MODELUL CONCEPTUAL

AL UNEI PROBLEME DE
GESTIUNE
 INTRODUCERE
 Informaţia = Este un mesaj purtător de cunoştinţe (care înlătură necunoaşterea unui fenomen
variabil, ce poate trece printr-un număr finit de stări) şi care are o formă de reprezentare
(texte, numere, imagini sau sunete).
 Calculator=(instrument pentru prelucrarea informaţiei) Prelucreaza şiruri de cifre binare care
pot fi modelate fizic prin impulsuri de curent, cu două niveluri de tensiune ce corespund celor
două cifre binare 0 şi 1.
 Data=Este codificarea formei informaţiei într-un şir de biţi care pot fi prelucraţi de calculator.
 Importanţa informaţiei
− În Evul Mediu a apărut conştiinţa valorii sociale a informaţiei (prin monopolul breslelor asupra
informaţiei).
− S-a trecut de la societatea industrială la societatea informaţională.
− Informaţia este relevantă dacă este folosită pentru o acţiune finalizată cu rezultatul dorit.
- Fiecărui tip de informaţie îi corespunde un anumit mod de stocare în mediul de memorare,
adică un anumit tip de dată. (Ex. Caracter cod ASCII)
INTRODUCERE
 Etapele rezolvarii unei probleme: definirea datelor, prelucrarea lor (de exemplu,
atribuirea de valori), afişarea valorii lor sau stocarea lor pe un mediu de memorare în
vederea prelucrării lor ulterior.
 Orice limbaj de programare permite folosirea mai multor tipuri de date.
 Reprezentarea datei în memoria calculatorului printr-un şir de biţi.
 Tipul de dată determină dimensiunea zonei de memorie alocată, algoritmul de codificare,
operatorii admişi pentru prelucrare şi implicit timpul necesar prelucrării.
 Analiza datelor se poate face în trei etape:
- Conceptual – imaginea mentală a datei. De exemplu, o dată este un număr întreg pozitiv,
cu valori cuprinse între 0 şi 100.
- Logic – alegerea modului de reprezentare în memoria internă folosind modelele de
reprezentare puse la dispoziţie de limbajul de programare. De exemplu, în limbajul C++ o
dată de tip int.
- Fizic – modul în care sunt memorate şi prelucrate datele în memoria internă.
INTRODUCERE
 Informaţia poate fi:

- Elementară. Aportul de cunoştinţe este bine determinat şi nu depinde de alte

informaţii.

- Compusă. Este o colecţie de informaţii care aduce un aport de cunoştinţe ce depind

de modul în care sunt asamblate informaţiile în colecţie. Informaţiile din colecţie pot
fi informaţii elementare sau informaţii compuse, iar asamblarea se poate face prin
coordonare sau prin subordonare.

- Ex:temperatura medie a unei zile este o informaţie simplă, dar buletinul

meteorologic al aceleiaşi zile este o informaţie compusă.

 Scopul programelor de calculator este de a prelucra datele care codifică informaţii

pentru a obţine noi informaţii. Aceste informaţii pot fi păstrate la rândul lor pe diferite
medii de memorare, în diferite formate, sub formă de date.
 INTRODUCERE
 Datele pot fi:
- Date simple (elementare) independente unele de altele, din punct de vedere al reprezentării
lor în memorie
- Date compuse sau structuri de date. Sunt colecţii de date între care există anumite relaţii
(relaţii structurale).
 Structurile de date:
La nivel conceptual, dupa criteriul relatiei de ordine:
- Liniare
- Ierarhizate (arborescente)
- Reţea
La nivel logic se poate alege una dintre următoarele structuri de date:
- în memoria internă: tabloul de memorie (vectori şi matrice), inregistrarea
- în memoria externă: fişierul de date
SISTEMUL DE GESTIUNE
 Organizaţia este un grup, o colectivitate formată din două sau mai multe persoane care
lucrează împreună într-o activitate bine determinată, cu scopul de a realiza un set de
obiective comune numite obiective strategice. În funcţie de natura obiectivelor, se pot defini
tipuri de organizaţii: economice, politice, juridice, sociale etc.
 SISTEMUL DE GESTIUNE
 Entitatea = model de obiect identificabil în lumea reală, care este definit printr-un nume şi o listă de
atribute. Entităţile pot fi interne (angajaţi, utilaje, echipamente, facturi etc.) sau externe
(clienţi,furnizori, bănci, organizaţii ale administraţiei de stat etc.).

 Atributul unei entităţi = o proprietate a entităţii semnificativă pentru domeniul din care face parte
entitatea. Lista de atribute defineşte conţinutul entităţii. Mulţimea valorilor unui atribut se numeşte
domeniul atributului.Exemplu: entitatea cu numele Angajat are atributele: Cod,Nume, Prenume, Dată-
Naştere, DatăAngajare, Studii, Funcţie, Compartiment şi Salariu

 Instanţa unei entităţi este o mulţime formată din câte o valoare pentru fiecare atribut al entităţii.
Exemplu: O instanţă a entităţii Angajat este: Popescu Vlad, cod 5100, născut la data de 20.11.1980,
angajat la data 01.05.2015, are studii superioare şi funcţia inginer la compartimentul Productie şi salariul
3700.

 Identificatorul unei entităţi este un atribut (sau un grup de atribute) a cărui valoare caracterizează în mod
unic o instanţă a entităţii.Exemplu, entitatea cu numele Angajat are identificatorul Cod.
SISTEMUL DE GESTIUNE
 Un subtip al entităţii = o subcolecţie a entităţii care cuprinde entităţi cu atribute specifice. De
exemplu, o firmă închiriază şi vinde autoturisme. În acest caz, entitatea cu numele Autoturism are
două subtipuri: DeÎnchiriat şi DeVânzare.

 Asocierea = o legătură logică între două sau mai multe entităţi. Asocierea poate avea o listă de
atribute. De exemplu, între entitatea Angajat şi entitatea Produs există asocierea Realizează
(entitatea Angajat realizează entitatea Produs).

 O instanţă a asocierii = un element al produsului cartezian dintre mulţimile instanţelor entităţilor

care participă la asociere. De exemplu, o instanţă a asocierii Realizează este: angajatul Popescu
Vlad, cu marca 2100, realizează produsul cu codul 130 şi numărul de serie 1236.
SISTEMUL DE GESTIUNE
 Asocierile se stabilesc:
- între instanţe ale entităţilor interne (un angajat este superior unui alt angajat, o
piesă a fost produsă de un anumit angajat, un angajat se găseşte într-un anumit
atelier, un document a fost produs de un anumit angajat, un utilaj este situat într-un
anumit atelier, un atelier face parte dintr-o anumită secţie etc.);
- între instanţe ale entităţilor interne şi instanţe ale entităţilor externe (un furnizor
vinde un anumit produs, un organism de stat colectează o anumită taxă, un client a
comandat un anumit produs, un furnizor este localizat la o anumită adresă etc.).

 Mulţimea entităţilor care participă la o asociere formează colecţia asocierii, iar

numărul de entităţi determină gradul asocierii.
 Rolul unei entităţi în cadrul asocierii reprezintă modul în care participă entitatea la
asociere.