2.

Mărfuri electronice
Industria electronică a cunoscut în ultima perioadă de timp cel mai rapid ritm d dezvoltare,
atât pe plan mondial, cât și la noi în țară, fiind considerată ramură de vârf a științei și tehnicii. În
prezent se acordă o mare atenție dezvoltării industriei electronice, deoarece are consecințe
deosebite și asupra altor ramuri și domenii de activitate: automatizări, mașini de calcul,
cibernetică, transporturi, telecomunicații etc. În țara noastră există mai multe întreprinderi care
produc o gamă de produse, piese și subansambluri electronice. Astfel, în București „Electronica”
pentru televizoare, piese radio și semiconductoare la Băneasa, calculatoare și tuburi cinescopice
la Pipera, „Tehnoton” din Iași pentru radioreceptoare, produse electronice și electrotehnice la
„Electroargeș” și „Electromureș”, precum și alte unități care produc diverse aparate și
componente electronice.
2.1. Clasificarea mărfurilor electronice
Mărfurile electronice au ca principiu de funcționare fenomenele legate de emiterea, mișcarea
și interacțiunea particulelor încărcate electric.
Clasificarea mărfurilor electronice se face după mai multe criterii: destinație, particularități
constructive, clase de protecție.
După destinație sînt:
- aparate electronice: radioreceptoare, receptoare de televiziune, magnetofoane, picupuri,
combine, amplificatoare, stabilizatoare de tensiune, instrumente de măsură și control, ceasuri
electronice, aparatură foto-electrică, aparatură de control (minicalculatoarele);
- accesorii și instrumente pentru aparate electronice: antene (pentru radio și TV), filtre
adaptoare, cabluri de coborîre, microfoane, autotransformatoare, alimentatoare, relee, benzi,
discuri, cordoane de imprimare-redare, etc;
- piese și subansambluri pentru aparatele eectronice:
- active: tuburi electronice, dispositive semiconductoare (tranzistoare, diode);
- pasive: rezistențe, condensatoare, bobine-transformatoare;
- circuite hibride: subansamble și cablaje imprimate, comutatoare, relee, conectoare.
După particularitățile constructive se deosebesc:
- aparate și componente cu circuite imprimate sau cu cablaje clasice, în montaje cu
semiconductoare, cu tuburi electronice sau hibride;
- aparate cu circuite integrate (CI sau CIP – cele obținute prin tehnica planar) care pot fi
digitale (logice) sau (analogice);
- microprocesoare.
După gradul de protecție, aparatele electronice se realizează în trei clase:
- clasa I de protecție, în care aparatul are cel puțin o izolație funcțională și o bornă (contact)
de protecție pentru punerea la pământ (prin afișă și priză Schuko);
- clasa a II-a de protecție nu are legătura la pământ, dar are izolația dublă sau izolația întărită
în locurile expuse atingerii (uneori cu o impendență de protecție între părțile conductoare
accesibile și părțile periculoase la atingere);
- clasa a III-a de protecție pentru aparatele alimentate cu tensiuni foarte joase.
După locul de utilizare sînt aparate:
- staționare;
- portabile;
- pentru mijloace mobile (autovehicole, ambarcațiuni).