POSTARE - Minicurs Teoria Partidei Duble - Final

Despre Teoria Partidei Duble Licență UTM
conf.univ.dr.Calotă Traian-Ovidiu Universitatea Titu Maiorescu din București
Partea I: Scurte considerații teoretice
Bilanț
A K
D D
U
B
L
Ă
CPP
R
E
P
C V
R
E
Z
E
N Flux numerar
T
A
R P Î
E
DÎ: D = C
D ct A C D ct P C
Si Si
Teoria partidei duble

1
Page
Observații
• fiecare element de activ este evidenţiat de un cont de ACTIV.
• fiecare element de pasiv (datorii sau capitaluri proprii) este reflectat de un cont de
PASIV (de datorii sau capitaluri);
Spre exemplu, pentru stocurile de mărfuri vom utiliza contul Mărfuri, în timp ce
pentru evidențierea datoriilor față de furnizorul de la care cumpărm mărfurile vom
folosi contul Furnizori.
• contul prezintă starea (existentul) şi mişcarea unui singur element de activ, capitaluri
proprii sau datorii, în timp ce bilanţul reflectă numai starea acestor elemente la un
moment dat.
Despre regulile de funcționare1
PRIMA REGULĂ: Conturile de active prezintă solduri (iniţiale şi finale) DEBITOARE sau
sunt soldate (zero) în timp ce conturile de pasiv (datorii și capitaluri proprii) prezintă solduri
creditoare sau sunt soldate.
A DOUA REGULĂ pentru DEBIT:
(i) conturile de activ se debitează cu toate creşterile (), majorările sau intrările de
active A (+) => D
(ii) conturile de pasiv (capitaluri şi datorii) se debitează cu toate micșorările () sau
ieșirile de datorii/capitaluri P (-) => D
A TREIA REGULĂ pentru CREDIT:
(i) conturile de activ se creditează cu toate toate micșorările () sau ieșirile de active
A (-) => C
(ii) conturile de pasiv (capitaluri şi datorii) se creditează cu creşterile (), majorările

sau intrările de datorii/capitaluri P (+) => C
Structura contului este:
D Cont de activ C D Cont de pasiv C

Sold iniţial Sold iniţial
Creşteri Micşorări Micşorări Creşteri
Total sume Total sume Total sume Total sume
Sold final debitor Sold final creditor
2
Page
1
Despre regulile de funcționare, a se vedea și subcapitolul 3.1.2. din volumul Metodă și modelare.
- Conturile de activ preiau situaţia iniţială a elementelor din activul bilațului sub forma
soldului iniţial debitor iar conturile de capitaluri o preiau situaţia iniţialdin pasiv sub forma
soldurilor iniţiale creditoare;
- Creşterile elementelor se înregistrează de aceeaşi parte cu soldul iniţial (pe debit pentru
conturile de activ şi pe credit pentru conturile de pasiv);
- Micşorările elementelor se înregistrează în partea opusă a soldului iniţial.
Structural, contul se compune din:
• denumirea sau titlul contului

• simbolul sau numărul contului
• partea stângă denumită convenţional DEBIT
• partea dreaptă denumită convenţional CREDIT
• soldul inițial (existentul la începutul perioadei)
• rulajul contului (reflectă modificările intervenite în cursul periosdei)
• total sume debitoare sau total sume creditoare
• soldul final (existentul elementului de la sfârşitul perioadei)
Spre exemplu, vă este prezentată mai jos situația din două conturi contabile, contul
Materii prime și contul Furnizori.
D „Materii prime” C D „Furnizori” C

SI 4.000 SI 25.000
3) achiziție 1.000 4) consum 2.200 7) plată 4.000 3) achiz. 1.000
RD 1.000 RC 2.200 RD 4.000 RC 1.000
TSD 5.000 TSC 2.200 TSD 4.000 TSC 26.000
SFD 2.800 SFC 21.000
Contul Materii prime ține evidența stocului de materii prime din entitate, în timp ce contul
Furnizori evidențiază toate mișcările valorice în legătură cu furnizorii societății.
Observăm că la începutul anului în stoc există materii prime în valoare de 4.000 lei, în timp ce
datoriile inițiale față de furnizori sunt de 25.000 lei.
Rulajele celor două conturi reflectă mișcările din cursul lunii.
Spre exemplu, RD al contului Materii prime 1.000 lei reflectă achizițiile efectuate în
cursul lunii, concomitent cu datoriile născute față de furnizori (RC cont Furnizori).
Total sume ține cont și de soldul inițial dar și de rulajul din cursul lunii.
Spre exemplu, totalul materiilor prime de 5.000 lei (TSD) ține cont atât de materiile
prime existente inițial, cât și de rulajul intrat în cursul lunii. Valoarea materiile prime
consumate este de 2.200 lei (TSC), iar mărimea totală a datoriilor plătite furnizorilor este de
4.000 lei.
Soldul final înseamnă diferența între total sume.

3
Page
Spre exemplu, la contul Materii prime soldul final debitor de 2.800 lei reflectă
materiile prime care se mai găsesc în stoc la finele lunii de referinț și este obținut ca diferență
între TSD (5.000 lei) și TSC (2.200 lei).
Situația la contul Furnizori este inversă, din TSC se scade TSD și se obține Soldul
final este creditor și arată vă firma mai are de achitat furnizorilor săi 21.000 lei (mărimea
datoriilor neachitate la finele lunii).
4
Page
Partea a II-a
Problematizări privind Teoria partidei duble
Domnul Popescu P. înființează societatea Pappy SRL. În

prima lună au loc următoarele tranzacții:
● T1 se depune în contul de la bancă capitalul social în

sumă de 100.000 lei.
● T2 se achiziționează un echipament (deținut ca activ

corporal) la costul de 35.000 lei.
● T3 se achită furnizorului 20.000 lei din contul bancar.
● T4 se primește un credit pe 9 luni de 50.000 lei.
● T5 se retrag 5.000 lei din contul bancar și se depun în

casieria societății.
5
Page
Ne propunem să prezentăm modificările aduse de

primele cinci tranzacții din viața companiei asupra
patrimoniului reflectat la nivel de bilanț (Dubla
Reprezentare).
De asemenea, vom prezenta într-o manieră simplificată

atât înregistrările cronologice la nivelul formulei contabile,
cât și înregistrările sistematice în fiecare cont contabil
implicat de tranzacțiile în cauză (Dubla Înregistrare).
6
Page
T1: Dl. Popescu depune în contul de la bancă aportul la

capitalul social în sumă de 100.000 lei.
DR: A + Conturi la bănci în lei = P + Capital social
ACTIV PASIV
Conturi la bănci în lei 100.000 Capital social 100.000
TA 100.000 TP 100.000
 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (+) => D;

 capitalul, „Capital social”, P (+) => C.
„Conturi la bănci = „Capital social” /

100.000 lei
în lei” Popescu
7
Page
T2: Se achiziționează un echipament cu plata ulterioară la

costul de 35.000 lei.
DR: A + Echipamente = P + Furnizori de imobilizări
ACTIV PASIV
Echipamente 35.000 Furnizori de 35.000
imobilizări
TA 135.000 TP 135.000
 valoarea imobilizărilor, „Echipamente”, A (+) => D;

 datoria, „Furnizori de imobilizări”, P (+) => C.
„Echipamente” = „Furnizori de
35.000 lei
imobilizări”
8
Page
T3: Se achită furnizorului 20.000 lei din contul bancar.
DR: A - Conturi la bănci în lei = P -Furnizori de imobilizări
ACTIV PASIV
Echipamente 35.000 Furnizori de imob. 15.000
TA 115.000 TP 115.000
 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (-) => C;

 datoria, „Furnizori de imobilizări”, P (-) => D.
„Furnizori de = „Conturi la bănci în lei”

20.000 lei
imobilizări”
9
Page
T4: Se primește un împrumut pe 9 luni în valoare de 50.000

lei.
DR: A + Conturi la bănci în lei = P + Credite bancare pe TS
ACTIV PASIV
Conturi la bănci 130.000 Capital social 100.000
în lei
Echipamente 35.000 Furnizori de imobilizări 15.000
Credite bancare pe TS 50.000
TA 165.000 TP 165.000
 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (+) => D;

 datoria, „Credite bancare pe TS”, P (+) => C.
„Conturi la bănci în lei” = „Credite bancare

100.000 lei
pe TS”
10
Page
T5: Se retrag 5.000 lei din bancă și se depun în casieria

societății.
DR: A + Casa în lei - Conturi la bănci în lei = P

ACTIV PASIV
Echipamente 35.000 Furnizori de imob. 15.000
Casa în lei 5.000 Credite bancare pe 50.000
TS
TA 165.000 TP 165.000
 numerarul, „Casa în lei”, A (+) => D;

 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (+) => C.
„Casa în lei” = „Conturi la bănci în lei” 5.000 lei

11
Page
În loc de concluzii
Dubla reprezentare a tranzacțiilor derulate ne permite să observăm că

fiecare tranzacție a condus la modificări (+/-) în bilanțul entității Pappy SRL.
Astfel, un centralizator al modificărilor produse de cele 5 tranzacții este
prezentat mai jos:
Foaie de lucru:
ACTIV DATORII + CAPITALURI PROPRII
Tranzacție Conturi la Casa Capital Furnizori de Credite
Echipament
bănci în lei în lei social imobilizări bancare TS
T1. +100.000 +100.000
T2. +35.000 +35.000
T3. -20.000 - 20.000
T4. +50.000 +50.000
T5. -5.000 +5.000
Total 125.000 35.000 5.000 100.000 15.000 50.000
Dubla înregistrare a fiecărei tranzacții s-a produs atunci când am întocmit

formula contabilă (D = C) pe baza analizei modificărilor intervenite (înregistrare
cronologică).
„Cont care se = „Cont care se

debitează” creditează” Ʃ
A + / P- A-/P+
12
Page
ACTIV DATORII + CAPITALURI PROPRII

Tranzacție Conturi la Casa Capital Furnizori de Credite
Echipament
bănci în lei în lei social imobilizări bancare TS
T1. +100.000 +100.000
T2. +35.000 +35.000
T3. -20.000 - 20.000
T4. +50.000 +50.000
T5. -5.000 +5.000
Total 125.000 35.000 5.000 100.000 15.000 50.000
T1. Primire aport în bani la capitalul social
„Conturi la bănci în lei” = „Capital social” 100.000
T2. Achiziție echipament cu plata ulterioară
„Echipament” = „Furnizori de imobilizări” 35.000
T3. Plată furnizor prin virament bancar
„Furnizori de imobilizări” = „Conturi la bănci în lei” 200.000
T4. Încasare credit bancar
„Conturi la bănci în lei” = „Credite bancare TS” 50.000
T5. Depunere numerar din contul bancar
„Casa în lei” = „Conturi la bănci în lei” 5.000

13
Page
Reamintesc că Dubla înregistrare a fiecărei tranzacții s-a produs atunci

când am întocmit formula contabilă (D = C) pe baza analizei modificărilor
intervenite (înregistrare cronologică). Sistematizând, regulile descrise mai sus
pot fi prezentate astfel:
D „Cont de activ” C D „Cont de pasiv” C

SI SI
Creșteri () Scăderi () Scăderi () Creșteri ()
Când determinăm modificările la nivel de conturi contabile, atunci vorbim despre

înregistrare sistematică.
Spre exemplu, vom prezenta cele șase conturi implicate, în partea stângă conturile de
active, iar în partea dreaptă cele de pasive.
D „Conturi la bănci în lei” C D „Capital social” C

T1) 100.000 T3) 20.000 T1) 100.000
T4) 50.000 T5) 5.000
RD 150.000 RC 25.000 RD - RC 100.000
TSD 150.000 TSC 25.000 TSD - TSC 100.000
SFD 125.000 SFC 100.000
D „Echipamente” C D „Furnizori de imobilizări” C

T2) 35.000 T3) 20.000 T2) 35.000
RD 35.000 RC - RD 20.000 RC 35.000
TSD 35.000 TSC - TSD 20.000 TSC 35.000
SFD 35.000 SFC 15.000
D „Casa în lei” C D „Credite bancare pe TS” C

T5) 5.000 T4) 50.000
RD 5.000 RC - RD - RC 50.000
TSD 5.000 TSC - TSD - TSC 50.000
SFD 5.000 SFC 50.000
14
Page
PARTEA a III-a
SC nr. 2 9 MODIFICĂRI
Terenuri 10.000 lei, Capital social 10.000 lei, Materiale 2.000, Rezerve 500 lei, Clienţi 1.000
lei, Casa în lei 1.000 lei, Credite bancare pe termen lung 5.000 lei, Conturi la bănci în lei
5.000 lei, Credite bancare pe TS 2.000 lei și Furnizori 1.500 lei.
Bilanţ iniţial
ACTIV PASIV
Terenuri 10.000 Capital social 10.000

Materiale 2.000 Rezerve 500
Clienţi 1.000 Credite bancare pe 5.000
termen lung
Casa în lei 1.000 Credite bancare pe TS 2.000
Conturi la bănci în lei 5.000 Furnizori 1.500
Total Activ 19.000 Total Pasiv 19.000
15
Page
Exemplul nr. 1: Retragere de numerar din contul curent 1.000 lei.
DR: A + Casa în lei - Conturi la bănci în lei = P
Tipul de modificare A+  –  B1
ACTIV A0  A1 PASIV P0  P1
Terenuri 10.000 10.000 Capital social 10.000 10.000
Materiale 2.000 2.000 Rezerve 500 500
Clienţi 1.000 1.000 Credit bancar TL 5.000 5.000
Casa în lei 1.000 +1.000 2.000 Credit bancar TS 2.000 2.000
Conturi la Furnizori
5.000 -1.000 4.000 1.500 1.500
bănci în lei
TA 19.000 0 19.000 TP 19.000 19.000
Deci s-au produs modificări numai în activul bilanţier, totalul său rămânând neschimbat, cu
menţinerea egalităţii bilanţiere.
„Casa în lei” = „Conturi la bănci în lei” 1.000 lei

A+ A-
16
Page
Exemplul nr. 2: Achiziţionarea de materiale cu plata ulterioară: 100 lei.
DR: A + Materiale = P + Furnizori
B2 Tipul de modificare A +  / D + 
Materiale 2.000 +100 2.100 Rezerve 500 500
Casa în lei 1.000 2.000 Credit bancar TS 2.000 2.000
Cont bănci 5.000 4.000 Furnizori 1.500 +100 1.600
TA 19.000 +100 19.100 TP 19.000 +100 19.100
Activele şi datoriile cresc cu aceeaşi valoare, iar ecuaţia bilanţieră se menţine.
„Materiale” = „Furnizori” 100 lei

A+ P+
17
Page
Exemplul nr. 3: Plata unui furnizor în numerar în cuantum de 200 lei.
DR: A – Casa în lei = P – Furnizori
B3 Tipul de modificare A -  / D - 
Casa în lei 2.000 -200 1.800 Credit bancar TS 2.000 2.000
Cont bănci 4.000 4.000 Furnizori 1.600 -200 1.400
TA 19.100 -200 18.900 TP 19.100 -200 18.900
Observăm că s-au produs simultan reduceri atât în activ (minus în casierie) cât şi în structura
datoriilor (minus datorie furnizor). Ecuaţia bilanţieră se menţine.
„Furnizori” = „Casa ]n lei” 200 lei

P- A-
18
Page
Exemplul nr. 4: Majorarea capitalului prin aportul în natură a unui teren pentru 300 lei.
DR: A + Terenuri = P + Capital social
B4 Tipul de modificare A +  / C + 
Terenuri 10.000 +300 10.300 Capital social 10.000 +300 10.300
Cont bănci 4.000 4.000 Furnizori 1.400 1.400
TA 18.900 +300 19.200 TP 18.900 +300 19.200
Creşte atât valoarea terenurilor din activ cât şi mărimea capitalurilor proprii. Ecuaţia bilanţieră
se menţine.
„Terenuri” = „Capital social” 300 lei

A+ P+
19
Page
Exemplul nr. 5: Returnare teren de 400 lei prin retragerea unui acţionar.
DR: A – Terenuri = P – Capital social

B5 Tipul de modificare A -  / C - 
Terenuri 10.300 -400 9.900 Capital social 10.300 -400 9.900
Clienţi Credit bancar TL
1.000 1.000 5.000 5.000
Cont bănci 4.000 4.000 Furnizori 1.400 1.400
TA 19.200 -400 18.800 TP 19.200 -400 18.800
Observăm că s-a micşorat cu aceeaşi sumă atât valoarea terenurilor din activ cât şi mărimea
capitalurilor. Prin urmare, din nou, ecuaţia bilanţieră se verifică.
„Capital social” = „Terenuri” 400 lei

P- A-
20
Page
Exemplul nr. 6: Încorporarea rezervelor în capital: 500 lei.
DR: A = P – Rezerve + Capital social
B6 Tipul de modificare C +  – 
Terenuri 9.900 9.900 Capital social 9.900 +500 10.400
Materiale 2.100. 2.100 Rezerve 500 -400 -
Conturi bănci 4.000 4.000 Furnizori 1.400 1.400
TA 18.800 - 18.800 TP 18.800 - 18.800
În această situaţie, s-a diminuat rezerva cu 500 lei şi a crescut capitalul social cu aceeaşi
sumă, iar egalitatea bilanţieră se menţine.
„Rezerve” = „Capital social” 500 lei

P- P+
21
Page
Exemplul nr. 7: Transformarea datoriei pe termen scurt în datorie pe termen lung (prin
prelungirea scadenţei creditului pe termen scurt) pentru 600 lei.
DR: A = P + Credit bancar TL - Credit bancar TS
B7 Tipul de modificare D +  – 
Materiale 2.100 2.100 Rezerve - -
Clienţi 1.000 1.000 Credit bancar TL 5.000 +600 5.600
Casa în lei 1.800 1.800 Credit bancar TS 2.000 -600 1.400
TA 18.800 - 18.800 TP 18.800 - 18.800
Modificări numai în structura datoriilor, ecuaţia bilanţieră se menţine.
„Credite bancare TS” = „Credite bancare TL” 600 lei

P- P+
22
Page
Exemplul nr. 8: Majorarea capitalului prin stingerea creditului bancar pe termen lung.
DR: A = P + Capital social - Credit bancar TL
B8 Tipul de modificare C +  / D – 
Terenuri 9.900 9.900 Capital social 10.400 +5.600 16.000
Clienţi 1.000 1.000 Credit bancar TL 5.600 -5.600 -
TA 18.800 - 18.800 TP 18.800 - 18.800
Modificările s-au produs cu aceeaşi mărime, creditorii au devenit proprietari, ceea ce se

traduce prin conversia datoriilor în acţiuni.
„Credite bancare TL” = „Capital social” 5.600 lei

P- P+
23
Page
Exemplul nr.9: Diminuarea capitalului prin retragerea unui acţionar care a deţinut acţiuni
în valoare de 1.000 lei.
DR: A = P – Capital social – Decontări cu acționarii pv capitalul TS
B9 Tipul de modificare C -  / D + 
Terenuri 9.900 9.900 Capital social 16.000 -1.000 15.000
Clienţi 1.000 1.000 Credit bancar TL - -
Decontări cu
- +1.000 1.000
acţionarii
TA 18.800 - 18.800 TP 18.800 - 18.800
„Capital social” = „Decont[ri cu asociaíi” 1.000 lei

P- P+
În concluzie, se poate spune că unele modificări determinate de operaţiunile

economico-financiare afectează dimensiunile entităţii fără a-i afecta bogăţia, altele le afectează pe
amândouă, iar altele afectează structura internă a surselor de finanţare şi modifică bogăţia fără a
afecta dimensiunea entităţii. Toate la un loc dau imaginea complexităţii operaţiunilor
economico-financiare.
Vă mulțumesc!
24
Page

POSTARE - Minicurs Teoria Partidei Duble - Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POSTARE - Minicurs Teoria Partidei Duble - Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Teoria Partidei Duble Licență UTM

conf.univ.dr.Calotă Traian-Ovidiu Universitatea Titu Maiorescu din București

Partea I: Scurte considerații teoretice

Teoria partidei duble

Despre regulile de funcționare1

A DOUA REGULĂ pentru DEBIT:

A TREIA REGULĂ pentru CREDIT:

(ii) conturile de pasiv (capitaluri şi datorii) se creditează cu creşterile (), majorările

Structura contului este:

D Cont de activ C D Cont de pasiv C

- Micşorările elementelor se înregistrează în partea opusă a soldului iniţial.

Structural, contul se compune din:

• denumirea sau titlul contului

D „Materii prime” C D „Furnizori” C

Rulajele celor două conturi reflectă mișcările din cursul lunii.

Soldul final înseamnă diferența între total sume.

Domnul Popescu P. înființează societatea Pappy SRL. În

● T1 se depune în contul de la bancă capitalul social în

● T2 se achiziționează un echipament (deținut ca activ

● T3 se achită furnizorului 20.000 lei din contul bancar.

● T4 se primește un credit pe 9 luni de 50.000 lei.

● T5 se retrag 5.000 lei din contul bancar și se depun în

Ne propunem să prezentăm modificările aduse de

De asemenea, vom prezenta într-o manieră simplificată

T1: Dl. Popescu depune în contul de la bancă aportul la

DR: A + Conturi la bănci în lei = P + Capital social

Conturi la bănci în lei 100.000 Capital social 100.000

 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (+) => D;

„Conturi la bănci = „Capital social” /

T2: Se achiziționează un echipament cu plata ulterioară la

DR: A + Echipamente = P + Furnizori de imobilizări

 valoarea imobilizărilor, „Echipamente”, A (+) => D;

T3: Se achită furnizorului 20.000 lei din contul bancar.

DR: A - Conturi la bănci în lei = P -Furnizori de imobilizări

 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (-) => C;

„Furnizori de = „Conturi la bănci în lei”

T4: Se primește un împrumut pe 9 luni în valoare de 50.000

DR: A + Conturi la bănci în lei = P + Credite bancare pe TS

 disponibilul, „Conturi la bănci în lei”, A (+) => D;

„Conturi la bănci în lei” = „Credite bancare

T5: Se retrag 5.000 lei din bancă și se depun în casieria

DR: A + Casa în lei - Conturi la bănci în lei = P

 numerarul, „Casa în lei”, A (+) => D;

„Casa în lei” = „Conturi la bănci în lei” 5.000 lei

Dubla reprezentare a tranzacțiilor derulate ne permite să observăm că

Dubla înregistrare a fiecărei tranzacții s-a produs atunci când am întocmit

„Cont care se = „Cont care se

ACTIV DATORII + CAPITALURI PROPRII

T1. Primire aport în bani la capitalul social

„Conturi la bănci în lei” = „Capital social” 100.000

T2. Achiziție echipament cu plata ulterioară

„Echipament” = „Furnizori de imobilizări” 35.000

T3. Plată furnizor prin virament bancar

„Furnizori de imobilizări” = „Conturi la bănci în lei” 200.000

T4. Încasare credit bancar

„Conturi la bănci în lei” = „Credite bancare TS” 50.000

T5. Depunere numerar din contul bancar

„Casa în lei” = „Conturi la bănci în lei” 5.000

Reamintesc că Dubla înregistrare a fiecărei tranzacții s-a produs atunci

D „Cont de activ” C D „Cont de pasiv” C

Când determinăm modificările la nivel de conturi contabile, atunci vorbim despre

D „Conturi la bănci în lei” C D „Capital social” C

D „Echipamente” C D „Furnizori de imobilizări” C