Universitatea Transilvania Braşov

An universitar 2020-2021

MARKETING SOCIAL –
POLITIC

Prof. univ. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU

 Specializări ale marketingului

Marketingul bunurilor de consum

Marketing clasic Marketingul industrial

Marketing turistic
Agromarketing
Marketing bancar
Marketingul serviciilor

Marketingul transporturilor
Marketing
general
Marketing educaţional

Marketing social Marketing cultural

Marketing sportiv

Marketingul activităţilor Marketing religios

nonlucrative
Marketing electoral
Marketing politic

Marketingul lucrărilor publice şi

administrative
 Organizaţia non - profit
Caracteristici:
 existenţa unei misiuni clare de a aduce
un serviciu public;

 sunt organizate legal ca o organizaţie

non-profit;

 sunt excluse de la plata impozitului pe

profit şi au anumite beneficii fiscale.
Caracteristic pentru activitatea de marketing a
organizaţiilor non-profit este axarea pe 4
direcţii:

 comercial;

 social (legat direct de misiunea organizaţiei);

 donatori şi sponsori;

 obţinerea de fonduri din surse şi programe

publice.
Marketing social
 A apărut în deceniul al 8-lea al secolului trecut
prin prelungirea marketingului în domeniile
extraeconomice.

 Kotler şi Zaltman sunt iniţiatorii acestei idei.

 “elaborarea, punerea în aplicare şi controlul

programelor, urmărind creşterea adeziunii la o
idee, la o cauză sau la un comportament social, în
cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate”.
 Marketingul social
 vizează instituţiile publice sau private de
învăţământ, cultură, artă, sport, religie, sănătate
publică, timp liber, politică, ecologie etc. sau
organizaţii caritabile

 implică dezvoltarea unor programe destinate

susţinerii şi impunerii unor cauze sau idei sociale:
donaţii pentru persoane defavorizate (filantropie),
lupta împotriva poluării, alcoolismului,
discriminării etc, cauze susţinute în general de
organizaţii neguvernamentale (O.N.G.) umanitare,
civice, ecologice, de apărare a drepturilor omului
ş.a
Marketing social

Mixul în marketingul social:

 Cei “4 P” tradiţionali din marketingul
clasic:
Product – produs
Price – preţ
Place – plasare (distribuţie)
Promotion – promovare
Marketing social

Mixul în marketingul social:

 Alţi “P”:
Publics - publicul
Partnership - partener
Policy – poliţa de asigurare
Purse strings – colectarea de fonduri
Marketing social

Specializări ale marketingului social:

 Marketingul cultural
 Marketingul educaţional
 Marketingul sanitar
 Marketingul religios
 Marketingul securităţii rutiere
 Marketingul sportiv
 Marketingul ecologic (ecomarketingul) etc.
Marketingul cultural

Cultura este un produs al activităţii fizice şi

mai ales mentale ale unei persoane sau
comunităţi.
Produsul este investit cu o semnificaţie şi o
valoare deosebită de către societate.
Marketing cultural

 Segmentarea pieţii - identificarea segmentelor

de public după caracteristicile sociale şi
opţiunile culturale specifice.
 consumatori necondiţionali

 consumatori potenţiali

 nonconsumatori.
Marketingul educaţional

Instituţiile educaţionale oferă:

- forţă de muncă pregătită pe piaţa muncii;
- cunoştinţe pentru elevi şi studenţi pentru
formarea profesională.
Marketingul educaţional

Elemente ce trebuie luate în calcul în cazul

conceperii strategiilor de marketing
educaţional:
- dinamica pieţei;
- structura pieţei;
- nivelul de competiţie;
- schimbările din piaţă.
Marketingul sanitar

Abordează:
- omul sănătos prin activităţi de marketing
menite să prevină îmbolnăvirea sa;
- omul bolnav prin asigurarea serviciului de
refacere a sănătăţii sale în cele mai bune
condiţii de calitate şi eficienţă.
Marketingul religios

Principalele tehnici utilizate în cadrul unei

prezentări cu caracter religios sunt:
- puterea de convingere;
- responsabilitatea faţă de ascultători.
Metode de propagare a mesajului religios
şi de atragere a noi adepţi

 Persuasiunea
 Propaganda
Marketingul securităţii rutiere

 Primul studiu de marketing din domeniul securităţii

rutiere a fost realizat de către guvernul suedez în
1957 şi a avut drept scop schimbarea obişnuinţelor
în conducerea autoturismelor.

 Campania a dorit să evidenţieze superioritatea

circulaţiei pe partea dreaptă în comparaţie cu
circulaţia pe partea stângă
Marketingul sportiv
Dimensiunile celor “4A” ai performanţei
 Aptitudinile
 Atitudinile
 - Atitudinile de tip cognitiv
 - Atitudinile evaluative
 - Atitudinile din structura caracterului
 - Motivaţia
 Antrenamentul
 Ambianţa
Marketingul ecologic

 Are în vedere o ameliorare a activităţii publice

cu privire la îngrijirea peisajului şi protecţia
mediului natural

 “Marketingul verde” (Green Marketing) -

dezvoltarea produselor care nu dăunează
mediului ambiant, politici de preţ, distribuţie şi
promovare, adaptate principiilor ecologice
Marketingul politic

Componente:
-Marketingul electoral
-Marketingul instituţional
-Marketingul de ţară
Marketingul politic

Marketingul electoral se referă la relaţia

dintre politician şi alegător, în timp ce
marketingul instituţional se referă la
relaţia dintre demnitarul politic şi
cetăţean.
Marketingul politic

Campania electorală, informare sau

manipulare?

Tipuri de campanii electorale:

- campanii electorale individuale;
- campanii electorale colective.
Pentru o campanie individuală
candidaţi sunt:
 cei care candidează cu şanse reale pentru ocuparea
respectivului post, aşa numiţii candidaţi de turul al
doilea;

 cei care candidează cu şanse relativ mari şi care pot

intra în turul al doilea sau, dacă nu, îşi pot negocia
avantajos voturile;

 cei care ştiu că nu au nici o şansă, dar care prin

prestaţia lor ridică procentul partidului
Campaniile colective:
 campanii dedicate unor partide sau coaliţii care
vor să ia puterea, să formeze guvernul, să aibă
majoritate în interiorul executivului;

 campanii dedicate unor partide care vor să-şi

negocieze voturile pentru a intra într-o coaliţie
de guvernare;

 campanii dedicate unor partide care vor să

treacă pragul electoral şi să intre în Parlament.
Campanii electorale după criteriul
putere – opoziţie:

- campanii pentru un candidat deja aflat în

funcţie (la Putere);
- campanii pentru un candidat aflat în
opoziţie.
Campania pentru candidaţi aflaţi în
funcţie

 metode cu caracter simbolic

 metode cu caracter pragmatic

Metode aplicate de candidaţii aflaţi în
opoziţie şi care aspiră la preluarea
puterii:

 atacarea contracandidatului
 adoptarea unei poziţii de ofensivă permanentă
 militarea pentru schimbare
 adoptarea unui discurs opus celui al
contracandidatului
 delegarea atacurilor către coechipieri şi înspre
anumite teme
Marketingul politic

Înainte de a începe o campanie

electorală, este fundamentală
stabilirea ţintei acestei campanii.
Marketingul politic

Tipuri de campanii electorale:

După conţinutul explicit al mesajului:
- campanie electorală pozitivă;
- campanie electorală negativă.
Campania negativă

 Exploatarea reacţiilor emoţionale

 Posibilitatea rămânerii în atenţia publicului pe o

perioadă mai îndelungată

 Reducerea credibilităţii adversarului

 Dorinţa de răzbunare
Campania negativă

 Asumată

 Anonimă
 împotriva adversarului;
 împotriva propriului candidat;
 împotriva altcuiva
Strategia campaniei electorale

 studierea pieţei electorale

 inventarierea resurselor (materiale şi

umane) de care poate să dispună la un
moment dat candidatul
Strategia campaniei electorale
 fixarea explicită şi precisă, în mod realist, a
obiectivelor campaniei;

 alegerea ”ţintelor” electorale către care trebuie

orientat efortul comunicaţional al candidatului
(partidului)

 alegerea ”liniei directoare” (obiectivului

conducător) a campaniei, cuprinzând alegerea
”terenului”, ”tonului” şi a ”temelor majore”;

 alegerea vectorilor de comunicare ce pot fi

utilizaţi sau alocaţi în funcţie de resursele
disponibile.
Categorii de electorat

 electoratul convins

 electoratul fragil

 electoratul potenţial

 electoratul exclus.
Marketingul politic

Imaginea politicianului este în dublă

ipostază:
- imagine publică;
- portret media.
Marketingul politic

Imaginea publică a politicianului:

- imaginea reală;
- imaginea ideală.
Marketingul politic

Imaginea politicianului cuprinde:

- nucleul dur al imaginii (reprezentat de
atributele considerate adevărate de către
peste 90% din subiecţii intervievaţi);
- periferia imaginii acestuia (reprezentat de
atributele considerate adevărate de către
peste 50% din subiecţii chestionaţi).