Informatie si entropie

Prin organizatie intelegem doua sau mai multe personae ascociate in vederea
realizarii unui anumit scop productiv sau de servicii pentru functionarea careia sunt
necesare o serie de resurse :umane,material,financiare si informationale.
Sec XX a marcat trecerea de la societatea industrial in care productia de baza
era producatia industrial ,la societatea infomartionala in care productia de baza este
cea intelectuala,iar resursa cea mai importanta este informatia.
Notiunile de date si de informatii sunt considerate sinonime,ele difera
essential.
->se considera notiune de data cea de baza si informationala notiunea de
data din derivator.
->notiunea de informare este complexa de mare generalitate;in general se
identifica trei niveluri la care poate fi analizata informatia:nivelul
sintactic,semantic si pragmatic.
1.Nivelul sintactic se refera la sistemul de semne si reguli de reunire a
acestora in constructii sintactice utilizate pentru reprezentarea informatiei in
procesul culegerii transmiterii si prelucrarii acesteia.
In informatia modelul de reprezentare a informatiilor este data.Data se
defineste prin identificator,atribut si valoare.

2.Nivelul semantic presupune trecerea de la structura la sens.Sub aspect

semantic informatia poate fi caracterizata ca semnificatia datelor.Sensul
informatiei la nivelul semantic este corespondenta dintr-o data si obiectul real sau
situatia pe care o reprezinta acea data.

3.Nivelul pragmatic este cel mai concret nivel de considerare a

informatiilor.Este singurul nivel care raporteaza informatiile la scopurile
receptorului.In raport cu necesitatile receptorului se definesc caracteristici cum ar
fi importanta sau utilitatea informatiei.
Potrivit celeilate acceptiuni care spunea ca datele sunt elemente de baza
consideram ca datele reprezinta material prima din care se obtin informatiile.La
randul lor,informatiile constituie baza rationamentelor cu ajutorul carora se obtin
noi cunostinte.
 Cunostinta include capacitatea de a evalua informatia intr-un sens sau
scop.A avea cunostinte sau a efectua sarcini complete presupune mai mult decat o
lista cu instructiunui sau informatii necesare.
La un moment dat cunostintele reprezinta totalitatea informatiilor dobandite
anterior sau tezaurul.La limita putem considera urmatoarele situatii:
-Procesul de informare este nul daca informatia respective face parte din
tezaurul receptorului adica a devenit o cunostinta.
-Procesul de infromare este maxim daca intersectia intre continutul
tezaurului si cel al informatiei este mica.
Informatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa natura : calitative,cantitative,

Dupa situarea in timp : active , passive,previzionala
Dupa modul de aparitie : la interval precizate , la cerere,ocazional
Dupa continut : elementare,complexere,sintetice
Dupa frecventa : continue,anuale,semestriale,lunare,zilnice
Dupa nivel : strategice ,tactice,operationale
Dupa origine: interne si externe

Aceeasi informatie poate avea utlitati diferite pentru receptori diferiti

depinzand de gradul de cunoastere anterior precum si de pozitia receptorului in
raport cu informatia respective.
Gradul de utilitate al informatiei si eficacitatea utilizarii in procesul
decizional sunt determinate de urmatorii indici de calitate specifica:
-oportunitatea sau actualitatea explica faptul ca o informatie este utila intr-un
anumit moment legat de desfasurarea in timp sau a unor fenomene si care impun
luarea unor decizii;
-prezicia sau acuratetea este masurata prin cantitatea de informatie corecta in
raport cu intregul raport de informartie produs intr-o perioada de timp.
-Completitudinea exprima necesitatea de a dispune de cat mai multe
informatii care sa acopere aria dorita de factorul decizional.

Relevanta exprima necesitatea ca informatiile achizionate sa poata furniza

consecintele care lipsesc in procesul decisional.
 In multe situatii este greu sa se spuna daca o informatie este sau nu
relevanta.
-Conciziunea presupune ca informatiile sa aiba o exprimare succinta si
concentrate.Intre informatiile si nedeterminare exista o stransa legatura astfel incat
nedeterminarea de la inceputul experimentului este mai mare cu atat este mai mare
informatia care se obtine prin efectuarea experimentului.
Din punct de vedere cantitativ,cele doua concept pot fi identificate si deci
masurate in acelas mod dar trebuie private separate din punct de vedere al sensului
de variatie.Astfel,informatia reprezinta eliminarea unei nedeterminari iar cantitatea
de informatie a unui eveniment masoara cantitatea de nedeterminare asupra
producerii lui.
Entropie -> limba greaca si indica gradul de ireversibilitate a transformarilor
energiei intr-un sistem inchis.
Ca unitate de masura a cantitatii medii de informative un bit reprezinta
cantitatea de informative obtinuta prin aparatitia unui eveniment din doua egal
probabile.
Entropia informational se obtine prin preciarea uneia dintre cele doua cifre:0
si 1 care au aceeasi probabilitate .

1 byte (octet) = 8 bits

1 KB = 1023 bytes
1 MB = 1023 KB = 220 bytes
1 GB = 1024 MB = 230 bytes

Sistemul informational si sistem informatic

Sistem = orice multime de part ice opereaza ca un intreg pentru realizarea

unui scop comun.
Orice sistem este caracterizat de faptul ca este legat de mediul ambient ,are o
anumita structura,functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop.
 Orice organizatie poate fi privita din punct de vedere sistemic.Dupa natural
or legaturile pot fi material sau informationale.Nu exista sisteme care sa
functioneze independent,izolat,orice system functioneaza intr-un anumit mediu.
Sistemul poate fi descompus in mai multe subsisteme in functie de diferite
grade de detaliere.In principiu consideram ca orice firma contine intrari,procese de
prelucrare si iesiri.

Intrari : resurse : umane

materiale
echipamente
financiare
informationale

Procese de prelucrare -Atribute managerial si tehnologice

-planificare
-organizare
-conducere
-control
-tehnologie

Iesiri : Produse servicii

Profit sau pierdere

Peste sistemul organizational din orice companie se suprapune un sistem

informational.Acest sistem este un ansamblu de fluxuri si circuite informationale
care asigura conexiunea informationala dintre sistemul decisional si cel
operational.
Fluxul informational este compus din informatii
-strategice
-cooperative
-tactice

Intrari --------------- Procese Prelucrari ----------- Iesiri,Rapoarte si Iesiri

DATE
 Memorie de date

Feedback(control)

In cazul oricarui sistem avem intrari si iesiri.Intrarile in sistem

informational sunt formate din date interne si externe.Iesirile sunt formate din date
asemanatoare cu cele externe,ele fiind formate din raport si fisiere necesare
conducerii.

Prelucrarile constau din –sortari

- Calcule sau diferit
- Clasificari

In concluzie,sistemul informational este un semn de procedure,de

colectare,de gasire,manipulare si clasificare a informatiilor ca support pentru
decizii,pentru planificare,coordonare si control.Rezulta ca sistemul informational
este construit din mijloace,metode si resurse umane prin care se asigura
desfasurarea activitatilor.

Inregistrarea
Transmiterea
Prelucrarea Informatiilor de orice natura
Selectionarea
Pastrarea

Sistemul informational al oricarei firme se poate descompune in mai

multe subsisteme corespunzatoare functiunilor din firma cum ar fi:
-subsistemul financiar contabil
-subsistemul de aprovionare si desfacere
-subsistemul de productie
-subsistemul de personal
 In functie de nivelul de management subsistemele informationale pot fi:

-Sisteme de prelucrare a tranzactiilor

-aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca executa si memoreaza

tranzactiile curente in fiecare zi.Aceste sisteme se utilizeaza in situatii bine
Si au un character repetitive:presupun un volum mare de date externe.
Importanta deosebita al acestora reiese din faptul ca asigura interfata cu
mediul precum si generaza date primare pentru celelalte sisteme.

Sisteme destinate activitatii de birotica

Sunt sisteme destinate managerilor de nivel inferior precum si functionarilor

ce trebuie sa desfasoare activitati de birou.Scopul principal al acestora il reprezinta
gestiunea mesajelor si documentelor marindu-se productivitatea.

Sisteme informationale destinate conducerii

Permit intocmirea si analiza rapoartelor obisnuite sau in unele

cazuri,consultarea onlone a informatiilor curente,necesare managerilor de nivel
mediu.Aceste sisteme sunt orientate in principal pe responsabilitati tactice
fiind utile in procesele de : -planificare
-control
-lucrarea
Sisteme suport de decizie

Sunt instrumente utile in lucrarea deciziilor de catre manageri pe ele

sprijinindu-se hotarari luate pe date nestructurate sau foarte putin structurate.

Principalele diferente fata de sistemele informationale destinate conducerii

sunt:
1.sistemele suport de decizie – o analiza mai detaliata util metode managerial mai
complexe rezolvand situatii mai dificile,nespecifice.
2.sisteme raport de decizie utilieaza informatii externe sau interne dintr-un
domeniu mai larg.
3.au o interfata directa cu utilizatorul
4.pot fi considerate sisteme expert deoarece simuleaza activitatea unui expert uman
intr-un anumit domeniu.

O categorie aparte de sisteme o reprezinta sistemul

Acestea sunt cele mai avansate,permitand luarea deciziilor la nivel inalt in
organizatie.Aceste sisteme ofera posibilitati de calcul extins,posibilitati extinse de
comuncatii,tablouri de bord sau jocuri strategice destinate managerilor,obt grafice
avansate si ofera posibilitatea de a raspunde la intr.complet nestructurate.

Prin sistem informatics intelegem un sistem informational care are ca

element de culegere,stocare,transmitere si transformare un calculator
electronic.Orice sistem informatic trebuie modelat in functie de necesitatile
organizatiei la care va functiona.

Elementele unui sistem informatic:

-resursele de personal
-resursele material
-resursele software
-Baze de date

Evolutia sistemelor informatice a inceput prin simpla prelucrare a datelor

contabile in anii 50-60,apoi a continuat cu rapoarte de gestiune intr-un format
predefinit destinat conducerii in anii 60-70 urmand sistemele interactive de asistare
a deciziilor in 70-80 ajungandu-se azi la sisteme expert ce ofera utilizatorului
decizia.

Fisiere si Baze de date

Una din principalele caracteristici ale informaticii economice este ca

lucreaza cu un volum foarte mare de date la nivelul carora se executa un numar
mic de operatii.Fisierul este un ansamblu organizat de date de aceeasi natura si de
aceleasi modalitati de exprimare dintr-un document definit ( putem considera ca
fiind o colectie de date).
 Def: Fisierul este un ansamblu structurat si omogen de date dispus pe un
sport fizic de date.
In aceasta definitie sunt esentiale trei notiuni:
-structurat
-omogen
-suport de informartie

1.Structurat : are semnificatia ca toate elementele unui fisier au o anumita

organizare.
2.Omogen are semnificatia ca toate elementele fisierului au aceeasi
structura;exemplu:cazul buletinelor numele se trece mereu in acelasi loc,foto la fel
etc.
3.Suport de informatii semnifica faptul ca este un mediu fizic destinat
inregistrarii si deci regasirii unei informatii intr-un sistem de calcul.

Orice fisier poate fi privit fiind un dublu aspect.

1.aspect logic functional care priveste latura semantica,deci informational a
datelor ce compun fisierul respectiv.
2.aspectul fizic care este legat strict de reprezentarea datelor pe suportul
fizic pe care sunt inregistrate datele.

Din punct de vedere logic un fisier este alcatuit dintr-o multime de articole.
Un articol reprezinta o grupare de date associate ce formeaza in comun o
entitate intr-un fisier.
Articolul este o structura de date in care exista un numar de component
numite campuri ce nu au neaparat acelasi tip.
Articolul este o entitatate de date ce consta intr-un numar de
caractere,cuvinte sau coduri ce sunt tratate impreuna pentru a forma un
numar,nume,adresa etc.
Campurile formeaza un articol si tot odata campurile pot avea o lungime fixa
sau variabila.De ex daca presupunem un fisier cu datele studentilor,in fisier vom
avea mai multe campuri cum ar fi: nume,data nasterii,specializarea,anul de
invatamant…
In acest exemplu campurile sunt de mai multe feluri,campul nume de tip
text,data nasterii de tip data,anul de invatamant-numeric.
 Campurile data nasterii,anul de invatamant au o lungime fixa,iar campurile
nume,adresa pot avea o lungime variabila.

Clasificarea semantica a fisierelor si structura de date

Din punct de vedere semantic fisierele se clasifica in 2 categorii:

-fizice
-logice

Fisierul fizic reprezinta o multime de inregistrari sau articole fizice si indica

modul de memorare a datelor pe suportul extern ( Harddisk).
O data sau un program poate ocupa unul sau mai multe fisiere fizice si
invers.
Inregistrarea fizica,articolul sau blocul este o cantitate de informatii sau date
strict delimitate in cadrul suportului si reprezinta unitatea de transfer dintre suport
si memoria interna a calculatorului.
Un articol fizic contine unul sau mai multe articole logice,spre deosebire de
articol inregistrarea fizica poate fi tratata doar ca un tot unitary.Raportul dintre
aricol si inregistrarea fizica depinde de caracteristicile fizice ale suportului de date.
-pentru suporturile discontinuie ( hartia de imprimanta ) de obicei
inregistrarea fizica are aceeasi dimensiune cu articolul ( un rand).
-la suporturile continue ( hardiscul,memory,stick) care nu au dimensiunea
adoptata fisierelor o inregistrare fizica poate contine un articol,mai multe sau o
parte dintr-un articol.

O structura de date este eun mod de memorare a datelor intr-o forma

organizata.
Presupunem un fisier ce contine inf despre materialele dintr-o magazine,vom
avea date elementare ( coduri sau denumirea materialului ) precum si date
structurare sau grupate (data intrarii in magazie,zi/luna/an,fiecare camp continand
cate 2 cifre eventual pentru an folosindu-se 4 cifre.
Structurile care se gasesc in memoria interna a calculatorului se numesc
structure interne,iar cele care se gasesc in memoria externa se numesc fisiere.
 In general fisierele au un caracter de remanenta,adica ele exista pana in
momentul in care utilizatorul le distruge.
Structurile interne sunt utilizate doar in timpul prelucrarilor,fiind sterse fie la
cereera utilizatorului,fie la producerea unor evenimente care comuta starea fizica a
sistemului ( erori de hard software,decuplarea calculatorului din prize).
Entitatile descruse sunt lucruri,obiecte,oameni,evenimente despre care
inregistram date.
Prop. Individuale ale entitatilor pentru care se inregistreaza datele sunt
atributele sale.De ex atributele unui student –nume ,data nasterii,sectia,anul de
invatamant,numar matricol.
Orice structura de date ca de altfel orice data se caracterizeaza prin nume,tip
si valoare.
Numele este un titlu care caracterizeaza data.
Tipul potae fi text,data ( zi,luna,an),nume.

Operatii executate asupra structurilor de date

Se pot efectua anumite operatii;unele generale iar altele specifice tipului

structurii.
Asupra datelor structurate se pot executa urmatoarele operatii :
-crearea -sortarea -copierea
-actualizarea -ventilarea
-consultarea -fuzionarea

Crearea reprezinta memorarea structurii de date in forma sa initial ape

suportul de memorie interna/externa.Ea se executa o singura data la inceputul
ciclului de viata a structurii respective.
De exemplu,daca dorim crearea unei aplicatii privind evident studentilor
primul pas il reprezinta crearea fisierului ce va contine datele studentilor,creare
care presupune definirea structurii fisierului sau a datei structurate si introducerea
unor articole lofice “umplerea” fisierului cu date.

Actualizarea reprezinta schimbarea starii unei date structurate si ea se

refera la :
1.adaugarea/inserarea de noi elemente ale structurii.
 2.modificarea valorilor unor elemente
3.stergerea unor elemente ale structurii care nu mai sunt necesare

Obs 1!! Adaugarile se executa intotdeauna la sfarsitul fisierului in timp ce

inserarile se pot face oriunde in fisier.
Stergerile de fisiere trebuiesc evitate deoarece articolele odata sterse,in
general nu mai pot fi recuperate.

Obs2!! Modificarile valorilor campurilor pot atrage reorganizarea fizica sau logica
a intregului fisier.

Consultarea reprezinta accesul la elementele component ale unei structure

in scopul prelucrarii sau vizualizarii valorilor lor.

Sortarea reprezinta aranjarea elementelor unei structure dupa anumite

criteria communicate de utilizatori.Sortarea este reanjarea fizica a tuturor
elementelor in timp ce indexarea reprezinta rearanjarea logica.

Ventilarea reprezinta desfacerea unei structuri in 2 sau mai multe alte

structure.Aceasta operatie se mai numeste si spargarea fisierului sau a structurii
respective.

Fuzionarea sau interclasarea reprezinta combinarea a 2 sau mai multe

structure intr-o singura structura conform unor criteria.

Copierea reprezinta realizarea unei copii de siguranta a unei

structure,copierea putandu-se realize:
1.la nivel fizic prin pastrarea fisierelor fizice.
2.la nivel lofic prin pastrarea fisierelor logice fara a se pune problema
restrictiilor suportului fizic.

OBS 1 !! In general fiecare fisier are o cheie de protective care indica ce operatii se
pot efectua asupra fisierului,astfel putem avea fisiere din care putem doar citi,altele
in care putem citi si scrie sau altele ce nu le putem modifica sau sterge.
 OBS 2 !! Fiecare utilizator are intr-un sistem de operare anumite
drepturi,indicate prin cheia sa de acces.Pentru a putea executa o anumita operatie
cheia de acces a utilizatorului trebuie sa fie intr-o anumita relatie cu cu cheia de
protectia a fisierului. Astfel un utilizator ce are doar drept de citire nu va putea
scrie intr-un fisier chiar daca fisierul respective poate fi atat scris cat si citit.

OBS 3 !! Fisierele de pe alta parte pot folosite de un singur utilizator in

cazul in care utilizarea este exclusiva sau de mai multi utilizatori daca fisierele
respective sunt partajate.

OBS 4 !! In ceea ce priveste structura fisierului este pastrata pe disc

impreuna cu o serie de informatii legate de context cum ar fi: ultimul articol
citit/scris,fisierele de index active/cheile de protective.
Pentru a putea executa operatii asupra fisierelor o parte din aceste operatii care
formeaza tabela de descriere a fisierului trebuie sa fie incarcata in memorie.
Operatia care asigura incalcarea tabelei de deschidere a fisierului este
deschiderea fisierului.
Acesta este motivul pentru care asupra fisierelor nu se pot executa operatii
pana in momentul in care au fost deschise.
Operatia prin care informatiile din tabela de descriere a fisierului sunt
memorate pe suportul extern si se sterg din memorie se numeste inchiderea
fisierului.Dupa inchiderea unui fisier asupra acestuia se mai pot executa operatii.

Organizarea si clasificarea suporturilor de date

Orice suport de date care va contine un fisier necesita o organizare .

Organizarea suportului depinde de tipul acestuia.In functie de tip,suporturile
pot fi:suporturi nereutilizabile si reutilizabile.
Suporturile nereutilizabile sunt acele suporturi ce pot fi utilizate o singura
data pentru inregistrarea datelor pe ele.De ex. Hartia de scris,majorarea discurilor
optice.Suporturile reutilizabile sunt acele suporturi ce pot fi utilizate pentru
inregistrari multiple a datelor .De ex.discurile si benzile magnetice,unitatile de
memory-stick sau SSD.
Etichetele sunt inregistrari special ce contin inregistrari despre identificarea:
 1.volumului sau fisierului nume.extensie.
2.data crearii sau a ultimei modificari a fisierului
3.valori de control

OBS! De obicei etichetele sunt plasate la inceputul sau la sfaristul fisierului

sau volumului.De ex pentru Hard-Disk-uri etichetele de volum sunt continute in
blocul de boot.

Clasificarea fisierelor

Fisierele se clasifica dupa mai multe criterii:

Principalele criteria de clasificare sunt:

-modul de organizare
-modul de acces
-formatul articolelelor
-alte criteria de clasificare

Dupa modul de organizare,fisierele se clasifica in:

-fisiere secventiale
-fisiere relative - fisiere indexate
Fisierele secventiale au urmatoarele caracteristici:

-fiecare articol n al unui fisier secvential in afara de primul si ultimul articol

are un precedent articolul n-1 si un articol urmator,articolul n+1.
-articolele nu au identitate.Astfel,pentru a ajunge la articolul n trebuiesc
parcurse toate cele n-1 articole precedente.
-Orice fisier secvential are ca ultim articol un articol special numit EOF
(End of file)
-articolele unui fisier secvential nu pot fi sterse si de aceea in practica se
utilizeaza un camp special numit camp de stergere.Stergerea propriu-zisa se face
prin reinscrierea fisierului fara a contine elementele ce aveau marcajul de stergere
special.
Adaugarea articolelor se realizeaza de obicei la sfarsitul fisierului.In unele aplicatii
este permisa inserarea de articole in fisiere secventiale dar se atrage atentia asupra
faptului ca nu este o operatie indicata deoarece se va produce o deplasare a tuturor
articolelor cu o unitate.Acest lucru este negative deoarece conduce la timp de
prelucrare indelungat pentru fisierele mari.
Principalul avantaj al fisierelor secventiale este ca pot fi organizare pe orice
tip de suport,o operatie tipica pentru fisierele secventiale este sortarea care
reprezinta rearanjarea unui fisier secvential la nivel fiizic intr-un alt fisier
secvential dupa un criteriu aplicat articolelor.Campul asupra caruia se aplica
criteriul de sortare se numeste cheie de sortare.
De exemplu daca presupunem fisierul de personal dintr-o firma in care
consideram ca avem cheia primara salariu,cea secundara data nasterii si cea tertiala
numele,in aces caz putem sa sortam crescator ,dupa salariu articolele.In situatii in
care avem salarii egale,se aplica celalalt criteriu – data nasterii,si daca si in aces
caz avem valori de egalitate se va aplica cel de-al treilea criteriu-numele.

1.Fisierele secventiale se pot concatena adica din 2 fisiere se poate obtine al

3.Interclasarea reprezinta operatia prin care din doua fisiere sortate se obtine al 3
lea sortat in aceeasi ordine.Fisierele secventiale se utilizeaza de obicei ca fisiere de
salvare sau arhivale.O alta situatie in care sunt utilizate o reprezinta aplicatiile cu
operatii sistematice in care sunt antrenate toate articolele fisierului.De ex. Fisierul
personal dintr-o firma ce este utilizat in calcului salariului.
Fisierele secventiale pot avea articole de lungime fixa,variabila sau articole
nedefinite.

2.Fisierele relative se caracterizeaza prin:

-se pot organiza numai pe suporturi adresabile

-articolele sunt in general de format fix si se grupeaza in casete sau buchete.Caseta
este unitatea adresabila in fisiere,organizare relativa.De ex de organizarea
relativa,plasarea spectatorilor intr-o sala pe baza biletelor numerotate sau plasarea
calatorilor in tren pe baza locurilor rezervate.

Spre deosebire de fisierele secventiale,fisierele relative pot avea zone

neutilizate ( gauri ) intre articole.

3.Fisierele indexate
 In practica s-a observat ca fisierele secventiale au un timp de raspuns
necorespunzator.Fisierele relative au un timp de raspuns bun dar nu utilizeaza
eficient spatiul de stocare deoarece exista acele gauri,fisierele indexate care
incearca sa impleteasca avantajele fisierelor secventiale si a celor relative.Pentru
aceasta,fisierului I se adauga un index.Un index este un ansamblu de legaturi ce se
pot utiliza pentru a localiza articolele intr-un fisier de date.
Cu alte cuvinte indexul este un ansamblu de referinte incrucisate ale unor
campuri din bazele de date sau fisierele clasice dand localizarea fiecarei entitati in
memoria PC-ului.De ex. o carte de telefon contine in partea de sus primul si
ultimul nume de pe respectiva pagina.In acest fel,utilizatorul va cauta intai pagini
dorita dupa care secvential va cauta cuvantul dorit.Prin index,se intelege deci o
informatie auxiliara pe baza caruia se poate determina mai repede informartiile
dintr-un fisier.Indexarea se realizeaza atasand fisierului un tabel sau un fisier
separat.Indexul ar structura cheie-articol,adresa-articol din fisier.
Cheia-articol poate fi formata in general dintr-un camp sau o expresie de
campuri dupa care se doreste indexarea.De ex pentru un fisier personal indexarea
se poate face dupa nume sa combinat dupa nume,codul sectiei sau salarii.
Fisier index este organizat dupa valorile crescatoare sau descrescatoare ale
cheii articolului.In general,in domeniul economic este necesar ca un fisier sa fie
ordonat dupa anumite criterii in functie de utilizare.De ex un fisier de personal
poate fi indexat dupa nume,alta data descrecator dupa salariu si alta data dupa
departament si in cadrul departamentului alfabetic.Aceste fisiere se numesc fisiere
multiindexate simultan.

Clasificarea fisierelor dupa modul de acces

Prin mod de acces se intelege modul in care sunt parcurse articolele

fisierului.Dupa modul de acces,fisiere se clasifica in fisiere accesate
secvential,fisiere accesate direct si fisiere accesate prin cheie.
Accesul secvential presupune parcurgerea a articolelor intr-o anumita
ordine.Orice tip de fisier poate fi accesat secvential.Astfel,fisierele secventiale sunt
accesate articol dupa articol,fisierele relative sunt accesate in ordinea casetelor
(cele goale fiind sarite ),iar cele indexate sunt accesate in ordinea indexului activ.
 Accesarea directa poate fi facuta numai fisierele secventiale sau
relative.Fisierele secventiale pot fi accesate direct sau pe baza nr de ordine al
articolelor dar numai daca articolele au o lungime fixa.
Fisierele relative pot fi accesate direct,acesta fiind modelul lor specific de
acces.Accesul direct se mai numeste si acces dinamic,in cazul in care avem zona
de depasire.In cazul accesului prin cheie,utilizatorul indica articolul sau articolele
cautate conform unei expresii logice asupra valorilor cheilor de cautare.Aceste
expresii pot de forma cheie=valoare,cheie > sau egal valoare ,cheie < sau egal
valoare.De ex cautam fisierul de personal articolul pentru care nume=Ionescu.
Clasificarea fisierelor dupa formatul articolelor.Dupa formatul
articolelor,fisierele se pot clasifica in fisiere cu articol de format fix,format
variabil,format nedefinit.Fisierele cu articolele de format fix se caracterizeaza prin
faptul ca toate articolele au acelasi format si aceeasi lungime.Lungimea blocului =
n x la,unde n = nr de articole din block,iar la – lungimea fixa a articolului.
Fisierele cu articole de format variabil au memorata in tabela de descriere a
fisierului lungimea maxima adminsa pentru articol,fiecare articol avand in antet
lungimea articolului.
Fisierele cu articolele de format nedefinit au articole de lungimi variabile
cate un articol pe bloc,sf.articolul fiind semnalizat prin caractere speciale.

Baze de date

Mult timp s-a crezut ca fisierele clasice sunt suficiente pentru aplicatiile din
domeniul economic.In practica insa s-a ajuns la concluzia ca acest tip de
organizare conduce la o aglomerare exagerata cu fisiere si totodata apare si
fenomenul de redundanta a datelor.Redundanta este proprietatea datelor de a se
multiplica in diferite fisiere.
Este necesara datorita multiplicarii informatiei si mai ales a faptului ca duce
la incosistenta informatiilor.Prin inconsistenta intelegem fenomenul de necolare a
datelor din diferite fisiere.
Un alt aspect negativ il reprezinta securitatea datelor care in cazul fisierelor
clasice are un nivel mult mai scazut comparativ cu cel al bazelor de date.
Prin bazele de date intelegem un ansamblu integrat coerent si partajat de
fisiere.Bazele de date sunt utilizate de un ansamblu de programe,denumirea acestui
ansamblu este de sistem de gestiune a bazelor de date.
 Una din deosebirile esentiale dintre bazele de date si fisierele clasice este ca
in fisierele clasice elementul cheie il reprezinta structurile de date care se refera la
relatiile datelor dintr-un fisier,in timp ce in cazul bazelor de date,pe langa structura
de date apar si modele de date.Modelele de date descriu relatiile existente intre
fisierele componente si entitatile bazelor de date.

Arhitectura calculatoarelor

Istoricul sistemelor de calcul

Primele sisteme de calcul au aparut in circa 3000 de ani inainte de Hristos in

China (ABACUL).Aceste sisteme au fost preluate de Roma si Grecia Antica.Un
obiect de calcul complex a carui functionare era bazata pe roti dentate a fost
descoperit pe insula Antikyothera in Marea Egee.
Acest sistem complex a fost estimat ca a fost produs in sec I
iHristos.Datorita complexitatii deosebite o serie de specialisti considera ca este de
provenienta extraterestra .In evolutia sistemelui de calcul un rol important il are
matematicianul John Lepper care in 1614 a introdus notiunea de algoritm
inventand tot odata o tabela de calcul pentru aceasta.
Evolutia sistemului de calcul mecanice incepe in 1642 odata cu crearea unei
masini de calcul de catre Blaise Pascal.Aceasta masina de calcul a fost utilizata
pentru a crearea de case de marca a caror utilizare s-a incheiat cu cativa ani in
urma.
La sfarsitul anilor 1660 profesorul Nicolaus Wirth a dat numele limbajului
de programare creat Pascal in numele masinii pascale.
In 1671 Leibniz matematician german a produs o masina de calcul care
poate imparti si inmulti.
Leibniz a intuit avantajul sistemelor de numeratie binar pentru a descrie
fenomene cu doua stari stabile;masina creata de Leibniz s-a numit laitmometru si a
suferit de-a lungul timpului mai multe imbunatatiri fiind utilizata sub forma de
casa de marcat in magazine sau masina de calcul mecanica actionata manual
afisand rezultatele cu ajutorul unor tamburi.
In 1804 Josetef Marie Jackquard a construit o masina de tesut la care
comanda operatiunilor se realiza prin cartele perforate.
 Aceasta masina este considerata primul sistem programabil.
In 1834 Charles Babbabe a realizat proiectul unui dispozitiv complex numit
masina analitica ce utiliza toate principiile de baza ale calculatoarelor moderne.
Aceste principii sunt : introducerea datelor si programelor printr-un sistem
de intrari,posibilitatea de memorare ,existenta unui dispozitiv de calcul,dispozitiv
de iesire.
Datorita complexitatii mari a sistemului precum si a lipsei tehnologiilor
respectiva masina de calcul nu a fost realizata fizic.
In 1889 statiscianul american Herman Hollerith a brevetat cartela cu
codificare binara ce a fost utilizata apoi pentru recesamantul populatiei in Statele
Unite 1890.
Hollerith a fost fondatorul firmei de calculatoare
electromecanice,Fabrelating Machine Corporation care a devenit in 1923 IBMC
( International Bussines Machine Corporation) intre 1937-1944 profesorul Haward
Aiken de la Universitatea Harvard a construit un calculator electromecanic numit
MARK 1 cu ajutorul IBM.
Acesta a fost primul sistem de calcul pentru care nu s-a mai utilizat roti
dintate,ci s-a utilizat relee electro-magnetice.
Acest calculatoare a functionat pana in 1949,moment in care se incheie
generatia 0 de calculatoare.In 1946 matematicianul John Von Neumann a formulat
intr-un raport principiile care ar trebui sa stea la baza constructiei calculatorelor.
1. Necesitatea unei componente specializate destinate calcului.
2. Executia secventiala a operatiilor
3. Pentru a asigura elasticitate si universabilitate se impune o distinctie intre
instructiunile necesare rezolvarii unei probleme si controlul general al
acestor instructiuni.
4. Existenta unei componente numita MEMORIE pentru instructiunile si
datele necesare rezolvarii problemelor ( memorie interna ).
5. Posibilitatea transferului de informatie intre memoria interna si cea
permanenta.

In concluzie structura calculatorului a fost impartita in 5 parti principale:

1.Unitatea centrala
2.Unitatea de intrare
3.Unitatea de iesire
4.Memoria de lucru
5.Memoria permanenta

Datorita principiilor enuntate de John Von Neumann primele 4

generatii de calculatoare sunt denumite calculatoare Von Neumann.
In functie de electronica de baza calculatoarele au inregistrat mai multe
generatii.

1.Generatia – cuprinde calculatoarele construite intre anii 1946-

1958.Aceste calculatoare au drept componenta de baza tubul
electronic,utilizeaza sistemul de enumeratie binar si logica baoleana,iar
programarea se facea prin limbaje de ansamblare.Sunt caracterizate printr-un
volum foarte mare precum si fiabilitate redusa.
Capacitatea memoriei interne era : de 2 KB,viteza de prelucrare era de
10 instructiuni/secunda

2.Generatia a 2 de calculatoare cuprinde calculatoarele fabricate intre

anii 1959 -1963.La aceste calculatoare s-au utilizat tranzistori.Memoria
interna era mult mai rapida iar fiabilitatea mai buna si posibilitatea de
stocare a datelor de pana la 32 KB.Viteza de calcul ajunge la 2 x 105
instructiuni/secunda.
Apar echipamente periferice
-cititorul de cartele
-imprimanta
-banda magnetica

Sunt programate proceduri de interfata/drivere care asigura legatura

dintre dispozitivele de intrare-iesire,memorie si unitatea de calcul si control.
Apar primele prod. Software de baza.In 1953 apar circuitele integrate
si calculatoarele ce utilizeaza circuite integrate spunem ca fac parte din
generatia 3.
 Prin circuit integrat se intelege o placa sau pastila de siliciu/beriliu
care prin inscriptionare foto sau prin depuneri succesive poate contine
zeci,sute,mii sau milioane de componente electronice.
Aceste tehnologii au fost reunite alterior intr-o tehnologie unica
numita MOS ( Metal oxid semi-conductor ).
In functie de capacitate circuitele integrate pot fi de marime medie
cuprinzand pana la 500 componente de marime mare peste 500 componente
sau foarte mare peste 10.000 componente.
Memoria interna a calculatorului din aceasta generatie ajunge la
2MB,iar viteza de calcul ajunge la 5 milioane instructiuni/secunda.Acum se
dezvolta limbajele de programare de nivel inalt.

3.Calculatoarele din generatia 3 aveau insa nevoi de climatizare

(temperatura si umiditate constante).Acest lucru era un impediment
mare,mai ales in utilizarea programelor militare si industriale.
In 1970 a fost creat de Institutul de Cercetarei pentru tehnica de
calcul,un calculator FELIX C 256 pentru transportul caruia erau necesare 3
camioane.Unul pentru procesor,unul pentru periferice si unul pentru
instalatia de climatizare.

Generatia 4 apare dupa 1971,sunt utilizate microprocesoarele,se

utilizeaza memorii externe mai performante ce permit reducerea timpului de
acces la informatiile salvate pe suporturi magnetice.Viteza de calcul 30 de
mil de instructiuni/secunda si apare modul de lucru interactiv.Se
dezmembreaza retelele de calculatoare,SGBD-uri si apar primele limbaje de
programare orientare-obiectiv.

Generatia 5 cuprinde calculatoarele dupa 1990,inceputul acestei

generatii fiind marcat de utilizarea inteligentei artificiale din Japonia
1981.Proiectul japonez prevedea construirea si implementarea unor sisteme
inteligente pentru procesarea cunostintelor.Aceasta presupune unei baze de
cunostinte si a unui motor inferential care sa permita prelucrarea logica
simuland gandirea umana.

Structura generala a unui sistem de calcul

 Orice sistem electronic de calcul este alcatuit doua
componente:HARDWARE si SOFTWARE.
HARDWARE desemneaza totalitatea echipamentelor fizice utilizate in
operatii de culegere,memorare,prelucrare si transmitere a informatiilor.
SOFTWARE reprezinta componenta logica si cuprinde totalitatea
programelor care asigura conducerea,supravegherea,controlul si realizarea
procesului de prelucrare.Dintre toate programele software rolul cel mai important il
are Sistemul de Operare.
Indiferent de structura constructiva,de sistemul de operare,de domeniul de
utilizare,arhitectura calculatoarelor se desfasoara in jurul urmatoarelor
componente:
-functia de memorare
-functia de artimetica-logica
-functia de comanda si control
-functia de intrare-iesire

Una din schemele cele mai utilizate pentru reprezentarea sistemului

informatic este cea BLACK-BOX.

Date
---- Calc ------- REZULTATE
Programe
----

In 1946 John Neumann a prezentat care sunt principalele componente ale

structurii unui calculator:
-Unitatea centrala in care gasim unitatea de comanda,unitatea aritmetica si
logica si memoria centrala
-Ansamblu de periferice legat de unitatea centrala si de memoria centrala.

UNITATEA CENTRALA are rol de prelucrare si comanda si realizeaza

memorarea temporara a datelor.Ansamblul de periferice permite memorarea
datelor in memoria externa ,introducerea datelor si a programelor in calculator
precum si extragerea rezultatelor.
 Unitatea centrala este compusa din:
-memoria centrala
-blocul de calcul (procesorul)- acesta la randul sau este format in unitatea de
comanda si unitatea aritmetica si logica.
Memoria centrala are sarcini in operatiile de memorare si regasire a
informatiilor in timpul prelucrarii.Ea este locul unde se pastreaza datele si
instructiunile in vederea executarii programelor in unitatea centrala.
Din punct de vedere logic memoria este formata din entitati elementare sau
circuite logice fiecare dintre acestea putan memora un byte.
Biti sunt grupati in octecti sau bytes.
Octetul este cea mai ica unitatea adresabila.
Memoria operativa o putem compara cu o multime de case (octeti ) care are
fiecare 8 camere ( 8 bytes ).In realitate doar casele au adresa,totusi in cadrul unui
octet se poate face referire la un byte indicandu-se nr sau de ordine.
Din punct de vedere al accesului memoria poate fi ROM sau RAM:

Memoria ROM ( Read Only Memory) avea urmatoarele caracteristici:

-este de dimensiuni mici

-din ea se pot doar citi informatii
-contine o categorie mai speciala numita PROM adica memorie ROM
programabila,aceasta programare se face de catre firma producatoare a
calculatorului.
Principalul avataj al memoriei ROM este faptul ca este remanenta
( informatiile se pastreaza in ea si dupa intreruperea sursei de energie) in felul
acesta dupa repornirea calculatorului informatiile stocate pot fi reutilizate aici fiind
stocate informatii esentiale necesare sistemului de operare.

Memoria RAM (Random Acces Memory ) este o memorie in care se poate

atat scrie cat si citi informatii.Principalul dezavantaj al acestei memorii este faptul
ca informatiile nu sunt pastrate dupa inchiderea calculatorului.Din acest motiv
spunem ca are un caracter volatil.
 Unitatea aritmetica si logica.

-executa 2 functii necesare prelucrarii datelor

-calcul logic - executia functiilor logice
-calcul aritmetic –adunare,scadere
Calculatorul poate executa aceste operatii numai daca primeste o succesiune
de ordine elementare numite instructiuni ce reprezinta programul utilizatorului.

Unitatea de comanda

Functiile unitatii de comanda sunt:

-comanda si controleaza executia operatiilor de calcul in unitatea aritmetica
si logica conform intructiunilor;
-determina instructiunea care urmeaza sa fie executata dupa terminarea
executarii celei curente;
-controleaza operatia de citire din memorie a instructiunii urmatoare;
-controleaza operatiile de introducere si extragere a datelor in si din
calculator.

Structura unitatii de comanda

Pentru a executa aceste functii unitatea de comanda contine 2 registri

esentiali :
1-controlul de adrese
2-registrul instructiunilor

1.Controlul de adrese controleaza derularea secventiala si inlantuie automat

intructiunile programului.Contine adresa intructiunii ce urmeaza sa fie executata.
2.Registrul instructiunilor contine instructiunea extrasa din memoria
centrala.

Functionarea unitatii de comanda:

-se citeste instructiunea de executat

 -adresa fiind continuta de controlul de adrese.Aceasta instructiune este
transferata din registrul memorie in registrul instructiune.
-codul operatiei este decodificat iar informatia este transmisa circuitelor de
comanda.
-contorul de adresa creste cu o unitate (automat),astfel fiind pregatit sa
adreseze urmatoarele instructiuni.
-in functie de codul informatiei este comandat citirea din memorie a
operatiilor si este initiata operatia de efectuat in unitatea aritmetica si logica.

Perifericele sunt acele dispozitive care asigura extinderea capacitatilor

sistemului de calcul.

Sunt de 2 categorii:

-dispozitive de intrare-iesire care asigura schimbul sistemului de calcul in

mediul inconjurator dar si interfata utilizatorului.
-memoria externa care extinde capacitatea memoriei operative.

Performantele tehnice ale diferitelor tipuri de periferice vizeaza capacitatea

de inmagazinare a informatiilor precum si viteza de transfer a informatiilor.
Ansamblul de periferice conectat la unitatea centrala reprezinta configuratia
unui calculator electronic.

Calculatorul personal

In 1980 compania IBM a produs primul calculator personal.Datorita unui

nivel ridicat de publicitate,precum si prin publicarea specificatiilor tehnice IBM s-a
impus pe piata microcalculatoarelor fiind urmat de alti producatori care incep sa
fabrice calculatoare “compatibile” IBM PC.Problema compatibilitatii se refera la
utilizarea unui microprocesor de tip intel si a unui sistem de operare compatibil
MS-DOS.
Arhitectura standard a unui calculator personal contine
microprocesor,memorie interna,memorie externa si periferice.Toate acestea
comunicand prin intermediul magistralelor de comunicatii.
 Unitatea centrala contine:
1.Placa de baza ( MOTHER BOARD ) ce contine componenta de baza –
microprocesorul,memoria operativa sau microconector.
De obicei pe placa de baza exista o serie de sloturi libere care permit
instalarea unor noi componente.EX – placa video suplimentara,de retea, placa TV.
2.Sursa de alimentare transforma curentul alternativ de la retea in curent
continuu.De obicei ca surse de alimentare se gaseste si un ventilator utilizat in
computerele electronice.
3.Microprocesorul este considerat creierul unui calculator;este un circuit
integral,complex care poate efectua informatii aritmetice si logice sub controlul
unui program.Este componenta centrala a unitatii centrale fiind specializata pe
operatii de calcul,comanda si control.
Microprocesorul controleaza intreaga activitate a calculatorului,trimite si
receptioneaza semnalele de control,adresele de memorie si datele de la o
componenta la alta a calculatorului.
Rolul microprocesorului este de a executa programele scrise in limbaj
masina din memoria interna a calculatorului.
Este caracterizat prin viteza de lucru,capacitatea maxima de memorie pe care
o poate adresa si setul de instructiuni pe care le poate executa.
Viteza de lucru este determinata de frecventa ceasului intern,de dimensiunea
registrelor interne,de capacitatea magistralei de date,de existenta si capacitatea
memoriei cache si de tipul microprocesorului.
Ceasul intern este un oscilator ce permite pulsatii la intervale egale de timp
Toate activitatile sunt coordonate de aceste pulsatii electronice ale ceasului
intern.

Obs !! Ceasul intern n-are nicio legatura cu ceasul de sistem ce da ora si data!
Frecventa cu care sunt generate pulsatiile se numeste frecventa ceasului
intern ( Hertz )

Memoria interna face parte alaturi de microprocesor din unitatea centrala iar
din punct de vedere constructiv este alcatuit din circuite integrate.
Memoria este caracterizata prin urmatoarele elemente:

1-capacitate exprimata prin numarul de byti pe care il poate contine.

 2-tip de acces reprezentat prin intervalul de timp intre cererea de acces la o
data si furnizarea datei respective.
3-modul de organizare si adresare prin adresa,idetificandu-se locul unui
element in informatie.

Memoria ROM (READ ONLY MEMORY )

Contine informatii permanente despre operatiile de baza ale

calculatorului.Aceste informatii sunt fundamentale pentru orice calculator cum ar
fi: programul de pornire,care verifica partile componente ale calculatorului inainte
de activarea sistemului de operare.
Unul din programele importante stocate in memoria ROM este programul
BIOS (BASIC INPUT/OUTPUT SISTEM ).Acest program controleaza modul in
care informatiile sunt apelate sau transferate la monitor,tastatura,unitatile externe
de memorie sau memoriile RAM si ROM.
Programele continute in memoria ROM sunt livrate odata cu calculatorul
fizic,ele fiind scrise de catre producatorul calculatorului.Aceste programe mai
poarta denumirea si de firmware reprezentand o parte intermediara de software si
hardware.
Printre aceste programe identificam programele POST ( POWER ON
SELF TEST),SETUP sau BOOT (Apeleaza sistemul de operare).

Memoria RAM ( Random Acces Memory )

-ofera stocarea temporara a informatiilor creand zona de lucru a

calculatorului.In afara sistemului principal exista diferite tipuri de memorii RAM
avand utilizari diferite:
1.MEMORIA CACHE contine informatiile cele mai des utilizate pentru
incarcarea mai rapida in momentul utilizarii lor.
2.MEMORIA TAMPON PT IMPRIMANTA (PRINTER BUFFER )
pastreaza datele ce urmeaza a fi tiparite pana cand imprimanta le poate prelua,in
acest fel calculatorului I se permite sa continue lucrul,in timp ce imprimanta
tipareste.
 3.MEMORIA VIDEO sau VIDEO BUFFER functioneaza similar cu
memoria tampon pentru imprimanta permitand afisarea unor grafice video
complexe.
4.MEMORIA FANTOMA (SHADOW RAM ) sporeste viteza de lucru a
calculatorului copiind informatiile din memoria RAM si ROM.
5.MEMORIA CMOS (COMPLEMENTARY METAL OXIDE
SEMICONDUCTOR ) este o memorie RAM semipermanenta deoarce
informatiile continute in ea sunt pastrate pentru o perioada mai mare de timp cu
ajutorul unei baterii care alimenteaza circuitul CMOS non-stop.Informatiile
continute in aceasta memorie sunt esentiale pt calculator cum ar fi : memoria
disponibila,date privind perifericele,marimea si tipul fiecarei unitati de memorie
externa precum si data si ora curenta.

Memoria externa

-are rolul de a stoca in mod permanent volume mari de date si programe

-prin suport tehnic de date se intelege un mediu material pe care sunt stocate
informatiile.Acest mediu cuprinzand toate tipurile de memorie externa
(harddisk,floppy disk,banda magnetica,CD ROM,DVD ROM ).

1.UNITATEA DE HARDDISK

-este formata din una sau mai multe platane fiecare avand 2 fete,pentru
fiecare fata gasindu-se un cap de citire-scriere.Inregistrarea magnetica se face pe
piste concentrice incepand de la periferie catre centru.
Pistele cu acelasi numar de ordine pe toate fetele alcatuiesc un cilindru.

2.UNITATEA DE FLOPPY DISK (DISCHETA)

A fost descoperita in 1967 in laboratorul IBM si dimensiunea dischetelor a

scazut de la 8 la 5,25 si apoi la 3,5 inch,totodata crescand capacitatea de memorare.
Datorita capacitatii reduse de memorare in prezent sunt utilizate foarte putin.

3.UNITATEA DE BANDA MAGNETICA

-este cunoscuta si sub numele de STREAMER
-se utilieaza pentru arhivare,pentru perioade de timp foarte lungi.

4.UNITATEA DE CD

Compact disk-ul reprezinta un mediu de stocare performant prin mijloace

optice ( laselor )
Inregistrarea datelor pe CD se face in sectoare ce succed sub forma de
spirala.
Pentru a avea la citire si la scriere o viteza constanta rotatia diskului este
variabila in functie de pozitia sectorului.
Din punct de vedere a posibilatilor de imprimare exista CDR ce pot fi
imprimate o singura data si CDRW care pot fi imprimate de mai multe ori.

Dispozitive periferice

-asigura interfata dintre utilizator-calculator

- introducerea,comenzilor,programelor a datelor precum si extragerea
rezultatelor.

1.Tastatura reprezinta dispozitivul principal de intrare pentru comenzi si

date in sistem.
Tastatura standard dezvoltata de IBM contine 101 taste.
Ordonarea tastelor este data de frecventa aparitiei in diferite limbi.
De ex,tastaturile de azi sunt dupa modelul englezesc care incep cu Qwerty.
Tastaturile frant AZERTY

2.MONITORUL este un dispozitiv de iesire fiind utilizat pentru

comunicarea utilizatorului cu calculatorul.Exista mai multe tehnologii de fabricatie
cu tub catodic,LCD,PLASMA,LED.
Noile tehnologii utilizate in fabricarea monitoarelor urmaresc economisirea
energiei si limitarea radiatiilor.
Principalele caracteristici ale unui monitor sunt:

1.definitia inseamna ca orice imagine afisata pe ecran este formata dintr-o

multime de puncte numite pixeli.
 Dimensiunea unui pixel da definitia monitorului.Cu cat aceasta valoarea este
mai mic cu atat imaginea este mai clara.
2.rezolutia este data de dimensiunea matricei de pixeli.
3.dimensiunea monitorului reprezinta lungimea diagonalei ecranului si se
masoara in inch.
4.rata de improspatare a imaginii reprezinta nr de imagini afisate pe
secunda,deci reprezinta viteza cu care se realizeaza improspatarea imaginii.

3.Imprimanta

-periferic suplimentar destinat tiparirii informatiilor

Prin caracteristici:
1-rezolutia se masoara in DPI ( DOT PER INCH ) nr de puncte tiparite pe un
inch.
2-viteza de tiparire se masoara in caractere pe secunda sau pagini/minuit mai
nou.
3.dimensiunea cutiei utilizate

Exista mai multe tipuri de imprimante:

-imprimantele matriciale ( cu ace ) au un cap de tiparire ce are 9/18/24 de

ace ce actioneaza asupra unei benzi tusate ( cu tus ).
-imprimante cu jet de cerneala – de obicei au rezolutie inalta peste 600 DPI
si o viteza de peste 8/9 pagini pe minuit.Cerneala este pulverizata printr-o serie de
mingi capilare la nivelul hartiei.
-imprimantele laser utilizeaza tehnologia calculatoarelor prin care o raza
laser polarizeaza electro static un cilindru care va atrage cantitati variabile dintr-un
praf de carbune-toner care se va fixa astfel pe hartie.

4.Mouse – dispozitiv de intrare care permite deplasarea unui simbol luminos

pe monitor realizand selectarea unei optiuni prin punctare.Face parte din
configuratia standard al unui calculator personal.
5.Track ball – este un dispozitiv similar mouse-ului avand aceleasi functii,fiind
format dintr-o bila incapsulata.Miscarea bilei se transforma in miscari
asemanatoare mouse-ului.
6.Tousch screen ( Ecran tactil ) – ecran sensibil la atingere suprapus monitorului
avand aceleasi functii ca si mouse-ul.

7.Touch Pad este o suprafata sensibila la atingere care inlocuieste mouse-ul

pentru laptopuri sau notebook-uri.

8.Scanner-ul este un dispozitiv utilizat pentru preluarea de imagini prin

baleierea ( maturarea ) unei lumini ,precum si analiza lumii reflectate cu ajutorul
celulelor fotosensibile.
Prin scanare in calculator se obtine o imagine indiferent daca informatia
scanata era o imagine sau text.In practica pentru transformarea imaginilor care
contin text in documente ce pot fi apoi editate se utilizeaza programe de tip OCR
( OPTICAL CHARACTER REZOLUTION )
Aceste programe identifica optin fiecare litera sau caracter rescriind astfel
textul.Azi nu exista software OSR care sa recunoasca 100% fara greseala un text.In
practica multe caractere sunt confundate intre ele,documentul obtinuit necesitand
validarea unui utilizator uman.

Interfete utilizate in cuplarea dispozitivelor periferice

-permit comunicarea unitatii centrale cu perifericul

Interfete seriale prin care transferul datelor se realizeaza byte-byte pe linia

de comunicatie
Interfete paralele permite transmiterea simultana la 8 biti fiind utilizata
pentru imprimanta.
USB permite conectarea oricaror periferice.

Sisteme de operare

Sistemul de operare reprezinta un ansamblu de programe care asigura

utilizarea optima a resurselor fizice si logice ale unui sistem de calcul.Sistemul de
operare are rolul de a gestiona functionarea componentelor hardware ale sistemului
de calcul,de a coordona si controla executia programelor precum si de a permite
comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.Altfel spus,sistemul de calcul este
componenta software care coordoneaza si supravegheaza intreaga activitate a
sistemului de calcul asigurand totodata comunicarea utilizatorului cu sistemul de
calcul.
Din punct de vedere al interactiunii cu componentele hardware si dupa
modul de implementare al softerului ,sistemul de operare este organizat pe 2
nivele.
1.Nivelul fizic – include componenta firmware a sistemului de calcul oferind
servicii privind lucruri cu componentele hardware ale sistemului de calcul.La
sistemele de calcul compatibile IBM PC,componenta sistemului de operare pe
nivel fizic este componenta BIOS din memoria ROM.In aceasta categorie sunt
incluse programe grupate dupa functia lor in:
-programe care se executa la pornirea sistemului de calcul cum este de ex
programul POST care verifica fiecare componenta a calculatorului sau programele
care initializeaza activitatea sistemului.
-drivere fizice ce fac posibila utilizarea componentelor fizice

2.Nivelul logic include partea de programe a sistemului de operare oferind

utilizatorului mijloacele prin care poate exploata sistemul de calcul,comunicarea
utilizatorului cu sistemul realizandu-se prin comenzi adresate sistemului de operare
sau prin intermediul instructiunilor programelor pe care le executa.
Programele nivelului logic adreseaza dispozitivele hardware prin intermediul
programelor nivelului fizic al sistemului de operare si din acest motiv ele sunt
independente de structura hardware a sistemului de calcul.Practic nivelul fizic
constituie o interfata intre hardware si nivelul logic al sistemului de operare.
Din punct de vedere functional,programele sistemului de operare se impart
in doua categorii :
1.Componenta de comanda si control care cuprinde programe ce au rolul de
a asigura utlizarea eficienta a resurselor sistemelor de calcul.
2.Componenta de servicii care cuprinde programe destinate minimizarii
eforului uman implicat in utlizarea sistemului de calcul.

Resursele unui sistem de calcul

 Pentru a executa un program intr-un sistem de calcul secvential cu program
memorat este necesara incarcarea acestui program in memoria interna a sistemului
de calcul.Sub controlul unitatii centrale de prelucrare sunt executate secvential
.Resursele unui sistem de calcul pe care sistemul de operare le pune la dispozitie
utilizatorului sunt formate din totalitatea componentelor fizice sau logice ale
sistemului de calcul care un pot fi solicitate la un moment dat in timpul executiei
unui program.
Prin executia unui program se intelege o succesiune de procese care se
realizeaza sub controlul sistemului de operare.Procesul este o secventa de activitati
care se executa la un moment dat un sistem de calcul care se caracterizeaza prin:
-prelucrarile care se realizeaza determina de secventa de instuctiuni care
controleaza procesul
-contextul de lucru asupra caruia actioneaza procesul prin intermediul
prelucrarilor si care include resursele allocate procesului.
Pentru a realize alocarea unor resurse la un proces,sistemul de operare
trebuie sa aiba raspuns la urmatoarele intrebari:
1.Daca resursa ceruta exista in sistem
2.Daca ea este disponibila
Cat din resursa este disponibila?
4.Pentru cat timp poate fi alocata resursa?
5.Daca resursa este deja alocata altui proces,daca mai este necesara
procesului respectiv.

Componenta sistemului de operare cu rol in gestionarea resurselor are

urmatoarele functii:
-evidenta resurselor sistemului de calcul in fiecare moment prin inregistrarea
fiecarei resurse,a starii ei(daca este alocata sau libera) precum si gradul ei de
ocupare(cat din resursa este alocata).
-implementarea unor algoritmi de alocare a resursei conform unei strategii
de alocare care trebuie sa raspunda la intrebarile:
1.Carei solicitari I se aloca resursa ?
2.Cat din resursa se aloca?
3.In ce moment se face alocarea si pentru cat timp ?
 -alocarea efectiva ale sursei cu actualizarea informatiilor legata de starea
resursei.
-dezalocarea resurselor facuta fie la initiativa procesului care a solicitat-
o(cand nu mai este necesara procesului respectiv)e la initiativa sistemului de
operare pentru a fi alocata si altor procese.

COMPONENTA DE COMANDA SI CONTROL A SISTEMULUI DE

OPERARE

Are ca principale functii activitatea de lansare executie al unui

program,activitatea de gestionare a alocarii resurselor sistemului de calcul precum
si operatiile efectuate la inchiderea executiei acestora.
Functiile principale ale componentei de comanda si control sunt:
-planificarea,lansarea si urmarirea executiei programelor.
-gestionarea resurselor sistemelor de calcul.
-depistarea si dilatarea evenimentelor deosebite care apar in timpul executiei
programului.
-asigurarea protectiei informatiilor utilizate de diversele programe.

COMPONENTA DE SERVICII A SISTEMULUI DE OPERARE

Aceasta componenta s-a dezvoltat odata cu cerintele utilizatorilor sistemului

de calcul.Gradul de accesibilitate ale unui sistem de calcul ca si complexitatea
sarcinilor pe care utilizatorul le poate rezolva cu ajutorul lui sunt influentate de
existenta si eficienta programelor incluse in componenta de servicii.
Programele de servicii se executa sub supravegherea programelor de
comanda si control ca orice aplicatie.

Obiectivele si functiile unui sistem de operare

Obiectivele generale sunt:

-automatizarea operatiilor standard in toate etapele de exploatare a
sistemului de calcul.
-minimizarea efortului uman necesar in utlizarea sistemului de calcul.
 -optimizarea utilizarii resurselor sistemelor de calcul.
-cresterea eficientei globale in utilizarea sistemului de calcul prin cresterea
vitezei de executie a prelucrarilor
-reducerea timpului de raspuns la solicitarile utilizatorului
-cresterea gradului de utilizare a resurselor prin utilizarea la capacitate
maxima.

Aceste obiective ale sistemului de operare sunt realizate cu ajutorul

urmatoarelor functii:
-functia de instalare automata a unui nou sistem de operare pe un sistem de
calcul.
-functia de incalcare automata in memoria interna la pornirea sistemului de
calcul.
-functia de configurare dinamica a sistemului de operare
-efectuarea operatiilor de intrare-iesire la nivel fizic pentru a utilizatorului
ca atare echipamentelor periferice la nivel logic in mod independent de
caracteristicile lor constructive.
Oferirea unei interfete cu utilizatorul prin intermediul unui limbaj specific
numit limbaj de comanda a sistemului de operare
Prin intermediul acestui limbaj utilizatorul transmite sistemului de
operare,ele fiind traduse si lansate in executie de programul interpretor de comenzi
in sistemele de operare noi,interfata cu utilizatorul este asigurata folosind metode
grafice evaluate precum si principia noi de comunicarea rezultatului fiind o
modalitate mai prietenoasa de dialog cu utilizatorul.
-asigurarea protectiei intre utilizatori acolo unde sistemul de operare permite
simultan a mai multor utilizatori sau programe la resursele de calcul.
-tratarea erorilor care pot fi fie la nivelul masinii fizice (erori de citire sau
scriere pe harddisk fie erori de comunicare cu un echipament periferic.
-functii auxiliare cum ar fi contabilizarea activitatii sistemului de
calcul,jurnalizarea comenzilor adresate interpretorului de comenzi sau jurnalizarea
erorilor.

Clasificarea sistemului de operare din punct de vedere al executiei proceselor

 In general programele si aplicatiile utilezeaza in mod diferit resursele unui
sistemul de calcul ( unele necesita mai multa memorie,altele presupun mai multe
executii la nivelul microprocesorului,altele fac analize mai complexe la nivelul
datelor.)
Pentru utilizarea eficienta a resurselor sistemelor de calcul,unele sisteme de
operare pot gestiona executia concurenta a mai multor procese.
Acest lucru se realizeaza prin parjarea resurselor,la un moment dat in sistem
se pot executa mai multe procese care concureaza intre ele pentru accesul la
resursele sistemului.
In acest timp sistemul de operare gestioneaza resursele sistemului pentru
satisfacerea unui numar cat mai mare de cereri de alocare de resurse.
O caracteristica importanta a unui sistem de operare o reprezinta masura in
care asigura executia concurenta a proceselor.

Dupa acest criteriu sistemele de operare pot fi:

-monotasking
-multitasking

Sistemul monotasking nu asigura executia concurenta si nici partajarea

resurselor a mai multor procese.In cazul functionarii unui astfel de sistem la un
moment dat sistemul poate executa un singur program .
Acest program ramane activ din momentul lansarii in executie pana la
terminarea lui completa.
Cat timp este in executie programul are acces la toate resursele sistemului de
calcul.

Sistemele multitasking sunt acele sisteme de operare care asigura executia

concurenta a mai multor procese care exista concomitent in sistem In plus fata de
sistemele monotasking,sistemele multitasking trebuie sa contina strategii de
alocare a resurselor la procesele concurente.
Aceste strategii sunt utilizate de componentele sistemului de operare pentru
gestionarea resurselor.
 Clasificarea de operare dupa gradul de interactiune cu utilizatorul

Sistemul de operare are rolul de a realiza o interfata intre sistemele de calcul

si utilizator.
Tendinta actuala este de crestere a gradului de interactiune cu sistemele de
calcul cat si o crestere a gradului de accesibilitate la nivelul utilizatorului.
O alta caracteristica esentiala a sistemului de operare o reprezinta numarul
de utilizatori care pot avea acces simultan la sistemele de calcul.
Din punct de vedere al accesului utilizatorilor la sistem si al gradului de
interactiune cu sistemul,sistemele de operare pot fi :

1.Sisteme seriale in care gradul de interactiune cu utilizatorul in timpul

prelucrarilor este nul.
In cazul acestor sisteme,interfata dintre sistemele de operare si utilizator nu
dispune de un limbaj de comanda accesibil utilizatorului obisnuit,motiv pentru care
comunicarea dintre utilizator si sistem nu este directa,ci mediata de persoane
specializate.
In timpul executiei utilizatorul pierde controlul prelucrarilor el furnizand
informatii necesare prelucrarii si primind rezultatele la incheierea executiei.

2.Sisteme interactive – sistemele de operare care permit comunicarea directa

intre utilizatori si sistemele de calcul prin intermediul unui limbaj dedicat acestui
scop.Un sistem de operare interactiv presupune o arhitectura a sistemelor de calcul
care sa cuprinda echipamente standrad de intrare-iesire,dedicate comunicarii
utilizatorului cu sistemele de calcule;aceste echipamente cuprinzand : tastatura ca
echipament standard de introducere a datelor precum si monitor si imprimanta
pentru vizualizarea informatiilor.

Sistemele de operare interactive pot fi:

-Monouser
-Multiuser

Sistemele monouser presupun un singur utilizator ce are acces la un moment

dat la sistemel de calcul.
 Sistemele multiuser permit accesul mai multor utilizatori simultan la
sistemele de calcul prin intermediul echipamentelor de intrare-iesire.

Clasificarea sistemelor de operare dupa configuratie hardware deservita

Structura sistemelor de operare este influentata de structura sistemelor de

calcul pentru ca in general se urmareste ca punctele hardware mai slabe sa fie
compensate cu functii suplimentare asigurate de software.
Pe de alta parte un sistem de calcul puternic ce permite prelucrari complexe
necesita un sistem de operare la fel de puternic capabil sa asigure o buna
coordonare a activatii sistemului de calcul si o gestionare optima a resurselor
acestuia.
Dupa configuratia hardware deservita sistemele de operare pot fi :

I – Sisteme de operare pentru microcalculatoare;

II – Sisteme de operare pentru minicalculatoare ;
III – Sisteme de operare pentru calculator mainframe.

I – Sisteme de operare pentru microcalculatoare

-sunt puternic interactive

-cu limbaj de comanda accesibil sau cu interfata grafica pentru utilizatori
-unele sunt monouser si monotasking ( MS DOS ) altele sunt multitasking si
eventual multiuser.
-sunt usor configurabile oferind proceduri automate pentru incalcarea sau
instalarea sistemelor de operare.
-ocupa un spatiu redus din memoria interna
-permit conectarea in retele de calculatoare sau ca terminale la sistemele
mari de calcul
-au functie de gestionare a informatiilor pentru manevrarea unui numar
foartea mare de fisiere de dimensiuni mici.

II – Sisteme de operare pentru minicalculatoare

-sunt interactive,multiuser si multitasking
-folosesc un limbaj de coamdan pentru utilizatori avizati
 -procedurile de incarcare la conectarea sistemului precum si cele de instalare
sunt mai laborioase ( costisitoare ).
-sunt mai rigide in cazul modificarii configuratiei hardware.
-asigura un sistem de prioritati de executie dezvoltat
-sunt orientate pentru lucrul cu mai multi utilizatori oferind un sistem
complex de protectie a informatiei.
-sunt orientate pentru lucrul cu mai multe terminale putand indeplini functia
de concetrator de date.

III – Sisteme de operare pentru calculator mainframe.

-sunt seriale sau interactive,multitaskink

-au un limbaj de comanda pentru utilizatori specializati
-gestioneaza un numar mare de echipamente periferice
-sunt orientate pe prelucrari complexe pentru volume foarte mari de date.

Retele de calculatoare

O retea de calculatoare reprezinta un ansamblu de calculatoare

interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie ( cablu co-
axial,fibrotica,linie telefonica,ghid de unde ( Wifi) ).

SCOPUL este de utilizare in comun de catre un numar mare utilizatori a

tuturor resurselor fizice ( hardware ),logice ( software ) si informationale ( baze de
date ) asociate calculatorului din retea.
Prin retele de calculatoare se poate asigura o integrare informatica a unui
numar foarte mare de utilizatori la nivel local,regional sau mondial.

AVANTAJELE RETELELOR DE CALCULATOARE

-utilizarea eficienta prin partajare a resurselor sistemelor de calcul.

-acces direct la resursele hardware si software localizate pe alte sisteme de
calcul
 -pastrarea programelor si informatiilor intr-o singura copie si utilizarea lor
de orice utilizator de pe un sistem de calcul diferit care are drept de acces.
-sistem de protectie a programelor si informatiilor
-utilizarea simultana a bazelor de date de mai multi utilizatori.
-comunicarea si schimbul de informatii intre utilizatori la nivel
local,regional sau mondial.

Dezvoltarea retelelor de calculatoare a contribuit la elaborarea si utilizarea

unor aplicatii care urmaresc:

-accesul la programe complexe ce ofera informatii utile

-accesul la mari baze de date
-accesul la informatii stiintifice precum si transferul rapid al informatiei.

Din punct de vedere hardware o retea de calculatoare este alcatuita din :

1.calculatoare centrale sau servere

2.calculatoare de lucru = terminale sau statii de lucru
3.echipamente periferice si elemente de conectare

Unul sau mai multe calculatoare dintr-o retea reprezinta calculatoarele

centrale care controleaza si gestioneaza prin intermediul unui sistem de operare
specializat intreaga activitate din retea.
Aceste calculatoare formeaza nucleul retelei:
Serverul poate fi: un calculator obisnuit pe care este instalat un sistem de
operare special pentru retea.
Serverul controleaza toate resursele comune,asigura securitatea datelor si
realizeaza comunicatii intre statiile de lucru.
Statia de lucru este un calculator obisnuit care lucreaza cu un sistem de
operare obisnuit.
Statiile de lucru reprezinta componentele de baza ale unui retele de
calculatoare.
O statie de lucru are in configurare o placa de retea care realizeaza interfata
cu reteaua permitand conectarea cu restul elementelor din reteaua de calculator.
 Tipuri de retele de calculator

Retelele de calculatoare sunt de mai multe feluri in functie de numarul de

statii de lucru conectate precum si in functie de aria lor de raspandire

1.Retele locale sau LAN ( LOCAL AREA NETWORK ) lucreaza la

nivelul unei cladiri sau ale unor grupuri de cladiri avand distranta dintre statiile de
lucru de 10-1000 metri.Prin retele locale se pot conecta retele mai mari prin punti
de comunicatie (gateway ) ce asigura compatibilitatea hardware-software intre 2
medii.

2.Retele Orasenesti sau MAN ( METROPOLITAN AREA NETWORK

) lucreaza la nivelul unui oras avand distanta intre statii de ordinul kilometrilor.O
astfel de retea poate interconecta mai multe retele locale.
3.Retele Regionale sau Mondiale (WAN – WIDE AREA NETWORK )
lucreaza la nivelul unei regiuni sau la nivel mondial avand intindere geografica
foarte mare.

4.Retele Publice PDN ( PUBLIC DATA NETWORK ) lucreaza la nivel

local,regional,mondial avand acces la diferite retele locale (ex internet ).

Topologii de retele de calculatoare

Topologia unei retele de calculatoare reprezinta modul de conectare a

statiilor de lucru fata de server.Modul de conectare reprezinta traseul pe care va
circula informatia in retea prin urmare reprezinta structura comunicatiilor in
retea.In general exista trei topologii principale pentru retelele LAN.
Topologia BUS sau Magistrala are o fiabilitate sporita si o viteza mare de
transmisie a datelor.Aceasta topologie presupune existent unui canal unic de
comunicatie duala(comunicatie in ambele sensuri) impartit intre statii.Mesajele
transmise sunt receptionate de toate statiile,acestea selectandu-si informatiile care
le sunt adresate.Defectarea unei statii nu afecteaza functionarea retelei dar
disfunctionalitatile la nivelul magistralei afecteaza intreaga retea.
 Server WS1 WS2 ……… Wsn

Topologia INEL sau RING permite ca statiile de lucru sa fie egale intre
ele.Topologia INEL se caracterizeaza prin conectarea tuturor echipamentelor din
retea printr-o cale de comunicatie ce formeaza un inel complet.

Server

WSn
WS1

WS3

WS2

Topologia STAR sau STEA ofera o viteza mare de comunicatie fiind

destinata aplicatiilor in timp real.In aceasta topologie serverul este plasat in centrul
retelei toate statiile de lucru fiind conectate direct la server.Orice mesaj transmis de
o statie de lucru ajunge la server care apoi redirectioneaza mesajul catre statia
destinatara.Topologia STEA are avantajul ca poate fi foarte usor extinsa si un alt
avantaj este ca defectarea unei statii nu influenteaza functioarea restului retelei.

WS1 WS2 WS3

Server 2

WSn WS4

Clasificarea retelelor locale din punct de vedere conceptual

1. Retele bazate pe arhitectura client-server

 Acest model este caracterizat cu existenta in cadrul retelei a unuia sau mai
multe calculatoare ce au rol server si a mai multor calculatoare ce au rol de statii de
lucru sau client.
Clientul reprezinta entitatea care solicita executia unei sarcini.Serverul
este entitatea care executa aceste sarcini raspunzand solicitarilor clientului.
Avantajele

Adaptabilitate la cerintele clientilor

Asigura integritatea datelor din baza de date.
Actualizarea aplicatiilor se face intr-un singur punct respectiv pe server
Reducerea costurilor prin partajarea resurselor hardware si software

2.Retele bazate PEER to PEER.

Aceste arhitecturi se caracterizeaza prin faptul ca toate calculatoarele prezinta

aceleasi functii in retea.Resursele fiecarui calculator pot fi partaje in retea dar
performante limitate.Modelul se caracterizeaza prin flexibilitate,usurinta si
simplitate in instalare,utilizare si administrare.

3.Retelele false permit conectarea a doua calculatoare prin intermediul

porturilor,serialelor sau paralelor existente fara a utiliza echipamente specializate
de interconectare cum ar fi placile de retea.Aceste retele false se realizeaza
ocazional pentru transferul de fisiere sau pe cablu.

Retele de mari dimensiuni

Intr-o retea mare,calculatoarele pot fi conectate chiar daca sunt eterogene din punct
de vedere al tehnologiei,protocoalelor de comunicatii sau softer utilizat.
De ex internetul reprezinta o retea de retele.
Internetul este o retea descentralizata din punct de vedere administrativ fiind
gestionata de ISOC(Internet Society).ISOC este o asociatie de voluntari fondata in
1992 ce are ca scop analizarea noilor tehnologii si definirea strategiilor
viitoare.ISOC alege in fiecare an un consiliu ce are ca sarcina realizarea unor
standarde ce vor fi respectate de catre toti utilizatorii.
Internetul isi are originea in reteaua Americana Alpha infiintata in 1969.Dupa 1980
marile universitati americane,muzee,biblioteci,institutii guvernamentale s-au
conectat la Alpha.

Avantajele tehnologiei internet:

Calculatoarele conectate la retea pot partaja informatii,dispozitivele conectate pot

avea sisteme de operare diferite si orice configuratie hardware.Se pot realiza
conexiuni intre doua sau mai multe sisteme de calcul.Ofera o interfata grafica ce
permite navigare usoara.Programarea se face din limbajul html fiind singurul
standard universal.

Serviciile oferite de internet sunt:

Servicii de E-mal,serviciul de conectare la distanta sau TELNET,serviciul de file

transfer protocol FTP si serviciul de informare www.

Algoritmi

Pentru ca orice problema sa poate fi rezolvata cu ajutorul unui sistem de

calcul,este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii :

-sa existe un program care sa descrie algoritmul de rezolvare a

problemei,intr-un limbaj accesibil sistemului de calcul
Algoritmul va contine toti pasii prin care pornind de la datele de intrare se
vor obtine datele.
-sa existe date structurate intr-un anumit mod pentru a fi accesibile
sistemele de calcul.
Sistemele de calcul actuale prelucreaza date fara a lua in considerare
semnificatia lor.
Din acest motiv in momentul realizarii unui program,este necesara
descrierea elementelor ce urmeaza a fi informatizat din lumea reala cat mai exact.
 De ex,daca realizam un program care sa calculeze varsta unei persoane pe
baza CNP-ului,trebuie precizate intervalele intre care se poate gasi o varsta reala a
unui om,observam un rezultat ca “10”,pt sistemele de calcul este un rezultat
normal obtinut pe baza unui A si a unor date de intrare.Din punct de vedere
real,este o varsta imposibile,rezultatul fiind obtinuit fie datorita algoritmului
erona,fie datorita introducerii unor date de intrare gresite.
In mod firesc,programul intr-o asemenea situatie va trebui sa returneze un
mesaj de eroare,ci nu un rezultate pe care il consideram corect.
Deoarce in starea initiala,problemele ce urmeaza sa fie rezolvate,nu
raspund conditiilor prezentate anterior,este necesara parcurgerea anumitor etape pt
ca problema sa nu fie adaptata prelucrarilor informaticii.

In modelarea problemelor se disting urmatoarele conceptii:

-conceptia traditionala sau clasica

-conceptia utilizatorului final
-achizitionarea de produse programe

1.In conceptia traditionala se parcurg urmatoarele etape:

-analiza problemei si definirea modelului de prelucrare

Aici se stabileste algoritmul de prelucrare si structurare de date.

-traspunerea modelului obtinuit intr-un model accesibil calculatorului,utilizand un

limbaj de programare.
Este etapa in care se scrie efectiv programul,avand ca scop obtinerea aplicatiei
executabile.

-prelucrarea propriu zisa este ultima etapa in care programul in format executabil
este incarcat si lansat in executie.
Prin executie se incarca datele de intrare si se observa rezultatele.
 In conceptia tradionala,drumul de la problema la rezultate este
dificil,datorita insusirii si utilizarii unui limbag de programare.
In practica s-a observat ca analiza este foarte importanta deoarece in cazul
in care este incorecta nu incompleta poate atrage esecul realizarii si formarii
programului.
Din acest motiv,costurile necesare proceselor de analiza sunt ridicate.

Varianta clasica poate fi detaliata obtinandu-se urmatoarele etpate:

-definirea si analiza problemei

-elaborarea algoritmului de rezolvare si reprezentarea acestuia;
-codificarea algoritmului intr-un limbag de programare;
-obtinerea programului in format executabil
-testarea si corectarea programelor
-documentarea programelor ( contine informatii privind utilizarea propriu
zisa a programului de utilizatori finali,precum si explicatii privind modul de
realizare a programului pentru ca persoanele care vor face modificarea
programului sa-I inteleaga functionarea.
-exploatarea si intretinerea.

Definirea si analiza problemei -> este etapa care realizeaza o imagine

conceptuala completa,coerenta si neambigua a problemei luate in calcul.Astfel,sunt
analizate datele de intrare si rezultatele,urmarindu-se natura,forma,modul de
prezentare sau modul de organizare.
Tot aici,sunt cuprinse toate transformarile suferite de datele de intrare pana
ajung sa fie rezultate.
Ca o sinteza,la sfarsitul etapei se intocmeste schema de sisteme.

Elaborarea algoritmului de rezolvare -> urmareste toate etapele de

prelucrare,pana la nivelul operatiunilor elementare de efectuat,luand in considerea
toate restrictiile identificare in faza de analiza.

Codificarea algoritmica intr-un limbaj de programe -> presupune scrierea

propriu-zisa a programelor-sura si introducerea sa in sistem.
 Ob.progr. in formata executabil -> presupune transformarea programelor –
sursa intr-un program ce se poate executa independent de sistemele software sau
hardware pe care a fost realizat.
Testarea si corectarea programelor -> urmaresc verificarea programelor din
punct de vedere al logici de rezolvare,utilizandu-se date de text,adica date de
intrare pentru care sunt cunoscute rezultate.
Documentarea prog -> presupune realizarea documentatiei continand
instructiuni de utilizare cu explicatii si exercitii pentru utilizarea corecta a
programelor.
In afara de documentatia realizata pentru utilizatorii finali,mai este realizata
si o documentatie tehnica,unde sunt precizati toti pasii de
realizare,etapele,tehnologiile,permitand ulterior modificarea rapida a programului.

Exploatarea si intretinerea -> presupune utilizarea de catre utilizatorul

final,precum si totalitatea activitatilor de mentenanta cu caracter
colectiv,preventiv,adaptiv si efectiv.

2.Conceptia utilizatorului final -> recurge la instumente software

specializate,care facilietaza accesul utilizatorului,eliminand faza de programare.
Aceste instrumente software specializate sunt limbaje de programare din
generatia a 4,cum ar fi programele de calcul tabelar,programele-grafica sau
sistemele de gestiune a bazelor de date.

3.Achizitionarea de produse - program -> pentru aplicatiile curente din

domeniul economic,exista pe piata produse specializate cu caracter
generalizabil,adica are functii pentru tipuri de diferit,cu activ diferit , cu
volum diferit , cu
Ulterior,achizitionarea unor produse program din aceasta catergorie,este
necesara configurarea programelor eficiente cerintelor soc. si ale utilizatorilor
finali.

Algoritmul
-este descris in doua moduri:
 1.Ansamblul de simboluri folosite in matematica si logica,permitand
gasirea in mod mecanic (prin calcul ) a unor rezultate.
2.Reprezinta o succesiune de operatii necesare in rezolvarea unor probleme
oarecare.

Algoritmul este un concept folosit in mod intuitiv pentru a desemna o

multime finita de operatii cunoscute care executate intr-o ordine bine
stabilita,pornind de la un set de valori,produc in timp finit un alt set de
valori,numite rezultate.

Proprietatile algoritmilor

Pentru a fi programabil,orice algoritm trebuie sa indeplineasca cumulativ

anumite conditii sau programe.
-generalitate
-determinism
-realizabilitate
-finititudine
-eficienta
Generalitatea sau caracterul universal – presupune algoritmul sa
se refere la o clasa de probleme,nu la un singulara.
Determinismul sau claritatea – presupune ca in orice moment al executiei
se cunosc exact care este urmatoare operatiune ce trebuie executata.
Algoritmul trebuie sa prevada modul de solutionare a tuturor sistemelor
posibile,care pot aparae in rezolvarea problemelor,intr-o maniera fara ambiguitati
sau neclaritati
Realizabilitatea – presupune ca fiecare din operatiile elementare prezentate
in algoritm,poate fi prezentat intr-un timp finit.
Finititudinea – presupune ca operatiile sa fie astfel realizate incat
algoritmul sa se termine intr-n numar finit de pasi,cunoscut sau necunoscut.
Eficienta este caracteristica care presupune evaluarea a doua functii

1.complexitate-timp,reprezinta inervalul de timp cerut pentru executarea

tuturor pasilor din algoritm;
2.complexitate – spatiu presupune resursele necesare pentru executie.
 Algoritmizare unei probleme presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

1.definirea unui enunt precis al problemei

2.transferul in enunt algoritmic
3.reprezinta enuntului algoritmic cu ajutorul instructiunilor specifice
( organigrame,tabele de decizie sau limbaje alg )
4.programare propriu zisa,utilizeaza un limbaj de programare.

OBS ! Realizarea unui algoritmi este un act de creatie care face apel la
inteligenta,intuitie si experienta.

Tehnici de reprezentare a algoritmilor

Cele mai utilizate tehnici sunt :

-scheme logice
-pseuodocodurile
-diagramele adolescente -table de decizii
Schemele logice -> sunt reprezentari grafice ale fluxului general de date si
a algoritmilor de prelucrare,utilizand anumite simboluri nedefinite.
Aceste simboluri au fost standardizate din 1970 de American National
Standard Institut.

Exista doua tipuri de scheme logice:

-de sistem
-de program

Schemele logice de sistem sunt numite scheme de sistem si au rolul de a

indica resursele afectate pentru obtinerea rezultatelor asteptate.

Schemele logice de program sintetizeaza succesiunea etapele de rezolvare a

unor probleme,constituind o reprezentare grafica al algoritmului proiectat.
 Schema logica reprezinta un grafic orientat,care indeplineste urmatoarele
conditii:
-contine un singur bloc start si un singur bloc STOP
-orice arc este etichetat cu START sau STOP,citire sau scriere,decizie si
atribuire.
-orice ar face parte din cel putin un drum care incepe cu blocul START si
se termina cu blocul STOP.

Structuri de baza in schemele logice

Structura de control a unui program reprezinta ordinea in care

instructiunile programului sunt executate.
Structurile de control in general se impart in 2 categorii:structuri
secventiale si structuri nesecventiale.
Structurile secventiale sunt utilizate in cazul programelor simple in care
ordinea de executie a instructiunilor sau a modulelor de intructiuni coencide cu
ordinea sintactica a acestora.
Structurile nesecventiale apar in cazul in care instructiunile se vor executa
in anumite conditii sau se repeta in functie de rezultatul evaluarii unei
conditii.Aceste structuri pot fi alternative,repetitive sau mixte.
Structura alternativa este aceea structura in care se efectueaza un bloc de
operatiuni sau in care se executa in functie de o anumita conditie impusa de logica
de rezolvare a problemei.

Structura alternativa generalizata se executa numai pentru modulul

pentru care rezultatul evaluarii conditiei este adevarat.

Fiecare modul de instructiuni este asociata o conditie.Secvential,se executa

fiecare conditie in parte.Prin conditie care este adevarata determina executia
modului aferent acestuia.Modulele care urmeaza in structura sunt
ignorate,controlul fiind predat instructiunilor din urmatoare secventa de program.
 Structurile repetitive permit executia repetate a aceluiasi modul de
intructiuni.Numarul de repetitii poate fi predefinit sau conditionat de rezultatul
unei conditii ( DU,ANTI )

Structurile mixte sunt structuri complexe pe diverse niveluri de organizare

in care se regasesc toate structurile prezentate anterior.

Pseudocodul este un limbaj de proiectare a programelor de nivel

intermediar fiind plasat intre limbajele formale si cele naturale.

Logica este aproapiata de a limbajelor de programare utilizand insa

cuvinte si expresii uzuale din limbajul natural.El are putine reguli sintactice lasand
programatorului o mare libertate.
Pseudocodul este definit ca un limbaj utilizat in proiectarea si
documentarea programelor obtinut prin aplicarea unor regului sintactice limbajului
natural.
Structurile de control sunt reprezentate prin folosirea unor cuvinte cheie cum ari fi:
daca,atunci,altfe,executa,pana cand etc.
Pseudocodul poate fi utilizat in toate fazele proiectarii precum si ca mijloc
de documentare.
Nu exista restrictii in definirea formei pe care trebuie sa o aiba un
pseudocod.In realitate,orice persoana poate crea un astfel de limbaj respectand
insea conditia ca limbajul sa contina structuri de baza suficiente pentru a descrie
orice algoritm.
Avantajul pseudocodului este dat de faptul ca reprezinta o metoda
conventionala de notare si exprimare a algoritmilor fara sa aiba regulile stricte din
sintaxa unui limba de programare.
Pseudocodul reprezinta un limbaj ce utilizeaza propozitii care incep cu un
verb a descrie cat mai fidel operatia descrisa.In reprezentari se utilizeaza atat prop
simple cat si complexe.Prop simple descriu operatiuni ce se vor codifica apoi direct
cu ajutorul instructiunilor din limbajele de programare cum ar fi:deschide
fisier,citeste articol,scrie articol etc.
Prop complexe descriu operatiuni ce urmeaza a fi detaliata ulterior si sunt
precedate de ex de semnul diez.
 Cu ajutorul pseudocodului pot fi reprezentate toate structurile de control
fundamentale.

Structura secventiala

In cadrul acestei structuri fiecare operatiune se reprezinta printr-o

propozitie.Propozitiile sunt aliniate pe verticala in ordinea defasurarii operatiunilor
iar termenii inceput si sfarsit fac delimitarea de alte structuri de control.

Diagramele arborescente

Imbina descompunerea descendenta cu utilizarea structurilor de control

astfel incat parcurgerea lor se face de sus in jos si de la stanga la dreapta.In cadrul
acestei reprezentari logica programului este structura pe niveluri,fiind usor de
izolat o parte din arbore pentru a construi un modul de sine statator al programului.
In cadrul prelucrarilor complexe unei arborescente ii poate corespunde
un program propriu care executa o anumita functie.

Tabele de decizie

O tabela de decizie este un instrument adaptat pentru rezolvarea unei

probleme ce are un numar mare de alternative.Ele exprima o extindere a logici
matematice fiind un mijloc accesibil de concepere modulara a programului.
Spre deosebire de schemele logice,acest mijloc de analiza permite
inventarierea tuturor actiunilor posibile prin combinarea conditiilor precizate.
Dupa caz,tabelele se pot prezenta sub diferite forme.

-cu intrari extinse fiind utilizate atunci cand toate conditiile sunt prezentate
clar si avand un grad ridicat de importanta.
-cu intrari limitate cand conditiile nu sunt enuntate clar
-inlantuite cand conditiile pot fi disociate actiunea putand sa cuprinda un
apel la alte tabele de decizie.
-simplificate cand sunt sterse incompatibilitatile
 Sisteme informatice economice

Programele din domeniul financiar-contabil au o structura complexa

generata de numarul activitatilor si subactivitatilor ce sunt informatizate precum si
de realizarea unor prelucrari ierarhizate unde,prelucrare in timp real este
importanta in conditiile mai mult statii de calcul independente sau intr-o retea.
Aceste elemente fac ca pachetele de programe sa fie specifice unor
utilizatori sau grupe de utilizatori ce au anumite caracteristici
comune,ingenerarea,prelucrare si distribuirea datelor.
Pachetul de programe sau produsul program generalizabil este un sistem
complet paraletizabil,adaptabil si documentat de programe,proiectat in general de
firme specializate,livrabil unor beneficiari ce sunt priviti ca un grup de utilizatori.

Caracteristicile generale ale pachetelor de progame

1.Fiabilitate ( timpul scurs pana la prima stricare ) ridicata asigurata prin

siguranta in exploatare si un numar mic de erori in faza de executie cu faze reale.
2.Parametrizare asigurata prin controlul integral al utilizatorului asupra
algoritmului si fazelor de prelucrare.
3.Generalitate prin rezolvarea integrala a activitatilor de informatizat a
domeniului sau a pachetelor de programe.
4.Algoretmizare eficienta ce asigura minimizarea duratei de executie a
programului in memoria interna.
5.Independenta intre intrarile si iesirile pachetului de programe obtinuita
prin utilizarea unor SGBD-uri (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date ),procesoare
de tabel sau limbaje de programare de nivel inalt.
6.Portabilitate tradusa prin functionarea programului pe diferite sisteme de
calcul fara modificari sau cu modificari neesentiale.
7.Mentenabilitatea reprezentand capacitatea de contracarare a uzurii
morale declansata de evolutiile hardware si software.

Toate aplicatiile trebuie privite din punct de vedere a eficientei

economice.Eficienta se refera la compararea efectelor obtinute cu efortul depus
pentru realizarea si functionarea unui pachet de programe.
 Determinarea efectelor introducerii unui sistem informatic se face luand in
considerare urmatoarele etape :
1.scaderea timpului de obtine a rezultatelor
2.fundamentarea riguroasa a deciziilor
3.imbunatatirea calitatii deciziei si a rezultatelor obtinute.
4.utilizarea unor modele de optimizare si prognozare
5.imbunatatirea formei de prezentare a rezultatelor.
6.cresterea productivitatii actvitatii operationale si de conducere