Informatica de Gestiune

INFORMATICA DE GESTIUNE
MULTIPLE CHOICE
1. O interogare in Access permite, intre altele:
a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o
b.
c.
d.
e.
ordine specificata.
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de
date.
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date.
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine
specificata.
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o
baza de date.
ANS: D
2. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print C=,C
End If
End If
pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
C=3
C=0
C=7
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: D
3. Se considera tabelul MAT:
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total
FROM MAT;
Pret_u
150000
120000
130000
a.
b.
c.
d.
e.
150000
130000
120000
nu afiseaza nimic
400000
ANS: E
4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un
produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).
a.
Dim cost As Integer
Dim pret As Integer
Dim profit As Integer
cost=InputBox(Costul; este: )
pret=InputBox(Pretul este: )
profit = pret cost Then
If pret > cost
MsgBox Profitul este: &profit
Else
MsgBox Pierderea este: &(-profit)
b.
Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
profit = pret - cost
If pret > cost Then
Else
End If
c.
Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
If pret > cost Then
Or
End If
d.
Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
Daca pret > cost Atunci
Altfel
End Daca
e.
Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
If pret > cost
Else
End If
ANS: B
5. n Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:
.
a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.
b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-
un simbol.
c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.
d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.
e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la
care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei
unor evenimente.
ANS: A
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print C=,C
End If
End If
a.
b.
c.
d.
e.
C=-7
C=0
C=7
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: C
Nr.
Cod
Mat
UM
1
21123
Tabla
kg
2
31221
Cot
kg
3
41124
Con
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media

FROM MAT;
a.
b.
c.
d.
e.
170000
120000
140000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: C
pentru problema:
Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit,
dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si
valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a
fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de
perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca
cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca
cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a.
val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
Next i
b.
val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
c.
val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is <=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
d.
val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
e.
val_tot = 0
For i=1 To N
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
ANS: D
9. n Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:
a.
b.
c.
d.
e.
de actiune
asupra unei anumite date
de grup
de stergere
de adaugare
ANS: C
C=A-B
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C

a.
b.
c.
d.
e.
C=5
C=0
C=100
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: B
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000

SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
a.
b.
c.
d.
e.
170000
120000
130000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: B
pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse,
cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
a.
b.
ch_totale = 0
For i=1 To N
dist_tp=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
ch_totale = 0
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
c.
ch_totale = 0
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
Next i
d.
ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp(i)=InputBox(Distanta de transport: )
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
Next i
e.
ch_totale = 0
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is>200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
Next i
ANS: D
C=A-B
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
a.
b.
c.
d.
e.
C=5
C=0
C=100
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: B
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg

SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
a.
b.
c.
d.
170000
120000
130000
nu afiseaza nimic
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
e. 420000
ANS: A
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:

a.
b.
c.
d.
e.
Scheme logice
Rezultate
Probleme de rezolvat
Pseudocod si scheme logice
Declaratii si instructiuni
ANS: E
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati
productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse
(pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100
de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul
normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
a.
b.
c.
For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(lei)
End If
Next i
For i=1 To N
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
End If
Next i
For i=1 To 14
End If
d.
For i=1 To 14
If pierd<100000000 Then
End If
Next i
e.
For i=1 To 14
Next i
ANS: A
pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se

afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare,
stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus, cantitatea
cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
a. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
pret_unitar=InputBox(Pret)
valoare=cantitate*pret_unitar
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Next i
b. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
cantitate=InputBox(Cantitate)
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
msgbox
End If
Next i
c. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n
If i=n+1 Then
End
Else
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
End If
Next i
d. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
End If
e. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
End If
Next i
ANS: B
C=A-B
For i = 1 To 5 step 2
C=C-i
Next i
Print C
a.
b.
c.
d.
e.
contine erori de sintaxa

C=0
C=-10
nu afiseaza nimic
C=-4
ANS: E
C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C
a.
b.
c.
d.
e.

C=5
C=-5
nu afiseaza nimic
C=100
ANS: E
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati
productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand,
pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata
normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a.
For i=1 To 8
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Next i
b.
For i=1 To N
Next i
c.
For i=1 To 8
d.
For i=1 To 8
Next i
e.
For i=1 To 8
Next i
ANS: A
C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C
a.
b.
c.
d.
e.

C=5
C=-5
nu afiseaza nimic
C=100
ANS: E
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Next i
Print "C=", C
a.
b.
c.
d.
e.

C=5
C=-5
nu afiseaza nimic
C=100
ANS: C
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Next i
Print "C=", C
a.
b.
c.
d.
e.

C=5
C=-5
nu afiseaza nimic
C=100
ANS: B
24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
1
2
3
4
5
structura cu doua ramificatii (IfThenElse)

structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata)
structura de control fara contor conditionata anterior (While Do)
structura de control cu contor conditionata posterior (DoFor)
structura de control generalizata (Case-Of)
a.
b.
c.
d.
e.
2+3+4
1+4+5
3+4+5
1+2+5
2+4+5
ANS: D
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj

creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold
creditor.
a. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Print rdebit,rcredit
Next i
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
b. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
c. For i=1 To 3
tsd=tsd+ rdebit
tsc=tsc+ rcredit
Next i
d. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
tsd=tsd+ rcredit
tsc=tsc+ rdebit
Next i
e. tsd=0
tsc=0
For i=0 To 3
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Next i
ANS: A
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Print "C=", C
Next i
a.
b.
c.
d.
e.
C= - 5 si C=5
C=5 si C=5
C=5 si C= -5
C= - 5 si C= - 5
C=100
ANS: B
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,
UM, CANT, PRET_U).

Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
a. Contine erori de sintaxa
b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic
sau egal de 170

d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

ANS: C
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o
societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare:
codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate; pret pretul.
Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele
produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)

denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
b. For i=1 To M
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
End If
Next i
c. For i=1 To 25
VAL=cant*pret
If VAL <600 Then
End If
Next i
d. For i=1 To 25
VAL=cant*pret*0.19
If VAL >600 Then
End If
Next i
e. For i=1 To 25

VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
End If
ANS: A
C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
Next i
a.
b.
c.
d.
e.
C= - 5 si C=100
C=5 si C=100
C=0 si C= 100
C= - 5 si C= 5
C=100
ANS: C
UM, CANT, PRET_U).

Comanda:
SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE
WHERE Pret_u >100;
a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100
b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai
mare decat 100

c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100
d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100
e. Nu selecteaza nimic.
ANS: C
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
150000
120000
130000

SQL> SELECT SUM (UM) As Total
FROM MAT;
a. 150000
b.
c.
d.
e.
130000
120000
nu afiseaza nimic
400000
ANS: D
Nr.
Cod
Mat
UM
1
21123
Tabla
kg
2
31221
Cot
kg
3
41124
Con
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
SQL> SELECT AVG (UM) As media

FROM MAT;
a.
b.
c.
d.
e.
170000
120000
140000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: D
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg

SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min
FROM MAT;
a. 1221
b. 120000
c. 130000
d. nu afiseaza nimic
e. 420000
ANS: A
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000

SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax
FROM MAT;
a.
b.
c.
d.
e.
15500
120000
130000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: A
UM, CANT, PRET_U).

Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200
a. Contine erori de sintaxa

b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic
sau egal de 200

d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200
ANS: A
problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si

suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de
intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere
5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul de facturi luat in calcul
este 3.
a.
For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii)
Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii)
nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere)
b.
c.
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Select Case nrzile(i)
Case Is<15
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)
SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
Next i
For i=1 TO n
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Next i
For i=1 TO 3
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
d.
e.
Next i
For i=1 TO 3
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
For i=1 TO 3
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO n
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Next i
ANS: A
problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala,

cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si
procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere
PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer
Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean
SumaInit= Val(txtSuma)
NrZile= Val(txtIntarziere)
PrimaAbatere= chkAbatere
If PrimaAbatere Then
ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2
ProcPenaliz= Val(txtProcent)
End If
SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile
txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
End If
c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
End If
d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
End If
ANS: B
38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:
a.
b.
c.
d.
e.
baza de date din care se cere raportul

interogarile facute pe baza de date
datele de intrare
formularele
o copie protejata la scriere a datelor.
ANS: E
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un
ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

a.
b.
c.
d.
e.
deschiderea bazei de date
aparitia unor evenimente.

la construirea unei interogari
la obtinerea unui raport
popularea bazei de date
ANS: B
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:
a.
b.
c.
d.
e.
similare sau inrudite

diferite
referitoare numai la rapoarte
referitoare numai la formulare
referitoare numai la interogari
ANS: A
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:
a. focus
b. evenimente
c. controale
d. clase
e. tipuri
ANS: C
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:
a.
b.
c.
d.
e.
de stabilire a prioritatii
de comparare
de exponentiere
de concatenare sir de caractere alfabetice
logic
ANS: C
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate
de un obiect?
a.
b.
c.
d.
e.
structura, modelul
clasa, tipul
structura, modelul, persistenta
structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor
clasa, metoda, persistenta
ANS: D
44. In ce consta universalitatea unui algoritm?
a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a
b.
c.
d.
e.
operatiilor
in prezentarea vizuala a fluxului de date
in existenta unei scheme logice
in scrierea corecta a programului
in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari
ANS: E
45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
Colectia de date
Limbajul Visual Basic
Descrierea datelor
Relatiile dintre date
Programare
Tastatura calculatorului.
Specificati raspunsul corect:

a.
b.
c.
d.
2+5+6
1+3+4
1+2+3+4+5+6
1+2+3
e. 4+5+6
ANS: B
46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
a.
b.
c.
d.
e.
relatie sau inregistrare

relatie sau atribut
relatie sau camp de date
relatie sau tabel
relatie sau ierarhie
ANS: D
47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:
a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea
b.
c.
d.
e.
procesului care le-a creat

Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui
obiect si modul in care se executa operatiile
Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,
dar cu semantica si implementare diferita
Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand
rescrierea si codificarea
Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de
clasa de obiecte careia ii apartine
ANS: D
48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
erori de algoritm
erori de executie
erori de asamblare
erori de schema logica
erori de codificare numite si erori de sintaxa
ANS: E
49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:
a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns
la aparitia evenimentelor
b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment
dat
c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca
nici o reactie din partea aplicatiei informatice

d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale
e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in
special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

ANS: A
50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

a.
b.
c.
d.
e.
de comparare
de exponentiere
logici
ANS: D
51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:
a.
b.
c.
d.
e.
de comparare
de exponentiere
logici
ANS: A
52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:
a.
b.
c.
d.
e.
de comparare
de exponentiere
logici
ANS: E
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
functii financiare
functii de editare
functii statistice
functii de afisare
functii pentru siruri de caractere
ANS: A
54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
1
2
3
4
5
6
programarii structurate
orientarii spre manipularea fisierelor clasice
programarii dirijate de evenimente
orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare)
programarii bazate pe obiecte
programarii inteligente
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 3+4+5+6
e. 2+4+5+6
ANS: B
55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
1
2
3
evenimente care fac referire la date

evenimente de focalizare
evenimente asociate cu alte evenimente
4
5
evenimente asociate butoanelor de la tastatura

evenimente asociate mouse-ului
1+2+3+4
2+3+4+5
1+2+4+5
1+2+3
1+2+3+4+5
ANS: C
56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:
a. Adaugarea unui camp unui tabel
b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel
c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date
d. Stergerea unui camp dintr-un tabel
e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de
date
ANS: E
57. Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);

care afirmatie este adevarata:
a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL;
b) NrMatricol este un atribut multivaloare;
c) NrMatricol este un atribut decompozabil;
d) NrMatricol este un atribut identificator;
e) NrMatricol este un atribut optional.
ANS: D
58. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:
a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate
corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;
b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST;
c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET
participanta la aceasi AST;
d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST;
e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST.
ANS: A
59. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
1:n
Carte
0,1
Cota
Cititor
Estr_imprumutat
1,n
Data_mprumut
Editura
Nr_ediie
Nr_vol
NrFie
Nume
Prenume
Adres
Loc munc
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :
a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);
b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut);
c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);
CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);
d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);
e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).
ANS: E
60. Se da urmatorul fragment de MCP:
Documente pt.asigurare
Cerere asigurare
Cerere Depus i Documente pt.asig Depus ( CD

re
DD)
SincT1
(Rgaz sinc= 10 zile)
Op1
Analiz posibilit de asigurare
- analiz cerere
Cond asig nendeplinite
Cerere refuz
- analiz documente
Cond asig ndeplinite
Cerere aprobat
Indicati afirmatia adevarata:

a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar;
b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern;
c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.
d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat;
e) Cerere aprobata este un EvT indus.
ANS: C
61. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
Medicament
CodMedicament
Denumire
Caracteristici
a)
b)
c)
d)
e)
AST Medicament;
ET Medicament;
AT Medicament;
Bloc operator Medicament;
Proces Medicament.
ANS: B
62. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati
afirmatia eronata:
a) CodProdus este un atribut atomic;
b) CodProdus este un atribut optional;
c) CodProdus este un atribut monovaloare;
d) CodProdus este un atribut obligatoriu;
e) CodProdus este un atribut identificator.
ANS: B
63. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:
a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST;
b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET
c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;
d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie;
e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai
multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.
ANS: E
Persoana
CNP
Nume
Adres
n:m
0,n
1,m
Licena
Are
Cod_licena
Denumire
Data obinerii
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP);
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);
PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta)
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).
d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);
e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).
ANS: B
65. Se da urmatorul fragment de MCP:
ntocmire poli
Op2
- Calcul prime de asigurare

Chitan plat
prim asigurare
- Intocmire poli asig

Poli ntocmit
OP plat
prim asigurare
(Chitan prezentat sau OP prezentat) i Poli ntocmit: ( Chit
OP) Pol
SincT2 (Durata limit= 10 zile)

Semnare poli asigurare
Op3
- Semnare pol de asigurare
- nmanare poli asig
Polia eliberat clientului
Pola arhivat
Indicati afirmatia adevarata:

a) Polita intocmita este un EvT emis declansator;
b) Polita intocmita este un EvT declansator extern;
c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat;
d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar;
e) Polita intocmita este un EvT indus;
ANS: D
Estemprumutat
Data_mprumut
a)
b)
c)
d)
e)
EvT EsteImprumutata;
AST EsteImprumutata;
AT Data_imprumut;
OpT EsteImprumutata;
SincT Data_imprumut.
ANS: B
67. Indicati afirmatia adevarata:
a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.
ANS: C
a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele
de tip UNUL LA MULTI in MLD;

b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine
statator in MLD;
c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel
in MLD;
d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD;
e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.
ANS: A
a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui tabel;
b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip
UNU LA UNU;
c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel;
d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET;
e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.
ANS: B
a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele;
b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate;
c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de
sine statator;
d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi
intre tabele de tip UNU LA MULTI;
e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi
intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.
ANS: C
71.Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia
adevarata:
a) NumeAngajat este un atribut istoric;
b) NumeAngajat este un atribut multivaloare;
c) NumeAngajat este un identificator;
d) NumeAngajat este un atribut optional;
e) NumeAngajat este un atribut necalculat.
ANS: E
72.Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata:
a) Varsta este un atribut repetitiv;
b) Varsta este un atribut variabil in timp;
c) Varsta este un atribut decompozabil;
d) Varsta este un atribut multivaloare;
e) Varsta este un atribut identificator.
ANS: B
73.Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati
afirmatia adevarata:
a) eMail este un atribut calculat;
b) eMail este un atribut optional;
c) eMail este un atribut decompozabil;

d) eMail este un atribut repetitiv;
e) eMail este un atribut identificator.
ANS: B
74. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia
adevarata:
a) DataExecutie poate fi un atribut optional;
b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare;
c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil;
d) DataExecutie poate fi un atribut calculat;
e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.
ANS: C
75. Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia
eronata:
a) CodServiciu este un atribut elementar;
b) CodServiciu este un atribut identificator;
c) CodServiciu este un atribut atomic;
d) CodServiciu este un atribut optional;
e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.
ANS: D
a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune;
b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=0 exprima participarea unica la actiune;
e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.
ANS: E
a) X=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=1 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=1 exprima participarea unica la actiune;
e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;
ANS: B
a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;
d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune;
e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.
ANS: C
a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;
b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune;

d) Y=n exprima participarea unica la actiune;
e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.
ANS: A
80. EvT declansator poate fi:
a) EvT extern intermediar;
b) EvT emis;
c) EvT intern rezultat;
d) EvT emis rezultat;
e) EvT intern intermediar.
ANS: E
81. EvT indus este:
a) EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic;
b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat;
c) EvT declansator, care declansaza un tip de activitate;
d) EvT emis, produs (generat) de desfasurarea unei activitati;
e) EvT intern, generat de desfasurarea unei activitati n interiorul sistemului
economic.
ANS: B
Asigurare
Nr poli
Dat
Valoare
a)
b)
c)
d)
e)
EvT Asigurare;
AST Asigurare.
ET Asigurare;
OpT Asigurare
AT asigurare
ANS: C
TrimitereFacturClient
a)
b)
c)
d)
e)
EvT Declansator;
EvT Emis;
AST;
ET;
Proces.
ANS: B
PrimireFacturFurmizor
a)
b)
c)
d)
e)
AST;
Bloc OpT;
EvT Emis;
EvT Declansator;
Proces
ANS: D
85. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail);
indicati afirmatia adevarata:
a) Telefon este un atribut calculat;
b) Telefon este un atribut optional;
c) Telefon este un atribut decompozabil;
d) Telefon este un atribut identificator;
e) Telefon este un atribut permanent in timp.
ANS: B
86. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati
afirmatia adevarata:
a) StareCivila este un atribut elementar/atomic;
b) StareCivila este un atribut multivaloare;
c) StareCivila este un identificator;
d) StareCivila este un atribut calculat;
e) StareCivila este un atribut decompozabil.
ANS: A
Persoana
CNP
Nume
Adres
1:1
0,1
Are
1,1
ContCurent
Nr.Cont
DataDeschidere
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP)
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)
d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).
ANS: C
Curs
Tren
CodIdentificare
DataUltimeiReparaii
NrKmParcuri
NrMaxKmAdmii
0,6
efectueaz lunar
DataCursei
1,2
NrCurs
OraPlecare
OraSosire
Plecarea
Destinaia
Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia:

a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,
NrCursa, DataCursei);
b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)
TrenCursa = (DataCursei);
c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).
d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);
e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare,
DataCursei).
ANS: D
Produs
0,5
CodProdus
DenumireProdus
TipProdus
se factureaz
CantitateFacturat
PretVnzare
FacturaVnzare
1,2
NrFactur
DataFactur
a) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
b) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
c) Produs
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).
d) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,
CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).
ANS: B
Client
FacturaVnzare
1,1
Se_trimite
0,3
NrFactur
DataFactur
CodClient
NumeClient
AdresaClient
TelefonClient
a) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
FacturaClient
= (Nrfactura, CodClient);
b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient,
TelefonClient)
c) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura,
DataFactura).
d) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);
e) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).
ANS: D
Client
Produs
0,5
CodProdus
DenumireProdus
TipProdus
se factureaz
CantitateFacturat
PretVnzare
1,2
FacturaVnzare
1,1
Se_trimite
0,3
NrFactur
DataFactur
CodClient
NumeClient
AdresaClient
TelefonClient
a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)
ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare);
b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,
CantitateFacturata, PretVanzare)
Client
= (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
c) Produs
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)
Client
= (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,
CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata,
PretVanzare).
ANS: C
92. Functiile unui SIAD sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului
c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii
intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

ANS: E
93. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information)
pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

a.
b.
c.
d.
e.
informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida

informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida
informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta
informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida
informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita
ANS: B
94. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice
pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si
relatiile dintre acestea

b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
dintre sistemele informatice

c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la
decident si de la decizie
d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de
la relatiile interumane
e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
interumane
ANS: C
95. n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:
a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale

b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale
sau functionale
ANS: E
96. n cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan
b.
c.
d.
e.
din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu

valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea
suprimata
proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este
combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste
imbricarea dimensiunilor
selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul
tridimensional
selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date
proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi
ANS: B
97. n cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:
a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan
b.
c.
d.
e.
din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu

valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea
suprimata
proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este
combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste
imbricarea dimensiunilor
selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul
tridimensional
selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date
proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi
ANS: A
98. Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:
a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date,
b.
c.
d.
e.
validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul

de date, utilizatorii finali
unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date,
validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul
unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de
date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie
incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate
in depozitul de date, utilizatorii finali
unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date,
validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul
unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea
si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii
finali
ANS: C
99. n cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:
a.
b.
c.
d.
e.
date de conjunctura
detalii
date sintetice
date elementare
date complexe
ANS: C
100. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are
urmatoarele componente:
a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul
(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul
(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor

c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de
modele), procesul de executie si integrare a modelelor

d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date,
procesul de executie si integrare a modelelor

e. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul
(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

ANS: A
101. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:
a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza
lor constituindu-se un model

b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe
baza lor constituindu-se un model

c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt
examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model

d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe
baza lor constituindu-se un model
e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii
lor, pe baza lor constituindu-se un model
ANS: D
102. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:
a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat
la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la
date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici
c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la
date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la
cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza

statistici
e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul
intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza
statistici
ANS: B
103. n cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:
a.
b.
c.
d.
e.
date de conjunctura
detalii
date sintetice
date elementare
date complexe
ANS: B
104. Cubul OLAP este:
a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp

b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati
pe o perioada indelungata de timp

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp

d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati
numai intr-un moment de timp definit de administrator

e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala
ANS: C
105. n tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
a.
b.
c.
d.
e.
baza pentru nivelele altei dimensiuni

o baza de date
un depozit de date
ierarhia
un raft de date
ANS: D
106. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de
gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu

utilizatorul)
b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau
interfata cu utilizatorul)
c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau

interfata cu utilizatorul)
d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date
e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre
utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a
dialogului (sau interfata cu utilizatorul)
ANS: B
107. n tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:
a.
b.
c.
d.
e.
linii
coloane
niveluri
tabele
matrici
ANS: C
108. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar
din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in
momentul in care se utilizeaza sistemul:
a.
b.
c.
d.
e.
SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor

SGBD, SIAD, SE, dictionar de date
catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor
SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date
dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor
ANS: A
109. n tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:
a.
b.
c.
d.
e.
criterii de dezagregare a datelor

criterii de agregare a datelor
criterii de distributie a datelor
criterii de repartizare a datelor catre utilizatori
criterii de definire contextuala a datelor
ANS: B
110. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?
a)
b)
c)
d)
identificarea surselor de date

colectarea si selectarea datelor
pregatirea datelor
definirea si construirea modelului
a. a+b
b. b+c
e)
f)
g)
h)
integrarea modelului
construirea sablonului intermediar
procesarea cuvintelor
evaluarea modelului
c. d+e
d. e+f
e. f+g
ANS: E
111. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii
speciale cum sunt:
1
3
a.
b.
c.
d.
e.
exploatarea datelor prin procesarea

4
online a tranzactiilor (OLTP,
OnLine Transation Processing)
depozitarea unor volume enorme de 5
date istorice ale organizatiei (Data
Warehousing)
birotica
exploatarea depozitelor de date prin

procesare analitica on-line (OLAP,
OnLine Analytical Processing)
Automatizarea lucrarilor de birou
(OAS, Office Automation Systems)
1+2+3
2+4
3+4+5
4+5
1+5
ANS: B
112. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:
1
datele continute de un sistem de 4

prelucrare a tranzactiilor, OLTP (OnLine Transaction Processing) sunt de
tip operational, iar datele continute de
un depozit de date sunt specifice
asistarii
deciziilor,
sunt
date
centralizate sau derivate din date
operationale, nu se modifica in timp
si sunt destinate utilizatorilor finali
in cazul sistemelor tranzactionale, 5

performantele se refera la integritate,
confidentialitate, siguranta si timp de
raspuns intrucat un numar mare de
bazele de date construite pentru

sisteme tranzactionale sunt
proiectate si realizate pe baza unor
cerinte cunoscute si certe,
modificarile care intervin datorita
adaptarii sistemului la schimbarile
intervenite reiau anumite faze ale
ciclului de viata. Dar odata
implementate ele functioneaza
perioade lungi de timp fara
modificari. n SIAD cerintele sunt
cunoscute doar partial in momentul
proiectarii si realizarii lor, ceea ce
obliga depozitul de date sa se
adapteze din mers cerintelor. De
aceea se observa ca datele
gestionate pentru sisteme
tranzactionale sunt privite ca un
intreg, pe cand cele din depozitele
de date sunt organizate pe sectiuni
deoarece ele sunt organizate in
functie de subiectul de analiza
sistemele tranzactionale
sunt
orientate pe subiecte cum ar fi de
exemplu: resurse, produse, clienti,
furnizori, pe cand depozitele de date
a.
b.
c.
d.
e.
utilizatori introduc date in sistem, in

timp ce in cazul SIAD (deci a
depozitelor de date) numarul de
utilizatori finali (manageri) este
foarte mic. Astfel si securitatea si
siguranta in exploatare nu sunt supuse
unor riscuri majore, procedurile de
salvare si restaurare fiind mai putin
utilizate decit in cazul sistemelor
tranzactionale
datele
procesate
in
sistemele
tranzactionale sunt in seturi relativ
mici, introduse recent si compact,
astfel incat prelucrarea se face destul
de rapid. n procesele decizionale,
datele necesare acestora sunt in
volum mare, stocate dispersat ceea ce
duce la o prelucrare mai lenta
reflecta de obicei fluxul datelor din

activitati curente
1+2+3+4
2+3+5
3+4+5
1+2+4+5
1+2+3+4+5
ANS: A
113. Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente:
1
2
surse de date tranzactionale

instrumente de proiectare-dezvoltare
4
5
instrument de extractie si transformare

a datelor
a.
b.
c.
d.
e.
sistemul de gestiune al bazei de date

instrumente de acces si analiza a
datelor
instrumente de administrare
1+2+3+4
2+3+4+5+6
3+4+5+6
1+4+5+6
1+2+3+4+5+6
ANS: E
114. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:
1
abordarea conceptuala
multidimensionala a datelor
asigurarea unei transparente sporite 5

prin existenta unei arhitecturi
deschise a sistemului
numar limitat de niveluri de 6
agregare si de dimensiuni
accesibilitatea asigurata utilizatorului

prin asistarea implicarii acestuia in
modalitatile tehnice de furnizare a
datelor
complexitatea dimensionala a analizei
ofera performante stabile
utilizarea arhitecturii client-server,
unde server-ul are ca scop
omogenizarea datelor
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3+4+5
1+2+4+5+6
2+3+4+5+6
1+3+4+5+6
1+2+3+4+6
ANS: B
115. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:
1
2
3
a.
b.
c.
d.
e.
perspectiva unidimensionala a datelor

perspectiva multidimensionala a datelor
capacitatea de calcul ponderat
4
5
6
capacitatea de calcul intensiv

orientare in timp (time intelligence)
orientare istorica
1+3+6
2+4+5
3+4+6
1+2+3
1+2+3+4+5+6
ANS: B
116. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente
majore:
1) Sursele de date
2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL
(Extraction, Transformation and Load)
3) Personalul de specialitate
4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)
5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de
date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)
6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data
Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)
7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3+4+5
1+2+4+5+6
1+2+4+6+7
2+3+4+5+6
2+4+5+6+7
ANS: B
117. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon 2005, Tuban 2007) sunt
urmatoarele:
1) orientarea pe subiecte
2) integrarea
3) nonvolatilitatea
4) volatilitatea
5) variabilitatea in timp (serii de timp)
6) includerea aplicatiilor bazate pe Web

7) utilizarea arhitecturii client/server
8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale
9) folosirea metadatelor (date despre date)
a.
b.
c.
d.
1+2+3+4+5+6+7+8
2+3+4+5+6+7+8+9
1+2+3+5+6+7+8+9
1+3+4+5+6+7+8+9
ANS: C
118. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din
urmatoarea enumerare:
1) securizarea datelor
2) accesul la date
3) realizarea federatiei de date
4) pregatirea speciala a personalului de specialitate
5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite
din sursele de date de tip intreprindere
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3
2+3+4
3+4+5
1+3+5
2+3+5
ANS: E
119. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,
precum si asupra fluxurilor de date (trecatoare). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:
bazele de date relationale
bazele de date tranzactionale
3) bazele de date periodice
depozitele de date - Data Warehouses
bazele de date obiecturale
bazele de date in tehnologii avansate
a.
b.
c.
d.
1+2+3+4+5
1+2+4+5+6
2+3+4+5+6
1+3+4+5+6
ANS: B

Informatica de Gestiune - Grile PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatica de Gestiune - Grile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

Dim cost As Integer

Dim cost As Integer

Dim cost As Integer

Dim cost As Integer

SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

urmatoarele tipuri de enunturi:

pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se

b. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

contine erori de sintaxa

contine erori de sintaxa

contine erori de sintaxa

contine erori de sintaxa

contine erori de sintaxa

structura cu doua ramificatii (IfThenElse)

problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj

UM, CANT, PRET_U).

sau egal de 170

e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

codprod=InputBox(Introduceti cod produs)

codprod=InputBox(Introduceti cod produs)

UM, CANT, PRET_U).

mare decat 100

31. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (UM) As media

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

UM, CANT, PRET_U).

a. Contine erori de sintaxa

sau egal de 200

problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si

problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala,

a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

baza de date din care se cere raportul

o copie protejata la scriere a datelor.

ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

deschiderea bazei de date

aparitia unor evenimente.

similare sau inrudite

Specificati raspunsul corect:

relatie sau inregistrare

procesului care le-a creat

nici o reactie din partea aplicatiei informatice

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

evenimente care fac referire la date

evenimente asociate butoanelor de la tastatura

57. Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);

Cerere Depus i Documente pt.asig Depus ( CD

Analiz posibilit de asigurare

Indicati afirmatia adevarata:

- Calcul prime de asigurare