UNIVERSITATEA DE STAT ,,BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU’’DIN CAHUL

FACULTATEA ECONOMIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE

CATEDRA TEHNOLOGII APLICATE ÎN INSTRUIRE

PORTOFOLIU
LA DISCIPLINA ,,Baze de date avansate ACCES’’
Date și informații.Modelarea datelor

Elaborat:
Masterand:Macrei Oxana
Grupa: MTII 1601
Forma de învățămînt :cu frecvență
Anul de studii 2016-2017

Verificat:
Bîrlea Svetlana,
Dr.,conf.univ.

CAHUL,2017

-0-
 CUPRINS

I.Partea teoretică-DATE ȘI INFORMAȚII.MODELAREA DATELOR

1.INTRODUCERE………………………………………………………2
2.BAZA DE DATE..................................................................................3

3.MODELAREA DATELOR…………………………………………...5
3.1Analiza de sistem………………………………………………...5

3.2Proiectarea conceptuală a bazei de date………………………....6

3.3Transformarea……………………………………………………6

3.4Normalizarea bazei de date ……………………………………..7

3.5 Modelul Entitate1-Asociere clasic (EA)………………………...7

3.6Modelul Entitate-Asociere Extins……………………………….8

3.7Extensii ale modelului…………………………………………...9

4.CRITERII DE MODELARE……………………………………………10

4.1Clasificarea în entități și atribute……………………………….10

4.2. Identificarea ierarhiilor de incluziune și generalizare…………11

4.3 Identificarea asocierilor…………………………………………12

5.CONCLUZII…………………………………...…………………………12

6.BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….13

7.ANEXE…………………………………………………………………...14

-1-
1.INTRODUCERE
Informaţiile din lumea ce ne înconjoară sunt structurate în diverse moduri.
Adesea structura o impunem sau o chiar inventăm noi în procesul de memorare, în încercarea de
a transforma informaţiile cu care suntem bombardaţi în cunoştinţe. Sistemul de structurare a
datelor care intervine cel mai frecvent este tabelul, iar în cazul volumelor mari vorbim despre
baze de date. Procesul de instruire în societatea noastră tot mai informatizată, în aşa numita
Societate Informaţională, impune tot mai mult structurarea cunoştinţelor acumulate, capacitatea
de a le organiza, clasifica, regăsi şi mai ales completa. Vorbim despre managementul
cunoştinţelor, un capitol important atât al ontologiei, cât şi al informaticii. Putem spune că
disciplina "Baze de Date" se ocupă cu câteva din mecanismele de gestiune a informaţiilor şi a
cunoştinţelor.
Căutările pe World Wide Web, modul în care apelăm la motoarele de căutare şi modul în care
acestea lucrează şi au fost concepute, toate au de a face cu conceptele şi procedeele de lucru cu
Baze de Date. Motoarele de căutare sunt, în fond, nişte instrumente de căutare a informaţiilor
într-o imensă bază de date, care este actualizată continuu, pe măsură ce apar noi pagini Web.
Marile motoare de căutare, Google sau Yahoo, folosesc adevărate "ferme" de servere pe care
menţin aceste imense baze de date, astfel încât noi să obţinem răspunsul în câteva clipe.
În general în literatura specifică bazelor de date se operează cu următoarele concepte:

Datele constau în material brut, evenimente primare, fapte, simboluri, numere, şiruri de caractere,
imagini, animaţii etc. fără un înţeles de sine stătător, neintegrate într-un context. Ele se pot obţine
în urma unor experimente, sondaje pot fi colectate din diverse locuri, nedefinite sau neomogene.

Informaţiile se obţin prin prelucrarea datelor şi găsirea relaţiilor dintre acestea, au un înţeles şi
sunt integrate într-un context. Datele organizate şi prezentate într-un mod sistematic pentru a
sublinia sensul lor devin informaţii. Altfel spus, informaţiile sunt date prelucrate capabile de a
produce cunoştinţe noi, se referă la obiecte , procese, fenomene, locuri, situaţii etc. Informaţiile
trebuie să fie clare, concise.

Cunoştinţele sunt colecţii de date, informaţii, adevăruri şi principii învăţate, acumulate de-a
lungul timpului. Informaţiile despre un subiect reţinute şi înţelese, folosite în luarea de decizii, şi
care formează judecăţi şi opinii devin cunoştinţe. Cu alte cuvinte, cunoştinţele apar în momentul
utilizării informaţiei.(7.pag8)

Pentru obţinerea informaţiilor se desfăşoară un set de activităţi cunoscute sub numele de proces
informaţional ce cuprinde:
- Identificarea surselor de informaţie şi culegerea datelor
- Pregătirea datelor ce presupune: codificare, clasificare, conversie, selectare
- Prelucrarea datelor
- Stocarea datelor în vederea utilizării lor
- Extragerea rezultatelor prelucrării datelor/raportarea informaţiilor către beneficiari.
Totalitatea resurselor materiale, umane şi financiare utilizate în cadrul unui proces informaţional
având ca scop asigurarea legăturii dintre sistemul decizional şi cel operaţional şi obţinerea
informaţiilor poartă denumirea de sistem informaţional. Sistemul informaţional este deci
reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor şi mijloacelor, folosite în procesul

-2-
informaţional şi poate fi definit ca un ansamblu organizat şi integrat de operaţii de culegere,
transmitere, prelucrare, sistematizare, analiză şi păstrare, difuzare şi valorificare a informaţiilor.
Dacă în cadrul procesului informaţional prelucrarea datelor se face cu ajutorul calculatorului
atunci sistemul informaţional se numeşte sistem informatic.
Colecţia de date reprezintă un ansamblu de date care se referă la acelaşi fenomen, obiect sau
situaţie. În cadrul componentelor colecţiei se pot stabili relaţii care să faciliteze prelucrarea
datelor şi obţinerea informaţiilor.
Structura de date reprezintă o colecţie de date pe care s-au stabilit anumite relaţii şi un
mecanism de selecţie şi identificare a componentelor sale. Accesul la componentele structurii de
date este un element foarte important în regăsirea informaţiei şi poate fi de două feluri:
secvenţial : presupune parcurgerea tuturor datelor situate înaintea celei care urmează a fi
prelucrată
direct : presupune existenţa unui mecanism care să determine direct poziţia datei ce
urmează a fi prelucrată.
Structurile de date pot fi omogene sau neomogene, în funcţie de tipul datelor conţinute în
structură. În funcţie de posibilitatea de a-şi modifica structura se întâlnesc structuri de date
dinamice sau statice. Operaţiile care pot fi executate asupra unei structuri de date sunt
dependente de mediul de programare utilizat. În general asupra unei structuri de date pot fi
executate operaţii precum: creare, populare, consultate, actualizare, sortare, scindare,
concatenare, duplicare, ştergere.

 Baza de date reprezintă o colecție de date integrată, anume structurată și dotată cu o

descriere a structurii și relațiilor logice dintre ele. Descrierea structurii poartă numele de
dicţionar de date sau metadate şi creează o interdependenţă între datele propriu-zise şi
programe. (2. Pag588)
 Sisteme de gestiune a bazelor de date este acel sistem de programe care facilitează și
supervizează introducerea de informații în baza de date, actualizarea și extragerea datelor
din bază, controlul și autorizarea accesului de date. (2. Pag589)

2.BAZA DE DATE

Printre multiplele forme de organizare a datelor, bazele de date ocupă un loc aparte.
Tocmai caracterul oarecum discret, dacă nu cumva misterios a făcut din bazele de date un
domeniu interesant și atractiv pentru profesioniști. Mai toate lucrările de profil includ datele,
alături de echipamente(hardware),programe(software),proceduri,metodologii și personal, drept
componente esențiale ale sistemelor informaționale în organizații.(1.pag13)

Putem privi bazele de date pieziș sau cu simpatie, din diferite unghiuri,în funcție de interes,
pregătire de specialitate și competență în domeniu.Aducînd discuția pe făgașul academic,o bază
de date (BD) reprezintă un ansamblu structurat de fișiere care grupează datele prelucrate în
aplicațiile informatice ale unei persoane,întreprinderi,instituții etc. Formal, BD poate fi definită
ca o colecție de date aflate în interdependență, împreună cu descrierea datelor și a relațiilor
dintre ele sau, similar, o colecție de date utilizată într-o organizație, colecție care este
automatizată, partajată, definită riguros (formalizată) și controlată la nivel central. Într-o
abordare mai analitică, o BD este un ansamblu de date structurate ,coerente, neredundante,
independente de orice program de aplicație, direct accesibile după mai multe criterii.

-3-
O bază de date evoluează în timp, în funcție de volumul și complexitatea proceselor,
fenomenelor și operațiunilor pe care le reflectă. Ansamblul informațiilor stocate în bază la un
moment dat constituie conținutul, instanțierea sau realizarea acesteia. Organizarea bazei de date
se reflectă în schema sau structura sa, ce reprezintă un ansamblu de instrumente pentru
descrierea datelor, a relațiilor dintre acesteia, a semanticii lor și a restricțiilor la care sunt supuse.
În timp ce volumul prezintă o evoluție spectaculoasă în timp , schema unei baze rămîne relativ
constantă pe tot parcursul utilizării acesteia.

Cu bazele de date lucrează o generoasă tipologie de profesioniști IT și utilizatori, ce ilustrează

cele trei niveluri la care se pot discuta despre schema și conținutul unei baze de date, fizic sau
intern, conceptual sau global și extern. (anexa 1)

Nivelul fizic (intern),structura datelor este descrisa foarte detaliat, fiind accesibilă numai
specialiștilor (ingineri de sistem, programatori în limbaje de asamblare sau alte limbaje apropiate
de “mașină”). Esențiale pentru acest nivel sunt fișierele stocate în memoria externă a
calculatorului,fișiere ce conțin date propriu-zise, alcătuite din articole sau înregistrări cu format
comun.

Nivelul conceptual (sau global) este nivelul imediat superior celui fizic, datele fiind privite prin
prizma semanticii lor; interesează conținutul lor efectiv, ca și relațiile care le leagă de alte date.
Obiectivul acestui nivel îl constituie modelarea realității considerate, asigurîndu-se independența
bazei față de orice restricție tehnologică sau echipament anume. Toți utilizatorii își exprimă
nevoile de date la nivelul conceptual, prezentîndu-le administratorului bazei de date, acesta fiind
cel care are o viziune globală necesară satisfacerii tuturor cerințelor informaționale.

Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date.
Structurile de la nivelul conceptual sunt relativ simple, însă volumul lor pote fi deconcertant. Iar
dacă la nivelul conceptual baza de date este abordată ansamblul ei, în practică, un utilizator sau
un grup de utilizatori lucrează lucrează numai cu o porțiune specifică a bazei, în funcție de
departamentul în care își desfășoară activitatea și de atribuțiile ei. Simplificarea interacțiunii
utilizatori-bază, precum creșterea securității bazei sunt deziderate ale unui nivel superior de
abstractizare, care este nivelul extern. Astfel structura BD se prezintă sub diferite machete,
referite uneori și ca sub-scheme, scheme externe sau imagini, în funcție de nevoile fiecărui
utilizator sau grup de utilizatori.(1.pag13.14.)

Accesul utilizatorilor la informațiile din bază este posibil numai prin intermediul componentei
software reprezentate de sistemul de gestiune a bazei de date (SGBD2). În general ,interfața
utilizator-SGBD se poate realize în două moduri: printr-un mecanizm de apel înserat în
programele scrise într-un limbaj gazdă, sau prin comenzi speciale utilizate autonom (în afara
aplicațiilor- program), în cazul SGBD-urilor autonome.(1.pag15)

3.MODELAREA DATELOR

2
Sistemul de Gestiune al Bazei de Date (SGBD) reprezintă un pachet de programe specializat pentru definirea,
crearea, întreţinerea şi accesul controlat la baza de date.
-4-
Proiectarea corectă a structurii unei baze de date relaţionale este o premisă fundamentală în
scrierea programelor de aplicaţie şi in functionarea lor fara anomaliile care pot apare in cazul
unei structuri defectuoase. Un model de date folosit in proiectarea conceptuala de nivel inalt
numit modelul entitate asociere (EA3) in varianta clasica (cu unele extensii).
Impactul conceptelor de abstractizare şi generalizare precum şi elaborarea unui model de
descriere informala a datelor, şi anume modelul entitate-asociere (EA), au dus la gasirea unor cai
algoritmizabile de proiectare optima a bazelor de date. Modelul entitate-asociere este in acest
moment cel mai popular model de comunicare a structurii bazelor de date datorita intuitivitatii şi
simplitatii elementelor sale.
Extensiile modelului EA au aparut şi pentru alte necesitati:

• modelarea cerințelor de secretizare a datelor,

• documentarea programelor de aplicație şi ușurarea comunicării intre proiectantul de sistem şi

utilizatorul obișnuit,

• proiectarea bazelor de date complexe pe porțiuni şi integrarea ulterioara a acestora (așa numita
integrare a vederilor). (4.pag2)

3.1Analiza de sistem
In această etapă se realizează analiza segmentului din lumea reală care va fi gestionat de o
aplicație . Rezulta o specificație neformalizată a cerințelor constînd din două componente:

1. Cerințe privind conținutul bazei de date: categoriile de date care vor fi stocate şi
interdependențele dintre acestea.

2. Cerințe privind prelucrările efectuate de aplicație: prelucrarile efectuate asupra datelor,

arborele de meniuri al aplicației, machetele formatelor de introducere şi prezentare a datelor şi
ale rapoartelor tipărite de aceasta. (6.pag15)

În general aceasta etapă nu poate fi asistată prin programe de tip CASE 4dar exista reguli care
ajută proiectantul in realizarea sa. Activitățile desfășurate includ:

 Analiza activității desfășurate la momentul respectiv de beneficiarul aplicației sau de o

multime reprezentativa de beneficiari in cazul aplicatiilor de uz general.
 Analiza continutului de date şi a funcționalității aplicațiilor software - daca există - care
vor fi inlocuite de noua aplicatie incluzand meniuri, machete ecran şi machete de
rapoarte.
 Analiza formularelor tipizate şi a altor documente utilizate de beneficiar pentru realizarea
activității respective.
 Identificarea tuturor interdependențelor dintre datele care vor fi stocate in baza de date şi
a restricțiilor privind valorile pe care le pot lua anumite categorii de date.

3
EA-Modelul Entitate-Asociere (Entity-Relationship Model) este un model conceptual de nivel înalt al unei baze de
date, care defineste multimile de entitati si asocierile dintre ele, dar nu impune nici un mod specific de structurare
si prelucrare a datelor.
4
Termenul CASE (Computer Aided Software Engineering) aplicaţiile software care-i sprijină pe analişti, proiectanţi,
programatori, inclusiv personalul de testare şi întreţinere, să analizeze, să proiecteze, să implementeze (cel puţin
parţial), să modifice (extindă), respectiv să construiască teste pentru sistemele informatice
-5-
  Identificarea - daca este cazul - a prelucrărilor care se declanșeaza automat atat in cazul
modificarii bazei de date cat şi la momente prestabilite de timp (de exemplu sfarșit de
luna, de an, etc.)
 Identificarea operatiilor care sunt necesare beneficiarului in activitatea curenta dar care in
acest moment nu sunt realizate prin intermediul aplicațiilor software folosite precum si a
operatiilor care pot fi incluse in mod natural in noua aplicație.(3.pag2)

3.2Proiectarea conceptuală a bazei de date

In aceasta etapa, pornind de la rezultatele analizei de sistem, se realizeaza modelarea cerințelor
privind datele folosind un model de nivel înalt. Cel mai popular model folosit pentru aceasta este
modelul entitate-asociere (EA). Actualmente exista pe piață numeroase instrumente CASE care
folosesc diverse variante ale modelului. Motivele pentru care a fost ales sunt urmatoarele:

o Nu este legat direct de nici unul dintre modelele folosite de sistemele de gestiune a
bazelor de date (relational sau orientat obiect) dar exista algoritmi bine pusi la punct de
transformare din model EA in celelalte modele de date.
o Este intuitiv, rezultatul modelarii fiind o diagrama care defineste atat datele stocate in
baza de date cat şi interdependentele dintre acestea.
o Poate fi usor de inteles de nespecialisti. Aceasta caracteristica este foarte importanta in
momentul in care se face punerea de acord cu beneficiarul asupra structurii bazei de date
a aplicatiei, evitandu-se in acest fel o proiectare neconforma cu realitatea sau cu cerintele
exprimate de acesta.
o Proiectarea se poate face pe portiuni, diagramele partiale rezultate putand fi apoi integrate
pe baza unor algoritmi şi metode bine puse la punct.(3.pag 4)
Pașii proiectării conceptuale(anexa 2)

3.3Transformarea
In aceasta etapa entitatile si asocierile care formeaza diagrama EA se transforma pe baza unor
reguli clare in structura relationala a bazei de date.Rezulta schema preliminara a acesteia formata
din:

 tabele (relatii in terminologia relationala)

 coloanele acestora (atribute ale relatiilor)

 constrangerile de integritate care pot fi deduse automat din diagramaincluzand unele

interdependente intre date numite si “dependente functionale”

3.4Normalizarea bazei de date

-6-
Definiţie: Normalizare: O tehnică de generare a unor relaţii cu proprietăţiile dorite, în scopul
memorării corecte a datelor unei întreprinderi.Fundamentul normalizării BDR îl constituie
dependențele dintre atribute.Primele trei forme normale pot fi determinate pe baza dependențelor
funcționale elementare și transitive.Forma a patra(4FN)se bazează pe dependențele
multivaloare, în timp cce a cincea formă normal(5FN)- pe dependențele de joncțiune.Problema
este că dependențele multivaloare și (mai ales) cele de joncțiune sunt dificil de identificat și rar
întîlnite în practică.(1

FN1

O relaţie se prezintă în FN1 dacă valorile fiecărui câmp sunt ne-decompozabile (atomice) şi
fiecare tuplu este unic. Deci orice valoare nu poate fi compusă dintr-o mulțime de valori
(atributele compuse) și nu sunt admise atributele repetitive.

FN2

O relaţie este în FN2 dacă este în FN1 şi toate atributele sale sunt dependente deîntreaga cheie
(adică, nici unul din atributele non-cheie nu este funcțional dependent doar cu o parte a cheii).
Tehnica de descompunere pentru obţinerea FN2 este foarte simplă: ▫ presupune construirea unei
relaţii separate care să înglobeze dependenţele parţiale şi ▫ să înlăture atributele dependente din
relaţia originală.

FN3

O relaţie este în FN3 dacă este în FN2 şi nu există nici un fel de dependenţe tranzitive (adică,
nici unul din atributele non-cheie nu este dependent de alt atribut, care la rândul său este
dependent de cheie.

3.5 Modelul Entitate5-Asociere clasic (EA)

Pentru definirea modelului conceptual al datelor se apelează la modele intermediare care
sunt folosite ca suport al unei metodologii de proiectare. Un model conceptual este un ansamblu
de concept şi reguli de combinare a acestor concepte permiţând reprezentarea realităţii
circumscrise domeniului supus informatizării.Modelele utilizate se numesc modele semantic şi
au drept obiectiv ca prin conceptele oferite să permit reprezentarea lumii reale.Modelele
semantice utilizează abstracţii reprezentând lumea reală ca pe o colecţie de entităţi şi delegături,
stabilite între acestea. Majoritatea modelelor permit definirea de restricţii descriind aspectele
statice, dinamice sau chiar temporale ale entităţilor. Modelul entitate-asociere (EA) pe care îl
vom utiliza în continuare pentru definirea modelului conceptual al datelor este şi el un model
semantic.

Un atribut este orice detaliu care serveşte la identificarea, clasificarea, cuantificarea, sau
exprimarea stării unei instanţe a unei entităţi. Atributele sunt informaţii specifice ce trebuie
cunoscute şi memorate.

5
ENTITATEA reprezintă un obiect al realităţii modelate caracterizat printr-o existenţăproprie, cu o identitate
proprie (care-l face identificabil în raport cu celelalte obiecte de acela şi tip)şi o mulţime de
caracteristici care exprimă proprietăţile acestuia.

-7-
Clasificarea atributelor

 Atribut atomic(simplu) – are o singură valoare

 Compus – alcătuit din mai multe elemente (Ex. Nume – Nume+Prenume)
 Cu o singură valoare – pentru fiecare entitate există o singură valoare
 Cu valori multiple - fiecare entitate poate avea una sau mai multe valori (o persoană
poate avea mai multe numere de telefon)
 Derivat – a cărui valoare provine din valoarea atributului de care este legat (valori
calculabile)

Atributele unei entitati se mai clasifică în alte două trepte:

 atributele de identificare (formand impreuna identificatorul entitatii) reprezinta acea

multime de atribute care permit distinctia intre instantele aceleiasi
 atributele de descriere (sau descriptori) sunt folositi pentru memorarea caracteristicilor
suplimentare ale instantelor. In exemplul de mai sus Matricola este atribut de identificare
(deoarece nu pot exista doi studenti cu aceeasi matricola intr-o facultate) pe cand celelalte
atribute sunt descriptori.(4.pag4)

O asociere (relationship) este o corespondenţă între entităţi din două sau mai multe mulţimi de
entităţi. Gradul unei asocieri este dat de numărul de mulţimi de entităţi asociate. Asocierile pot fi
binare (de gradul 2, între 2 mulţimi de entităţi) sau multiple (între k mulţimi de entităţi, k>2).
Asocierile binare sunt, la rândul lor, de trei categorii, după numărul elementelor din fiecare
dintre cele două mulţimi puse în corespondenţă de asocierea respectivă .Fiind date două mulţimi
de entităţi, E 1 şi E 2 , se definesc următoarele categorii de asocieri binare:

• Asocierea “unul-la-unul” (one-to-one) este asocierea prin care unui element (entitate), din
mulţimea E 1 îi corespunde un singur element din mulţimea E 2 şi reciproc; se notează cu 1:1.

• Asocierea „unul-la-multe” (one-to-many) este asocierea prin care unui element din mulţimea E
1 îi corespund unul sau mai multe elemente din mulţimea E 2 , dar unui element din E 2 îi
corespunde un singur element în mulţimea E 1 ; se notează cu 1:N.

• Asocierea „multe-la-multe” (many-to-many) este asocierea prin care unui element din
mulţimea E 1 îi corespund unul sau mai multe elemente din mulţimea E 2 şi reciproc; se notează
cu M:N.

Cardinalitatea (multiplicitatea) unei asocieri faţă de o mulţime de entităţi (cardinality,

multiplicity), este numărul maxim de elemente din acea mulţime care pot fi asociate cu un
element din altă mulţime a asocierii.

3.6Modelul Entitate-Asociere Extins

Modelul Entitate-Asociere Extins (Enhanced EntityRelationship Model) permite definirea de
subtipuri ale unui tip de entităţi, care moştenesc atribute de la tipul de entitate pe care il extind
-8-
(care, în acest context, se numeşte supertip) şi au în plus atribute specifice semnificaţiei lor. Prin
definirea tipurilor şi a subtipurilor de entităţi se pot crea ierarhii de tipuri de entităţi pe mai multe
niveluri. Modelul E-A clasic este suficient pentru modelarea aplicaţiilor de baze de date
„tradiţionale”, adică bazele de date utilizate pentru activităţi financiare şi industriale, în care se
folosesc tipuri de date simple. Odată cu dezvoltarea sistemelor de baze de date, domeniile în care
acestea se folosesc au devenit tot mai numeroase, de exemplu: telecomunicaţiile, proiectarea
tehnologică, sistemele de informaţii geografice, seviciul Web etc. Tipurile de entităţi definite în
astfel de baze de date sunt mult mai complexe, iar pentru reprezentarea lor cât mai intuitivă şi
mai compactă au fost propuse mai multe concepte noi, care au fost introduse în modelul E-A
extins. Modelul E-A extins se reprezintă printr-o diagramă E-A extinsă. Ierarhiile de tipuri se pot
crea prin specializare sau generalizare.

Notă – una din extensiile cele mai importante este posibilitatea de a modela tipuri de entitate
(mulţimi entitate) în cadrul unei ierarhii de tipuri ISA, sau ierarhia de clase ISA. În modelul EA
extins (EAE), tipurile de entitate (sau mulţimile entitate) poartă numele de clase, ele putând
forma superclase şi subclase, legate printr-o asociere ISA. O asociere ISA este un concept în care
o subclasă este un tip specializat a unei superclase, iar o superclasă este un tip mai generalizat al
unei subclase. Specializarea6 este un proces în care o superclasă formează mai multe clase mai
specializate. În procesul de generalizare7, mai multe subclase formează o superclasă, care conţine
atribute şi asocieri comune ale subclaselor. Remarcăm că în procesul de specializare ies în
evidenţă atribute şi asocieri ale subclaselor, care nu există la nivelul superclasei.(5.pag1)

3.7EXTENSII ALE MODELULUI

Modelul entitate-asociere clasic are unele lipsuri in ceea ce priveste posibilitatea modelarii
caracteristicilor asociate unor subclase de obiecte modelate prin simple entitati. Pentru aceasta, la
modelul original au fost adaugate doua noi concepte: ierarhia de generalizare şi ierarhia de
incluziune.

Definitie (ierarhia de incluziune): O entitate E1 este o submultime a entitatii E (sau este inclusa
in entitatea E) daca fiecare instanta a lui E1 este de asemenea o instanta a lui E.

Definitie (ierarhia de generalizare): O entitate E este generalizarea entitatilor E1 , E2 , ..., En

daca orice instanta a lui E este de asemenea instanta in una şi numai una din entitatile E1 , E2 ,
..., En .(4 ,pag 7)

Caracteristici ale elementelor modelului

Asa cum entitatile au atribute care specifica diversele proprietati ale clasei de obiecte modelate,
şi asocierile au caracteristici care aduc informatii suplimentare. Acestea sunt urmatoarele:

6
Specializarea (specialization), este un proces de abstractizare a datelor prin care, pornind de la un tip de entitate
dat, se definesc unul sau mai multe subtipuri, diferenţiate între ele în funcţie de rolul specific pe care îl au în
modelul de date.
7
Generalizarea (generalization), este procesul de abstractizare invers specializării, prin care se crează un supertip
de entitate pornind de la mai multe tipuri de entităţi
-9-
 Gradul asocierii Este o valoare numerica intreaga si este dat de numarul de entitati care
participa la acea asociere. Asocierile de grad 1, 2 şi 3 se mai numesc si asocieri unare, binare si
respectiv ternare.

Conectivitatea asocierii Este specifica fiecarei ramuri a unei asocieri şi poate avea una din
urmatoarele doua valori: unu sau multi. Determinarea ei pentru ramura spre o entitate E se face
astfel: fixand arbitrar cite o instanta pentru celelalte entitati care participa la asociere se pune
intrebarea: cite instante ale lui E pot fi conectate cu acestea? Daca poate fi cel mult una,
conectivitatea ramurii este unu, altfel conectivitatea este multi.

Obligativitatea asocierii ca şi conectivitatea, aceasta se determina pentru fiecare ramura şi poate

avea doar una din urmatoarele valori: obligatorie sau optionala. Determinarea ei pentru ramura
spre o entitate E se face astfel: fixand arbitrar cite o instanta pentru celelalte entitati care
participa la asociere se pune intrebarea: este obligatoriu sa existe o instanta a lui E asociata cu
acestea? Daca raspunsul este 'Da' ramura este obligatorie altfel este optionala.

Daca gradul şi conectivitatea unei asocieri sunt folosite in proiectarea conceptuala a schemei
bazei de date, obligativitatea se modeleaza pentru definirea unui criteriu de integritate
specificand posibilitatea de aparitie a valorilor nule: la transformarea diagramei EA in model
relational atributele tabelelor care modeleaza informatia reprezentata de asocieri pot avea sau nu
valori nule dupa cum ramurile acestora sunt optionale sau obligatorii.(4.pag7-9)

4.CRITERII DE MODELARE

4.1Clasificarea în entități și atribute

Pentru a putea clasifica corect informatiile, exista citeva reguli care trebuie respectate şi pe care
le prezentam in continuare. Prima regula da un criteriu general de impartire in entitati şi atribute,
urmatoarele doua semnaleaza exceptii iar ultimele doua reguli au un caracter mai putin normativ
ci mai degraba orientativ.

Regula 1. Entitatile au informatii descriptive, pe cand atributele nu poseda astfel de informatii.

Daca exista informatii descriptive despre o anumita clasa de obiecte, aceasta va fi modelata ca o
entitate. In cazul in care pentru pentru acea clasa de obiecte nu este nevoie decit de un
identificator (codul, denumirea, etc), ea va fi modelata ca un atribut.

Regula 2. Atributele multivalorice vor fi reclasificate ca entitati. Daca la o valoare a unui

identificator corespund mai multe valori ale unui descriptor, acesta va fi clasat ca entitate.

Regula 3. Atributele unei entitati care au o asociere multi-unu cu o alta entitate vor fi
reclasificate ca entitati. Asa cum am vazut asocierile pot lega doar entitati. Daca un descriptor al
unei entitati este intr-o relatie multi-unu cu o alta entitate acel descriptor va fi trecut in categoria
entitatilor.

Regula 4. Atributele vor fi atasate la entitatile pe care le descriu in mod nemijlocit

- 10 -
Regula 5. Folosirea identificatorilor compusi va fi evitata. Identificatorul unei entitati este acea
submultime de atribute ale acesteia care identifica in mod unic fiecare instanta a sa. In model
relational pentru atributele de acest fel se construiesc de regula structuri de cautare rapida
(indecsi) care functioneaza cu atat mai lent cu cat complexitatea indecsului creste.

Aplicarea acestei reguli se poate face in diverse moduri:

1. Daca identificatorul unei entitati este compus din mai multe atribute care sunt toate
identificatori in alte entitati, acea entitate se elimina. Informatia continuta de aceasta va fi
modelata sub forma unei asocieri intre acele entitati.

2. Daca identificatorul unei entitati este compus din mai multe atribute care nu sunt toate
identificatori in alte entitati, exista doua solutii:

• Entitatea respectiva se elimina şi este inlocuita prin alte entitati si asocieri astfel incit pe
ansamblu informatia modelata in varianta originara sa fie pastrata.

• Entitatea respectiva ramine in forma originara, cu dezavantaje insa in privinta vitezei

operatiilor.

Se vede ca procedura clasificarii obiectelor in entitati şi atribute este iterativa:

• se face o prima impartire conform primei reguli

• parte din atributele astfel obtinute se reclasifica in entitati conform regulilor 2 si 3

• se face o rafinare finala conform regulilor 4 si 5.(4.pag 11)

4.2. Identificarea ierarhiilor de incluziune și generalizare

In cazul in care despre anumite subclase ale unei clase de obiecte exista informatii specifice,
clasa şi subclasele (care la pasul anterior au fost catalogate ca entitati) sunt interconectate intr-o
ierarhie de incluziune sau generalizare, dupa cum este cazul. La acest pas se face şi o reatasare a
atributelor pentru evitarea redundantei, astfel:

• La entitatea tata vor fi atasate atributele care formeaza identificatorul şi descriptorii care
modeleaza informatii specifice intregii clase.

• La entitatile fiu vor fi atasate atributele de identificare (aceleasi ca ale tatalui) şi atributele care
modeleaza informatii specifice doar acelei subclase de obiecte.(3.pag15)

4.3 Identificarea asocierilor

In aceasta etapa se trateaza informatiile care nu au fost clasificate ca entitati sau atribute ci
reprezinta interdependente intre clase de obiecte. Ele sunt modelate ca asocieri intre entitati.

- 11 -
Pentru fiecare asociere se specifica gradul, conectivitatea, obligativitatea si daca este cazul si
atributele asocierii precum si rolurile ramurilor sale.

Eliminarea asocierilor redundante. In cazul in care o asociere poate fi dedusa din alte asocieri
deja catalogate, aceasta se elimina. De retinut ca intre doua entitati pot sa existe oricite asocieri şi
ele nu sunt considerate redundante atit timp cit au semnificatie diferita. Un caz des intilnit de
redundanta este cel al compunerii (tranzititatii) asocierilor.

Asocieri de grad mai mare ca 2. Asocierile ternare (sau de grad mai mare ca trei) se folosesc
doar atunci cand sunt strict necesare. Este de multe ori posibil ca o aceeasi informatie sa fie
modelata ca o asociere ternara sau ca un ansamblu de asocieri binare si unare. In cazul acesta,
este de preferat ca sa se opteze pentru a doua varianta. Doar cand asocierile binare nu pot modela
intreaga semnificatie dorita se va opta pentru asocieri de grad mai mare ca doi. Aceasta cerinta
deriva din faptul ca la trecerea in modelul relational asocierile de grad superior devin scheme de
relatii de sine statatoare, marind numarul de tabele din baza de date pe cand cele de grad unu şi
doi (cu exceptia celor multi-multi) nu au acest efect.

4.4. Integrarea vederilor

In cazul proiectarii bazelor de date complexe, activitatea se desfasoara uneori de catre mai multe
colective simultan, fiecare modeland o portiune distincta a bazei de date. Deoarece in final
trebuie sa se obtina o singura diagrama a bazei de date, dupa terminarea modelarii pe portiuni
diagramele rezultate sunt integrate eliminandu-se redundantele si inconsistentele.(3.pag 16)

5.Concluzie
Pornind de la faptul ca, în esență, un model de date este legat de trei aspecte , structură(modelul
de organizare a datelor),integritate(restricțiile ce pot fi definite asupra datelor pentru a asigura
corectitudinea informațiilor din bază)și manipulare(modalități de editare și extragere a
informațiilor din bază), această lucrare și-a propus să supună atenției cum anume s-ar
putea”gîndi” o schemă de baze de date pentru o aplicație anume, ce elemente ar trebui luate în
considerare, chestiunile mai riguroase și mai laxe.

Procesul proiectării bazelor de date este prin excelență un iterativ.Fiecare iterație se

materializează într-o formă a schemei bazei, pornindu-se de la modelare, apoi trecîndu-se de la
proiectare la construcție.Întregul demers este bazat pe normalizarea care a fost prima terorie
închegată de elaborare a schemei unei baze de date, însă astăzi sunt mai la îndemînă modele
precum E-R(entități relații, entități asociații).Modelarea datelor este printre altele o verigă de
vază , o activitate principală în ciclul de viață al bazei de date.

BIBLIOGRAFIE

- 12 -
1.Fotache,M(2005) Proiectarea bazelor de date.Iași,Editura POLIROM

2.Bolun,I;Covalenco,I(2005)Bazele informaticii aplicate.(Ediția a III-a)Iași, Editura BONITAS

3Rădulescu, Baze de date(Referat) http://bdfr.cs.pub.ro/BD2-txt.pdf

4Rădulescu,F Modelul entitate-asociere clasic(Referat) http://scad.cs.pub.ro/pc1/erclasic.pdf

5 Petrescu, M Modelul entitate-asociere extins (Referat)

http://www.bazededate.org/ModelulExtins.pdf

6.Rădulescu,F,Modelarea datelor http://bdfr.cs.pub.ro/BD2-slides.pdf

7. Crișan,G, Nechita,E Baze de date

http://cadredidactice.ub.ro/simonavarlan/files/2012/12/baze-de-date.pdf

8. http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/BD/BD_Cap_4.pdf

ANEXE
- 13 -
1.Niveluri de reprezentare a bazei de date.

Vedere utilizatori
Nivelul extern

Schema
conceptuală(logica) Nivel conceptual
SGBD

Schema internă(fizică)

Nivel fizic
Memoria externă

- 14 -
2.Pașii proiectarii conceptuale.

Analiza
Analizacerințelor și
construirea diagramei EA

Dependente functionale

secundare

Transformarea diagramei în
scheme de relații structuri de
tabele.

scheme candidat DFP

Normalizarea
Schema bazei de date

- 15 -
II. Partea practică-BAZA DE DATE”PLANUL ANUAL DE ACTIVITATE AL
GRĂDINIȚEI NR4 ÎN ANUL DE STUDII 2016-2017”

1. Crearea tabelelor
2. Relații dintre tabele
3. Interogări
 Interogări de selecție
 Interogări de sortare
 Interogări de excludere a înregistrărilor
 Interogări de modificare a înregistrărilor
 Interogari de grupare și totalizare
 Interogări de generare a tabelelor noi

4.Rapoarte

5.Formulare

- 16 -
1. Crearea tabelelor

Tabelul Pedagog

- 17 -
Tabelul Grupa

- 18 -
Tabelul Activități

2. Relații dintre tabele

- 19 -
3.Interogări

 Interogări de selecție
1.Selectarea cîmpurilor din tabelul Pedagog(Nume, Prenume,Data, luna
,anul nasterii, anul absolvirii, institutia absolvită), și selectarea acelor
angajați ce au absolvit înainte de anul 2000.

2.Selectarea cîmpurilor din tabelul Grupa, și selectarea acelor grupe ce au un nr de

copii intre 20 și 30.

- 20 -
 3.Interogarea ce selectează pedagogii ce au specialitatea de “ pedagogie
prescolară” sau “învățător de clasele primare”

4.Interogare ce selecteză din tabelul Grupa vîrsta “ mare” sau “pregătitoare”.

- 21 -
  Interogări de sortare

1.Interogare prin care se sortează in ordine crescatoare anul ultimei perfecționari a

pedagogilor .

2.Interogare prin care se sortează descrescător termenul acivităților grupelor .

- 22 -
  Interogări de excludere a înregistrărilor.

1.Interogare prin care excludem toate grupele ce au un nr de copii mai mic decit
20.

2. Excluderea pedagogilor ce au absolvit inainte de 1990.

- 23 -
  Interogări de modificare a înregistrărilor
1. Interogare prin care amplificam salariul tuturor angajatilor cu 10%

Interogare prin care salariul educatorilor este redus cu 85 %.

- 24 -
  Interogari de grupare și totalizare

1.Interogare in care s-a realizat nr total de copii si nr de grupe.

2.Interogare prin care se gaseste valoarea maxima a salariului pedagogilor

educatori sau cond.muzicali, si se calculeaza nr de pedagogi.

- 25 -
3.Interogarea care insumeaza nr de activitati si arata termenul maxim al acestora.

4.Interogare care arata salariul mediu al pedagogilor.

- 26 -
  Interogări de generare a tabelelor noi

1.

- 27 -
 2.

4.Rapoarte

- 28 -
- 29 -
5.Formulare

Informatie din tabelul Pedagog

- 30 -
Informatii din tabelul Activități

- 31 -
- 32 -