele secrete ale finnei. precum qi o serie de politici de asigurare a

o securitelii datelor.
Metode de asigurare a securitlfii datelor:
restrictionarea accesului fizic la calculator (incinte inchise, utilizarea cheilor)
restrictionarea accesului logic la date printr-un sistem de drepturi gi de parole specific fiec6rui

utilizator
protejarea serverelor qi statiilor prin firewall, atunci cAnd este vorba despre lucrul in retea

realizarea copiilor de sigurantd (back-up)

criptarea fi gierelor importante

utilizarea sisternatici a progranrelor antivirus

folosirea sistemelor de alimenlare UPS(Uninterruptible Supply) ce asigurd, in cazul cdderilor
de tensiune, o continuitate de aproximativ 5-30 rninute, timp in care se pot salva datele qi se

poate opri corect calculatorul.

o Back-up
Buck-up = copie de siguranla a datelor importante pe un suport de mernorare (discheta,
CD, DVD, rremorii flash). Se obiqnuiegte gi efectuarea de back-up-uri ale sistemului, ceea ce
consta in copierea figierelor de pe dispozitivul de stocare al sistemului (hard disc), in ideea de a

avea copii in caz de defectare a acestuia. Copierea poate fi lacute sdptdrndnal. zilnic sau chiar de

mai rnulte ori pe zi, in funclie de importanla gi dinamica datelor respective.

Copyright-ul (dreptul de autor)
Copyright-tl reprezinte nrodalitatea legald prin care se protejeazd lucririle literare.
qtiin{ifice, artistice sau de orice alti naturd. publicate sau nu, cu condilia ca aceste lucriri sd aibd

o formi tangibild.

62
 0 peril or
Suport Curs I

introd lrcere,valid.rre
ti plelu(r'are d t(,

Protejarea datelor in legislaJia rominesci - extrase dia Legea nr, 8/1996 privind Dreplurile
de Aulot Ti Dre urile Conexe.
Este o lege cale reglernenleazi. in Romdnia. intr-un spirit apropiat de abordlrile allor legi

sirnilare din larile europene. nrodul de rnanifestare a proprietalii inlelectuale gi a drepturilor ce

decurg din aceasta. in industria soft-ului principala problerni care trebuie sA fie reglementata $i
cunoscute de cetre utilizatorii de produse informatice este problema dreptului de autor.

Art. 30, cap. 5

Drepturile patriuroniale asupra prograr.nelor pentru calculator dureaza tot timpul vielii autorului.
iar dupl moartea acestuia se transnrit prin nroltenire, potrivit legislaliei civile. pe o perioadd de
50 de ani.

Art. 72, cap. 9

o
(l) Prin prezenlu lege. protectia programelor penlru calculator include orice expresie a unui
progranr. progranrele de aplicalie pi sistenrele de operare, exprinate in orice fel de limbaj, fie in

cod sursd sau cod obiect, nraterialul de conceplie pregdtitor. precurn gi manualele.
(2) ldeile. procedeele. metodele de funclionare. conceptele matenratice 9i principiile care stau la
baza oricdrui elenlent dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza
interfelelor sale- nu sunt prolejate.
Art. 73, cap. 9

Autorul unui program pentru calculator beneficiazd in nrod corespunzdtor de drepturile

prev5zute de prezenta lege. in parlea Ia prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a

realiza gi de a autoriza:
a) Reproducerea pernranentd sau tenrporara a unui program, integral sau par1ial. prin orice mijloc
qi sub orice fornrd. inclusiv in cazul in care reproducerea este determinate de incircarea, afigarea.
o
transmiterea sau slocarea programului pe calculator

b) Traducerea- adaptarea. aranjarea qi orice alte transfonniri aduse unui program pentru

calculator, precum qi reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fIrE a plejudicial drepturile

persoanei care transfbrme prograrnul pentru calculator

c) Difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice form5. inclusiv
prin inchiriere.

63
 Operal(n'
Suport Curs in t rod ucere, val i d il re
tj prL,lnerare drte

Art. 74, cap. 9

in Iipsa unor convenJii contrare. drepturile patrimoniale de autor asupra programelor penlru
calculator. create de unul sau de rnai nrulli angajali in exercitarea atribuliilor de serviciu sau
dupd instrucliunile celui care angajeazd. apa4in acestuia din urrni.

Art. 75, cap. 9

in lipsa unei convenJii contrare. printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator

se prezurnd cd :

a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator

b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru

o calculator
c) cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implici gi transferal
dreptului de autor asupra acestuia.
Art. 76, cap. 9

in lipsa unei convenlii contrare, nu sunt supuse autorizdrii titularului dreptului de autor actele
prevazute la att.'73 lit. a) Si b). dacd acestea sunt necesare perrtru a pennite dobanditorului sd

utilizeze prograrnul pentru calculator intr-un mod corespunzdtor destinaliei sale, inclusive
corectarea erorilor.

Art. 77, cap, 9

a) Utilizatorul autorizal al unui program pentru calculator poate face. ferA autorizarea autorului,
o copie de arhivd sau de siguran{6. in mdsura in care aceasta este necesara pentru asigurarea
utilizarii programului.

o b) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, lara

titularului dreptului de autor. sA observe, si studieze
autorizarea

sau sa testeze functionarea acestui prograrn,

in scopul de a detemina ideile qi principiile care stau la baza oricdrui element al acestuia, cu
ocazia efectudrii oricaror operatiuni de incircare in urenrorie. afiqare, conversie. transmitere sau
stocare a programului. operaqiuni pe care este in drept si le efectueze.

c) Dispoziliile art. l0 lit. e) din prezenta lege nu se aplicd programelor pentru calculator.
Art. 78, cap. 9

Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci c6nd reproducerea codului sau
traducerea forrnei acestui cod este indispensabild pentru obtinerea infornraliilor necesare
inleroperabilit6!ii unui prograrn pentru calculator cu alte progranrme pentru calculator, daca

64
 Suport Curs otlucere,v;rl ir
'r,l CIaIe dat

sunt indeplillite urnaloarele condilii :

a) actele dc reproducere 5i de traducere sunt indeplinite de o persoan6 care detine dreptul de

utilizare a unei copii a prograrnului sau de o persoand care indeplinegte aceste actiuni in numele
celei dintdi. fiind abilitata in acest scop

b) infornraliile necesare interoperabilitd;ii nu sulrr uior gi rapid accesibile persoanelor prevbzute

al lit. a) a prezentului articol

c) actele previzule la lit. a) a prezentului articol sunt linlitate la pa{ile de program necesare
interoperab ilird[ii.

Art. 79, cap, 9

Informaliile oblinute prin aplicarea art. 78:

a) nu pot Ii utilizate in alte scopuri dec6t realizarea interoperabilitdfii progranrului pentru
o
calculator, creat independent

b) nu pot ll comunicate altor personae, in afara cazului in care comunicarea se dovedegte

necesari inti-roperabilitdfii prograrnului pentru calculator, creat independent
c) nu pot ll utilizate pentru definitivarea, producerea ori cornercializarea unui program pentru
calculalor. a cdrui erpresie este fundamental similard sau pentru orice alt acl ce aduce atingere
drepturilor autorului.
Art. 80, cap. 9

Dispoziliile art. 78 fi 79 nu se aplic6. daci se catzeazA un prejudiciu titularului dreptului de

autor sau exploatirii norrnale a programului pentru calculator. Confonn Art. 142 din prezenta
lege, reproducerea qi utilizarea neutorizate de programe constituie infracfiune gi se pedepsegte
cu inchisoare de la 3 Iuni la 3 ani sau cu amend6. de la 700.000 lei la 7 rnilioane lei. daci nu
constituie o infracliune rnai gravd. fapla persoanei care nu a avul consimlAnrentul titularului
o
drepturilor fecunoscute prin prezenla lege.

.: 1::, t,i t, :r:r il

l''irtr;ii tulc'ttlutoctrclor sunt programe create de oameni cu scopul de a provoca disfunclii
in proccsLrl de utilizare a ca lc u latoare lor. Pe ldngd capacitatea de a provoca aceste disfunclii
(care merg cle la ingreunarea func{iondrii unui calculator pdnd la aducerea acestuia in starea in

carc nu rttai poate fi utilizat). virugii mai au gi capacitateade a se replica (clona) cu mare
rapiditate.

65
 0perator
Suport Curs intro*l ucere.validare
;i g:r*lncrar"e datt:

Virugii pot provoca ,,infectarea" unui calculator, folosindu-se in acest scop de capacitatea
lor de a folosi alte programe executabile sau sectorul de boot al sistemului, ca ranrpd de

incdrcare in lnernorie, cu scopul de a infecta toate prograrnele incdrcate in rnernorie ulterior.

Virugii pot provoca: anomalii in funcfionarea progranrelor utilizator, anoulalii in
functionarea sisternului de operare, distrugeri de figiere. corupere de documente sau bazc de date

etc. Virugii pot ajunge intr-un calculator in diverse moduri : de pe dischete, CD-uri sau alte
dispozitive de stocare ce pot con{ine programe deja virusate sau prin descf,rcarea diverselor
programme sau figiere din Internet.

Vierrnele este un program ce isi declanseaza propria rulare. O data ajuns in calculator, el

o se autoapeleaza si produce pagube. In general viennele

conectate in retea, dar pot infecta si PC-uri.
afecteaza serverele si alte calculatoare

Calul Troian pare sa fie un program benign, dar in realitate poate fi destul de distructiv.
Ca si un virus, un cal troian nu poate produce pagube decat daca este deschis, dar de foarte rnulte
ori utilizatorii il executa, deoarece pare sa fie altceva.
Toti acestia pot fi raspanditi prin intermediul disketelor, site-urilor web sau a
programelor descarcate, a mesajelor cliat. Totusi, mijlocul cel mai corrun de raspandire este prin
intennediul e-rnail-ului. Programul de rnail poate fi configurat astfel incat sa nu deschida
automat fisierele atasate, insa o cale mai sigura este sa nu deschideti rnesaje ale caror expeditor
nu-l cunoasteti. ln ziua de azi insa, sunt frecvente cazurile in care virusii se autoexpediaza
autornat spre adresele de e-mail aflate in agenda de adrese a programului de posta electronica
utilizat. Prin urmare puteti prirni un virus si de la o persoana cunoscuta. Cea rnai buna practica
este sa nu deschideti aceste mesaje (sau atasamentele) daca nu sunteti sigur ca acel mesaj este
O unul valid, asteptat. Exista rnulte prograrne ce pot ajuta la detectarea si elirninarea virusilor de pe
calculator. Principalele companii producatoare de programe anti-virus sunt Norton, McAfee, iar
in Romania BitDefender. De asemenea exista si prograrne gratuite: NAV, AVG, etc. O data
instalat un program anti-virus, acesta trebuie actualizat in mod pennanent.
Se recornandd ca sistemul sd fie prevdzut cu un program antivirus; programele antivirus
detecteazd programele sau documentele virusate, atenliondnd utilizatorul de prezenta lor gi

lds6ndu-l pe acesta sd decidl intr-o astfel de situalie (distrugerea programului sau documentului
descdrcat gi virusat, dezinfectarea programului sau documentului, atunci cAnd programul
antivirus este capabil sa facd acest lucru).

66
 0peralor
Suport Curs in tr*cl rrcere,vali darr
ryi ;*'tl}rrcrirrc dlrte

Pentru a evita contarrrinarea cu virugi, se recomandd:

instalarea unui prograrn antivirus eficient gi c6t mai recerlt, cu ajutorul cdruia se pot depista gi
elirnina tentativele de virusare
procurarea sistematica a ultimei versiuni a programului antivirus pentru o mai bund protecJie

impotriva virugilor
scanarea sistematicd a figierelor sistemului

scanarea tuturor dischetelor, CD-urilor, figierelor prirr-rite prin e-rnail inainte de utilizare

evitarea executdrii prograrnelor necunoscute

Prograrnaile de arhivare (cornprirnare) sunt unele dintre cele mai utilizate programe
utilitate. alatLrri de editoarele de texte, antivirugi qi prograrnaile de navigare pe lnternet.
Cele mai impoftante motive care obligd utilizarea lor sunt:
o
- Dimensiunea prea lnare a unor figiere care ingreurreazdsat fac imposibile unele operalii cum ar
fi copierea pe o dischetl sau CD, transmiterea prin E-rnail sau in rejea;

- Necesitarea divizdrii unui figier rnare in bucdli nrai mici care sd incapd pe dischete, de

exemplu.
- Scaderea dimensiunii unor figiere fErb o utilizare imediatd pentru a elibera spafiu pe discuri.
Exist[ multe utilitare de acest gen pentru Windows, cele mai importante fiind: Winzip, Winrar gi

Winace. Toate au mai multe variante cu diverse interfele gi op[iune, dar toate pun la dispozilie
cele mai irnpoftante facilitdli ale unui utilitar de arhivare I dezarhivare: crearea de volume de o
anurnitS rndrirne pentru impS(irea figierelor mari, alegerea calitdlii compresiei, crearea de arhive
care sI se extragd singure (Selfextract), etc.

O arhiva este formata din date si infonnatii, indiferent de suportul pe care se afla, care
trebuiesc protejate si conservate in vederea consultarii ulterioare pe criterii istorice, culturale sau
o
juridice. Chiar si in ziua de astazi cea mai mare parte a infonnatiei se afla inregistrata pe hdrtie
ceea ce necesita un spatiu mare de stocare si este foarte vulnerabil a la conditiile de rnediu ca
umiditate, foc, aciditate, etc. Concluzion6nd, poate deveni foarte dificil de organizat si conservat
in bune conditii infonnatia existenta tntr-o arhiva. Solutia la aceste probleme este transferul in
fonnatiilor existente pe suporti de memorare mai putin vulnerabili si care sa ocupe spatiu fizic
de stocare cAt rnai mic.

67
 ra tor
Suport Curs (xi cere,va
j,' 'elucraro d irt{

Capitolul B: lntroducerea prelucrarea ;i validarea datelor

Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplica(ie de calcul tabelar este un
prograrr specializat in prelucrarea datelor organizate sub fonnd rje tabele. Faciliteli oferite de
aplicalia de calcul tabelar Escel: introducerea datelor se poate face manual sau autolrat (preluate
dintr-un fiqier), calculele matematice, chiar de cornplexitate ridicati. sunt efectuate cu ulurinle.
datele pot fi reprezentale sub formi graficd.
Un document Excel este tn coiet ar foi de cQlcrr1 (WorkBook), acre conline mai multe./oi

o de calcul (Sheet), prima dintre ele fiind activi la lansarea aplicaJiei. O foaie de calcul este un
tabel in care se pot introduce gi manipula date de nature diferite: text, valori numerice. fonnule
matematice, reprezenteri grafi ce.
intr-o foaie de calcul. fiecare coloand este identificatd prin litere, incepAnd cu A, iar
fiecare linie prin numere, incep6nd cu l. La intersectia unei linii cu o coloana se gAse$te o celuli
a cirei adresi este datA de litera coloanei gi nunrdrul liniei (erentplu: A3, H5, 820\.
Lansarea aplict4iei
Click pe butonul Start - All Programs - Microsoft Office 2010 -Microsoft Excel
2010

Etacnret a
C la!ri( l"'len,J fcr Offi(€
C leanUpl ,rihai
t,leZ,lle f TP Clrent

o FLIP Fla,h
1l}ne:
l,llGl,
Album Deluxe Do<sndrtt

Pidtrls
l',larntenanae
l,!i.rc:oft Office
t uic
iE tJr,:rc-..ft A.(.!r :010
Gint6
i:_l |",lr(roscft E .el2010
LI] t,li(rasctt Infcpath Designer i010
Ln l.llrc!ctt lnfcPalh i ."'
rN.] l,li.rcrcft Cn€uot{ l i:-i; i:'- | .
Lonkol Pa.E
l. t,1irrc,.cft Outlcck 1010
l.l Ll.rorcft P.r. erPcrnt :01.0 Daircs aod Printcs
J uirrctcft Publlher :r110
. t,lirhrefi (h:reprrnt J,'.*r.i.r lnl

68
 0pt}rator
Suport Cur S in trocl u cere,val i da re
;i prulncrar"c d:rte

o
I rt I ntcl r r c'c t'c' u I u I a Irr

Click asupra celulei in care se vor introduce datele (text sau valori numerice) - 59
introduc datele
- click in altd celulS sau se apasd tasta Enter.

- ---l

o
tL_* _*"

Salvqreq utrtri tlocunrcnl Excel (lltorkBook)

Meniul File
- Save - se specificd nurrele documentului in sec(iunea File Name (Nume
figier) gi loca[ia in care va fi salvat. in sec{iunea Save in (Salvare in) ----+glisk pe butonul Save
(Salvare).

69
 Opel'irl0r'
Suport Curs in trod ucere,valida re
si prelucrare d te

::----1

o
Dasc hitlcrcu ttnti docttntcttI ati.tttttI

Meniul File * Open - in sectiunea Open in (Priyire in) se cautd docurnentul in folder-
ul in care a fost salvat - se selecteazd fi$ierul - click pe butonul Open (Deschidere).
i-h6i,rr,

I ..-

o t
?
al

t' I

It

Selectoreo dalelor
Selectarea unui grup de celule: click asupra prifirei celule din grup --- se {ine butonul
mouse-ului ap6sat --- se deplaseazi mouse-ul spre ultirna celuld din grup ---+ se elibereazA butonul

mouse-ului.

10
 0perator
Suport Curs introd ucerer,validare
5i ;rrtrlucrare date

Selectarea unei coloane: click pe litera coloauei.

Selectarea unei linii: click pe numdrul liniei.
Selectarea unei foi de calcul: click in collul stAnga sus (vezi figura).
.l

IM
-J
itbr{ i1 Bru=:==.r;
*.1 _-)

;enerii
j

A
fr D t p
6

da
l

I
o
i

1
T-

Copierca colirtutultti urtui grup de celule in ahe celule din aceeasifoaie de calcul
satt irt altu.fituie de calcul
Se selecteazd grupul de celule --- click dreapta pe selecfie --- Copy se selecteazdfoaia
-
de calcul in care se va face copierea --+ se selecteazd grupul de celule destinafie -- click dreapta
pe seleclie ---+ Paste.

Obs. Se- poate folosi orice nretodd de copiere studiata anterior.

Itlulurcq colirtutului unui grup de celule in alte celule din aceeasi.foaie de calcul sau
in alta.foaie da calcul o
Se selecteazd grupul de celule -, click dreapta pe selecJie
- Cut + se selecteazh foaia

de calcul in care se va face mutarea --+ se selecteazd grupul de celule destina{ie --+ click dreapta

pe selectie --+ Paste.

Obs. Se poate folosi orice rnetodd de mutare studiatd anterior.

$tergerca con{inutului unei celule/grup de celule

7L
 Operator
Suport Curs introtl ucere,valida re
gi prelucrarc date

gtergere ffiffi
Stergsre
t Qsnli:.ss.r"ill,.Ets. stince
' l
i- DQplosare celule in sus
d"R6ndhtreq
i. Cdosnltrtr8rgs

irl, Revrlc.tre

celule --- Se selecteazd celula/grupul de se apasd tasta Delete.

$tergerea unei celule

Click dreapta pe celulS - Delete.

o $tergerea unei linii

Click dreapta pe numdrul liniei --, Delete.

$tergerea unei coloane

Click dreapta pe litera coloanei --- Delete.
Inserarea unei linii
Click dreapta pe numdrul liniei unde va fi inserata noua linie ----+ Insert.
Inserarea unei linii
Click dreapta pe litera coloanei unde va fi inseratd noua coloand ---+ Insert.
a;=r\
f:r-r
$ iu!
-..s iofi
g[ Pxtr ogtionr
I
Part!:p.<i!1.

o Iit?rt
l:(lrti
ilear:o,It,115
tir r^,^.,. r.,.
eolJrr !';rJltl
HIfT

llniic:

Modifi co rea d i men s iun il or unei co I oane/l in ii

Click pe marginea dreapta a coloanei ---+ se fine butonul mouse-ului apdsat --+ se

deplaseazd mouse-ul spre dreapta (pentru rndrire) sau spre stdnga (pentru rnicqorare) p6nd se

ajunge la dirnensiunea doritd --- se elibereazd butonul rnouse-ului.

72
 Opsrir t0r
Suport Curs introd ucere,salidir re
9i plclucrart date

Click pe rnarginea de jos a liniei se Iine butonul rnouse-ului apisat --- se deplaseaz6
-
mouse ul in jos (pentru mdrire) sau in sus (pentru micgorare) p6n6 se ajunge la dimensiunea
doritA se elibereazd butonul mouse-ului.
-

o
Sortareu Llittlu'dupd unul sau ntai ntulte o'iterii
Se selecteazd datele care vor fi sortate --- meniul Data
- Sort - se specificd criteriile

de sortare (coloanele dupa care se va face sonarea) in sectiunile Sort By gi precunr gi ordinea de
sortare (ascendent sau descendent) -- click pe butonul OK.

F.
'iraa,k'! X F<ck!. o
+
Fillrurcq doteltn'
I
Filtrtrrea lotalor= afigarea doar a dalelor care indeplinesc anumite condilii.
Click pe litera coloanei in care se va face filtrarea -. rneniul Date --- Filter - AutoFilter

73
 Operator
Suport Curs introd ucere,vali dare
9i ;rrelucrare date

',;a.J: !-. j): :a:i 1 :i:tai: :,-.1 :'',\,- l: : i.. Fa.i: ,a,

t"

-.-t
ir:'ii'fi' i-. r:. ,', . '.n'.1 I
'' i :.rr, ,:-'a.::'t'-

t, 1
I E E F 6

o
ll!tbt! a,lt:r

P
./ i:,e e;l ii l
aa

Introducerea unei formule simple intr-o celuli

Fonnulele perrnit efectuarea calculelor in cadrul foii de calcul. Cdnd se folosesc fonnule,
Excel va recalcula automat rezultatul la orice rnodificare a valorilor numerice care participl la
respectivul calcul.
Pagii necesari pentru introducerea unei formule:
l. se selecteazd celula in care se va scrie formula.

o 2. se tasteazd semnul ..=" pentfir a incepe introducerea fonnulei.

3. se introduc coordonatele primei celule sau click pe celulS cu tnouse-ul.
4. se introduce operatorul .

5. se introduc coordonatele urmitoarei celule irnplicate in calcul sau click pe celula cu rnouse-
ul.
6. se repeta paqii 4 gi 5 de cdte ori este necesar.
7. se apasd tasta Enter.

74
 Opt'r'irlor
Suport Curs in [rod ucere,validrr re
gi prclucrare d;rte

Operatori matematici:
Operat0r Operuyia

* Adunare
- Scddere
* innrullire
/ impa4ire
" Ridicare la putere
Formulele se pot scrie in zona de formule sau in celula respectivd. Dacd formula se scrie
in zona pentru fonnule: se selecteaza celula in care se doregte afigarea rezultatului ---+ se mutd
cursorul in zona de fonnule (,fx )
- se scrie fonnula ----+ se apasd Enter sau click pe butonul J
o
Dupa apdsarea tastei Enter, in celula in care a fost scris5 forrnula, va apdrea rezultatul:

SUh,l - )\ { f. =lrJ+i.l
ABCOE
1

2 aa 0 9
3 bbb 3
I I
o
ccc z =b4+c4
:
Func{iile aplicafiei Excel sunt instrumente incorporate de calcul care pot efectua calcule
cotnplexe din diverse dornenii (baze de date, statistic, matematic, financiar, analitic, etc.).
Orice funclie este compusa din denumirea funcliei gi argumentele funcJiei, precizate intre
paranteze rotunde. Existd gi funcfii de tip volatil, Iird argumente, dar chiar gi in cazul lor, dupd o
denumirea func{iei apar doua paranteze rotunde 0. nurne_func{ie (argumente)
Multe dintre funcfii au mai multe _ ,fr =AVERAGE{B4,c4)
argutnente. constituite intr-o lista de argumente. ts ( f E

Separatorul de lista este punct gi virgulS (;) pentru

setul de opfiuni regionale rorndneqti. C 9
0 )
FLurc{iile surrt formule predefinite care
I 2
q.!

efectueazi anurnie opera{ii (surna, maximul, rnedia

mai multor valori).

75
 Operator
Suport Curs introcl ucere,r;ali da re
;i prelucrare date

Introducerea unei funcfii intr-o celuli

1. se selecteazd celula in care va fi scrisa funcJia.

2. se tasteazd semnul ,.=" perltru a incepe introducerea funcliei.

3. se scrie numele funcfiei urmat de o parantezA deschis6.

4. se selecteaza grupul de celule.
5. se inchide paranteza (optional).

6. se apasd tasta Enter.

OBS. Funcliile pot fi scrise, la fel ca gi formulele, in zona de fonnule

Funcfii

o Funclia Operalia
sum Suma valorilor din celulele selectate
product Produsul valorilor din celulele selectate
max Maximul valorilor din celulele selectate
min Minirnul valorilor din celulele selectate
average Media aritmeticd a valorilor din celulele selectate
Introducerea funcfiei pentru calculul rnediei

or/fu nc I i i I or
C opi e re a .formu Ie I
x .& :averaEe{r;,,- :ll
SelectaJi celula care confine fonnula ---
C :1 I
click pe punctul de selectare (collul dreapta jos al

celulei) pdn6 cAnd cursorul mouse-ului ia fonna * 0 I

)
o ---) se tine butonul mouse-ului apAsat ---+
deplaseazd mouse-ul pAna cdnd se acoperi intregul
se
0
U La ge(b4,c4)

grup de celule --- se elibereazi butonul mouse-

ului:
Funcliile din categoria Milemotice Si trigortonrctrice se intind de la sirnple formule
pentru efectuarea unor calcule elementare pAnd la funclii cornplexe, rnai degrabd utile unui
matematician decdt utilizatorului rnediu al aplicaliei Excel.

76
 0pera tor
Suport Curs in t r0d ucere.l'alida re
$i prelucrare date

t, : l,

s.*! oq6rd., ;l
6
ul1rer.

t,
q$r(mrnrrl,B.lJ.a-,

15
&r{ b.E cd. d't- .mt & cd-r.,

o
; SU]\I
Funclia SUN,I aduni valorile precizate
drept argumente.
:'l
Sintextt: SUM (numd : t|umdr 2; ...)
unde nutiir l. numdr 2. ... sunt de Ia I la

30 de argumente pentru care se va obline s - x 7.f. =At-Bt

a0
ral ..,- .l J
insumarea.
1 2ll
Exemple: SUM(A2:A8) SUM(3;5) 2

SUM(B2:B7:23)
fi
Obsanulie: Funclia SUM poate
utilizarea butonului Srrl
apelate printr-o facilitate suplimentari
de pe bara de formule. Existd dou6 variante, in funclie de pozilia celulei
oferiti de
o
rezultat relativ la zona argumentelor, gi anume:
a) dacd celula rezultat este adiacentd blocului de argumente (dedesubtul sau la dreapta acestuia),

atunci se selecteazd celula rezultat, se apasd butonul Szrr gi se confirmd introducerea fonnulei cu
lasta E tar.

b) dacd celula rezultat nu este adiacentd argumentelor, se apasA butonul Srrrr, se precizeazi intre
parantezele func(iei argumentele (prin tastare sau prin selectare), apoi se confinni introducerea
fonnulei cu lasla Enter.

77
 Operator
Suport Curs introducere.r'alidare
si prclucr re diltr

> SUMIF
Funclia SUMIF adund argumentele specificate printr-un criteriu dat.
Si nt ato : S UM I F (zon ii ; crilerii : ond
: s unr d ), unde:
-:ona reprezintd celulele ce vor fi evaluate de criteriul dal criterii reprezinta criteriul, sub fonna
unui numir, expresie sau texl, care stabileqte care celule vor intra in adunare
-:ond sumci reprezintd celulele supuse operaliei de adunare

Observatii: l) vor fi adunate doar acele celule din zona:ond suntd al c6ror corespondent din
zona zond indeplinesc criteriul specificat;

2) dacd se omite argumentul :on.:_.urzld, atunci vor fi supuse adundrii celulele din zona aleasi;

o Exemplu:
Surna acelor valori v6ndute ale cdror adaosuri sunt rnai r
Valoare
Adaos
Vanduta
rnari dec6t I 000 000 ? 5 000 1 000 000

000 :' 3 000 000 D00 000

=SUIIIF(82:B5;" >1000000" ;A2:A5): 14 000
.l 8 000 1 600 000
Suma adaosurilor mai mari de I 000 000 s 0 000 1 200 000

=SUMIF(82:B5;" >1000000" ) = 2 800 000

> COUNTIF
Functia COUNTIF nunrdrd. dintr-o zond de celule. doar pe acelea care indeplinesc un
criteriu dat.

Sintaxa: COUNT[F(:onii;criteri ) unde :ond reprezintd zona in care se va face numararea

o criteriu rcprczirtd un criteriu de selectare. sub formi de numar, expresie sau text.

Exemplu: Numdrul elevilor cu nunrele Vlad

ll llume
1l VIad =COUNTIF(A l3:B l6;"vlad") : 2
11 Alex t,-

15 VIad 2 Numdrul elevilor cu nota rnai mice decat 5

t5 Gr ore
=COUNTIF(A13:B 16:"<5") = 2

> ROUND
Functia ROUND rotunjelte un nunrir la numdrul specificat de zecirrale
Sintaxu: RoUND(truntdnnumdr zecinale). unde nun?dr este numirul ce se va rotunji

78
 0perator
Suport Curs introd ucere,valida re
:;i prclucrar"e date

ntrmdr :ccintole reprezint6 nunrdrul de zecimale la care va fi rotunjit numdrul (op{ional)

Observalii:
l) daca rtumir :ecimale este 0 sau se omite, numdrul va fi rotunjit la cel mai apropiat intreg;

2) dacd ntlntLit' :eciruale este mai mic ca 0, nunrdrul este rotunjit catre stdnga separatorului de
zecimald.

Funcfia INT rotunjeqte in jos un nurndr p6na la cel rnai apropiat intreg (furnizeazd drept rezultat
partea intreagd a unui nurndr). Sirilaxa: INT (nunfir)
Exemple: INT(3,85):3 INT(-3,85):-4
intre funcliile din categoria Statisti cal se regdsesc atdt func{ii simple, pentru returnarea rnediei
aritrnetice, minimului, maximului unui domeniu, nurndrare (AVERAGE, MIN, MAX, COLTNT),
o
dar gi funclii statistice mai complexe, culn ar fi cele pentru calculul abaterilor absolute gi
standard sau a diverselor tipuri de distribu{ii sau de probabilitali.

Functia MAX calculeazd maximul valorilor de tip nurneric referite intr-o listi de argurnente
Sintoxo: MAX(nunfir 1;numdr 2:...1

unde numcit' l: numdr 2,'...sunt intre I gi 30 de argumente ce pot conJine sau pot referi diverse
tipuri de inforrnaJii, dintre care insd se va calcula maximul doar al celor de tip numeric.

Exemplu: Cea rnai rnare notd din listS:MAX(Bl3:B16):9

t,lume
a

Nota
O
1r Vlad {
1{ Alex rl
15 Vlad 2
16 Gn I

Functia MIN calculeazd minirlul valorilor de tip nurneric referite intr-o Iistd de argumente
Sintaxa: MlN(nunfir l;numdr 2;...)

79
 0pera t{)r'
Suport Curs intr0dlrcere,validare
ti pr'('lu(rilre date

unde numdr l. numdr 2:...sunt intre I gi 30 de argunrente ce pot conjine sau pot referi

diverse tipuri de inforrnalii. dintre care insi se va calcula rnininrul doar al celor de tip numeric.
> AVERAGE
Funclia AVERAGE calculeazd media aritmetici valorilor de lip numeric referite intr-o listi de

argumente
Sintaxu: AVERAGE(numdr I :nunfir 2;... )

unde nuntiir l; nuntdr 2,'...sunt intre I gi 30 de argunreDle ce pot confine sau pot referi

diverse tipuri de inforrnalii. dintre care insd se va calcula media aritneticl doar pentru cele de tip
N LI IIlCIIC,

o > COUNT
Funcfia COTINT numiri celulele ce conlin infonnalii de tip numeric qi numerele iltroduse

inlr-o list6 de argumente.

Sin taxa : CO UNT(valoare I : va I oa re 2 ;... )
tnde talocu'el; vqlotu"e2:" sunl intre I Si 30 de argumente ce pot contine sau pot referi
diverse tipuri de informalii, dintre care inse vor fi numerate doar cele de tip numeric.
Obsen,alie: Funcliile MAX, MIN, AVERAGE, COUNT, dar qi SUM, pot fi apelate, pe
lAngi rnetodele generale enuntate anlerior, 9i prin selectarea lor din lista derulanti a casetei
Name Box din parte stangtr a barei de formule, dacd in celula destinatd rezultatului se tasteaze in
prealabil semnul ,,-" , unn6nd apoi sd se specifice argumentele gi sA se confinne introducerea
fomulei cu Enlcr.

o ) Funcfia logicl IF
Functia IF, din categoria Logice, testeaza o condilie ii retumeaza o valoare dac6 condi{ia
precizatl este adevirate (indeplinit6) Ei o alta valoare dacd condilia este fals6 (nu este

indeplinitd).
Pentru evaluarea condiliei logice la adevirat sau fals se utilizeazd operatori relalionali (=,

Sintaxa : I F(Test;atunci _voIoare ; oI (bl _t aIoare), rxrde

Test rcprczintl condilia, testul, 9i este orice expresie ce poate fi evaluata ca adevarati sau

falsd atunci_t,aloare reprezintd rezultatul pentru condiJie adeverate (indepliniti): daca este
omis6, rezultatul pentru condilie indeplinita va fi valoare logici ADEVARAT

80
 (,I)e,'a t0r
Suport Curs in tr0ducere,ral idl r'(
ls i IJl.elucrare datr

ultfal_trrlura reprezintd rezultatul pentru conditie falsl (neindepliniti); dac6 este omisA,

rezultatul pcntru condilie neindeplinitd va fi valoarea logicd FALS

Observalie:

I ) Pot fi incapsulate pana la 7 funclii IF ca argumente ale testdrii unei condiJii mai elaborate.

2) Constantele logice sunt TRUE (ADEVARAT) li FALSE (FALS) preiau varianta in liD.rba

englezi,/ rominl in funclie de versiunea englezi./romind a sisteniului de operare instalat.

Exemple:
1) ln celula C2 se va obline Observalia pentru primul elev dupd fonnula:

Daca Nota >:5, atunci ,, Pronovat" , altfel ,,Respins"

:lFi8:]:5
(
l|Cmrr'i P.rp'ne

C
o
I llun're Ob,Serva
2 Vlad
Alex
I Vlad 2
5 Grt ore 9

2) in tabelul unnetor, Sporul se va calcula dupd fonnula

Daci vechinrea < 3 ani -- l7o*Salariu 3<

vechimea<= -S
.. 3%oxSalariu

vechimea >5 aui -- 59/o+Salariu

Pentru salariatul Popa lonnula poate fi:=lF(C2<3;B2* I %;lF(C2<:51B2*3%;B2*5%)

n,x"/ .t; ::.: i:'1'.tr (:.=5 t: :'. 8: :-.,

:D
o
Salana Salanu echrme Spor
2 Popa 20d l (

lonesc u rool 2
{ Radu Bool Li i
5 Sandu 1 1O0l
6 Ene 11001
lon 17 1

81
 Suport Curs

O baza de date reprezinta un ansamblu de fisiere de date organizate in principal ca tabele,

fomulare, rapoarte, interogari etc. O tabela este denumita si entitate si este fonnata din
atribute(campuri) care reprezinta de fapt coloanele tabelei si din instante(iffegistrari) care
reprezinta de fapt liniile tabelei. Orice tabela trebuie sa aiba un atribut denumit cheie primara

care va identifica in rnod unic fiecare instanta a unui entitati. De exemplu fie entitate(tabela)
ELEV cu atributele Nr. matricol, Nume, Clasa, Data nasterii, instantele aceslei tabele sunt
elevii introdusi in tabela iar atributul Nr. matricol este cheie primara pentru aceasta tabela
deoarece identifica in mod unic fiecare instanta(elev) a entitatii (nu pot exista 2 elevi cu aceasi

o numar matricol).
l. Deschiderea aplicaliei ACCESS: Start->All Programs->Microsoft Office-> Microsoft
Office Access
2. Deschiderea, rnodificarea, salvarea qi inchiderea utrei baze de date existente: Meniul File-
>Open->Se selecteazi baza de date care se doreqte a fi deschisi ->Open, File-Save, clic pe
butonul , sau File-Exit.
3. Folosirea funcfiei .,ajutor": Meniul Help->Microsoft OIIice Access Help Fl'
4. Moduri de vizualizare: din meniul View putem selecta preferinta pentru modul de

vizualizare si anume:
Database Objects- Afisarea in fereastra bazei de date a obiectelor de un anumit tip, pe care l-am
selectat

Large icons- Afisarea obiectelor sub foma unor pictogTame marite.

o Snall icotrs- Ahsarea obiectelor sub forma unor pictograme micsorate.

Zr'st - Afisarea obiectelor sub fonna unei liste.

Details- Afisarea obiectelor sub fon.na detaliata (descriere, data modificarii, data crearii, tipul).
5. Proiectarea unei baze de date:

Baza de date pe care o realizim cu Microsoft Access este uu fiqier ce are extensia.rndb qi
corrline urmatoarele obiecte: tabele (Tables), interogari (Query), fonnulare (Fonns), rapoarte
(Reports) 9i nracroinstrucJiuni (Macros). Pentru a creea o bazd de date cu Microsoft Access:

File->New->se alege din caseta din dreapta ecranului opJiunea Blank database -> se

alege locafia unde se va memora baza de date (in secfiunea Save iz)->se tasteazl numele

82
 Op(}r"at0l'
Suport Curs ir trod ucer(l,val idil re
i-i pr(lucrare dat$

bazei de dale in secfiunea File nanrc a casetei care se deschide - >clic pe butonul O'calc (sau
se apasi tasta Enter)

\
\.
o
6. Crearea unei tabele: crearea unei tabele inseamna doua operatii: defilirea structurii si
introducerea inregistrarilor. Definirea structurii presupune stabilirea campurilor tabelei:
denurttirea. tipul si proprietatile acestuia.
Pentru aceasta procedam astfel: din fereastra atasata bazei de date alegem optiunea
Tables-Create table in design view, in fereastra aparuta vom trece campurile tabelei, tipul
acestora(text, number, date etc) si alegem atributul ce va devein cheie prirnara facand clic
dreapta pe acesla si alegand optiunea Primary Key. Dupa ce au fost introduse toate campurile
tabelei si s-a stabilit clieia primara tabela se salveaza (File-Save). Odata salvata aceasta va
aparea alaturi de celelalte obiecte in fereastra bazei de date. Pentru a adauga date in tabela creata,

a vizsaliza sau rnodifica datele introduse se apasa dublu clic pe aceasta, iar pentru a modifica
structura tabelei se apasa clic dreapta pe numele acesteia si se alege optiunea Design View.
o
7. Stabilirea unui index: lndexarea unei tabele reprezinta operatia prin care se ordoneaza logic
inregistrarile acesteia, dupa un anumit atribut (sau ale unui gTr:p de atribute), numit index, in
scopul optiurizarii cautarii si localizarii ulterioare a anumitor date. lndexul se defineste la
definirea structulii tabelei. Cheia primara este considerata automat index. Pentru stabili un index
pentru un camp, setam proprietatea Indexed acelui camp (din Field Properties) pe valoarea
Yes(No Duplicates).

83
 Suport Curs

8. Addugarea de inregistriri intr-o bazd de date: se reahzeaza adaugand noi instante la sl'arsrtul
tabelei in carlpurile goale sau se apasa clic dreapta pe marginea uneia'dintre linii si se alege
optiunea New Record
9. $tergerea de inregistrAri intr-o bazd de date: clic dreapta pe marginea instantei respective-
Delete record
10. Crearea unui lorrnular sirnplu: Forms-Create form in design vierv-clic dreapta pe
formular-Properties-eticheta Data-Alegem optiunea Form - adaugam campurile dorite in
formular prin drag&drop(tragerea cu mouse-ul pe suprafata formularului)-se rezlizerza
alte formatari optionale asupra formularului -salvare

o I l. Introducerea datelor in baza de date lolosind lomrulare simple: se deschide formularul

dublu clic pe acesta-se executi clic pe butonul , care are ca efect saltul la sfargitul bazei de
prin

date gi creearea unei inregistriri vide care urmeazi a fi completat[. Operalia se repeti de

cate ori este necesar.

12. Fonnatarea textului: se deschide formularul in Design view(Clic dreapta pe numele
fornrularului-Design l'ierv)-se selecteaza eticheta ce trebuie formatata-se formateaza la fel
ca si in celelalte programe din pachetul Office folosind bara de formatare
Formatting(Form,/Report) (aceasta se activeaza din nreniul Vien- Toolbars-
Formatting(Fo rm,iRepo rt))

t B 1u r. - .- - ILrl l-
===

o 13. Schimbarea culorii fondului intr-un fonnular: se deschide formularul in Design view(Clic
dreapta pe numele formularului-Design vierv)-clic dreapta pe eticheta sau pe fundalul
formularului-Fill/Back color
14. Importul unei imagini sau fi;ier'lext intr-un forn:ular: Se selecteazi pictograma Image de

pe cas€tr cu inslrum€nte, se traseazi o zond dreptunghiulara cu mouse-ul (drag&drop). La

eliberarea butonului se deschide o fereastri care permite ciutarea gi selectarea inraginii
dorite. Se poatc redinrensiona cu mouse-ul.
15. Modificarea n.rodului de aranjare a obiectelor in fbrnrular: sc deschide formularul in modul
Design View. Se s€lecteaz[ obicctul cu mouse-ul (executim clic pe obiect) 9i folosind
tehnica drag&drop il plasim in locul dorit pe formular.

84
 Suport Curs

16. Conectarca la o bazdde date existeutS: Conectarea formularului se va face la o tabel5 sau

la o interogare (query) a bazei de date in care se lucreaz5, in scopul prelulrii anumitor

campuri ale acesteia, aga cum a fost precizat la capitolul Crearea formularelor in Design
View:
- Se deschide formularul in rnodul Design Vien';
- Se executi clic pe pictograma Properties de pe bara de pictograme (sau clic dreapta intro
zond liberl din secfiunea Detail si alegem din meniul local Properties);
- in fcreastra care se deschide selectlm Form in loc de Detail din lista ascunsi;
De la proprietatea Racrtrd Source vorn selecta tabela/interogarea pentru care crealn
forrnularul(clic pe sageata de la lista ascunsa). In uromentul selectarii tabelei/interogdrii, se va
deschide o caset5 ce corr!ine toate campurile acesteia. Caseta ce confine campurile
o
tabelei/intc'r'ogarii se poate deschide gi din ureniul Viev'->Ficld list (avand fomrularul deschis tot
in modul Design Vierv).

Form

Forndl Data Event i Oher i AI

s :,!lr:E

Fr:tffs . ,
Edrts. . . :e5
Dclebcns
Additions "es
Dat Ensf... 'to
Reco{dset T'1pe : r'.nse:
R.ec6rd Lods . . I rO L3Cl:
Fetdr Defaults .

J Tablel I
o
'LITE

id.i!3

17. Cautarea unei iuregistrari: deschidem tabelul sau formularul in care dorim sa cautam o

inregistrare facand dublu clic pe acesta-meniul Edit-Find

I 8. Crearea urror interogari: Interogirile reprezinti modalitlfi de selecfie gi afigare a

informafic tlin unul sau mai multe surse (tabele sau alte interogdri), formulate cu ajutorul
unor contlitii logice. Exista urrnatoarele tipuri de interogari: interogari sirnple sau de seleclie

85
 0;:erator
Suport Curs in tr*el ucere,valid* re
i;i prelurrart d;lt*

(folosind condilii logice). interog6ri pentru actualizare - delete query, update query gi append
query, interogdri incrucigate sau bidimensionale.
I. Interogari simple sau de selectie
Pentru a defini o interogare de selecfie selectlm opfiunea Queries din fereastra
Database, apoi butonul Create query in design vien,.
Jll : 0st*brre {&r{(* Jltso

r,:, .i... ,ir" - I l,,l

i r1,,. :':-i f i" :: !' r' :'-:

;i (xrie:

Ca efect, va apdrea o fereastra, din care selectfun consecutiv (in orice ordine) tabelele
luecesare gi pentru fiecare acliondm butonul Add. Dupi selectarea tabelelor / interogarilor
acJiondm butonul Close. Odata adaugat un table in fereastra interogarii se vor alege carnpurile

care se doresc a fi afisate si se stabilesc criteriile pe care trebuie sa le stabileasca datele(conditiile

de selectie). Condiliile de seleclie sunt expresii logice care vor fi verificate pentru ca articolele
figierelor sursd sd fie trecute in figierul virtual rezultat al interogdrii. Operatorii folosili sunt cei
de comparare' < (mai mic),<: (rnai mic sau egal),> (mai mare), 1: (mai mare sau egal),<>
:
o (diferit),
Exemple:
(egal) 9i / sau cei logici: And (9i logic) qi Or (sau logic).

Considerdm tabela sursd de rnaijos:

j Fatr pr;:cnal r'IrLle
Ad,i:i t-rrarii T;lel:r,ir,
eduard -?0 Lrceai? :curdlrr,;rr{ I j,', lSirjJll:: Ir]i:2.15ti.l
Clar:lia 2713,156101! Elsureoli AleeiT:,,0i 33 Unu€rsrtnre ili'!i?,aJ
1l,rni) Cfislr3 2?0i333^li6$ lasi Elr Caslgnilor nt lfj f,z UBefsilrre :r;ii.,ihoc :cr, f li l16ri'ij
lilrrcea ll'"23.1JJ2i: Crli.ra !/al:a iirele 65 Fo!ili{rrlE r-ili l6i{i:fi

l. Dorim sd afigdrn toate persoanele care au varsta cuprinsd intre 30 gi 40 de ani gi care au studii
universitare:

86
 i.]F(lI"rt ({}r
Suport Curs 'i
lr { r'trc} t* a:er*,r,a} i r* ;* r*
gi prtrlur:r;,rrsl slil1e

ltLCii I Srlert Quer_r'

-..'

.-|:

;r*td: Pt*eunr* llrr *l sluirr

:,]!,iei f\xle rcrtnrr! Date persorral 0ate personai lt;te per:o::al
5:.ril
i'ro;.'l :y'1
a*f: in.:A i >=31 l.rni .q={0 ='l]nlrerlrtare
a
Operatorul And este aplicat la nivel de carnp (>:30 And <:40) gi intre carnpuri
(condiliile puse asupra campurilor Varsta gi Nivel studii sunt pe aceeagi linie).
2. Dorim sa afigarn toate persoanele care nu au varsta cuprinsi intre 40 gi 50 de ani sau care au
studii Liceale:

Fiet,J; Prenume ! 6fSl.: I ;,, el siudt,

T,:br:: :'d !tr f,.lte persc,n;l 0ate Frerso$al Dete

Sho.' : I
f.rrter,ir .c
="{$ $s >=$fl
01 i LILtrdIE
i1

Operatorul Or este aplicat la nivel de camp (<:40 Or >:50) gi intre campuri (condiliile o
puse aslrpra campurilor Varsta gi Nivel studii sunt pe linii diferite).
3. Pentru selectarea unor submullirni de valori se pot utiliza caracterele de inlocuire' rr*rr -
inlocuiegte un grup de caractere ;i "?" - inlocuiegte un caracter. Dorinr sd afigdrn persoanele care
au telefon fix in releaua RDS:

; eitto-.,l .i1\
Tdrl -,a'P nlrc.lnll late gerl*nal [aie pers*nal
9ort:
Ino'^':
Criteriar

87
 Uperator
Suport Curs introd ucere,val
ti pt-lluclare da

Cuvantul Like este asociat autornat de sistem la folosirea acestor caractere de inlocuire.
De asemenea, intr-o interogare putenr utiliza condiliile lS NULL 9i IS NOT NULL cu

sernnificalia de valori vide. respectiv nevide intr-o coloand. Daca dorim afigarea persoanelor care
nu au adresd de e-mail:

Freld:
Tabt€:
Sort:
Sho',r:
Cntefia: :: r."

or:

o
Dupd ce arn definit condi{iile de seleclie. putem stabili condilii de sortare pentru unul sau
rnai nrulte canrpLrri. De exenrplu. pentru afigarea persoanelor in ordine alfabeticd esecutdnr clic
in randul Sort al casetei. in dreptul canrpului Nunre gi din lista derulantd alegenr opliunea
Ascending.

Freldr
Tablel

a, AscerdrE
Criteria
oa

o
II. Interogari pentru actualizare - delete query, update query pi append query

Itt!. rrt!tt i rl, ( \ 1 1 ; t.1 ,-t t' t \. i t t1":\ t t ),! u!ttlt' uit'r',:iru'Lit i i !)tt,. r; 1.|tr, n t

l. Cream interogarea in modul Design View: select6m Query din fereastra Database $i alegern
modul de proiectare Design View.
2. Includern tabela pentru care se executd interogarea.
3. Selectirn Delete Query din meniul Query. Ca rezultat, titlul ferestrei se schirnbd in Delete
Query, iar in partea de jos a ferestrei apare randul Delete.

88
 Suport Curs
rt(
L

4. Din lista canrpurilor tabelei. care apare afisat6 in partea de sus a ferestrei. select6rr campurile
care vor fi afi;ate in interogare sau pentru care vor fi specificate condilii de seleclie 9i le
"tragem" in celulele respective ale liniei Field din partea de jos. Ca rezultat, in celulele
respective apare automat, pentru fiecare camp, optiunea Where (din engleza - Unde, in care).
5. Introducenr in celulele liniei Criteria condiliile selecJiei (condiliile pe care trebuie sd le
indeplineascS inregistrtrile care vor fi lterse, in dreptul campuluicorespunzdtor).
6. Salvam inlcrogarea.
7. Rulam interogarea facand dublu clic pe aceasta.

8. Deschidem tabela pentru a vedea rezultatul interogarii.

Eremplu:
Pentru tabela urmAloare:
o
:1,^:e I Prenun,e I ClrP I Adresa I

onisc Eduard 18722161028 Crarova Calea Bucurestr 30 Lrceale

Claudia 27 131567812 Bucur?str Aleea T?rlor 39 UnNers[are
Cflslrna 27412334566 lasr Bh Castanrlcr nr 56 32 UnNers are
l,lrrc ee 14523111282 Crarola Valea Rosre 65 Postliceale
Eliminarea persoanelor care au studii "Liceale"

Fdd
Iet e : ri: :,i .: ,' : i:: :,E ::,r l

Dehte
Crtaia

Se utilizeazd in cazul in care este necesarA modificarea unui numdr mare de inregistrari,

respecland aceeagi modalitate de modificare. Vom descrie

interogiri de acl ualizare.
ir continuare modul de definire a unei
o
l. Cream int!'rogarea in modul Design View: selectdm Query din fereastra Database gi alegem
modul de proieclare Design View.
2. lncludem tabela pentru care se executa interogarea.
3. Selectinr Update Query din meniul Query. Ca rezultat, titlul ferestrei se rnodificd in Update
Query, iar in partea de jos apare randul Update To.
4. Includem (plin "tragere") in celulele randului Field canrpurile care dorinr s6 apard in
interogare sau cele pentru care vom stabili criterii de actualizare.

89
 ()pel.a t0r
Suport Curs introd tIcere,r,ali dare
$i pl"trluclare date

5. Pentru ca anunrite carnpuri ale tabelei si fie afigate in interogarea de actualizare trebuie si
introducem in randul Update To nurnele campului cuprins intre paranteze drepte, altfel acesta nu
va fi afigat. De asemenea, putem completa automat un carnp calculat, care nu a fost completat
initial in tabeld. De exernplLr. daci avenr tabela Medii. care are campurile: Numele gi prenumele
elevului. Media sern I. Media Sern II gi Media generald, iar canrpul Media generali nu a fost
conlpletat inilral pentru nici o inregistrare, vonl trece in dreptul carrpului Media generald de pe
randul Update: ([Media sem I]+[Media sem II])/2.

Feld
Tabe
-Prerurel
Update To llMeda sern Il +[l'"teCn sem I{}/2

o Cntena

6. Introducem in randul Criteria condi{ia pe care trebuie si o indeplineascd inregistririle care vor
fi niodificate.
I4!it,'-'titt i, r,r,ir1rrr, .1 ;t:1,i:i\it.itilt,t't ll)i'\ tt!l l):i. 11t

Se utilizeazi in cazul in care este necesara adAugarea\Trnui set de inregistrdri dintr-o

tabeld in altd tabeld. Aceasta va selecta datele care tebuie addugate gi le va trimite in campurile
tabelei destinatie. Vom descrie in continuare modul de definire a u[ei interogari de addugare.
l. Creim interogarea in rnodul Design View: selectdr.n Query din fereastra Database qi alegem
rrodul de proiectare Design View.
2. Includem tabela pentru care se executa interogarea.
3. Ircludern (prin "tragere") in celulele randului Field campurile care dorirn sa apara in

o interogare sau cele pentru care von'l stabili criterii de ad{ugare.

4. SelectAm Append Query din nreniul Query. Indicirn tabela destinalie.

I'

it
oer-5='-EFITBFipEiEffiE|trEtII

90
 Opc'rator
Suport Curs in trocl ucere,valida rt
gi prclucrarul date'

Ca rezultat, titlul ferestrei se rnodificd in Append Query, iar in partea de jos apare randul

Append To.
5. Introducern in randul Criteria condilia pe care trebuie sd o indeplirreascd inregistrdrile care vor
fi preluate.

6. Precizhrn pe linia Append To numele campului destinatie (doar in cazul in care rlu au acelagi
nume)

J Q,.rtr11 : Appcnd Qucry

f{.ffi
+eaft
tG" t.kdr3 I

o
!,
Prei *-ft! ',led. 'es
5s I
t.lade

F{eld:
TaCe;
Srtl
A*idTo;
Orttru:
ry:

1) Filter B), Selection- cand dorim selectarea articolelor care contin o anumitd valoare pe care
ne-aur pozilionat anterior:
- Ne poziliondm pe valoarea cdutata la unul din articole;

- Selectdnr Rccords->Filter->Filter By Selection;

- Repetdnr pagii anteriori pana ob{inem setul de date dorit.
2) Filter Erc'luding Selectiort- cand dorirn
valoare:
selectarea articolelor care NU con{in o anumitd
o
- Ne pozilionarl pe valoarea cautata la unul din articole;

- Selectanr Records->Filter->Filter Excluding Selection;

- Repetdrn pa:;ii anteriori pand oblinern setul de date dorit.
3) Advanccd Filter/Sort...- cand dorim selectarea articolelor care indeplinesc anumite condilii:

- Selectdm Records->Filter->Advanced Filter/Sort...;

- Se deschide fereastra Filter care este, de fapt, o fereastrd de proiectare a unei interogdri, iar
condilia de filtrare se stabileqte in randul Criteria, a$a cum se procedeazd la proiectarea unei

9t
 0pe!'at{}r
Suport Curs in trod ucere,validare
rii prelu(rJre dale

interogdri simple. Pentru a li aplicat criteriLrl de llltrare se s!'lectcazd Records->Apply F'ilteriSort

Pentru arrularea fi ltrdrii. se selcctcazd Records->RerroYe F-ilter,'Sort

Exemplu: Fie tabcla urnritoale:

. PrEru..: T.bl.
OenP.od lrrriraPr_ri PretPrcd
Aspirina SC Pnma SRL
Parscet6mol SC Doana SRL
) Randrdrna SC Pnnra SRL
Algocalmin SC Pnma SRL
En!rtmrcrna SC Dorna SRL
+

Pentru a afiga doar medicamentele care sunt produse de SC Prima SRL gi care au

o pretul>3 se stabilesc criteriile unnatoare:

Denprod
Flfm6Prod
PY.erod

l-rald:
Soatr
Orter€r '5C P"rn5 5R:

Dupi care se alege Records->Apply Filter/Sort.

20. Crearea unui raport: Un raport reprezinta un mod mai ordonat de prezentarea a datelor ce
poate fi tiparit. Pentru a crea un raport alege[r din optiunile bazei de date Reports si la fel ca si

o celelalte obiecte ale unei baze de date si un raport poate fi creat fie in modul Design in care il
proiectarn manual, 1ie in modul Wizard in care suntem asistati de catre prograln in realizarea lui.

2l . Modificarea unui raport: clic dreapta pe raport creat-Design view si modificam orice obiect
din raport folosind bara de instrurnente atasata sau facand clic dreapta pe obiectul ce dorim a fi
modificat si alegern optiunea dorita.
22. Crearea, nrodificarea unui antet Ei subsol: daca antetul sau subsolul unui raport nu este activ
facem clic dreapta pe raport-Report Header/Footer.

92
 Operirtor
Suport Curs in trocl u cere,r:al i d a re
;i prclur:rare drte

8.2 Prclu' r'area datelor inlroduce

Aplicafia Microsoft Word face parte din pachetul de programe Microsoft Office, alaturi
de Micro.so/i Excel, Microsoli Pov'erPoinl Si Microsoft Access. Aceste programe pot lucra
independent sau impreutrd pentru a ugura activitatea utilizatorului. WORD este un puternic
procesor de texte gi are facilit5{i incorporate care pernrit crearea gi salvarea docunrentelor.
Aplicalia asigurd func{iile elenrentare ale unui editor de texte. gi anurre: introducerea textului.
stabilirea dif'eritelor tipuri de caractere, definirea diferitelor tipuri de pagina. alinierea autonratd a
textului. aranjarea textului in pagina, tiparirea textului. Noile versiuni ale aplicaliei aduc nouteli
privirrd procesul de autornatizare a edit5rii (crearea de stiluri. verificarea ortografica gi

gramaticalS autornat6, asisten!i Office. o

Assistant care oferd informaJii de tip Help in funcfie de activitatea desligurati de

utilizator). Inodalitali rapide de trasare gi formatare a tabelelor, posibilitali suplimentare de

desenare (efc'cte 3D, umbre gi texturi), suport rnultilingv pentru editarea de texte in rnai multe
limbi europene.
l

Click pe butonul Start +Programs Microsoft Word

=

IilII.rrn.:
I r'r i r' i ti! ali;;i'iii i.'illi

La lansarea Word-ului se deschide fereastra aplicaliei -+ fereastra conjine un document

necompletat -+ se editeaza textul dorit + se salveazd documentul.

93
 Operal0r'
Suport Curs introducere.r'alidare
ti prcl u(rirre dale

\{;11 r;it ri i/rilli lI,,(-!I/1l. IiI

Meniul File -+Save -+se specificd numele documentului in secJiunea File Name
(Nume fiqier) li locatia in care va fi salvat, in secfiunea Save in (Salvare in) --*lick pe
butonul Save (Salvare).
iir,.r( lir'l{ i, r; titt: it}t}t rrl r)1i'll. ;,1.
'itit!t
Meniul File -+Open -+in secliunea Open in (Privire in) se cauta documentul in folder-
ul in care a fost salvat +se selecteazi figierul -+click pe butonul Open (Deschidere).
Itr: i: r ir't t tt tttitt) ,ii:t it1;t,. ttl

DupE salvarea documentului, acesta poate fi inchis -+ click pe butonul x din

o partea dreapta-sus a ferestrei.

\, il , fr!Li i, \Iltlrri
a) cu mouse-ul: click in fala textului ce va fi selectat -+ se tine butonul mouse-ului apasat

-+ se deplaseaze mouse-ul la sffirgitul textului care se doreste selectat --) se elibereazd

butonul mouse-ului.
b) cu tastatura: se pozilioneazi cursorul mouse-ului la inceputul textului ce va fi selectat

--) se [ine tasta Shift apAsate -+ se apasa tasta ) p6nd cand este selectat tot textul dorit.
Pentnr a selecta u rlind inu'eg : se pozilioneaz6 cursorul mouse-ului la incepul rindului
-+ se apasa combinalia de taste Shift + End.
|\tlrt'ttctt'\lIltti
a) se selecteaze textul J click dreapta pe textul selectat -+ Copy + se pozilioneazi
cursorul in pozilia in care va fi copiat textul --+ click dreapta -t Paste.

o b) se selecteaza textul J se apasa conrbinaJia de taste CTRL+C --+ se pozilioneazi

cursorul in pozilia in care va fi copiat textul --+ se apasa combinalia de taste CTRL+V.
c) se selecteaza textul -+ meniul Edit + Copy -+ se pozilioneazd cursorul in pozilia in
care va fi copiat textul -+ meniul Edit + Paste.

d) se selecteaza textul -+ se apasA pe butonul h din b"." de instrumenteJ se

pozilioneazd cursorul in pozilia in care va fi copiat textul -+ se apasa pe butonul Gdin bara de

instrumente.
ilr!Ioti tt !t,\t!tlut
a) se selecteaza textul -+ click dreapta pe textul selectat -+ Cut -+ se pozilioneazi

94
 0trlerator
Suport Curs introd ucere,validare
;i prelue'rar"e date

cursorul in pozilia in care va fi mutat textul -+ click dreapta -+ Paste.

b) se selecteazd textul -> se apasd combinatia de taste CTRL+X + se pozilioneazd

cursorul in pozilia in care va fi rnutat textul -r se apasd cornbinafia de taste CTRL+V.
c) se selecteazd textul -+ meniul Edit -+ Cut -+ se pozilioneazd cursorul in pozilia in
care va fi mutat textul -+ meniul Edit -+ Paste.

d) se selecteazd textul -+ se apasd pe butonul S din bara de instrumente -+ se

pozilioneazl cursorul in pozijia in care va fi mutat textul + se apasd pe butonul B
din bara de instrurnente.

Se selccteaza textul -+ se apasl tasta Delete. o

Caracterele speciale sunt simboluri care nu pot fi introduse cu ajutorul tastaturii.

Se pozilioneazd cursorul in locul in care va fi introdus sirnbolul -+ meniul Insert

-+S1'mbol -+ se selecteazd simbolul dorit --> click pe butonul Insert.
fiTitn
limboluri Caracteresqeciale

iont: 5ymbol

! )' s1 f t t v A e (- t -+ J
o
+ >( (-l- 1
(J o J
N* fi l.) (, o ..l tt tt
: :
v (B) o ThI
n i
ir l"l

o
---'l
->
5iqboluri utilizate recerrt:

-) e I
T tr € i
Y o @ Tlvl
t J
f

Cqd caracter: 17.1 gle la: lsimboi (zecimal)

AutoCore.tie. I TastS de gomenzi rapide Turt; de comenzi rapide:

J : ....,

!nserare P.evoctsre
l
i ,)l i.'ia:.'ii:'j , i ,l'l;l

Formatarea textului se referd atdt la alegerea tipului de font, a stilului fontului, a

dimensiunii sau culorii lui, cdt gi la alegerea distanJei (spafierii) dintre caractere. inainte de a

95
 0trrera tor
Suport Curs in trocl ucere,validare
;i prelttrrat'er date

face orice forrnatare. textul trebuie selectat. Dacd nu este selectat un text, atunci fonnatlrile
stabilite se vor aplica textului care se va introduce incepdnd cu pozilia curentd a cursorului text
(punctului de inse(ie).
Fonnatdrile se realizeazl din meniul Pornire secJiunea Font. Aceasta secfiune con{ine
butoane gi casete cu comenzile qi selecjiile cele mai uzuale.
o Schintbqrea tipului de.font opliccrt textului
l. Se selecteazd textul ce se doregte a fi rnodificat.
2. in secliurrea de fonnatare se di clic pe lista cu tipurile de font, din care se alege tipul dorit.
Exemplu: Tirnes Nerv Roman, Arial, Gotic, etc.

a a Schimbareq dimensiunii (mdrimii) .fonlultri oplicat texttrlui

I . Se selecteazd textul ce se doregte a fi rnodificat.
:

2. in secliunea de forrnatare se selecteazl dirnensiunea din lista Dimensiune Font, sau se tasteazd
o 0valoare in casetl qi apoi se apasd tasta Ertter.

a) tabul Font -> se alege fontul, dimensiunea caracterelor, stilul caracterelor, culoarea
acestora gi diferite efecte -+ click pe butonul OK.

*I

{
1',
iffi.ffir
r*f

o
.*TmI

b) tabul Advancctl- Caractcr Spacing-+ se alegc spa{iul cliulre caractcl'c (extins.

condensat)

E- ;;::Er"l
 0perator
Suport Curs introcl rrcere,validare
9i prelrrcr;l'e d;rte

c) tabul Effects -+ se aleg diferite animafii pentru text.

i, ., .t l;,,,r;i,,lr':', ) I: I i; r,.,',lt !1,i 'i,t. : :' i

Sec{iunea de instrumente Formattirg confine butoane gi liste derulante care pennit

scrierea cu caractere aldine, ctu'sive sau subliniate.

' Cum aplicdm formatare de tip Bold (aldin5, ingroqatl) ?

1. Selectam tertul pe care dorim sd-l rnodificarn.

2. in bara Formatting facem clic pe butonul Bolct .

' Cum aplicim formatare de tip Italic (cursivi) ?

l. Selectam textul pe care dorirn sd-l rnodificarn. o

2. in bara Forntotting facern clic pe butonul ltolic .

Notd - Se poate folosi gi caseta de dialog Font pentru a realiza aceste operatii.
- Pentru a renunta la fonnatarea Bold sau ltqlic, cu textul respectiv selectat, se dezactiveazd
butonul corespunzdtor din secliunea Formattiug.

' Cum aplicim formatare de tip Underline (subliniere) ?

1. Selectdm textul pe care dorim sd-l rnodificarn.

2. in bara Frtrntctttingddrn clic pe butonul lJnderline. Textul va fi subliniat cu o linie sirnpla.

Dacd se doregte o altfel de subliniere atunci cu textul selectat se alege din lista derulanta
asociatd butonului de subliniere felul dorit. Din listele Underlirting Si Color se pot alege diverse
stiluri qi culori de subliniere.
Pentru a sublinia numai cuvintele nu gi spaJiul dintre cuvinte se alege opliunea Doar
ctt'r'ittte din caseta de dialog Font. a
Exemplu:
Din fila Font Effects se pot selecta diverse alte fonnatiri care sd fie aplicate textului (text
tdiat cu o linie, culoare text, transfonnarea literelor in majuscule/ minuscule, scriere in relief,
umbr5, blir*ing etc.).

NotI: Din frla Position a casetei Clrctracter se poate rnodifica spafiul dintre caractere. Se pot
dispersa sau condensa caracterele unui text selectat, dacd in lista Spacing se alege Expanded
(extinsa) sau Condenscd (condensatd) iar in caseta 6y.' se introduce distanJa cu care se doregte sa

97
 Suport Curs

se extindi sau se se micgoreze spatierea dintre caractere. Aceasu caseta esle inactive dacd
selectali Defaulr in caseta ,5p(cirg

- font B text ingro$at (Bold)

1: dimensiune I text inclinat (ltalic)

culoarea textului U text subliniat (Underline)

,! t1ltt,it, ittt rl

Modificarea cazului inseanrnd transformarea unui text scris intr-un anumit fel
(minuscule, majuscule, titlu etc.) intr-un text scris in alt fel. De exernplu, transfomarea
o unui text scris cu minuscule intr-un text scris cu majuscule.
Se selecteazi textul -+ rneniul Home -+ font - Change case -+ se alege stilul dorit
-+ click pe butonul OK.

l':rl
:irrbrirsrd)r lt d r

:!rtrr,ae ri,r
i.iB,ag..l..x.x
I -1r I r(! !9

urrir:i5i
i!trlrlr:r a,rn ,i q,d

!Ci:LE.-:t

o
N,leniul [idit > Iind > in ltleastra ce apare sc scric cuvinlul ciiutat in seclitulca

Find that + click pe butonLrl Find Nert.

98
 Suport Curs

l\,leniul Edit +
iar in sccliunea Replace
Replace -) in secliunea Find nhat se va scrie cuv6ntul ce va fi inlocuit.
t'ith se va scrie cuv6ntul cu care se va face inlocuirea + click pe
o
butonul Find Next -) dacd a fost gasit cuvAntuUfraza --+ click pe butonul Replace (pentru

inlocuirea prirnei apalilii) sau pe butonul Replace All (pentru inlocuirea tuturor apariliilor).

Alinierea textului:la stinga, centru, dreapta, stenga-dreapta (Justified)

Alinierea orizontal6 a textului dintr-un paragraf determinA aspectul marginilor liniilor

paragraf'ului: aliniere la st6nga, aliniere la dreapta, 1a centru sau aliniere stanga-dreapta.

Aliniere la stinga (Align Laft') - liniile paragrafului vor fi aliniate in partea stangA.

Aliniere la dreapta (Alig Right\ - Iniile paragrafului vor fi aliniate in partea dreapta.

La centru (Centered) - luriile parag:afului vor fi centrate.

Sfingualreopta (Justi/iecl) - liniile paragrafului vor fi aliniate atet in partea stangi cet li in partea
o
dreaptd (spaliile dintre cuvintele textului selectat vor fi condensate sau extinse).

Spalicrea r6ndurilor stabilegte dimensiunea spaliului verticaI dintre lin iile textului unui
paragraf. in mod obiqnuit liniile de text sunt spatiate la un rAnd.

' Spolicreu rdndurilor unui purugrufse realizca:d astfel:

l. Se selecteazd paragraful/paragrafele.

99
 0I,era lor
Suport Curs in trod 1lcere,r'alida re
9i prelucrare date

2. Se deschide casela de di,alog Paragraph.

3. Se alege spatierea Intarlinic dintre liniile de texl Single (La un rind), Double (La doud

riindui) elc.

4. Se executd clic pe butonul OK pentru a inchide caseta.

'11,:t)t!it :t t ; \/ r',1.,; ,','i, i,,i

ii lktrd se pot crea automat liste cu marcatori sau liste numerotate in timpul tastArii
textului. sau se pot adauga rapid marcatori sau nulnere la liniile de text deja introduse. Un
marcator sau o r)umerotare apare in fala prinrului r6nd din paragraf. Pentru crearea listelor
nunerotate sau marcate se poate lolosi bara de instrurnenle Paragraf.
o Addttgcu ea de morcotori sau nunteroldri la tcttul Fontattittg
o l. Se selecteaza textul ce urnreazA a fi marcat sau numerolat.
exi!;len! utilizdncl bqru

2. Din secliunea Paragrafse activeazd prin clic, bulonul Mqrcatori.

Listele obtinute prin utilizarea acestor butoane contin un anumit rnarcator (sau un anumit tip
de nunrerotare) gi folosesc urr spaliu prestabilit intrc marcator (sau nunrdr) gi textul care urmeaze.

o $tergerea (eliminarea) marcetorilor sau a nunteroldrilor dir?./ala textului

1. Se selecteazd paragrafele de la care se doregte eliminarea nrarcatorilor sau numerotdrii.

2. Din secliunea Prrragraf se dezactiveazd prin clic butonul corespunzator tipului de list6.
Noti: Word oferi posibilitatea de a define noi tipuri de marcatori sau de nunrerotdri.

o Addugareq wtui chenqr mtuia sau mai multor pat'crgt-afe

100
 t'.tIflt'
Suport Cu oel rrcere.r,atrida r

1. Se selecteazd, paragraful (paragrafele) la care se va aplica chenarul.

2. Se da clic pe butonul Borduri exterioure din sectiunea

Paragraf.
o Addugtrrea unei culori de.fundal unui paragraf
1. Se selecteazd,paragraful sau paragrafele.

2. Se dd clic pe butonul Umbrire din secliunea Paragraf.

Editorul are anumite valori irnplicite pentru listele rnaracte gi cele numerotate. Pentru a

+ click dreapta + Bullets and

schimba aceste valori: se selecteazl elementele listei
Numbering -+ se alege stilul dorit, de unde incepe numerotarea (in cani listelor
numerotate), S€ poate particulariza lista -+ click pe butonul OK.
o
iE iE )l f; l"gbc.D, a,

.a orr*

Do:umrL 8!lkts

or,/o
'.1... .-,

Schimbarea dimensiunii paginii, a orientirii gi marginilor

Utilizatorul poate stabili dirnensiunea foii de li6rtie, orientarea paginilor din document,
o
precum gi rnarginile libere ce se vor lisa de la marginea foii fizice p6na Ia textul din pagina.
l|/ord utilizeazd stiluri de pagina pentru a stabili orieutarea paginilor in docunrent. Pentru
ca irt acelagi document sI aveli pagini orientate gi Portret Si Vedere trebuie sd avef i definite cel

pufin doua stiluri de pagina, unulsd utilizeze orientareaTrortruit gicel5lalt orientarea lundscape.
Schimbarea mlrimii paginii gi a orientlrii pentru stilul curent de paginl
1. Se alege panglica (ribbon) cu nurnele Aspect pagind.
2. Se face apoi clic pe butonul pentru descliiderea casetei de dialog

101
 O;rerator
Suport Curs introd ucere,valida re
;^i prelucrare d*te

Ini{iali:are pagind
- Dimensiunea foii de h6rtie se alege din lista Dimensiune hfrrtie, tabul Hdrtie. Dirnensiunile
foii alese apar in cdmpurile Ldlime Si indllime. Se poate indica o dimensiurre personalizatd de
pagini dacd se introduc alte dimensiuni in aceste cdrnpuri.
- Orientarea paginii se stabilegte in tabul Margini, sec[iunea Orientare prin clic pe una dintre
variante, Portret (tip portret) sau Vedere (tip vedere).
- in zona Margini se stabilesc rnarginile, care se lasd pentru foaia de hdrtie, in casetele &rs, -/o.s,
Stdnga, Dreapta.
- in zona Se apticd /a se alege, caror pagini li se aplicd forrnatarea;

o 3. Clic pe butonul OK pentru a inchide caseta Inifializare pagini.

Fry .f*!!-

lu.: ags Joti

5?p. ?.str: :5i
\.i*rl tuf! ieur:

E
IgBlill
_esk.
alr

P.f O+hbr Bn'

li jl,:i rr lior'?_i;.!.S

o
j:ii;r r'J*l Lt;i irn;Lrt r'r r'

Editorul permite aplicarea de linii de bordurd gi urnbrire paragrafelor selectate, celulelor

unui tabel, imaginilor, textelor selectate, paginilor gi diferitelor obiecte.
Se selecteazd obiectul care va avea bordurd -+ meniul Format -+ Borders and Shading
-+ in fereastra Borders and Shading existd trei file:
Borders -+ linii de bordur[ : se aplicd la nivel de text, paragraf, celuld a unui tabel,

irnagine etc.

1.02
 0pgt'.itor
Suport Curs in tro(l rrcere.\'alidare
sipr'('ltl(r'nIg dale

Page Borders -+ borduri de pagini = se aplicd pentru pagini

Shading + unrbrire (haSurare) = se stabile$te culoarea din inleriorul bordulii

T o
_l
n

l-a inlrotlLrcc-rca textului. trecerea se thce autolnat. atunci cancl s-a ajuns la sli15itLrl unei

Pauini. LIne'oli. cslc ncccsara trcccrea la o nouar pagini. chiar dacir precedenta l1u a ujulls l:r

s fii r'5 il.

Se pozilioneazd cursorul in pozitia in care va ilcepe noua pagind > meniul Insert
o
Page Break click pe butonul OK.
=Break - =
Inseraret uuai inlrentperi le pagind cu ajulorul tusldurii'. se apasd combina{ia de taste

CTRL+ENTEI{.

$tergerm unei intreruperi de paginfi: se selecteaza intreruperea de pagind +se apasa una din
tastele Delete sau Backspace.

103
 Operirt0r
Suport Curs in tro(l ucefe,vitlida,.e
gi prclutr'.rro datc

i,i:, i' -:r -r !:.,,i,i,l

Antetul con(ine infonna(ii care apar pe fiecare pagind a documentului. infonnalii ce sunt
situale in partea de sus a documentului. Antetul esle plasat in zona diDtre nrarginea superioara a
hirtiei qi marginea de sus.

Subsolul conline inforrmalii care apar pe fiecare pagina a documentului. inforrnalii ce sunt
situale in partea de jos a documentului. Subsolul este plasal intre rnarginea de jos qi rnarginea
inferioard a hiirtiei.

Meniul Insert> Header and Footer - zonele in care se vor edita inforDra[iile pentru

antet ii subsol sunt delimitate de un dreptunghi - este afilati 9i bara de instrumente Heder ond
O Footer. fexlll din antet ii subsol va fi afigat cu litere estompate.

Meniul Insert -+ Page Numbers se stabilesc: pozilia in care vor fi afigate numerele
o de pagind (partea de sus sau partea de
-)
jos a paginii). alinierea (stanga, centru.dreapta), se
stabilegte dacd prima pagind va fi sau nu numerotatA, se seteaza fonratul afigirii numerelor qi
de la ce nunrir incepe numerotarea -+ click pe butonul OK.

I rtt t;ttt!ttt t'ir rlotltttit trlLt!lti

Meniul Page Layout --+ Page setup --+ in fereastra Page Setup se stabilesc:
dimensiunea hartiei, marginile (distanlele intre zona de editare a lextului pi marginile de sus,

jos, stdnga 9i dreapta), modul de orientare a paginii (portrait sau landscape) -+ click pe butonul
oK.

104
 (}pera[$r
Suport Curs introcl ucere,v;
si ;rrellrrcrare r

Meniul Table -> Insert -+ Table -> se specificd numdrul de linii qi de coloane ale
tabelului -+ click pe butonul AutoFormat -+se alege un fonnat pentru tabel -+click pe butonul

OK --+ click pc butonul OK.

a:r:,< ,--: 'lJr

ialla ; :1
&3 ri'. qt
ct.! Frla
l
' Nunbct
7r5 Iibt.

5a s9sg

aaaa
o

(, Irb

o Selectarea unei coloant click cu rlouse-ul deasupra primei celule din coloana
respectivd.

linii: click cu rnouse-ul in fa{a prirnei celule din linia respectivd.

Selectarea unei
o
a

ao unui grup de celule: click pe prirna celula din grup -+ se line butonul
Selectarea

mouse-ului apdsat -+ se deplaseaza mouse-ul pAna la ultirna celull din grup -> se
elibereaza butonul mouse-ului.

a) se selecteazi linia din tabel unde va fi inseratd noua linie -+ rneniul Table -+ Insert

105
 0perator
Suport Curs irr troel ucere,validare
;i pt'elucrare date

-+Rows Above / Rows Below.

b) se selecteazd linia din tabel unde va fi inserata noua linie -+ click dreapta pe linia
selectatd -+ Insert Row.
c) se poziJioneazd cursorul la slhrqitul liniei dupa care va fi inserata noua linie (in afara

tabelului) -+ se apasd tasta Enter.

d) se pozilioneazd cursorul in ultirna celuli din cadrul liniei dupd care va fi inseratl noua

linie -+ se apasd tasta Tab.

:'i:,i i ,,J r',i !"r1, i , ,tjrrl;r'v,' iriij .ilii i,ij:i ,l

a) se selecteazl coloana din tabel unde va fi inserata noua coloani --> meniul Table -+

o Insert -+ Columns to the Left / Columns to the Right.

b) se selecteazl coloana din tabel unde va fi inserata noua coloana -+ click dreapta pe

coloana selectata -+ Insert Columns.

1'lr'l ,{ i.'i i'(i rJ: I r,f J I fl ir'

a) se selecteazd linia care va fi gtearsd -+ meniul Table --+ Delete Rows.

b) se selecteazd linia care va fi gtearsd -+ click dreapta pe selectie -+ Delete Rows.
'.1 ' . ! r ; i,.':, , .,1,

a) se selecteazd coloana care va fi gtearsl -+ meniul Table -+ Delete Columns.

b) se selecteazd coloana care va fi gtearsd -+ click dreapta pe selectie -+ Delete

Columns.
ir;)lriu,,r i'it i r lti/, ir;r'
A irnbina doul sau mai multe celule : a uni celulele respective.

o Se selecteazd celulele care vor

'', liirlrii ' ,; , , ,'rid' lrtl

fi irnbinate -+ click dreapta pe selec{ie -+ Merge Cells.

A scinda o celula: a irnp64i o celuld in doud sau mai multe celule.

Click in interiorul celulei -+ click dreapta + Split Cell -+ se stabilegte nurndrul de linii gi de

coloane care vor exista in cadrul celulei ce va fi scindati.

106
 Opera tor
Suport Curs in fro(l ucere,valid? re
$i prelucrnre dat0

Hodorc c!hle I
------a
lr
N$r,& d.Iirdt ir Ir.

Click dreapta in interiorul tabelului -+ Borders and Shading -+ se alege tipul de

bordurd dorit. eventual gi culoarea de fundal (fila Shading) + se specificd nivelul la care se

aplicd bordura aleasS:tabel sau celula selectatA -+ click pe OK.

o
l

==::siflE

D
E
tr
:

I
c
Sc selectcarri liniilc,coloanelc + click pc butonul ,.i dil bara de ilstlunrente
o
Se selcctcazi coloana + click pe unul ilin b oanclc din brla Lle iustrunrentc
( ordonare crr'sciiloare ) sau .' ordine dcscrc'scl-rloare).
1

Se aciaugi o noLti linic 5i in tlreptul coloanci rcspcctilc se pozilione'azii cursorul rnouseului

-.> click pe bLrlt,rrul ii tlin bara tle instruu'lct1lc.

707
 ()pelaloi'
Suport Curs in troducere,\,al idare
ti pr('lrr(t'are dale

lrrr,r!in i

lnserarea unei imagini

a) se pozilioneazd cursorul in locul unde va fi inserati imaginea --r meniul Insert --+

Picture -+ From File -+ se caut6 in struchrra de foldere imaginea dorhi -+ click pe

butonul lnsert.
b) se pozilioneazi cursorul in locul unde va fi inserati imaginea --r meniul Insert-+Picture
-+ Clip Art -) se cauta imaginea doriti din galeria de inragini a aplicaliei Word sau de pe rveb

-+ click pe butonul Insert.

!:1(itttit i;\i!1t ttt t:1 t);it I )Ji!:t:;!tit

o Click pe unul din collurile irnaginii -+ se Jine butonul mouse-ului apisat -+ se

mouse-ul inspre exterior (pentru merire) sau inspre interior (pentru micgorare).
deplaseazd

t . l;:L t t,i Ltt;,. i ttrtrt.tlittt

a) se selecteazA imaginea (click pe imagine) -+ click dreapta pe imaginea selectata -+
Copy -+ se pozitioneaza cursorul tn pozilia in care va fi copiatd imaginea--+ click dreapta

-r Paste-

b) se selecteazi imaginea--+ se apase combinalia de taste CTRL+C + se pozilioneaza

cursorul in pozilia in care va fi copiatd imaginea --> se apas6 combinalia de taste
CTRL+V.
c) se selecteaze imaginea -+ meniul Edit + Copy -+ se pozilioneazi cursorul in pozitia in
care va fi copiata imaginea-+ fireniul Edit --) Paste.

83 din
o d) se selecteaza imaginea -+ se apasd pe butonul
pozilioneazi cursorul in pozilia in care va fi copiata imaginea -+
baru de instrumente -+

se apase pe butonul B
se

din

bara de instrumente.
llr!lrt t,tt t t tt \ i itrt,ttli t

a) se selecteazA imaginea -+ click dreapta pe imaginea selectata -+ Cut -r se

pozilioneazd cursorul in pozilia in care va fi mulale irnaginea -+ click dreapta -+ Paste.

b) se selecteazi imaginea-> se apasa combinalia de taste CTRL+X -+ se pozilioneazd
cursorul in pozitia in care va fi mutatd imaginea-+ se apase combinalia de taste

108
 0prIa l(,}r'
Suport Curs introducere,valid re
ti p,'elucr ru dirt€

CTRL+V.

c) se selecleazA irraginea + meniul Edit -+ Cut --+ se pozilioneazi cursorul in pozilia in

care va fi nrutatA imaginea--+ rneniul Edit --+ Paste.

d) se selecleazi imaginea -+ se apase pe butonul $ din bu.u de instrumente -.> se

pozilioneazi cursorul in pozilia in care va fi ntutat6 imaginea --+ se apasi pe butonulB din
bara de instrurnente.
\,',/,-,,, ti:t:iii!

Se selecteazd irnaginea -+ se apase tasta Delete.

l,"jlrr ri': , )i!t:

Se selecteaza irnaginea --+ click dreapta pe imagine si se selecteaza size and position sau se O
rotegte imaginea cu ajutorul mouse-ului din punctul verde.

Inr p r ir;r.r

Vizualizarea documentului tnainte de imprimare

Meniul File -+ Print Preview
!:,,J,,,,/..r ltt,it tt,jiiiu))tii, \i ititl)t uttni t.t,: ,,tlitt t:i!l:i

Meniul File , Print --+ se alege irrprimanta -+ se stabilesc paginile care vor fi imprimate
-+ se stabile$te numAnil de exemplare ce vor fi irnprinate de la copies + se stabilesc
proprietili de irnprimare: calitatea imprim6rii, culoarea imprimdrii (color sau alb/negru) --+

click pe butonul Print.

o
3il

109
 0peral(}r'
Suport Curs intr0d ucere,r'alidare
,i pl.elucra|.e date

Capitolul 9: Transpunerea datelor pe suport

9.I Plegitirea doctunentuIui pentru tlanspunere. Listarea
diltc'lor'/docurncn te lo r

Pentru imprirnarea unui document se poate utiliza unul dintre unnatoarele procedee:

alegerea optiunii Lrprimare (Print) din nieniul Fisier (File);

corrbinalie de taste <Ctrl>+P.

@

o ln unra acestor actiuni se deschide fereastra de dialog Imprirnare (Print) de unde

opta pentru imprirnarea intregului document alegand din sectiunea Sir de pagini (Page range)
se poale

optiunea Toate (All), doar pagina curenta (optiunea Pagina curenta (Cunent Page)) sau anumite
pagini din document (optiunea Pagini (Pages)), urmand a se completa numerele de pagini.
Docurnentul se poate tipari intr-unul sau in mai multe exernplare (opiunea Numar de copii
(Number of copies)). In cazul imprirnarii in rrai multe exemplare, se poate bifa optiunea
Asamblare (Collate) pentru tiparirea exemplarelor unul dupa altul. De asemenea, se pot alege
numarul de pagini din document ce vor fi imprimate pe o pagina, prin optiunea Panoramare
(Zoom).

110
 Suport Curs

Din butonul Optiuni (Options) se pot stabili anumiti parametri ai imprimarii. Cei mai
lmponanti sunt unnatorii:
, Icsirc schilttlcr (Droft Output): documentul va fi imprirnat cu o fonnatare minirlala, pentru a

creste viteza de printare;

. .4ctuoli:ora cumpuri (Updalc .lieldsl. toale campurile din document se vor actualiza inainte de

imprimare;
. Actueli:ora legaturi (Ultdote /i,?,(-r: toate legaturile din document vor fi actualizate inaintea
tiparirii;
. Pennitc radinrcnsionttrau hqrtiei A4/latter (Allott A4/Lcttcr lnper resi:irtgl. pennite listarea
unui docutlent creal pe unul dintre cele doua fonnate fara a afecta formatarea documentului;
. Inprintu'a in .fadal (Backgxtund trpilrgl: imprimarea documentului se va face in tirnp ce
o
utilizatorul coutinua sa lucreze inWord, fara blocarea procesorului de text in timpul tiparirii;
. htyar.surc rtrcline de intprinture (Raversa print ordcr)'. imprinarea documentului se face
incepand cu ultirna pagina (nu cu prirna);
. Proprietuti iocurnqtt'. se imprima si informatiile continute in sectiunea Rezumat (Surnmary)
din meniul Fisier (File), optiunea Proprietati (Properties);
Prin apasarea butonului Proprietati (Properties) a ferestrei de dialog Imprimare (Prinl) se

poate alege calitatea imprimarii (Draft, Nonnal, Best) preculn si formatul de pagina (Portrait,

Landscape) precum si alte optiuni ce tin de irnprimanta.

Imprimanta face parte din categoria perifericelor de iegire. aceasta fiind utilizat6 pentru
transpullerea informaliei din calculator pe hartie (un document. o poze sau orice altfel
o
de fi;ier gralic. un e-mail, un articol etc.).
lmprimantele au fost create odata cu aparitia primelor calculatoare, datorita necesitatilor
de a putea consulta si pastra infonnatiile si pe hartie, nu doar pe suport electronic. La inceput,
totul a fost rudimentar, insa, cu tilnpul, s-a inregistrat o evolutie constanta in acest domeniu : au
existat modillcari la nivelul metodei de printare si al calitatii, al consumabilelor si al costurilor.
lmprimanta este inclusa in categoria perifericelor de iesire si ea este folosita efectiv pentru
lranspunerea datelor din calculator pe hartie (atat documente, cat si poze).

111
 0peIal0r'
Suport Curs i n [rod n cere, r,a I i da ra,
siprclucrare date

Lrprimantele se claseazl dupd nrai multe criterii. Caracteristici generale

Alunci cand alegeti o imprimanta, trebuie sa tineti cont de nevoile durnneavoastra, dar si
de caracteristicile acesteia. Imprimantele pot diferi in functie de :

- Viteza de irnprimare: se ia in considerare numarul de pagini printate pe rninul: trebuie

precizat ca in cazul inrprirrantelor color, numarul de pagini irnprimate pe rninut pot varia
in functie de metoda de imprimare : alb negnr sau color
- Rezolutia imprimantei : se masoara in puncte de cemeala per incli, denumite si DPI;
trebuie precizat ca in cazul imprimantelor color, rezolutia poate varia in functie de tnetoda
de imprimare : alb negnr sau color

a - Memoria irnprirnantei: [lasoara cantitatea infomratiei care umeaza sa fie printata pe care
imprilnanla o poale pastra in Inemorie
- Consumabilele: cartuse, hanie (tipul de hartie, rnodalitatea de alirnentare cu hartie)
- Conectivitatea : USB, serial sau paralel, bluetooth , wireless, ethemet
Alte caracteristici: dimensiunea, greutatea, nivelul de zgomot.
Tipuri de imprimante:
Exista mai rrulte tipuri de imprimante. Astfel, putem clasifica imprimantele in
unnatoarele categorii : irrprimante matriceale, imprimante jet de cemeala si irnprimante laser.
Imprimante matriceale sau imprimante cu ace. Acestea mai sunt numite si

ilnprimante de impact. Poarta acest nume pentru ca la irnprimare se foloseste o matrice cu ace.
Imprimarea se realizeaza astfel prin lovirea acelor de o banda care este impregnata cu tus. Aceste
irnprirrante sunt folosite pentru documente de calitate scazuta (facturi fiscale, spre exemplu sau

o alte documente tip). Insa, cu toate acestea, imprimantele tnatriceale sunt singurele care
folosesc pentru irnprimarea simultana cu hartie autocopiativa sau pentru imprimarea pe hartii
se

speciale cu mai multe sraturi.

Imprimante cu jet de cerneala. Se pare ca aceste imprimante sunt cele rnai folosite, in
mare parte pentru ca reprezinta si cea mai accesibila varianta din punct de vedere
material. Telurologia de irnprimare este bazata pe faptul ca un lichid incalzit produce bule. Cel
care a descoperit acest principiu a pus in mod accidental in contact o siringa urtpluta cu cemeala

si un fier de sudat, acest lucru a dus la crearea unor bule in siringa si la tasnirea cernelei din
aceasta. Astfel, in cazul irnprimantelor cu jet de cerneala, cemeala ajunge pe hartie prin orificiile
capetelor de imprimare, jetul fiind creat prin incalzirea canalelor prin care cemeala ajunge la

71.)

l
 0peral.or'
Suport Curs inf roel rrr:ere,val ida re
;i Jrrelucrar"e date

capetele de imprimare. Imprimarea poate fi atat alb negru, cat si color, in functie de cerneala
folosita.
Imprimante laser. Acestea permit o imprimare de calitate si la un cost scazut si cu o
viteza de irnprirnare ridicata. Insa trebuie mentionat ca pretul de acliizitie pentru o irnprimanta
laser este destul de lnare ceea ce face ca acest tip de imprirnanta sa fie mai rnult folosita in
scopuri profesionale. hnprirnantele pot fi alb-negru sau color. Imprimantele laser folosesc o
telmologie care searnana foarte rnult cu acea folosita in cazul copiatoarelor. Astfel o imprirnanta
laser are in component un cilindru fotosensibil care, incarcat electrostatic, poate descarca tonerul
(in scopul crecri imaginii), acesta fiind transferat pe hartie.

.
Alta clasificare a tipurilor de imprimante
matriceale (ca ace I calitate scdzutd) - folositd pentru docunrente de calitate scdzuta,
o
facturi fiscale. etc (in general documente tip), singurul model de imprimantd care permite
imprimarea sirnultani a 2 sau 3 exerlplare, folosind h6rtie autocopiativa.
r cu jet de cernealS - calitate medie inspre ridicati - viteza rnedie - pentru documente *
pozelfigiere grafice)
. laser (r iteza rapida / calitate ridicata/ - folosind un toner)
. cr.r inrprimare terrnicd - legitimalii, carduri etc.
t cu ma1ri15 - foloseste o rnatritd pentru imprirnare
Acestea pot irnprirna pe liArtie de dirnensiuni diferite, de la A0 - numai plottere
(intprirnante de dimensiuni rnai rnari folosite in general de firme pentru scheme CAD, afige etc)
gi pdnd Ia plicuri, fotografii etc.

IMPRIMAREA
PROCEDEE DE IMPzuMARE
= procesul de reproducere prin care cerneala este aplicata pe suportul de
o
imprimare in scopul treansmiterii unei infonnatii.
TIPOGRAFIA : unitatea economica al carei principal obiect de activitate este procesul de
imprimare.
POLIGRAFIA : ramura industriala care cuprinde activitatile deirnprimare si finisare sub toate
aspectele.

PROCEDEELE DE IMPRIMARE folosite in prezent se impart in 2 categorii:

I. Procedee de irnprimare cu forma de irnprirnare
II. Procedee de irnprimare fara fonna de imprirnare

113
 0perator
Suport Curs introducere,validare
;i preluerare date

I. PROCEDEE DE IMPRIMARE CU FORMA DE IMPRIMARE

1. Clasificarea dupa modul de transfer al cemelii:

Cu transfer direct : fonna de imprirnare intra in contact direct cu suportul de imprimare

si tansrnite irnaginea / textul de tiparit
- tipar inalt clasic

- flexografia
- tipar plan direct

- tiparul adanc
- tiparul serigxafic
: /
o Cu transfer indirect
element intennediar, care o /
fonna de imprimare transmite irnaginea
il transfera pe suportul de imprimare
textul de tiparit unui

- tiparul inalt indirect

- tiparul plan indirect: offset
- tampograha

2. Clasificarea dupa pozitia elementelor tiparitoare fata de elementele netiparitoare:

a. Cu elemente tiparitoare in relief
- tipar inalt clasic
- flexogTafia
b. Cu elemente tiparitoare si netiparitoare in acelasi plan
- tipar offset
- serigrafia

o c. Cu elemente tiparitoare in profunzirne fata de cele netiparitoare

- tipar adanc
- tampograf
II. PROCEDEE DE IMPRIMARE FARA FORMA DE IMPRIMARE
Tiparul digital.La reproducerea digitala, fonna de tipar este o baza de date care comanda
capetele de scriere, indiferent de natura sau tipul lor;
l. Imaginea se creaza direct in magina de tipar = Dl,(computer-to-press);
2. Tipar din baza de date variabile:
a. Imprimarea laser, unde capul de scriere creeaza o imagine electrostatica ce va atrage
pulberea de tipar (toner);

1.14
 0prrator
Suport Curs introducere,validare
;i prclucrirre datr

b. Imprimarea cu jet de cerneala sau bule; c. Tiparul tennic, unde capul de scriere elnana
caldura pentru a imprima pe suporturi de tipar tennosensibile;
d. Imprimante rnatriciale, la care capetele de tipar actioneaza mecanic asupra suportului de tipar.

FORMA DE TIPAR
. Este elementul particular pentru fiecare tiparitura, de pe care se oblin elementele grafice

pentru rnultiplicare prin diverse procedee de tipar. Aceste elemente pot fi transmise direct de pe
fonna de tipar pe suportul de irnprimare sau pot fi transpuse cu ajutorul unui cilindru de

transpunere.
. Fonna de tipar are rolul de a delirnita elementele irnprirnabile de elementele
neimprirnabile. In industria poligrafica se cunosc 5 tipuri de procedee de tiparire $i pentru
o
fiecare. diferenlierea dintre elementele irnprimabile gi cele neirnprirnabile se face prin alte
mijloace:
. Tiparul plan- lithographie offset
. Tiparul inalt- letterpress si fexografie
. Tiparul addnc- rotogravura, tarnpografia
. Tipar serigrafic
. Tipar digital

TIPARUL PLAN
. Descoperirea LITHOGRAPHFY-ei o datoram lui Alois Snefelder (originar din Bavaria
si a trait in perioada 1771-1834). In 1798 a scris numele lui pe o piatra cu suprafalaplana
folosind un creion dintr-o pasta gTasa. A urnezit apoi toata suprafafa pietrei cu apa. A aplicat pe
o
suprafala gresata cerneala pasta. A presat apoi hartia peste aceasta forma astfel tratata si a

obtinut o imagine clara si lithographia (scrierea pe piatra) s-a nascut.

. Imaginea pozitiva de pe placa este transferata sau " "( OFFSET ) pe suprafafa
rastumata
asternutului in negativ; agternutul transfera imaginea pe suporlul de imprirnare sprijinit de
cilindrul de presiune in copie pozitiva, lizibila.

115
 OpoIa lor
Suport Curs introducer^e,validar(
si pt.clucrale date

TIPARUL INALT
. Folosit in procesele de tipar letterpress, flexografic, tipar in relief (ernbosare), tipar lolio
sau stampilare;

. Difereu[ierea elenrentelor imprimabile de cele neirnprinrabile se face prin inallimea celor

2 suprafele. Elenrentele imprinabile sunt sensibil mai inalte fala de elenrentele neirrprimabile.

TIPARI]I- ADANC
. Este folosit la rnasinile de tipar prin rotogralrra (helio) sau la gravuri executate de artilti
plastici pe diferite tipuri de materiale (lemn, cupnr. olel, linoleuni etc) $i tanrpografie:
.
a Zonele de tipar sunt addncite (alveole), fonna de tipar se acopera cu cerneala, dupa care,

cu o racleta, se elimina cemeala de pe zonele neirrprimabile.

TIPAR SERIGRAFIC
. Este un procedeu in care forma de tiparire este o sita, la care zonele imprinrabile se lasa

libere, iar zonele neimprirnabile sunt opturate pentru ca cernelurile sapenetreze sita doar in
zonele irrprirnabile.

TIPARUL DIGITAL
. Este de 2 tipuri:

l. imaginea se creaza direct in nragina de tipar = Dl. (computerto-press);

2. tipar din baza de date variabile: - irnprirnarea laser, unde capul de scriere creeaza o

o imagine electrostatica ce va atrage pulberea de tipar (toner);

- imprimarea cu jet de cemeala sau bule;

- tiparul termic, unde capul de scriere emana caldura pentru a imprima pe suporturi de tipar
termosensibile;
- imprimante matriciale, la care capetele de tipar actioneaza mecanic asupra suportului de tipar.

!j,tlit tt)t.tlt( il)

Irnprimarea 3D este un proces folosit de citeva decenii in industrie. unde mai poarta
numele de "protolipare rapidd". Aceastd tehnologie a aparut in anii '80. fiind folositi ini{ial de
conrpaniile cu bugete masive. precum cele din indlstria aerospatial6. sau de echipele de

116
 Suport Curs

Fomulal. Acestea funcJioneazi intr-un nrod similar imprimantelor obiqnuite, folosind in loc de

cerneald diferite rnateriale (de la plastic la argint sau chiar Ia titaniu) pe care le <imprinrd> in
straturi succesive, construind astfel un obiect.
Imprinranlele 3D pennit designerilor sa produca irrtr-un timp foarte scurt un prototip.
Astfel. acesta poate fi lestat qi rernodelat rapid. fiind redus considerabil tirnpul necesar pentru a

trece de la etapa de prototip la cea de produs finit. Spre exemplu, construclorii de nraqini de
Forrnula I puteau crea cu ajutorul aparatelor de prototipare rapidi componente cu forme extrern

de precise precum spoilerele. Produclia acestor piese complexe priu metode clasice putea dura
cAleva sdptinrAni. insi folosirea imprimantelor 3D reducea aceastd perioadd la doar 48 de ore.

Astfel. tinrpul cdEtigat permitea producdtorilor sd testeze mai multe variante ale componentelor
qi si ajungd la versiunea finald mult mai repede.
o
Un alt avantaj al folosirii imprimantelor 3D este capacilatea lor de a produce fome
imposibil de creal cu ajutorul tehnicilor de produclie in rnase. Acest lucru permile conrpaniilor
sd apeleze la hiomimetisnr. copiind formele prezente in natura pentru a obline produse mai
eficiente cLr costuri mai mici. Un astfel de exemplu vine de Ia MIT. unde cercetdtorii condugi de
Neri Oxman au lolosit o irnprirnanti 3D pentru realiza cel mai ugor gi totodatA cel mai rezistent
stalp de beton. Ponrind de la faptul ci tulpina unei plante esle fonnate din filamente verticale de
densite[i diferite. Oxrnan a folosit o irrprirrantd 3D pentru a tipdri o structurA formatA din
filamente de beton cu diferite densitati.
Astazi. tehnologia esle prezentd in majoritatea laboratoarelor de cercetare delinute de
companiile care produc gadgeturi, fie cA este vorba despre aparate de ras. despre cel mai
sofisticat smanphone sau chiar despre componentele complexe ale avioanelor. Imprimantele 3D
pot produce inclusiv obiecte de dimensiuni mari: in 201l, Urbee a detenit prim uutontobil ale
o
cirui conrponente exterioare au fost create integral cu ajutorul unei irnprimante 3D.
Tehnologia a progresat enorm in ultimii 20 de ani, astizi fiind posibild imprimarea de
modele 3D din,10 de tipuri de materiale. Ca unnare a acestui progres, imprimantele 3D nu mai
sunt folosite doar pentru crearea de prototipuri, ci chiar pentru produsele finite. Obiectele nu sunt
singurele creafii ale imprinranlelor 3D. Acestea reprezinta o tehnologie prornilatoare gi pentru
domeniul medicinei, unde sunt deja folosite pentru liparirea de lesut unraD qi chiar de organe. O
demonstrafie a acestei tehnologii a avut loc anul trecut, pe scena conferintei TED, ce a avut loc
in Califomia. Dr. Antlnny Alqlq q.lbbsit o intprinl.tntd 3D pentru a tipdri Lol rinrchi sub ochii

LL1
 0perator
Suport Curs introd ucere,validarr
;i prelncrare date

publicului. Pe mdsurd ce oamenii traiesc mai mult, medicina regenerativd devine tot rnai
importantd. "in ultimii l0 ani. numdrul pacienlilor care necesitd un transplant de organe s-a
dublat. insh numdrul de organe donate a crescut foarte pu{in". a explicat doctorul Atala pe scena
TED. De aceea. imprimantele 3D sunt considerate o potenJials solufie pentru criza organelor.
una care devine pe zi ce tr'ece tot ntai acutd.

Momentan. tehnologia este incd infazd incipenta. insd conrpaniile farnraceutice investesc

tot nrai rnult pentru a o perfecfiona. Unul din ntotivele pentru care acestea sunt interesate de

inrprirnantele 3D este poten{ialul lor de a u$ura procesul de testare a noilor rnedicanrente. Dacd.
spre exemplu. companiile pot tipari un fesut sirnilar ficatului unran, acest lucru le va permite sd

o studieze efectele noilor medicamente asupra acestuia. Astfel, efectele nocive ale unui
medicament nou vor putea fi observate mult mai rapid gi cu un cost mult mai redus decdt cel al
testari lor c I inice actuale.

Capitolul 10: Competente inforrnatice

10.1 Gestionarea sistenrului cle operare l,trindo

Pornirea unui calculator se mai numeste si incarcare, datorita faptul ca PC-ul isi incarca
toate instructiunile necesare pentru executarea procesului de pornire, folosind informatiile
incorporate in cipurile sale sau stocate pe hard-disk.
Dupa apasarea butonului de pornire a calculatorului, in tirnp ce se asteapta aparitia
ecranului de deschidere Windows, calculatorul poate sa afiseze diferite mesaje pe ecran, iar pe
o unitatea centrala vor licari leduri. In general acestea pot fi ignorate; totusi, daca sistemul emite
bipuri, este posibil sa doresca un tip de interactiune din partea utilizatorului. Daca se aud unul
sau mai rnulte bipuri, utilizatorul trebuie sa priveasca ecranul pentru a vedea daca exista un
mesaj care solicita intreprinderea unei actiuni.
La sfarsitul procesului de pornire se va vedea suprafata de lucru Windows, ce va fi
descrisa in urmatoarele sectiuni. Pictograma (Icon) - sirnbol grafic ce poarta un nume dedesubt si
reprezinta docurnente, progralne sau grupuri de aplicatii, care nu sunt deschise.
Zona de lucru - suprafata de lucru utilizata de programul activ la un moment dat.

1 t-8
 Suport Curs inl r*tl rrce

(Jtilizqreo mouse-ului in mediul ll/irdov's

Sistemul de operare Windows, pe langa interfata prietenoasa, ofera si facilitati de lucru

rapid cu ajutorul mouse-ului.
Cele rrai irnportante actiuni ale mouse-ului sunt:
. click sinqtlu pe butonul stanga: are ca efect selectarea unui obiect sau deschiderea unui meniu

asupra caruia s-a efectuat operatia;

. click elublu pc butonttl stculgct: are ca efect deschiderea, lansarea in executie a unei aplicatii sau
a unei comenzi;
, click pe l'trttouul drept ol mctuse-ului'. are ca efect deschiderea unui meniu contextual, in functie

de obiectul asupra caruia s-a efectuat operatia;

. drog attd clrop: consta in apasarea butonului stanga a mouse-ului, efectuand un click asupra
o
unui obiect, mentinerea butonului apasat si tragerea obiectului la o noua locatie dorita, permitand
deplasarea sau redimensionarea obiectelor.

Meniul Start se deschide printr-un click sirnplu pe butonul Start. Acest meniu poate fi
accesat si prin apasarea simultana a tastelor <Ctrl> si <Esc> sau a tastei dedicate de pe tastatura.

Meniul Starl este irnpartit in doua sectiuni. [n stanga se gasesc programele instalate. Unele dintre
ele pot fi enumerate direct pe rneniu, dar toate sunt disponibile prin executarea unui click pe
sageata All Prograrns. In dreapta meniului Start se gasesc programele speciale care controleaza
ferestrele si pictograrnele pentru fisierele calculatorului. Ele sunt directoarele My Documents,
My Pictures, My Music, plus o scurtatura catre My Computer si, daca respectivul calculator face
parte dintr-o retea, My Network Places. Mai jos sunt scurtaturile spre Control Panel, Network
Connections, Help and Support, instrumentul Search (cautare) si alte progralne. De asemenea
exista optiunile Run, ce pennite pornirea unui prograrn in unna identificarii lui (prin apasarea
o
butonului Brorvse) si Shut Down - optiune ce pennite suspendarea sesiunii de lucru, inchiderea
sau repornirea sistemului.

My Docurnents Pictograma My Documents este o scurtatura catre directorul in care

Windows XP pastreaza fisierele utilizatorului. Multe programe, inclusiv Office XP stocheaza

automat fisierele aici. Fiecare utilizator inregistrat pe sistemul de calcul are propriul director My
Documents. Directorul My Docurnents cuprinde alte doua directoare, My Music si My Pictures.
In prirnul dintre ele sunt stocate fisierele audio/video, iar My Pictures este utilizat pentru
stocarea fisierelor de tip irnagine. Directorul My Docurnents este stocat in directorul Documents

119
 Operal0r
Suport Curs introcl ucere,vali d;rrt
si prclu( rare dilte

and Settings de pe partitia C a hard-disk-ului. Pentru a-l gasi, poate fi utilizat fie My Coniputer,
fie Windows Explorer, apoi se executa click pe directorul Documents and Settings. My
Computer Execut^and click pe My Computer, directorul se va deschide in propria fereastra si va
arata unele dintre directoarele utilizatorului, partitiile hard-disk-ului si alte unitati de disc
(floppy, cd, dvd, etc.). Atunci cand se executa prirna data click pe unitatea de disc C, va fi afisat
un mesaj de avertizare ce prectzeaza faptul ca fisierele de pe aceasta partitie sunt
l.r* I

fisiere de sistern si deci, sunt ascunse. Puteti vedea fisierele apasand pe Sho.ll the contents o/'this

o drit e.

Control Panel. In mod prestabilit, Windows XP prezinta panoul de control organizat pe

categorii. Acestea sunt:

. Appeorence cutd Thernes: controleaza modul in care arata lucrurile pe ecran: tema suprafetei de

lucru, utilitarul de protectie a ecranului (screen saver), rrodul in care arata ferestrele, etc.
. Nenrork and Internet Connectio s: in acest meniu puteti modifica sau configura conexiunea la

Intemet;
. Add or Rcmovc Progronts: se pot irstala/dezinstala aplicatii software;
. Souncls, Speech and Andio Devices: se pot controla muhe aspecte ale sunetelor calculatorului,

incepand cu volumul si teminand cu dispozitive prestabilite pentru redare si inregistrare; de

L20
 Suport Curs

asemenea puteti controla de aici schema de sunete, determinand sunetele ce sunt associate unor

actiuni specifice: pomirea/inchiderea sistemului de operare Wlndows, inchiderea unui program,

etc.;
. PerJirmuncc and llainlenonce: aceasta sectiune ofera informatii despre calculator, precum si

instrurnentc care ajuta la optirnizarea sisler.nului. Puteti vedea infonnatiile de baza despre
calculator (versiunea sistemului de operare, tipul si viteza procesorului, dimensiunea memoriei
RA.M, etc). dispozitivele fizice instalate (in sect,iunea Hardware), infonnatii despre frecventa de

actualizare a sistemului de operare (Automatic Updates), se pot controla efectele vizuale,

memoria. conligurarile avansate ale suprafetei de lucru, etc. (in sectiunea Advanced).
, Printers

se poate
tnd Fcn:cs: se poate modifica modul de operare al irnprirnantei, daca este una instalata,

configura un fax, etc.

o
. U:;et" Accot!nt.\'. se pot conlrola si configura conturile de utilizatori pe respectiwl sistem de
calcul. Fiecare utilizator isi poate proteja fisierele, prefeintele de afisare, separa programele
instalate prin crearea/rnodificarea unui cont de utilizator. Acesta poate sa fie cu atributii lirnitate
(nu are drept de rnodificare a fisierelor de sistem, nu are drept de instalare programe! hardware,
de creare a unui cont de utilizator etc.) sau cu atributii nelirritate, numit si cont de admilistrator.

Conturile pot li protejate prin parole.

. Date, Tinta, Lutgucrgc cutd Regional Options: se poate rnodifica ora, data si lirnba pe care le
afiseaza sistemul de operare si de asemenea se pot stabili unele optiuni locale, cum ar fi felului
in care sa fle allsate nunrerele, datele si valorile valutare.
. Accesibility Optiu$: aceasta sectiune este utila persoanelor cu probleme de vedere sau de alta
natura care au dificultati in utilizarea calculalorului. De exemplu, se poate rnodifica rnarirnea
fontului, se pot stabili optiuni StickyKeys, astfel incat sa nu fie necesara utilizarea ambelor maini
o
pentru anuuritc cornenzi, etc.

Help and Support Meniul Help and Support ofera multe infonnatii despre sistemul de
operare Windorvs XP, inclusiv informatii despre tiparire, faxuri, lucrul in retea si depanari.

Ferestre Windows
Fereslrcle reprezinta partea cea mai importanta a sistemului de operare Windows XP. O

clasificare din punct de vedere functional a ferestrelor ar putea fi unnatoarea:

,.lbreslre da opl icltii
.
./brestra dc gru1t'. contin pictograme asociate unor obiecte

'1.21.
 Suport Curs

. ferestre da dialog: apar atunci cand s-a lansat in executie o cornanda si este necesara
specificarea unor parametri din partea utilizatorilor. Elementele unei ferestre Windows sunt
urmatoarele, comune oricarui tip de fereastra:
. lnra de nuiuri: aici se gasesc comenzile diponibile aplicatiei respective:
. baro clc titlu'. afiseaza nurnele programului care ruleaza in aceasta fereastra si eventual numele
documentului prelucrat;
. bara de i stnonente: contine instrumente pentru comenzile utilizate cel mai des;
. sirnbohn'i pentru inchidcreu, nininutrcu sLtu ttttxinti:orea .fcrcstrei'. butonul pentru
maximizare are rolul de a mari pe intreg ecranul sau de a rnicsora fereastra respectiva; cel pentru

o minirrizare detemina indepartarea ferestrei din zona de lucru, butonul corespunzator aplicatiei
ramanand activ pe bara de programe;
. piclogronn pentnt modificttrea climensiunii .fareslrei: in cazul in care fereastra nu este
maximizata, prin operatia de tragere cu ajutorul urouse-ului se poate modifica dimensiunea
ferestrei;
. bara tle stcn"e fumtzeaza infonnatii directe despre documentul prelucrat sau da alte indicatii.

Directoare si fisiere
Infomatia de pe calculator este pastrata in fisiere si directoare. Un director poate contine
la randul lui alte fisiere si directoare. Orice unitate de disk (partitie) are un director principal,
denurn it director radacina.
Principalele instrurnente ce pennit gestionarea fisierelor si directoarelor sunt oferite de
aplicatia Windows Explorer. Aceasta poate fi accesata in unul din unnatoarele moduri:

o . din rneniul Start, subnreniul Accesories;

. prin click dreapta pe butonul Start si alegerea optiunii Explorer;
Fereastra Windows Explorer prezinta doua parti: in partea stanga este afisata organizarea

structurii infonnationale accesibile de pe calculator (unitatile de disc, directoarele, alte

calculatoare din retea, etc.), iar in partea dreapta fisierele si directoarele aflate in directorul
curent. Pentru a vintaliza structura corespunzatoare unui director se apasa pe semnul + asociat
directorului respectiv. Pentru a restranSe structura asociata unui director, se apasa pe butonul -.
Daca se doreste afisarea continutului unei unitati de disc se executa click pe pictograrna unitatii

de disc respective. Continutul obiectului respectiv se va afisa in partea dreapta a ferestrei. In

partea dreapt- infornratia poate fi reprezentata sub forma de pictograme tnari (Large Icons), mici

1,22
 Suport Curs

(Srnall lcons), lista (Lisl), detalii (Details). Modul de afisarese selecteaza din rreniul View
(Vizualizare).
Pentru a afla detalii specifice despre un anumit obiect se selecteaza obiectul si se executa

click dreapta, alegandu-se optiunea Properties. Fisierele Windows au doua nume: numele
propriu-zis si o extensie. In general, extensia se compune din trei litere adaugate la sfarsitul
nurnelui de lisier, care anunta sistelnul de operare despre ce tip de fisier este vorba. Cele doua
nulrre sunt separate prin punct.
ln general, extensiile nu sunt vizibile in fereastra Explorer. hsa fiecare program are

asociata o anumita extensie pentru fisierele create. De exemplu, toate fisierele Word au asociata
extensia doc. llsierele Excel au asociata exlensia xls, cele de muzica au extensia mp3, etc.

Atunci cand este instalata o aplicatie software, programul de instalare asociaza in mod
O
automat respectivul software cu extensiile pe care le deschide. De asemenea, sistenul de operare

asociaza anurrite extensii cu programele corespunzatoare in mod automat. De exernplu, fisierele

ce au extensia txt sunt asociate cu NotePad, programul de baza ce insoteste Windows utilizat
pemtru editarea documentelor simple.

Pentru a putea vedea extensiile fiecarui fisier, in Windows Explorer se alege meniul
Tools, apoi Folder Options ..., apoi eticheta View. In aceasta fereastra se deruleaza lista pana la
Hide extensions for known file twes si se executa click pe casuta corespunzatoare pentru
anularea bifarii. Apoi se executa click pe butonul Apply si pe butonul OK.

Un fisier poate fi denumit oricum, insa numele nu trebuie sa aiba mai mult de 256 de
caraclere si nu trebuie sa contina unnatoarele caractere interzise:
. \ diagonala la stanga;
. / diagonala la dreapta;
o
. : doua puncte;
. r, asterisc;

. ? semnul intrebarii;
. <> paranteze unghiulare;
. I bara verticala.

Daca se incearca numirea unui fisier utilizand caractere interzise, un mesaj de avertizare
este afisat, ce anunla greseala cornisa.

1,23
 Operator
Suport Curs introd ucere,v;,llida re
;i prelucrare dlrte

?15

Papar

$ue

Sourcr ffi
vcgrnc linrha:l

L€il h :i BUt, |iE-

top l*.- Soflsn ll-"*

a crcr I nir.... I

In cadrul sisternului de operare Windows sunt create deja o serie de directoare si fisiere,
culn ar fi: Documents and Settings, Windows (directorul in care sunt stocate fisierele sisternului
de operare), Program Files (directorul in care sunt stocate directoarele asociate aplicatiilor
software instalate), etc. Insa utilizatorul poate crea la randul lui directoare noi, in unitatea de disc
C sau in interiorul altor directoare. Este recomandat insa sa nu se rnodifice structura
directoarelor.
Windows si Program Files.
Pentru a crea un nou director, trebuie sa navigati intr-un director si apoi executati click
dreapta oriunde in interiorul dosarului. In acest fel, apare meniul contextual pentru directoare.
Se selecteaza optiunea New, apoi Folder. Windows va crea un dosar nou numit irnplicit New

o Folder, care se poate redenumi imediat, scriind pur si sirnplu noul nume, atat tirnp cat nu s-a
executat un alt click pe butonul mouse-ului. Pentru a redenumi orice director sau fisier se

selcteaza obiectul dorit si se executa click dreapta, alegand optiunea Rename. Un fisier nou
poate fi creat de utilizator folosind o aplicatie specifica tipului de fisier.

De exemplu, pentru a crea un fisier ce contine elementele unui document tiparibil,

sistemul de operare Windows pune la dispozitia utilizatorului aplicatia WordPad care se gaseste
in directorul Accessories.
Toate directoarele au un meniu colnun si un mod de comportament comun in Windows.
Ca majoritatea aplicatiilor, directoarele au o serie de rneniuri asociate (in Windows Explorer), ce
includ File, Edit, Viev,, Tools, Help.

1.24
 Suport Curs

Meniul File este utilizal pentru crearea unui fisier nou, a unei scurtaturi, pentru a srerge
sau redenumi un fisier.

Meniul Edit este utilizat pentru a copia, muta un fisier intr-un alt director. Pentru aceasta,
trebuie selectat fisierul respectiv, apoi se selecteaza optiunea Copy/CuI pentru copiere/mutare, se

selecteaza directorul destinatie si se selecteaza comanda Paste.

Meniul View afecteaza rnodul de vizualizare a continutului unui director. Se pot

afisa/ascunde barele cu instrumente ori bara de stare, puteti vizualiza fisierele si directoarele in
diferite modalitali: Tliumbnails (previzualizare a obiectelor) Icons (PictogTarne), List (afisare sub
foma de lista ), Details (se afiseaza si o scurta descriere a obiectelor).

apara ca
Meniul Tools este utilizat pentru maparea unei unitati de disc din retea, astfel incat
o unitate de disc locala pe calculator. De asemenea se pot modifica
sa

optiunile
o
directoarelor cum ar fi informatiile afisate, partajare, si se pot sincroniza fisierele si directoarele
locale cu corespondentele lor de pe calculatoarele din retea
EE!Erffi;]:l:. .tJ x)
Gaa.l Yrs I r'r" ryp." | 0ft," rir." I

Yo! c .pptJ lh. vi.w |tuch a od.,r or T i.t thlt

yoo ai.'l urn,d lh; lolLr lo dl dda.

E t,rpl.v lhc.(d!'n. c.i.vir.. r.'ld.r

g f,rr .r rher,lln.t r rhe rdr.\ b.r
E DrEsr rh. {u!lp.rfi in lhe liL t.t
E [,omr c{le lrantr 'l:
,r Hid,jon,ile, a.d tolCe,.
O D! rrrr ihv ldden lil.j ,'d,orde5

B@
E
E
O lhow lxjden hbs a.d !old?.i
Hii. Frnrrr.l.aatin! ry]h il..lPecooraledl
L.,h.h rolla 6mdoPs mn rer6r.rr proc'.ii
o
r M.ft9nE lrii: ol',('*b pai.: droder3
O 5ld+,.rd h&1s9c fle pdr a! a snslErie

c"."a I ry!l
Pictog-amele ce contin o sageala mica in partea inferioara se numesc scurtaturi
(shortcut). Acestea au rolul de a indica spre programe sau fisiere des utilizate aflate in alta parte
in calculator. De obicei acestea sunt plasate pe desktop. Stergerea unei scurtaturi nu irnplica si

stergerea obiectului referit. Se pot crea scurtaturi catre orice pictograma: unitate de disc, director,

1,25
 Suport Curs

fisier, prograrn, etc. Una dintre metodele rapide de a crea o scurtatura este de a executa click
dreapta pe obiectul respectiv si alegerea optiunii Create Shortcut din meniul contextual. In acest
fel se va crea o scurtatura in acelasi director. Pentru a crea o scurtatura pe desktop, se poate alege

aceeasi rnodalitate ca mai sus, cu alegerea optiunii Send To... Desktop (Create Shortcut) din
lr,eniul contextual.
O aha rnodalitate de creare a unei scurtaturi este selectarea obiectului respectiv, apasarea
butonului dreapta a mouse-ului si tragerea obiectului spre noua locatie. La eliberarea butonului
mouse-ului, Windows va intreba daca se doreste lnutarea, copierea sau crearea unei scurtaturi
pentru respectivr.ll obiect. Se selecteaza Create Shortcut pentru a se obtine scufiatura catre

o obiectul dorit.
Pentru a cauta un fisier se folosete optiunea Search for Files and Folders din meniul Start.
Instrumentul de cautare poate sa examineze toate discurile din calculator si de pe alte

calculatoare din retea. La deschiderea sisteurului de cautare va fi afisat un meniu care pennite
alegerea tipului de fisier cautat. Daca este vorba despre un tip de fisier Ia care nu se cunoaste

tipul sau acesta nu apare in enumerare, se poate alege optiunea All Files and folders. Dupa
selectarea tipului de fisier, se poate introduce numele cornplet sau partial al fisierului, ori,
altemaliv, un cuvant sau o fraza din documentul respecti\,. Apoi se completeaza caseta Look [n
cu locatia de cautare. Daca nu se cunoaste locatia fisierului, se poate accelera cautarea,

executand click pe Whan it .r.tts modified (data modificarii), salu llhqt si:e is it (dirrensiune)
pentru a oferi rnai multe infonnatii.

Accesorii Windows XP

o Sistemul de operare Windows XP ofera o serie de programe, denumite accesorii, ce

indeplinesc o multime de functii, de la divertisrrenl, la asistenta pentru sarcini esentiale ale
sistemului. Accesoriile sunt stocate in sectiunea Accessories din zona All Programs din rneniul

Stafi. Accesibility ofera utilitare pentru o mai usoara utilizare a calculatorului:

. Acccsibility lL/izard: un gbid de setare a sistemului de operare pentru persoanele cu deficiente

de aud, vaz, etc;

. Mugni/ier : ofera o irnagine marita a ecranului;

. Narrator'. citete cu glas tare in litrba engleza;

. OnScrcut Ke.ybourd: conceputa pentru utilizatorii cu mobilitate redusa;
. Utility Monager: pennite stabilirea caracteristicilor de accesibilitate ce pomesc autornat.

t26
 Operator
Suport Curs introd ucere,validare
5i prclurrarul dirte

--,

E!!!ru - re
l]

r.

o
Cornmunicaliors cuprinde cateva optiuni de retea si utilitarul Hyper Tenninal, ce pennite
conectarea la un calculator ca si cum s-ar utiliza un tenninal neinteligent.
Ertlarlqittmerl contine scurtaturi catre Sound Recorder, Volurne Control, Windows
Media Player si alte aplicatii instalate de acest tip.
. Volume Coutrrtl : pennite modificarea volumului difuzoarelor;
. Sourtd Recortlcr: pennite realizarea de inregistrari audio prin intermediul microfonului;

127
 Operutor
Suport Curs in trocl ucere,vali da re
;i prullucrare d:rtc'

. Windou's Media Player: pennite vizionarea de filme in diferite formate, ascultarea de CD-uri
audio, etc.
Systern Tools :

. Choracter Mop: ajuta la inserarea caracterelor speciale in documente text;

. File Tronsfer Wizard'. permite salvarea si copierea de la un calculator la altul a parametrilor din

Internet Explorer, Outlook Express, alte prograrne, suprafata de lucru;

. Scheduled Tasks'. se poate planifica pornirea automata a anumitor programe sau utilitare de
sistem;
. Disk Cleanup, Disk Defi'agmenter : utilitare de sistem ce ajuta la stergerea fiierelor ce ocupa

o spatiu, compactarea fisierelor pe hard-disk, etc.

. Systent Restore: restabileste configuratia software-ului din calculator la starea anterioara unei
erori produse. Calculator ofera posibilitatea efectuarii de calcule matematice precum si copierea
acestora in fisiere Windows prin rneniul Edit. Paint ofera posibilitatea de realizare a unor
irnagini (desene) simple, ce pot contine linii, cercuri, poligoane, text, culori. hnaginile pot fi
salvate in diferite formate grafice (bmp, jpg, gif, etc.) si li se pot aplica diverse efecte (rotire,
rnarire, mic,sorare, inversiune culori, etc. ).

10.2 hlavigarea pc internet

Deschiderea unui program de navigare - Internet Explorer

a) Dublu click pe pictograrna Internet Explorer de pe desktop.

o b) Butonul Start > Prograrns:>Internet Explorer

Baro de adresd (,ltklress) in core se ra taslo odreso paginii care se vo vizuoli;o
Iqb ll*hF*r, I

Co,,gle

128
 Suport Curs

Uneori se doregte vizualizarea simultani pe ecran a mai rnultor pagini web. De exemplu,
se pot afi$a rezuhatele unei cl ari intr-o fereastra a navigatorului qi in ferestre independente
ale navigatorului paginile descoperite de un motor de cautare.
Nurndrul paginilor vizualizate sirnultan depinde doarde capacitatea de memorie interne a

calculatorului.
Daca intr-o fereastra a navigatorului se indici un hyperlink sau o irnagine cdreia i s-a

asociat o pagind web qi dacd se efectueazA un click dreapta pe elementul indicat, atunci in
meniul local afi$at va apare comanda Open in New Window (deschide in fereastre noui).
Efectudnd un click pe aceasta comandS. pagina aferentI elementului indicat se va
intr-o fereastr5 noui a navigatorului.
afiga
o
Ulilizalorul poate opri navigatorul si incarce restul unei pagini, dacd cele afigate deja
coulin inlormalii suficiente qi nu se doreite atteptarea incarcarii unor imagini qi a unor
fraglnente de text. in acest scop se va executa un clic pe butonul din bara de instrumente.

Dacd incarcarea unei pagini u'eb a fost oprit6. atunci penlru reluarea incdrcdrii paginii
r|eb respectile. se va acliona butonul Refresh (reirnprospdtare) din bara de instrumente sau se

apasd tasta F5.

Progranrul Inlernet Explorer creeazd li memoreazd un articol referitor la adresa fiecarei

pagini rveb vizitati de utilizator. in sesiunea actuala sau in sesiunile anterioare. Aceste informalii o
sunl utilizate pcntru a asigura o introducere rapidi a adreselor in bara de adrese qi sunt specifice
fiecdrui utilizalor al calculatorului. Ele sunt depuse it folderul:
C: D oc u nrc n t s un d Set t i t r gs\Nume U t i I i :u lo rVo cul Se It i ngs\H i.s to ty
Pentru a configura modul de utilizare a acestui folder:

Meniul Tools - Internst Options General in secliunea Days to keep pages in history
= =
se stabilelte durata pentru care adresele paginilor vizitate sunt pdstrate ll folderul History
:>prin aclionarca butonului de comandi Clear History (gterge istoric) se poate;terge conlinutul
folderului IIistory. Operalia de gtergere trebuie validatd de utilizator.

1.29
 0perator
Suport Curs in trocl ucere,val ida re
gi prclucrare date

. t: : .i, j l: , r: i. , ,' ,
.,,- i , I
i. t_

Click in bara de adrese a browser-ului +se tasleazd adresa paginii web + se apasd tasta
Enter sau se apasd butonul Go.

Paginile web pot conline hyperlink-uri. adica legdturi la alte pagini u'eb. Ele permit
navigarea rapida intre pa-einile rveb. Atunci c6nd cursorul rnouse-ului este deasupra unui
hyperlink. acesta se transformd in "nrdnufi indicatoare". Dacd se executA click pe hyperlink,
atunci in fereastra browser-ului se va afiga pagina indicata de aceastd legdtura. Un hyperlink este
un text subliniat gi colorat.
,]
o Click pe butonul (inapoi) sau pe butonul (inainte) din bara de instrumente a programului
de navigare.

Prin nrotor de cdutare se intelege un program. accesibil in Internet. prin care se pot cduta
pagini web care con{in infonnafii referitoare Ia un subiect specificat de utilizator. Existd nrai
rnulte nrotoare de cdutare. Cdteva dintre ele sunt men{ionate in tabelul de rnaijos:

Motor de ciutare lAdresa

Gooqle lhttp://www.qooqle.com http://www.qooqle.ro
AltaVista lhttp://altavista.d ioital. com
Euroseek lhttp://www.euroseek. com
Go http/ualary.qo.colll
SNAP! lhttp://www.snap.com

o Excite
lnfoseek
lhttp://excite.com
lhttp://lnfoseek.com

i.,. t-.,.,i ; rr rirr ; ,i,rt 1 !: : : , i.,.i.'i ,'.

Motoarele de cdutare confin o cutie text iu care se tasteazd un cuvdnt cheie

(reprezentativ) sau o frazd care caracterizeazd subiectul cdutat. Cutia text este asociatd cu uu

buton de comandd Search. Dacd se efectueaza un click pe acest buton se lanseazd in execu{ie
procesul de cdutare a paginilor rveb in care apare subiectul specificat. Rezultatul cdutarii este o

lista care con{ine adresele paginilor rveb in care apar informalii despre subiectul cdutat.

130
 0pe'rator
Suport Curs introd ucere,validare
gi prclucrare datt'

Gooele - Windtr lrl.rnr, t

\, hrrF'Jnar"w o.oole ...'
E
r l. Edr v'.^ F.voilLlr ToLrlr HelF

:., iL., Gooete

U/eb l!!Su !;furur, nrrFcla. Fotosra{ir Gnlail nlar -ultF " rGoo d!e

Got-,SIg,
i.iM
ttuoc*
,S,".t
Ciuta,e pagrnr scflse io lrmbs Rom6nA r-. paginr din RofiAnra

Googie ro otenr in Otaqj J QA(Eib

1$ tntarct ,, tooo4 -
o
Se selccteazd textul sau imaginea dorit5 sau nreniul Edit
= Select All (daca se doregte

copierea textului intregii pagini) + click dreapta pe selec{ie => Copy

= se deschide docurnentul

destinalie
= se pozilioneazd cursorul in localia unde se va face copierea = click dreapta
=
Paste.

.\iij!'r:irr,t;,. rrrjttiit|i'llrrt/t,-rii'l {exf SA{, lltttt! ;illt-,ttt.t,.ttttt' pec/i.sc

in fereastra browser-ului +rneniul File + Save As...= in fereastra Save Web se
specifici folder-ul in care se va salva pagina, numele paginii gi tipul figierului + click pe
butonul Save.
S!r! Webpilf
9I.n J Deri!a
T o
,}
t)
r, i.1

t.l fL Mo.
,r, |,r, I sryo.r tw lr'r l' ,,,1 rl Cmol
gl-
Ercoe{: rlll
liIl,lL ({i} 'llul

131
 Operator
Suport Curs introd ucere,validn [e
$i pr'(!lrrcrare date

.:,,,
Se deschide pagina u,eb de unde se va face descdlcarea + click pe nunrele fiqierului ce

va fi desc6rcat sau pe butonul Dorl'nload. dacd acesta erista -in fereastra File Download se

apasd butonul Save (sau Run in cazul sofiu,are-ului. pentru a fi instalat direct de pe rveb. flrd a

sah,a kit-ul pe disc) in lereastra Save in se stabile$te localia pe disc unde Ya fi salvat figierul
=
+ se va afiga fereastra de descdrcare a figierului in care se poate vedea progresul descilcdrii.
viteze de transf-er etc.

filc Download SEU.il, W.roir8 T 2296 of Jdk'6u]{rindo*r"i586-p.ee trcn rd... $Q]S

o Do y@ r.nl lo rut or !aY. rhi.

Ne.: l*.dr3-*ind#15t6o,.r.
lil.z
bl
_l T1r.' ,po&!ts,65.6t!A
Fl(ln r*rid..,ln.rn rdl4J3-Hhds+5a6p..(. f in J<k+1,s,6

I .-;--l
E*niat.d r,tc ldt 3t ,€r ( 13.61€ af 65.6,14E rcsal)
Dor*to.dlo: C:\OocJ,..\|d.6r3sdo56atf.r"c
lr.rddi.tar 1.5,1"ts15d
E Oor lt* dJ.c bor wln dodio.d cdid.l6
w|iL ,lr. -n-, ce
lr@ th. lr*an r
hdi d diprla
u.{{ *i, li|, lja. ctr
b!
ll Fr rtr rd tun u, rye,
I nd
,ol.t*.qJ
I t*.
do
run d ,na/. rh. tolt'$i.. \I&E.ilhr]r! I

i'or t lr I lt'lt |$l: iI i!

\!t tlt tttt t) ;r,,, I {rili, r,' (il, ,, ,r;t:rJ

O adres6 de e-mail se compune din urmdtoarele elernente :

o Numele utilizatorului prin care s-a inregistrat la un calculator server de polta

o
o o
Caracterul @ - care este unseparator standardizat ( se citegte..al" sau,,coadd de mairnuli'')

Numele subdomeniului - adicd nurnele calculatorului server de pogti electronicA sau numele
furnizorului care administreazi cutia po$talA sau numele instituliei
o Numele domeniului - profilul organiza[iei sau lara
Exemple: ioanarnateigiryahoo.conl, ioana.rlater(glgrnail.com, ioana.malei(rJ, smx.de
l.t'ut itt)tt,
Congtientizarea posibilitnfii de a primi mesaje nesolicitate
Foarte multe firme comerciale. datorita costului nric Ei al vitezei mari de transmitere.
folosesc mesajele electronice in scopul de a face reclam6 conrercial5 (aceste mesaje se numesc

spam). Exist6 pericolul prirnirii zilnice a unui numir mare de mesaje inutile. Pentru evitarea

1,32
 Suport Curs t ro(l l!aere
p r (, lir (r.tl_( (ln

acestei prinliri se recomandA sa comunicati adresa dvs. electronicA numai persoanelor de

incredere. Se reconrandd utilizarea comenzilor de filtrare a mesajelor precun qi utilizarea

progrtmcl or un I isparn.

Conqtientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu un virus prin

deschiderea unui mesaj necunoscut, unui fitier ata$at unui mesaj necunoscut
Mesajele prinrite prin posta electroDicA suDt asociate deseori cu atagarnente (figiere
anexate mesa.jelor). Fiqierele atafale pot contine viruli care pot infesta calculatorul
deslinatarulLri. Se recomandd $tergerea mesajelor care conlin ata$amente nea;teptale sau prirnite
de la persoarre uecurroscute. O nrare atenlie trebuie acordatA ata$amentelor e-\ecutabile (fitiere de
extensie.exe. .r,bs, js) care in nrulte cazuri contin viru$i.
Sinlpla descarcare a unui mesaj asocial cu un atalarnenl incd nu inlecteazi calculatorul.
o
Doar deschiderea unui atalament poate infecta calculatorul. Se mentioneazd cd la ora actuala
sunt 5i virugi ascunpi irr fipiere de tip document.

Deschiderea clsufei pottale

in fereastra brorvser-ului. in bara de adrese se tasteaza adresa: rvrvrv.mail.yahoo.corn

-Enter.

6 cnoele - lnternet frplorol I

FI€ Edt ?€ r Fi.'ritee loolr .lp

o
Se introduc datele de identificare : ID-ul (nun.rele prin care s-a inregistrat
utilizatorul) 5i parola
=se apasa Enter sau click pe butonul Sign in = se va deschide cdsufa

po$tale.

133
 Operator
Suport Curs introducere,valida re
9i prelucrare date

l''' '1111
F616foad
Sign in fhcrt
to Yahool

I Keep me signed irr

l.
_:-e:, 'r- , n', a, a,.,: ,'a_'

,'-: -'- ---

I Srgn'r
i;riet l. ,. ,rr,r.,.if]-
Bon't hrve e Yahool lD?
1..,r,.,.:::c

o Dacd utilizatorul nu are casutA po$talA, el o poate crea apesand pe hyperlink-ul Sign Up

parcurge pa$ii indicati. cornpletAnd cu datele personale gi alegdnd ull r.lulne de utilizator al
=va
serviciului de poqti (lD) qi o parolA.
i t',i " I r., t '': ..' 1,,. ,.

Inbox - corrfine mesajele primite de utilizator

Draft - contine schite (mesaje in curs de elaborare)
Sent - contine copiile mesajelor trirnise de utilizator
Bulk - folder in care sunt trimise de cdtre programul antisparl Yahool mesajele suspectate a fi
spam.

Trash - conJine nresajele care au fost gterse din celelalte foldere.

{ il.i: t'tt iii.rrri ri:r'.i;t

o Inbox.
Click pe folder-ul Inbox
= se afigeazd o fereastrd ce confine toate mesajele din folder-ul

Mesajele care tlu au fost citite sunt scrise cu font bold (ingroqat). Pentru fiecare mesaj se

afiseazd nurnele (adresa) expeditorului, subiectul mesajului, data trimiterii gi dirnensiunea

rnesajului. Atunci cdnd exista mesaje necitite, folder-ul Inbox apare cu font bold, iar in
par antezd, apare n um dru I rnesaj e lor nec itite.

134
 0pt'rator
Suport Curs in tro(l r!cere,vill i da re
si yrrelucrare date

Folders l;- -;.-,f

i lrrbox {'l)

tr Silbj.cl l)ar a sir.

i+ -i
i.l eiotula Ali rd 5.lat lue Jdr' llI\
01. 2408
_
E::;;, -l tr J1ar.l{ l.i rirt?-i ai,r.tt.Jr :!, :'a:?i.i),.i3,tirl J 'r' | .r:1" :;

i, . r,-a-..i , lrartf;.i

Atunci cdnd mesajul conJine un figier atagat. inaintea subiectului rnesajului apare

sirnbolul
Pentru citirea unui mesaj : click pe subiectul rnesajului +se deschide o fereastrd in
care este afigat mesajul.
o
( , .j
,' r.,t I I \i( j

Click pe butonul Compose

Cont.cts Celendar Nolep6d

:9n: S3,3 as 3 D:3i Carr(el

T

i
r-o-l

5ubiect:
;.in --.
!.

B/Ui' . i. .= *

o
Se completeazd astfel :

a To (cdtre) : se scrie adresa de e-mail a destinatarului. Dacd se trirnite rnesajul la mai mulli
destinatari, atunci in c6rnpul To se scriu toate adresele acestora separate prin , (virguld). Dacd
existl adresa salvatd in agenda de contacte, atunci click pe Insert addresses > se bifeazd
destinatarul click pe butonul Insert Checked Contacts.
=

135
 Olrerator
Suport Curs in tr0d ucere,valirla re
$i pl'(|lu( rare dlte

o Cc = Carbon Copy (copie la indigo) : se scriu adresele persoanelor care vor primi o copie a

scrisorii. Atat persoanele din cdmpul To. cAt gi persoanele din c6mpul Cc vor afla cine sunl
destinatarii mesajului e-mail.
o Bcc = Blind Carbon Copy (copie ..oarbd" ) : se scriu adresele celorlalli destinatari care vor primi
o copie a scrisorii. Deosebirea intre Cc li Bcc este unlatoarea: persoanele din To gi Cc nu vor
vedea cine sunt persoanele menlionate in lista secreti Bcc.

o Subject: se scrie subiectul mesajului

. Printr-un click in zona de editare a textului se pozi(ioneaza cursorul gi se poale incepe

inlroducerea rnesajului.

a . Pentru atagarea unui figier la rnesaj : click pe butonul Attach Files

se cauta pe disc figierul dorit

:+ click pe butonul Browse

click pe butonul Attach files +click pe butonul Continue to

= =
Message.

I
.*.,I Cont!hu. ro X.tr.9.

Attach Files Attachments

C,.li :ro!.se :o Eilecr ! i,i \r!.sn3l:!.ril.; The following fil! h.s br.n ,ttech"d

t ile I E,o$s! I
. S.risoare de intellrie.doc r".'il t IR€n'. ellla
r.u: t1-,:.'!i Jelaalcc
tile 2 I &oes6, I

tile 3 i"6;6ra; l
tile 4

F;le 5

Se fac ultimele verificdri (corectitudinea gramaticalS $i ortografica a rnesajului, adresa

o destinatarului) -+ click pe butonul Send.
l:l i r1, tl tt u I u,rn lri.!a;i l/i. l,,li'l
I

Mesajelor prirrite li se poate respunde imediat sau ulterior. Pentru a rispunde Ia un mesaj

se parcurg etapele:

Se selecteazi mesajul prinrit pentru care se va rdspunde J se apasd butonul Replay

(rispuns) --+ cdrrpul To (cdtre) se completeazi automat cu adresa persoanei respeclive -)

c6mpul Subject (subiect) se completeaza cu subiectul rnesajului prirnit (dacd se doreite,
subiectul rnesajului poate fi schimbat) + se tasteaza rispunsul --+ se apasi butonul Send (se

trimite).

136
 Suport Curs

Mesajele primite pot fi retransmise (redireclionate) !i catre alte persoane. astfel cd

persoanele respective vor prirni o copie a originalului.

Se selecteazA mesajul receplionat care se va retransmite -+ se apasA butonul Forward

(red ireclionare ) al barei de instrunrenle -+ in cimpul To se va tasta noua adresi -+se apas6

butonul Send -> rnesajul original este inclus automat in corpul noului mesaj.

o se deschide liecare mesaj + click pe butonul Delete

. dace se $ters nrai nrulte nresaje : se selecteaze mesajele (click pe cdsutele din fala fiecdrui mesai)

r click pe butonul Delete

o
o Se deschide rnesajul respectiv --+ click pe nurnele figierului din secliunea Attachments --+ click
o pe butonul Dou'nload Attachment --+ click pe butonul Open (pentru deschiderea flgierului)

. sau pe butonul Save (pentru salvarea pe disc a fiqierului) -+ se alege folder-ul in care va fi salvat
fiqierul-+click pe butonul Save.

Click pe tab-ul Contacts click pe butonul Add Contact conrpleteaze datele $i

= =se
adresa de nraila contactului 9i eventual alte informalii+ click pe butonul Save.

Utilizatorul iSi poate crea propriile foldere in care igi poate organiza rresajele primite.
Click pe hyperlink-ul Add din secliunea Folders se introduce un nurte pentru folder-ul
=apoi
respectiv
= e lic k pe butonul OK. o
frglorcr Urer Prompt
t{i
Scd Ro.ld
FL.i€ .rra . n!nt. d you irdor

Se selecteazd mesajul (click pe casuta din fafa nresajului) + click pe butonul Move -+ se

alege folder-ul.

731
 0perator'
Suport Curs introcl ucere,valida re
;i prelucr;rr"e date

Bibliografie

1. Moisa Nicoleta Catalina, .,Tehrtologicr irtfbrmotiei si crntuuicurii", Editura: Vladirned -

Rovirled,2014
2. Bugen Popescu, Mihaela Codres, Daniel Codres, Marian Ylad, "Ittitiere irt Excel,
Pov'er Point si Acccss",Editura: Else, 2010
3. Sorin l\{atei, Elvira Nicoleta Bazdoaca, Nicu George Bazdoaca, "htitierc irt lYori',
Editura: Anes, 2003
4. Ana-Maria Suduc, Mihai Bizoi, Gabriel Gorghiu, "Telutici irtlbnnutionole
contpuleri:ctle", Editura: Bibliotheca, 2008
5. Logica Banica, .Jnfitrmoticct. Noliuui clc ba:u si oplicatii econonica", Editura:

a 6.
1\{atrixrom, 2008
Blajenescu Titu I., Borda Monica E, ,,Sccuritatau irt infttrmoticu si tclecomuuiccttii",
Editura:DACIA

138