Testul 25

Fragmentul citat din opera “Năpasta”, de I.L. Caragiale ilustrează tema socială a
oamenilor de la sat , surprinși în dezbaterea unei încălcări de lege. Prezența indirectă,
omniscientă a naratorului prin intermediul personajelor tipice spațiului sătesc , și
intervenția acestuia prin oferirea detaliilor despre decor, gesturi , sunt caracteristice
realismului.

Acțiunea este prezentată de către narator ca desfășurându-se în interiorul unei

cârciume, personajele regăsindu-se împrejurul unei mese pe care arde o lampă.Scena îi
surprinde pe Anca și Dragomir, cei doi soți, ascultând știrea despre ocnașul ce reușise să
scape , pe care Gheorghe, tipicul intelectualului, o citea din gazetă. Se observă relația de
amicalitate dintre cei doi barbați din modul de adresare reciproc :”Fugi, mă, d-acolo!” .
Odată cu enunțarea știrei atmosfera se animează cu păreri contradictorii. Pe de o parte
Dragomir acuză șiretenia vinovatului ce s- a prefăcut ca fiind nebun pentru a nu fi
pedepsit în pofida tuturor dovezilor:”Dac-a fost ticălos , prostul!L-a găsit cu cămașa
plină de sânge…”, iar pe de altă parte , soția acesuia suține încrezută nebunia omului
afirmând că:”Cine se preface atâta vreme așa, și să nu fi fost nebun, tot acolo ajunge…”

O altă trăsătură a realismului este reprezentată de prezența conflictului de natura

socială conturat de nedreptatea judecații unui om considerat nebun ,ce este pus la zid de
oamenii de rând:”Era tâmpit...când i-a citit osânda, râdea...”, și conflictul iscat între cei
doi soți , la aflarea de către Anca că a fost mințită ani de zile de Dragomir în legătură cu
participarea acestuia la judecata osânditului.Acesta se tulbură și se justifică prin faptul
că aflarea acestui lucru ar fi dus la pomenirea de către femeie a răposatului, ceea ce l-ar
fi deranjat , lucru evidențiat prin atitudinea bărbatului:”(după ce s-a uitat urât la ea ,
cătră Gheorghe)”.

În concluzie , fragmentul contureaza universul sătesc ce este pus față în față cu

nedreptăți la nivel social ce se perindează și ajung să-și facă loc și în cadrul familial.
 Testul 26

Fragmentul citat din opera “Pădurea Spânzuraților”, scrisa de Liviu Rebreanu ,

prezintă întâlnirea dintre locotenentul Apostol Bologa, așa după cum acesta se și
prezintă, și căpitanul Otto Klapka, trimis de pe frontal Italian.

Căpitanul, nimerit cu neștiință în mijlocul execuției unui sublocotenent ceh, acuzat de

trădare, intră într-o discuție cu locotenentul Bologa, dialog ce conturează portretul
personajului .

Naratorul prezintă în mod direct înfățișarea lui Bologa făcând referire la ochii
acestuia:”albaștri și adânciți în cap”, ce exprimă” o mândrie stranie”, de asemenea
“buzele subțiri , cu colțuri supte”, reflectă o doză de ironie și dispreț la adresa lui
Klapka, fapt ce denotă o superioritate asumată.”Apostol Bologa roși ca o fecioră”,
această comparație reflectând neputința de a-și schimba convingerile ferme, cu toate că
le simte incertitudinea:”se simțea jignit până în măduva oaselor” .

Această dârzenie în gândire și devotament față de propriile principii se conturează în

mod indirect și din afirmațiile personajului .Acesta susține cu vehemență vinovăția
sublocotenentului Svoboda , caracterizând-o ca fiind ceva rușinos și revoltător. Spiritul
patriotic înverșunat este mai presus decât o viață , și este lipsit de sentimentalism,
considerat ca fiind o slăbiciune și o crimă, acuzându-l pe Klapka că susține acest
lucru ,ofițer fiind :”O viață de om nu este îngăduit să primejduiască viața patriei!”

Este un tânăr intelectual, ce-și găsește devenirea pe câmpul de luptă , mânat fiind de
un model etic preluat de la tatăl său, fapt relatat de afirmația lui:”Războiul m-a smuls
din mijlocul cărților…”, “Dar m-am dezmeticit repede și mi-am dat seama că numai
războiul e generator de energii!” Apoi, relatia dintre Apostol Bologa si Klapka
evidentiază aspectele unui caracter puternic , greu de a putea fi combătut, însă în acelaș
timp prezentând slăbiciuni prin faptul că Klapka prin vorbele si atitudinea lui reușeste
într-o oarecare măsură conversiunea personajului.

În opinia mea, fragmentul suport îl prezintă pe Apostol Bologa ca fiind un personaj

complex , ancorat în convingeri dictate de realitatea necruțătoare în care se regăsește ,
dar care în acelaș timp lasă loc de reinterpretarea celor ce se întâmpla în jurul lui.