DEPOZITELE PENTRU LEGUME, FRUCTE ȘI CARTOFI

Depozitele pentru legume si fructe - diferă ca tipuri constructive in funcţie de: condițiile climatice din
zona unde sunt amplasate; gradul de mecanizare şi automatizare; pretabilitatea la păstrare pentru anumite
specii: nivelul investiţiei. Sunt construcții speciale destinate păstrarii produselor horticole pe perioade
diferite de timp, intre 1 - 2 săptămâni şi 7 - 8 luni.
Aceste depozite pot fi clasificate astfel:
∆ După modul de asigurare a conditiilor de păstrare pentru produsele depozitate:
- cu posibilităţi de control automat al condiţiilor de păstrare: depozite cu atmosfera controlată;
depozite cu instalatii frigorifice, depozite cu ventilație naturala, depozite cu ventilatie mecanizată:
- fara posibilităţi de control automat al condiţiilor de păstrare: spații improvizate; bordeie, silozuri de
pământ.
∆ După natura produsului depozitat:
- depozite specializate pentru radacinoase, cartofi, mere, struguri, citrice;
- depozite universale - in care se pot depozita sau pot să tranziteze mai multe specii in timpul unui an
calendaristic: fructe si legume de vara, mere, pere, cartofi, specii radacinoase;
- depozite temporare in care se gasesc in tranzit mai multe specii legumicole și pomicole.
∆ După limitele temperaturilor asigurate:
- cu temperaturi apropiate de cele ale mediului ambiant - în care produsele sunt depozitate temporar
(depozite tampon);
- cu temperaturi pozitive (0°C...+5°C);
- cu temperaturi negative (-18°C...-24°C) pentru produsele congelate.
∆ După modalitatea de utilare cu instalatii termotehnice:
- cu instalaţii centralizate care deservesc întreaga suprafață a depozitului;
- cu instalații individuale care deservesc celulele bateriile de stocare.
Pot fi realizate din cărămidă, materiale prefabricate, beton armat sau panouri de tip sandwich, cu
dimensiuni care variază foarte mult în funcţie de procesul tehnologic adoptat pentru prelucrare, condiționare,
păstrare şi livrarea produselor.
De obicei, depozitele de mare capacitate utilizate la păstrarea legumelor şi fructelor se proiectează în
clădiri comasate, monopavilionare care să poată asigura spaţiul necesar impus de numărul mare de
operaţiuni derulate cu receptia, condiționarea, păstrarea şi livrarea produselor. Compartimentele interioare
sunt standardizate şi au dimensiunile de 6 x 12 m, 6 x 18 m sau 12 x 12 m, atât în cazul depozitelor
universale cât şi în cazul depozitelor specializate.
Înălțimea celulelor din cadrul acestor tipuri de depozite variază în funcţie de sistemul de depozitare ales:
pentru lăzi paletă sau lăzi paletizate, înălțimea celulelor este de 7,2-7,5 m; pentru palete cu montanţi,
înălțimea celulelor creşte la 7,8-8,4 m; când depozitarea se face vrac, inaltimea celulelor este de 5,4-5,8 m.
Depozitele speciale pentru păstrarea tuberculilor de cartof - sunt construcţii prevăzute cu instalații
pentru reglarea temperaturii, umidităţii şi aerării. Au capacități de 25 – 100 vagoane, construite la
suprafata solului, sau parţial sau total in pamant, din beton, cărămidă sau piatra.
Tuberculii se păstrează in boxe de forma pătratică cu latura de 3 - 4 m şi inaltimea de 3 - 5 m, construite din
șipci distanţate la 2 m. Boxele au capacitatea de 10 - 15 tone si sunt aşezate pe 2-3-4 sau mai multe rânduri
la 20 - 25 cm.
Pastrarea tuberculilor in aceste depozite se poate efectua şi în ladite speciale, cu o capacitate de 20 - 50
kg, stivuite pe câte 10 - 15 rânduri, procedeu care usureaza executarea tratamentelor aplicate materialului
destinat plantării (preincolțire, iradiere, etc.). Ventilația se realizează prin trecerca curentului de aer printre
tuberculii din boxe in sens ascendent (de jos in sus), printr-un sistem de aerare naturala sau artificial, cu
ajutorul ventilatoarelor acţionate electric. Ventilatia naturală se asigură prin canale de aerare longitudinale si
verticale. Acest procedeu de ventilație este eficient numai in perioadele in care temperatura aerului din
exteriorul depozitului este mai scazuta decat cea din interiorul depozitului, necesară păstraru (2.6°C).
Primavara, de indata ce temperatura din depozit este mai mica decât cea din afara lui, ventilatia naturala nu
mai poate fi aplicata, fiind inlocuită cu ventilatia artificială prin intermediul ventilatoarelor Majoritatea
depozitelor construite recent in tara noastra sunt dotate cu instalații de ventilatie mecanica, automată şi sunt
prevazute cu canale principale şi secundare de aerisire.
Ventilarea in aceste depozite se efectueaza cu aer mai rece cu 3°C, in cazurile cand temperatura din
masa tuberculilor din boxe are valori de pana la 7°C şi cu aer mai rece cu 4 -6°C, atunci când aerul din masa
tuberculilor este de peste 8 -9°C, cazuri mai frecvent intalnite toamna şi primavara. Aceasta operatie se
executa pe baza unor nomograme, a caror respectare evita starea de condens la suprafata sau in masa
tuberculilor din boxe, on pe tavanul si pereti depozitului.
Silozurile pentru pastrarea cartofului - sunt adaposturi temporare (denumite impropriu silozuri) care
au o durata de utilizare pentru 4 – 8 luni, amplasate cat mai aproape de locul de procesare sau
consumare a tuberculilor. Amplasarea silozunlor se va efectua pe locuri mai ridicate, upor inclinate,
cu apa freatică la minimum 1,5 m adâncime, paralel cu direcția vântului dominant din cursul ierii și
cu direcția pantei terenului (dacă este cazul).
În funcție de modul de amenajare a cestor tipuri de depozite, de condițiile de clima și de adâncimea la care
se găsește apa freatică, ele se pot clasifica în:
- la suprafața solului (cu sau fără aerisitori) – amplasate în zonele în care apa freatică se găsește aproape de
suprafață (1,5 – 2 m), iar iernile sunt mai blânde;
- semiîngropate (cu sau fără aerisitori) – amplasate pe terenurile unde pânza de apă freatică se gasește la
adâncime mai mare, iar minimele din timpuliernii ajung la -10...-12oC.