Sunteți pe pagina 1din 15

Elementele

Contului

Denumirea sau titlul contului


Debitul si Creditul
Explicaţia operatiei economice
Suma
Soldul Contului
Rulajul Contului
Total sume
Alte Date
•Arata denumirea elementului sau grupei
patrimoniale a carui socoteala o tine.
Exemple:
-pentru evidentierea operatiilor cu numerarul
din casierie se foloseste contul “Casa”
-pentru evidentierea relatiilor cu furnizorii -
contul “Furnizori”
• Are doua componente : simbolul contului
(denumirea cifrica conform Planului
general de conturi) si denumirea letrica
Exemple : 5311 Casa in lei
401 Furnizori
371 Mărfuri
2.Debitul si Creditul Contului
 Contul se poate prezenta conventional sub forma literei T
si are doua părţi :partea stânga se numeşte Debit (D) ,iar
partea dreaptâ se numeşte Credit (C).
 Ele au funcţii aritmetice contrare si inlocuiesc semnele
de plus(+) si minus (-) in vederea efectuarii calculelor din
cont.
 Folosirea literei T permite creearea a doua grupe de
semne: -intr-o parte se scriu sumele cu “+” ,deci
operatiile ce produc cresteri/majorari;
-in cealalta parte se inscriu sumele cu semnul
“-”,deci operatiile ce produc micsorari
Coloana neseparata Coloana separata
/diminuari
+10.000 + -
Exemple: +3.000
-7.000 10.000 7.000
+20.000 3.000 15.000
+15.000 20.000
TOTAL = +11.000 TOTAL 33.000 TOTAL 22.000
D(+) Titlul contului (-)C D(-) Titlul contului (+)C

DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

Continutul economic al debitului si creditului


este diferit , in functie de continutul economic al
contului.Astfel ,daca conturile sunt deschise pentru
active si cheltuieli , debitul reprezinta existentele si
cresterile de active si cheltuieli , iar creditul micsorari pe
o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise
pentru elementele de pasiv si venituri ,creditul reprezinta
existenta si cresterile de elemente de pasiv si venituri , iar
debitul reprezinta micsorari pe o anumita perioada de timp.
Debitul si Creditul inregistreaza operatii cu plus sau minus
in raport cu functia contabila a conturilor.
Operatiile economice sunt consemnate in documente
justificative ,iar pe baza lor se inregistreaza in conturi .
Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv,fie contabil.
Explicaţia descriptiva consta in prezentarea pe scurt
(succinta) a operatiei inregistrate in cont.
Exemplu: incasare numerar ,plata furnizori , receptie
mărfuri, amortizare mijloace fixe.
Explicaţia contabila inlocuieste explicaţia descriptiva prin
specificarea contului corespondent sau numai a simbolului
contului corespondent (arata cu ce element patrimonial intra
in relatie de corespondenta in cadrul operatiei economice ).
Exemplu : 5121 ,4111 ,401
4.Suma
Inregistrarile in conturi se fac in expresie valorica
(folosind etalonul banesc) pentru a putea realiza
insumarea si generalizarea proceselor economice .
A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a
debita acel cont, iar a inscrie o suma in creditul unui
cont inseamna a credita acel cont.Sumele inscrise in
debitul unui cont se numesc sume debitoare , iar
cele inscrise in credit se numesc sume creditoare .
Exemplu:
D(+) 5311 Casa in lei (-)C

Incasare numerar 200.000 Plati numerar 100.000

explicaţia Suma explicaţia Suma


5.Soldul contului
Existentele din cont pot fi existente initiale si
existente finale. Existentele initiale se numesc
Solduri initiale (Si) , iar existentele finale se
numesc Solduri Finale (Sf).
Solduri pot fi :debitoare sau creditoare , dupa
cum se gasesc in debitul sau creditul contului.
Astfel ,putem avea :
SiD SfD
Si Sf
SiC SfC
Soldurile apar intotdeauna in partea cu (+) a
debitului sau a creditului.
Soldurile initiale (Si) se stabilesc la inceputul
perioadei ,iar cele finale (Sf) la sfarsitul perioadei.
Exemplu:
D(+) 5311 Casa in lei C(-)
SiD 300.000
Incasare 200.000 Plati 500.000

Din necesitati de calcul ,uneori putem stabili si


Soldul zilei (Sz) la o anumita data calendaristica.
Exemplu : Sz la 15 III , exercitiul N.
6.Rulajul Contului(R)
Arata miscarile ,modificarile din cont generate de operatiile
economice.Ele pot fi majorari ,cresteri (+) sau micsorari ,
diminuari(-) .Rulajele pot fi debitoare sau creditoare ,dupa
cum se gasesc in partea de debit sau credit:
RD
R RC
Continutul economic al rulajului contului este diferit, in functie
de continutul economic al contului. Astfel, daca conturile
evidentiaza active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta
cresteri de active si cheltuieli,iar rulajul creditor reprezinta
micsorari de active si cheltuieli pe o perioada de timp.Daca
conturile evidentiaza elemente de pasiv si venituri, rulajul
creditor reprezinta cresteri ale elementelor de pasiv si
venituri ,iar rulajul debitor micsorari ale elementelor de pasiv
si venituri pe o perioada de timp.
Exemplu:
D(+) 5311 Casa in lei C(-)
SiD 300.000
Incasare(1) 200.000 Plati(1) 500.000
Incasare(2) 800.000 Plati(2) 600.000
Incasare(3) 400.000
RD 1.400.000 RC 1.100.000

D(-) 401 Furnizori C(+)


SiC 1.000.000
Plata obligatie (1) 4.000.000 Obligatie (1) 3.000.000
Plata obligatie (2) 3.000.000 Obligatie (2) 5.000.000
RD 7.000.000 RC 8.000.000
7.Total Sume(TS)
Reprezinta suma totala dintr-o parte a contului
( din partea de debit sau din partea de credit). In functie de
partea contului unde se calculeaza, putem avea:
TSD
TS TSC
Total sume este un element de calcul final (el nu
reprezinta existenta sau miscari din cont ci numai le
insumeaza pentru calcul). Se poate determina fie prin
insumarea algebrica a tuturor sumelor din debit sau din
credit (inclusiv soldul initial),fie dupa relatia:
TSD=Si + RD
TS=Si+R
TSC=Si + RC
Exemplu(cu datele preluate din conturile anterioare):
*Pentru contul 5311 “Casa in lei” , TSD= SiD + RD =
300.000+1.400.000=1.700.000, iar TSC= RC=1.100.000
*Pentru contul 401”Furnizori”,TSD= RD= 7.000.000 ,iar
TSC= SiC+RC= 1.000.000+8.000.000=9.000.000
Soldul final (Sf)

Stabileste existentele finale la sfarsitul perioadei.El se


stabileste ca diferenta intre total sume.Semnul de D sau de
C este determinat de partea contului unde total sume este
mai mare.Soldul final nu poate fi decat in partea cu (+) a
debitului sau a creditului.
La sfarsitul perioadei, contul se poate situa in una din
urmatoarele cazuri: SfD sau SfC sau Sf=0 (contul este
soldat), asa cum rezulta din schema grafica urmatoare ,
unde soldurile finale au fost inscrise in partea opusa celei
din care provine, pentru a putea evidentia echilibrul.
TSD>TSC TSD<TSC TSD=TSC
D cont “X” C D cont “Y” C D cont “Z” C

TSC TSC
TSD TSC TSD TSC
SfD SfC
echilibru echilibru echilibru
Soldul final se poate calcula dupa formulele:
a) TSC>TSC => SfD deci SfD=TSD-TSC
TSC>TSD => SfC deci SfC= TSC-TSD
b) SfD=SiD+RD-RC
SfC=SiC+RC-RD
!!! Conturile se considera in functiune atata timp cat prezinta
sold.Cand totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor
creditoare contul este balansat sau soldat.
Intr-o alta varianta ,soldul final poate fi scris in
T-uri in partea opusa debitului si creditului de unde
provine(vezi figura anterioara).Acest procedeu este
recomandat de Normele metodologice a fi aplicat
cu ocazia inchiderii conturilor la sfarsitul
exercitiului, deoarece se evidentiaza echilibrul
sumelor pe total debit si credit (in exemplul
prezentat anterior : D 1.700.000 =C 1.700.000).
Redeschiderea unui cont se face prin inscrierea
unui sold in aceeasi parte a contului de unde a
provenit.
8. Alte date

- Se specifica in cont in functie de forma si


felurile contului. Ele se refera la : date
operatiei, felul si numarul documentului
pe baza caruia s-a facut inregistrarea in
cont, numarul de ordine al operatiei.