MASA DE PRODUSE DEPOZITATE ȘI ÎNSUȘIRILE ACESTORA

Masa de produse agricole depozitate (ecosistemul post-recoltare) - totalitatea componentelor care alcătuiesc
cantitatea de produse agricole depozitate.
Aşa cum rezultă după recoltare, masa de produse nu este absolut curată, ci conţine, alături de produsul de bază
respectiv, diferite impurităţi. Componentele masei de produse sunt următoarele (se exemplifică pentru produsele
agricole boabe):
⇨ Seminţe ale culturii de bază - acestea reprezintă, gravimetric şi volumetric, baza masei de produse; au o mare
omogenitate - care imprimă anumite particularităţi specifice, o comportare specifică pe fluxul de recoltare,
condiţionare, depozitare, prelucrare; au o oarecare neomogenitate – datorită unor particularităţi ale formării fructelor şi
seminţelor (eşalonarea înfloritului şi maturităţii), ale operaţiilor de recoltare, ş.a.
⇨ Corpurile străine (impurităţi) - de provenienţă organică sau minerală: praf organic şi mineral, resturi ale
culturii de bază, resturi de buruieni; cantitatea şi componenţa depind de: nivelul tehnologiei agricole aplicate,
condiţiile de mediu din timpul vegetaţiei şi de la recoltare; prezenţa lor are ca rezultate: reduce valoarea produselor,
face masa neomogenă, sporeşte volumul produselor, are efecte puternic negative asupra integrităţii produselor,
imprimă instabilitate la păstrare, resturile de buruieni (ca impurităţi) pot deprecia calitatea produselor (de exemplu, la
făina de grâu), unele pot fi dăunătoare, chiar toxice, pentru consumatori (de exemplu, neghina - Agrostemma githago,
muştarul sălbatic - Sinapis arvensis, ş.a.).
⇨ Microorganismele – prezente în număr de sute de mii sau milioane într-un gram de produse, sunt însoţitori
fireşti ai produselor agricole şi influenţează condiţiile de păstrare şi calitatea produselor.
- microorganisme fitopatogene - diminuează nivelul recoltelor, iar unele influenţează negativ calitatea produselor
agricole. Exemple: atacul de putregai alb - Botrytis cinerea la floarea-soarelui, care măreşte aciditatea seminţelor şi
uleiului, diminuând randamentul la prelucrare și calitatea materiei prime şi a uleiului. Atacul de fuzarioză - Fusarium
spp., contribuie la contaminarea boabelor de grâu cu micotoxine (DON -deoxinivalenol). Atacul de mălură pitică -
Tilletia controversa, imprimă boabelor de grâu miros de peşte stricat, care le face improprii consumului;
- microorganisme epifite - populează toate organele aeriene ale plantelor, iar la maturitate se aglomerează pe seminţe
şi fructe. Sunt: bacterii din genul Pseudomonas (cu o pondere de 90-99%); ciuperci de mucegai (0,8-4,45) din genurile
Aspergillus şi Penicillium (care produc micotoxine); drojdii (0,5-7,5%); de regulă, acestea se hrănesc cu produşi de
metabolism, eliberaţi de ţesuturile plantelor.
⇨ Insecte şi acarieni - există dăunători specifici de depozit, care pot crea probleme deosebite;
- dăunătorii din câmp, de regulă, nu pun probleme în depozite; cu unele excepţii: molia ceralelor (Sitotroga
cerealella); gărgăriţa mazării (Bruchus pisorum); gărgrăriţa fasolei (Acathoscelides obtectus), ş.a.
⇨ Aerul - din spaţiul dintre componentele solide ale masei de seminţe (spaţiul intergranular); la introducerea
produselor în spaţiile de depozitare, compoziţia aerului este similară cu cea a aerului atmosferic; treptat, pe măsură ce
creşte durata depozitării, compoziţia acestuia se modifică, se consumă oxigenul şi se acumulează produşi de
metabolism (vapori de apă, dioxid de carbon, amoniac, ş.a).
Însuşirile fizice ale masei de produse agricole depozitate-Sunt însuşiri de care trebuie să se ţină cont în
condiţionarea, păstrarea şi prelucrarea produselor agricole, în toate operaţiunile, de la recoltare până la consumare.
Valorificarea acestor însuşiri cu prilejul transportului, preluării, condiţionării, păstrării, contribuie la reducerea
pierderilor, îmbunătăţirea calităţii loturilor de produse şi reducerea cheltuielilor. În plus, trebuie reţinut că masa de
produse este formată, în principal, din organisme vii, în care se petrec procese vitale, cu intensitate mai mare sau mai
mică, în funcţie de condiţiile de păstrare.