ANALIZA POZITIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

(ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR)

= Se face pe baza bilantului financiar al intreprinderi (obtinut prin retratarea bilantului contabil)
= In cadrul bilantului financiar:
 Activele = sunt asezate in ordinea crescatoare a lichiditatii (insusirea activelor de a se
transforma in bani)
 Capitalurile si Datoriile = sunt asezate in ordinea crescatoare a exigibilitatii (insusirea
datoriilor de a ajunge la scadenta, cand trebuie platite)
= Indicatorii echilibrului financiar calculati, sunt:
 SN = Situatia Neta
 FR = Fondul de Rulment
 NFR = Nevoia de Fond de Fulment
 TN = Trezoreria Neta

ACTIV CAPITALURI SI DATORII

I. IMO (Imobilizări) I. CPR (Capital propiu)

Nevoi • Necorporale
Resurse
permanente • Corporale II. PRCH (Provizioane)
• Financiare permanente
III. DTL (Datorii pe termen
lung)

II. ACR (Active circulante)

IV. DTS (Datorii pe termen
• Stocuri scurt) către:
• Creante • Furnizori
• ATz (Active de trezorerie) • Salariati
Nevoi Resurse
- Investitii financiare pe • Stat
temporare termen scurt temporare
- CCB (Casa si conturile • Actionari
la bănci)
• PTz (Pasive de trezorie)
- Credite bancare pe
termen scurt

III. CH.AV. (Cheltuieli in

avans) V. VEN. AV. (Venituri in avans)

TOTAL CAPITALURI SI
TOTAL ACTIV DATORII

1
 Indicatori ai echilibrului financiar

1) SN (Situatia netă) = Total activ – Total datorii

2) FR (Fondul de rulment) = CRR + DFIN – IMO

FR poate fi: 
 FRP (Fondul de rulment propriu) = CPR – IMO

 FRÎ (Fondul de rulment împrumutat) = FR – FRP = DTL

3) NFR (Nevoia de fond de rulment) = (ACR - A Tz.) – (DCR – P Tz.)

NFR = (Stocuri + Creante) – Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati, stat, furnizori,
actionari)

4) TN = FR – NFR
TN = A Tz. – P Tz.

CF = TN = Δ FR - ΔNFR
CF = CFgest + CFinv + CFfin

Explicatii:
 SN = SITUATIA NETA
= reflecta situatia averii actionarilor
 FR = FONDUL DE RULMENT
= reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii
= interpretare: este de preferat un fond de rulment pozitiv dar nu foarte mare.
 NFR = NECESARUL DE FOND DE FULMENT
= reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii
= interpretare: este de preferat ca acest indicator să fie cât mai mic chiar negativ. Daca
este poyitiv valoarea acestuia ar trebui să fie cât mai mică şi mai mică decât FR.
 TN = TREZORERIA NETA
= reflecta echilibrul general al intreprinderii
= interpretare: este de preferat ca acest indicator să fie pozitiv dar nu foarte mare

2
APLICATII:

EXEMPLU 1:
O intreprindere dispune de urmatoarele informatii:
 Imobilizari (IMO) 800  Capitaluri proprii (CPR) 700
 Stocuri 240  Datorii pe termen lung (DTL) 260
 Creante 140  Datorii de exploatare 80
 Lichiditati (Atz) 60  Credite bancare curente (Ptz) 200
Sa se calculeze urmatorii indicatori: FR, NFR si TN.

Rezolvare:
 Fondul de Rulment
FR = CPR + Provizioane+ DTL– IMO = 700 + 0 + 260 – 800 = 160
 Nevoia de Fond de Rulment
NFR = (Stocuri + Creante) – Dat. de exploatare = 240 + 140 – 80 = 300
 Trezoreria Neta
TN = FR – NFR = 160 – 300 = -140
TN = Atz - PTz = 60 – 200 = -140
Interpretare: Deficitul de resurse temporare (nevoia de fond de rulment) in valoare de 300
este finantat astfel:
- din resurse permanente (fond de rulment): 160
- din credite bancare pe termen scurt: 140

EXEMPLU 2:
Bilantul intreprinderii GAMMA S.A. este in valoare totala de 25.000.000 lei. Acesta este finantat
astfel:
 25% capitaluri proprii;
 45% datorii financiare;
 Restul din datorii de exploatare.
Stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al disponibilitatilor de 10% din activ si ca
imobilizarile nete au in exercitiul respectiv valoarea de 8.000.000 lei, sa se determine:
 Fondul de rulment;
 Nevoia de fond de rulment;
 Trezoreria neta

3
Rezolvare:
ACTIVE IMOBILIZATE 8,000,000

ACTIVE CIRCULANTE din care 17,000,000

Stocuri
14,500,000
Creante
Disponibilitati 2,500,000
TOTAL ACTIV 25,000,000
CAPITALURI PROPRII 6,250,000 SN 6,250,000
DATORII FINANCIARE 11,250,000 FR 9,500,000
DATORII CIRCULANTE din care 7,500,000 NFR 7,000,000
Datorii de exploatare 7,500,000 TN 2,500,000
Credite bancare 0
TOTAL PASIV 25,000,000

EXEMPLU 3:
Pentru intreprinderea TIGAL se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:
 Capital 32.000  Provizioane pt riscuri si cheltuieli 3.700
 Titluri de participare 3.800  Datorii financiare 20.900
 Clienti 17.200  Datorii de exploatare 12.400
 Creditori diversi 500  Imobilizari necorporale 3.000
 Imobilizari corporale 32.800  Credite bancare curente 2.600
 Investitii financiare pe termen scurt 2.200

Determinati:
 Nivelul disponibilitatilor in cont la sfarsitul exercitiului N

ACTIV CAPITALURI SI DATORII

I. Imobilizari 39,600 I. Capital propriu 32,000
Necorporale 3,000
Corporale 32,800 II. Provizioane 3,700
Financiare 3,800
III. Datorii financiare 20,900

II. Active Circulante 32,500

Stocuri 0 IV. Datorii curente 15,500
Creante 17,200 Furnizori (Datorii exploatare) 12,400
Active de trezorerie Creditori diversi 500
- Invest fin. Pe TS 2,200 Credite bancare curente 2,600
- Disponibilitati 13,100
TOTAL CAPITALURI SI
TOTAL ACTIV 72,100 72,100
DATORII

4
Indicatori:

Fondul de Rulment
FR = CPR + PRCH + DTL – IMO = 32.000 + 3.700 + 20.900 – 39.600 = 17.000
Fondul de Rulment Propriu
FRP = CPR + PRCH – IMO = 32.000 + 3.700 – 39.600 = - 3.900
Fondul de Rulment Imprumutat (Strain)
FRS = FR – FRP = 17.000 + 3.900 = 20.900 = DFIN
Necesarul de Fond de Rulment
NFR = (Stocuri + Creante) – Dat. de exploatare = 17.200 – 12.900 = 4.300
Trezoreria Neta
TN = FR – NFR = 17.000 – 4.300 = 12.700
TN = Atz - PTz = 15.300 – 2.600 = 12.700

5
 ANALIZA DE PERFORMANTA

= Presupune analiza si interpretarea indicatorilor de performanta calculati pe baza Contului de

Profit si Pierdere (CPP)
= In cadrul CPP veniturile si cheltuielile sunt clasificate fiecare in doua categorii:
 Venituri / Cheltuieli din exploatare
 Venituri / Cheltuieli financiare

Marje de acumulare
• Cifra de afaceri (CA)
(-) • Cheltuieli variabile (CV)
(=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile)
(-) • Cheltuieli fixe (CF)______________________________________________
(=) 2. EBITDA
(-) • Deprecieri si Amortizari (DA)
(=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes)
(+) • Interests (I)_Dobânzi___________________________________________
(=) 4. EBT (Earning Before Taxes)
(-) • Taxes (T) Impozitul pe profit
(=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net)

Relaţii importante rezultate din indicatorii de mai sus:

 EBIT – Imp pe profit = PN + Dobanzi
 PN = CA – CV – CF – Amo – Dob – Imp.pe profit

CAF (Capacitatea de autofinanţare) = Total Venituri incasabile –Total Cheltuieli

platibile

CAF = PN + Ch. calculate – Ven. calculate

· Amortizari · Ven. din provizioane
· Provizioane · Subv. pt investitii virate la venituri

APLICATIE:
Pentru intreprinderea BETA se cunosc urmatoarele elemente din Contul de Profit si Pierdere:
- Cifra de afaceri: 43.650 lei
- Cheltuieli totale de exploatare: 31.600 lei din care: Cheltuieli cu tertii 13.600 lei,
amortizari 4.200 lei, salarii 13.800 lei
- Cheltuieli cu salariile: 12.800 lei
- Venituri din dobanzi: 2.150 lei
- Cheltuieli cu dobanzile: 3.300 lei
Societatea este platitoare de impozit de profit. Toate cheltuielile sunt deductibile. Cota de
impozitare a profitului este 16%. Pentru aceasta întreprindere calculati urmatorii indicatori:
EBITDA, EBIT, EBT si Profitul net

1
REZOLVARE :

VARIANTA ANGLO-SAXONA
Marje de acumulare Suma
CA 43.650
Alte venituri 2.150
Cheltuieli (fara ch cu amortizarea, dobânzile
şi impozitul pe profit) 27.400
EBITDA 18.400
Amortizare 4.200
EBIT 14.200
Dobanzi 3.300
EBT - Profit brut 10.900
Imp pe profit 10.900*16% = 1.744
PN - Profit net 9.156

2
 ANALIZA RENTABILITATII SI RISCULUI

ANALIZA RENTABILITATII

1.Ratele de marja
Ratele de marja exprima, in principal, profitabilitatea fata de cifra de afaceri, fiind un raport intre
profitul realizat si veniturile care l-au generat.
Rata marjei profitului inainte de dobanda, taxe, amortizari si deprecieri (REBITDA) indica
aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. O valoare ridicata a R EBITDA arata
o activitate de expoatare bine manageriata, in timp ce o valoare mai scazuta arata un cost al
exploatarii destul de ridicat in raport cu vanzarile.
EBITDA
REBITDA =
CA

Rata marjei nete (RPN) - Rentabilitatea comerciala poate fi considerata una dintre cele mai
importante rate de marja si exprima eficenta intreprinderii per ansamblu. Putem afirma ca acest
indicator arata capacitatea companiei de a realiza profit, avand in vedere vanzarile realizate
cuantificate prin cifra de afaceri.
PN
RPN =
CA

2.Rate de rotatie
Ratele de rotatie se calculeaza pe baza contului de profit si pierdere raportat la elementele
bilantiere. Rotatia poate fi exprimata atat sub forma de viteza cat si sub forma de durata de rotatie:
Viteza de rotaţie reprezintă capacitatea managerului de a gestiona eficient activele pe care le are
la dispoziţie.
CA
Vit rot = => rotatii
Activ
Durata de rotatie masoara durata in zile în care elementul de activ sau de pasiv se recuperează ,
avand ca referinta cifra de afaceri.
Activ
Drot = * 360 => zile
CA

3.Rate financiare, de rentabilitate a capitalurilor

Randament = Efect/Efort

A.Rentabilitatea economica (ROIC – Return on Invested Capital)

Rata fundamentala a rentabilitatii capitalurilor investite prezinta capacitatea intreprinderii de a
realiza profit, prin care sa se asigure remunerarea tuturor investitorilor (actionarilor cat si a
creditorilor). Aceasta se poate calcula prin raportarea diferentei dintre rezultatul de exploatare si
impozitul pe profit, ori a sumei dintre profitul net si cheltuielile cu dobanzile, la activul economic.

1
 PN  Dob PN  Dob
Rec  
ACTIVecono mic CPR  DTL

O valoare exagerat de mare a ratei rentabilitatii economice poate indica ca intreprinderea detine o
pozitie de monopol si practica preturi foarte mari. De aceea atunci cand o comisie incearca sa
determine daca o companie detine monopol, decizia acesteia se fundamenteaza pe valoarea costului
capitalurilor si Rec.
Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca rata inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si mentina
activul sau economic neschimbat si sa-si poata recupera integral eforturile depuse.

B.Rentabilitatea financiara (ROE – Return on Equity)

Ratele de rentabilitate financiara poate fi vazuta ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit
in urma capitalurilor folosite in activitatea sa. Acestea, mai bine spus, sunt o imagine a eficentei
utilizarii capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii de catre proprietarii acesteia.
Rata rentabilitatii financiare (Return On Equity – ROE) este cea mai importanta rata in viziunea
actionarilor, caci acest indicator arata rata de remunerare a capitalurilor investite. Din acest motiv
formula de calcul va avea la numarator profitul net obinut de companie in urma activitatii sale, iar la
numitor se vor gasi capitalurile proprii de la inceputul exercitiului.

ROE =

ROE as dori sa fie mai mare decat rata de dob la depozite, randamentul obligatiunilor de stat, rata
de inflatie, rate de rentabilitate medie pe sector de activitate.
Rentabilitatea este direct corelata cu riscul societatii. De regula societatile care au un business mai
riscant ar trebuie sa aiba ROE mai mare.

C.Rentabilitatea creditorului

Rent cred = = Rdob

ROE > REconomica > Rdob

Avand in vedere modul de constituire a activului economic, din capitaluri proprii si capitaluri
imprumutate, putem afirma ca rata de rentabilitate economica are o componenta a rentabilitatii
financiare si o alta a remunerarii datoriilor. Aceasta impartine apare in modelul propus de
Modigliani&Miller care calculeaza rata rentabilitatii financiare astfel:

CPR DTL
ROA= ROE *  Rdob *
ACTIVecono mic ACTIVecono mic

2
 Avand in vedere aceasta formula rezulta ca rata rentabilitatii financiare se poate scrie astfel:

ROE = Re c  Efectlevie r , unde

DTL
Efectlevier = (Rec – Rdob) *
CPR

ROE = Reconomica + (Reconomica – Rdob) *

O relatie intre ratele ROE, Rec si Rdob, pentru a avea un efect acoperitor pentru riscul
asumat de actionari pentru acceptarea indatorarii ar fi urmatoarea: ROE>Rec>Rdob

Aplicatii

Problema 1. Societatea Beta SRL prezintă următoarele informații financiare aferente unui exercițiu
financiar. Analizati principalele rate de rentabilitate.

Activ 2019 2020 Capitaluri și datorii 2019 2020

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
5.000.000 6.000.000 A. Capitaluri proprii 4.000.000 4.800.000
100.000 100.000 B. Provizioane 0 0
4.000.000 5.000.000
C. Datorii pe termen
900.000 900.000 1.000.000 1.500.000
lung

D. Datorii pe termen
B. Active circulante 1.500.000 1.800.000
scurt
I. Stocuri 500.000 800.000 Furnizori 1.000.000 400.000
II. Creanțe 800.000 800.000
Datorii bancare pe
III. Casa și conturi la bănci 200.000 200.000 500.000 100.000
termen scurt
C. Cheltuieli în avans 0 0 D. Venituri în avans 0 0
Total capitaluri și
Total activ 6.500.000 6.800.000 6.500.000 6.800.000
datorii

3
Contul de profit și pierdere pe scurt al societății Beta SRL:
Element 2020
Cifra de afaceri (producție vândută) 10.000.000
Cheltuieli materiale 6.000.000
Cheltuieli de personal 2.500.000
Cheltuieli cu amortizările 400.000
Cheltuieli cu dobânzile 100.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 160.000
Profit net 840.000
Pe baza datelor de mai sus sa se calculeze si sa se interpreteze:

a) Rata marjei brute EBITDA

EBITDA = VT – ChT (fara dobanda, imp, amortizare, provizionare) = 10.000.000 – 6.000.000 –

2.500.000 = 1.500.000 lei

REBITDA = = = 15%
La fiecare 1.000 de lei obtinuti de societate din vanzarea produselor si serviciilor, 150 lei sunt
regasiti in EBITDA.

b) Rata de marja neta

RPN = = = 8.4%

La fiecare 1.000 de lei obtinuti de societate din vanzarea produselor si serviciilor, 84 lei sunt
regasiti in PN.

c) Viteza de rotatie al activelor circulante

VACR = = = 5.55 rotatii

Din punct de vedere managerial, ACR se vor valorifica de 5,5 ori intr-un an pentru a se obtine
nivelul cifrei de afaceri

DACR = = = 64,8 zile

La fiecare 64,8 zile se valorifica ACR.

d) Rentabilitatea economica

Reconomica = = = 18.8%

4
e) Rentabilitatea financiara ROE

ROE = = = 0.21 = 21%

ROE = – pentru societati mari care nu prezinta o variatie mare a CPR

Rcreditorilor = = = 10%

f) Efectul de levier

ROE = Reconomica + (Reconomica – Rdob) * , unde (Reconomica – Rdob) * = efect de levier

Efectul de levier = 21% - 18.8% = 2.2%

Decizia societatii de a contacta creditele a fost o decizie buna, banii imprumutati au fost investiti
eficient si astfel, s-a generat o rentabilite suplimentara pentru actionari de 2.2%.

5
 ANALIZA RISCULUI

Rate de structura
Ratele de structura exprima fie ponderi ale elementelor bilantiere in total active sau pasiv, fie
factori cantitativi de comparatie a elementelor bilantiere.
Activ (Alocari) Capitaluri și datorii (Resursele)

A. Active imobilizate (I + II + III) A. Capitaluri proprii

I. Imobilizări necorporale B. Provizioane

II. Imobilizări corporale

III. Imobilizări financiare

B. Active circulante (I + II + III) C. Datorii (I + II)

I. Stocuri I. Datorii pe termen lung

II. Datorii pe termen scurt (datorii din
II. Creanțe
exploatare si datorii bancare pe TS)

III. Casa și conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans D. Venituri în avans

Total activ Total capitaluri și datorii

Rate de solvabilitate (analizeaza indatorarea pe TL a societatii):

Gradul de indatorare =
Levier = (L > 1 atunci societatea este supraindatorata, L<1 atunci societatea nu este
supraindatorata)

Rate de lichiditate (analizeaza indatorarea pe TS a societatii)

Lichididatea curenta = > 1 (in aceste conditii societatea este lichida)

Lichididatea imediata (rapida) =

Lichiditatea la vedere (cash) =

De principiu, lichiditatea verifica capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe TS.

6
 Studiul de caz. Societatea Beta SRL prezintă următoarele informații financiare aferente unui
exercițiu financiar. Analizati principalele rate de risc.
Activ 2019 2020 Capitaluri și datorii 2019 2020
A. Active imobilizate 5.000.000 6.000.000 A. Capitaluri proprii 4.000.000 4.800.000
I. Imobilizări necorporale 100.000 100.000 B. Provizioane 0 0
II. Imobilizări corporale 4.000.000 5.000.000
C. Datorii pe termen
III. Imobilizări financiare 900.000 900.000 1.000.000 1.500.000
lung

D. Datorii pe termen
B. Active circulante 1.500.000 1.800.000
scurt
I. Stocuri 500.000 800.000 Furnizori 1.000.000 400.000
II. Creanțe 800.000 800.000
Datorii bancare pe
III. Casa și conturi la bănci 200.000 200.000 500.000 100.000
termen scurt
C. Cheltuieli în avans 0 0 D. Venituri în avans 0 0
Total capitaluri și
Total activ 6.500.000 6.800.000 6.500.000 6.800.000
datorii

Levier 2019 = =
Levier 2020 =
Societatea nu este supraindatorata, dar societatea in 2020 este mai indatorata decat in 2019

LC 2019 = = =1
LC 2020 = = = 3.6

LR 2019 = = = 0.66
LR 2020 = = =2

Societatea are capacitatea de a-si onora datoriile pe TS. Chiar lichidatea este mult imbunatatita in
2020.

7
 Curs
Finanţe Publice
Radu CIOBANU

Incepem la 13.40

EAM – Tulcea
 FINANŢE PUBLICE vs
Finanţe Corporative

• Finanţe publice – nivel macro

• Finanţe corporative – nivel micro
 FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII,
MECANISM FINANCIAR

• Opinii ale economiştilor referitoare la

conceptul de finanţe publice:
– Fonduri băneşti la dispoziţia statului
– Bani şi bunuri utilizate pentru funcţionarea
instituţiilor publice
– Totalitatea resurselor şi a sarcinilor care se
referă la activitatea instituţiilor publice
– Mijloace de intervenţie ale statului în economie
– Ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul
public al economiei, inclusiv politicile financiare
 FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII,
MECANISM FINANCIAR (2)

• Noţiunea de finanţe publice

– Relaţii sociale, de natură economică,
exprimate în formă bănească ce iau naştere în
procesul de formare şi alocare a resurselor
financiare, în legătură cu îndeplinirea funcţiilor
statului.

PERSOANE FIZICE ADMINISTRATIA DE

TRANSFER DE VALOARE, DE PUTERE DE
SI/SAU JURIDICE CUMPARARE STAT CENTRALA SI
LOCALA
 FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII,
MECANISM FINANCIAR (3)
• Funcţiile finanţelor publice:
– Funcţia de repartiţie – constituirea fondurilor publice şi alocarea
acestora pentru realizarea obiectivelor statului.

– Funcţia de control – controlul modului de constituire şi alocare a

fondurilor publice şi controlul utilizării resurselor financiare publice.

– Etapa de colectare a resurselor financiare publice

– Instituţii cu rol în colectarea resurselor financiare publice
» Decizional - puterea legislativă
» Executiv – puterea executivă (ANAF)
» Participanţi

– Etapa de alocare a fondurilor financiare

– Instituţii cu rol în alocarea fondurilor financiare publice
» Decizional – puterea legislativă
» Executiv – puterea executivă
» Are loc atât pe plan intern, cât şi internaţional
 FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII,
MECANISM FINANCIAR (4)

• Reprezintă ansamblul metodelor şi

instrumentelor de conducere şi/sau reglare a
economiei naţionale, împreună cu obiectivele
ce guvernează procesul de conducere şi reglare
şi cu sistemul organizaţional prin care se
asigură acest proces.
 Resurse financiare publice

• Resursele financiare publice reprezintă relaţii

sociale de natură economică, în formă
bănească, ce iau naştere în procesul de
colectare a fondurilor financiare la dispoziţia
statului necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor sale.
• Resursele bugetare reprezintă acea parte a
resurselor financiare publice cuprinsă în
bugetul entităţilor publice.
 Resurse financiare publice (2)

 În funcţie de ritmicitatea încasărilor:

 Resurse ordinare (permanente şi obligatorii)
 Venituri curente
– Venituri fiscale
– Venituri nefiscale
– Alte venituri
 Venituri de capital
 Resurse extraordinare
 Împrumuturi interne şi externe
 Ajutoare, donaţii, sponsorizări şi alte transferuri
nerambursabile
 Emisiune monetară
 Resurse financiare publice (3)

– În funcţie de provenienţă
• Resurse financiare interne
– Contribuţii fiscale şi parafiscale
– Venituri nefiscale
– Împrumuturi interne
– Emisiune monetară
• Resurse financiare externe
– Împrumuturi
– Ajutoare, donaţii, sponsorizări şi alte transferuri nerambursabile
• Impozitele reprezintă o formă de prelevare cu
caracter obligatoriu, nerambursabil şi fără
contraprestaţie a unei părţi din veniturile persoanelor
fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea
constituirii resurselor financiare publice necesare
acoperirii cheltuielilor publice.

• Caracteristici ale impozitului:

– Caracterul obligatoriu
– Nerambursabilitatea
– Lipsa unei contraprestaţii directe
• Rolul impozitelor:
– Financiar – mijloc de procurare a resurselor financiare ale statului
– Economic – mijloc de intervenţie a statului în economie
– Social – permite redistribuirea unei părţi din PIB între veniturile diferitelor
persoane fizice

– Subiectul impozitului – Persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata
impozitului.
– Suportatorul impozitului – persoana care suportă efectiv sarcina fiscală.
– Obiectul impozitului – materia supusă impozitului
– Unitatea de impunere – unitatea fizică sau monetară folosită la
dimensionarea obiectului impozabil.
– Baza de impozitare– cuantificare în unităţi fizice sau monetare a obiectului
impozabil.
– Sursa impozitului – arată din ce anume se plăteşte impozitul datorat.
– Cota impozitului – reprezintă impozitul plătit la 100 de unităţi de imunere
– Asieta impozitului – totalitatea măsurilor care se iau de către organele
fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea
obiectului impozabil, stabilirea bazei de impozitare şi a impozitului datorat.
– Termenul de plată – data limită până la care impozitul trebuie achitat
statului.
– Echitatea fiscală (Stabilirea minimului neimpozabil,
Universalitatea impunerii, Echitate fiscală orizontală,
Echitate fiscală verticală)
– Principii de politică financiară (Randamentul fiscal ridicat,
Stabilitatea, Elasticitatea)
– Principii de politică economică (Stimularea sau reducerea
consumului anumitor bunuri, Impulsionarea dezvoltării
unor ramuri sau regiuni economice, Extinderea sau
restrângerea exportului sau importului anumitor bunuri,
Stimularea investiţiilor)
– Principii de politică socială (Reducerea disparităţilor sociale
şi pe această bază a gradului de disensiuni sociale,
Reducerea sau stimularea consumului anumitor bunuri
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei considerate).
 Impozite directe

• Se aplică asupra veniturilor realizate de persoanele fizice din

diverse surse: salariu, venituri din profesii liberale, venituri din
activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei
bunurilor, venituri din dividende, venituri din jocuri de noroc
etc.
• Impozitul pe venitul persoanelor juridice se aplică diferit în
funcţie de tipul acestora, dar şi de particularităţile fiecărui
sistem fiscal.
• În România, cota proporţională de 16% se aplică asupra
profitului impoziabil calculat astfel:
Profit impozabil = Venituri totale – cheltuieli totale +
cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile
• Noutăţi în 2018
 Aplicație

• O persoană are un salariu de încadrare la locul de muncă de bază de 4.000 lei lunar. În
luna aprilie angajatul realizează şi alte venituri, astfel:
– spor de vechime 25%
– cadouri în valoare de 400 lei oferite cu ocazia sărbătorilor de Paşti pentru cei doi
copii minori
• Să se calculeze impozitul pe veniturile din salarii datorat de angajat pentru luna
octombrie 2019.
 Impozite indirecte

• Caracteristici
– Comoditate şi cost relativ redus de precepere
– Nu ţin cont de venitul sau averea celor ce le plătesc
– Caracter regresiv
– Afectează veniturile reale, deci puterea de cumpărare
– Permit ajustări rapide ale veniturilor bugetare
• Clasificare
• Taxe de consumaţie – sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al
mărfurilor fabricare sau importate şi comercializate în interiorul ţării în care se
percepe impozitul
– Taxe generale pe vânzări – impozitul pe cifra de afaceri şi taxa pe valoarea adăugată.
– Taxe speciale de consumaţie - accize
• Venituri ale monopolurilor fiscale
• Taxe vamale
 Dubla impunere juridică internaţională

• Dubla impunere juridică internaţională reprezintă supunerea

la impozit a aceleiaşi materii impozabile, la nivelul aceluiaşi
contribuabil, în aceeaşi perioadă, de către două autorităţi
foscale din state diferite.

• Dubla impunere economică reprezintă supunerea la impozit a

aceleiaşi materii impozabile de mai multe ori de către
autorităţile fiscale ale aceleiaşi ţări.
 EVAZIUNEA FISCALĂ

• Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la impunere a unei părţi din

materia impozabilă.
• Evaziunea fiscală se poate prezenta atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
• Sustragerea de la impunere poate fi legală sau ilegală.
• Legală: Apare datorită breşelor legislative care permit scoaterea de sub
incidenţa impozitelor a unei părţi din venituri, avere sau a unor acte şi fapte
care în mod normal ar fi trebuit impozitate.
• Ilegală:Reprezintă sustragerea de la plata impozitului a unei părţi din materia
impozabilă prin încălcarea legislaţiei în vigoare.
 Cheltuieli publice

• Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă

bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte şi persoane
fizice sau juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi
utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcţiilor sale.

• Cheltuieli curente
După
• Cheltuieli de capital
caracterul lor

• Cheltuieli pentru
După modul bunuri şi servicii
de efectuare • Cheltuieli de transfer
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale

• Cheltuieli pentru învăţământ

• Cheltuieli pentru cultură, culte, acţiuni
sportive şi de tineret
• Cheltuieli pentru sănătate
• Cheltuieli pentru securitate socială.
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale (2)

• Cheltuieli publice pentru învăţământ

Sistemul de Sistemul de Finanţarea bugetară

învăţământ finanţare • Ministerul Educaţiei
• Preşcolar • Fonduri bugetare • Bugetele locale
• Preuniversitar • Surse ale instituţiilor de • Alte ministere având în
• Universitar învăţământ subordine instituţii de
• Profesional • Donaţii şi sponsorizări învăţământ
• Formare continuă • Fonduri externe • Venituri proprii ale
instituţiilor publice de
învăţământ
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale (3)

• Cheltuieli publice pentru cultură, culte, artă, acţiuni

sportive

Surse de
Surse de
finanţare
finanţare Fonduri bugetare Bugetul de stat
bugetară prin Ministerul
Venituri proprii
ale instituţiilor Culturii şi cultelor
publice Bugetele locale

Donaţii şi Venituri proprii

sponsorizări ale instituţiilor
Fonduri externe publice
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale (4)

• Cheltuieli publice pentru sănătate

• Sunt destinate:
– Întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare
– Finanţării punor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitare a
accidentelor şi de educaţie sanitară .

• Finanţarea cheltuielilor publice cu sănătatea se poate realiza

prin următoarele sisteme de finanţare:
– Sistemul german
– Sistemul englez
– Sistemul american
– Sistemul socialist
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale (5)

• Cheltuielile publice pentru securitatea socială

Cheltuieli cu asistenţa socială

• Asistenţa socială se referă la acţiunile de sprijinire a
persoanelor defavorizate prin natura lor: orfani,
persoane foarte în vârstă, persoane cu handicap

Cheltuieli cu protecţia socială

• Protecţia socială cuprinde acţiunile de sprijinire a
persoanelor aflate la un moment dat într-o situaţie
defavorabilă: şomeri, pensionari etc.
 Cheltuieli pentru acţiuni social-culturale (6)

• Sisteme de pensii (asigurări sociale)

• Pilonul I: Sistemul public de pensii – bazat pe
principiul de repartiţie
• Pilonul II: Sistemul de pensii private obligatorii
– bazat pe principiul capitalizării (asigurări sau
fonduri de pensii)
• Pilonul III: Sistem facultativ de pensii private –
bazat pe capitalizare
 Indicele dezvoltării umane

• Indicele speranţei de viaţă (min=20 , Sv max=83,2 ani)

• Indicele nivelului de educaţie
• Indicele nivelului de trai (PNB/loc min = 163, PNB/loc
max= 108.211$)
 Împrumutul de stat

• Sub raport juridic, împrumutul de stat reprezintă înţelegerea dintre persoane fizice şi/sau
juridice, pe de o parte şi stat, pe de altă parte, prin care primele consimt să pună la dispoziţia
statului o sumă de bani, sub formă de împrumut, pe o perioadă determinată, iar acesta din
urmă se angajează să o ramburseze la termenul stabilit şi să achite dobânda şi alte costuri
aferente.
• Forme ale împrumutului de stat
– Împrumut bancar sau de la instituţii financiare internaţionale
– Plasarea de titluri de stat – obligaţiuni, certificate de trezorerie, bonuri de tezaur etc.
• Plasarea titlurilor
– Prin subscripţie publică
– Prin vânzarea la bursă
– Prin vânzarea prin bănci
• Subscripţie garantată
• Subscripţie negarantată
• Rambursarea împrumuturilor de stat
– In fine, prin anuităţi constante sau prin rate de capital constante
– Amortizare indirectă (datorită devalorizării monetare)
– Alegerea creditorilor ce sunt rambursaţi anticipat sa face prin tragere la sorţi sau prin
răscumpărare la bursă
 Datoria publică

• Reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de autorităţile

publice şi rămase de rambursat la un moment dat. Reprezintă
totalitatea împrumuturilor de stat contractate de stat şi
nerambursate încă.
• Gradul de îndatorare a ţării, la un moment dat, se calculează ca
pondere a datoriei publice în produsul intern brut.
• Conform tratatului de la Maastricht, ţările Uniunii Europene
trebuie să respecte un plafon maxim al gradului de îndatorare de
60%.
 Datoria publică (2)

• Obiectivele datoriei publice

– Finanţarea unor investiţii publice
– Acoperirea deficitului bugetar
– Refinanţarea datoriei publice interne
– Acoperirea golurilor de casă în execuţia bugetară
– Finanţarea unor investiţii publice
– Finanţarea unor importuri considerate prioritare
– Constituirea rezervei valutare
– Acoperirea deficitului balanţei de plăţi externe
– Refinanţarea datoriei publice în valută
– Acoperirea deficitului bugetului general consolidat
Romania in 2021 si Covid - 19
 Evoluția soldului bugetar (%PIB)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
0
-0.6
-1
-1.2
-2.1
-2 -2.6 -2.6
-2.9
-3 -3.7
-4 -4.4
-5 -5.4
-6
-7.1
-7
-8
-8

-9
-9.2

-10
 Evoluția soldului bugetar (%PIB)

ȚARA/AN 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
UE -4.1 -3.6 -2.9 -2.4 -1.9 -1.4 -0.8 -0.4 -0.5 -6.9 -7.5 -3.7
Bulgaria -2 -0.3 -0.5 -5.4 -1.7 0.2 1.2 2 2.1 -3.4 -3.2 -1.9
Cehia -2.7 -3.9 -1.3 -2.1 -0.6 0.7 1.5 0.9 0.3 -6.2 -8.5 -5.4
Germania -0.9 0 0 0.6 1 1.2 1.4 1.8 1.5 -4.2 -7.5 -2.5
Estonia 1.1 -0.3 0.2 0.7 0.1 -0.4 -0.7 -0.6 0.1 -4.9 -5.6 -3.3
Croația -8 -5.5 -5.6 -5.5 -3.5 -0.9 0.8 0.2 0.3 -7.4 -4.6 -3.2
Letonia -4.1 -1.4 -1.2 -1.6 -1.4 0.2 -0.8 -0.8 -0.6 -4.5 -7.3 -2
Lituania -8.9 -3.1 -2.6 -0.6 -0.3 0.2 0.5 0.6 0.5 -7.4 -8.2 -6
Ungaria -5.2 -2.3 -2.6 -2.8 -2 -1.8 -2.4 -2.1 -2.1 -8.1 -6.8 -4.5
Polonia -5 -3.8 -4.2 -3.6 -2.6 -2.4 -1.5 -0.2 -0.7 -7 -4.3 -2.3
Romania -5.4 -3.7 -2.1 -1.2 -0.6 -2.6 -2.6 -2.9 -4.4 -9.2 -8 -7.1
Slovenia -6.6 -4 -14.6 -5.5 -2.8 -1.9 -0.1 0.7 0.4 -8.4 -8.5 -4.7
Slovacia -4.3 -4.4 -2.9 -3.1 -2.7 -2.6 -1 -1 -1.3 -6.2 -6.5 -4.1
 Evoluția veniturilor bugetare (%PIB)

2022 33.2
2021 33
2020 33.1
2019 31.8
2018 31.9
2017 30.8
2016 32
2015 35.5
2014 34.1
2013 33.3
2012 33.8
2011 34.1
28 29 30 31 32 33 34 35 36
 Evoluția veniturilor fiscale (%PIB)

14

13.1 13.2 13.3

12 12.7 12.7
11.1 11.1 11.2
11.3 10.6 10.5
10 10.4
10.3 10.3 10.2
9.1 8.8 8.6 8.5 10.4 10.6
8.1 8 8.4
8

6 6.6
6.2 6.4
6.1 5.8 5.9 6.1

4 4.9 4.8 4.7 4.7 4.7

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Contribuții scoiale Impozite directe Impozite indirecte

 Evoluția cheltuielilor publice (%PIB)

45. 42.4
39.6
40. 37.5 6.3
35.4 35.3 36.1 36.2
34.6 34.9
7.1 33.5
35. 3.9
6.7 5.7
5.5 5.6 4.8 4.6
4.3
30. 13.5
13.3 11.9
25. 12.2 11.5 11.6
11.7 11.5 11.5 11.6
20.
12.1
15. 7.9 7.8 7.9 7.8 11.3
8.1 9.0 10.9
9.8
10.
5.5 4.8 4.4 4.3 5.2 4.6
3.7 2.6 2.7 3.5
5.
5.8 6.0 5.7 6.0 5.9 5.6 5.2 5.1 5.6 5.9
0.
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Consum intermediar Formaea brută de capital fix Remunerarea salariaților

Asistență socială Altele Cheltuieli totale

Analiza de senzitivitate asupra portofoliului
datoriei publice guvernamentale
Întrebări?
Finanţele întreprinderii
Radu Ciobanu

EAM - Tulcea
 Finanţele întreprinderii

• Definiţie: „totalitatea metodelor, tehnicilor,

acţiunilor ce îl pot ajuta pe orice individ care
îşi propune creşterea averii personale prin
intermediul unei firme să îşi atingă acest
scop” – Dragotă et al. (2013)
• Sintagme alternative: gestiunea financiară a
întreprinderii, management financiar (en.
corporate finance, financial management)
Finanţele întreprinderii

Management
financiar
strategic

Management
financiar
operaţional

Analiză financiară
Finanţele întreprinderii

• Management
• Contabilitate
• Microeconomie

o altă perspectivă asupra contabilităţii

Situaţiile financiare analiză
decizie
previziune
Stakeholderii întreprinderii

Shareholders Stakeholders theory

acţionari
Theory
Obiectiv:
Obiectiv: Autorităţi satisfacerea
manager
publice
Maximizarea intereselor
averii acţionarilor stakeholderilor, de
multe ori divergente
Cum aţi Întreprindere
operaţionaliza Comunitat Care ar fi acestea? În
salariaţi
acest obiectiv e ce măsură?
pentru manageri?

Furnizori Clienţi
 Analiza poziţiei financiare

• Vizează situaţia patrimonială a companiei

• Are în vedere analiza bilanţului contabil
 Analiza poziţiei financiare

 Indicatori de analiză a echilibrului financiar

FR=CPR+DTL-
IMO CPR = SN
IMO
NFR=Aexpl-DExpl=
Stocuri+Creante- DTL
Dexpl
AExpl

DExpl
TN=Disponibil-
Credite de Disponibil Cr. tz.
trezorerie
Analiza poziţiei financiare

• Particularităţi în analiza pe baza

bilanţului
– Structura activului
– Cu ce comparăm?
– Valori contabile vs. valori de piaţă
– Exprimare în termeni nominali vs. termeni
reali
– Sezonalitatea activităţii economice
– Lichiditate – Exigibilitate
Analiza performanţelor întreprinderii

• Obiectiv: diagnosticul performanţei

întreprinderii pe diferite paliere
– Activitatea de exploatare, financiară, curentă
etc.
– Performanţele aşteptate de fiecare categorie
de stakeholderi: acţionari, creditori, salariaţi,
stat etc.
– Informaţii despre riscul asociat exploatării si
funcţionării întreprinderii
• Are la bază contul de profit şi pierderi
Analiza performanţelor întreprinderii

• În analiza şi interpretarea performanţelor

întreprinderii pe baza contului de profit şi
pierdere trebuie să ţinem cont de
următoarele elemente:
– Momentul înscrierii veniturilor şi cheltuielilor
în contul de profit şi pierdere
– Caracterul monetar sau nemonetar al
diferitelor categorii de cheltuieli şi venituri
– Perioada la care se referă veniturile sau
cheltuielile respective şi legătura cu ciclul de
producţie al întreprinderii
 Analiza performanţelor întreprinderii

Cheltuieli Cheltuieli
variabile fixe
Evoluează liniar faţă de Nu sunt proporţionale cu
producţia realizată nivelul producţiei

- Cheltuieli cu salariile
- Cheltuieli cu materii personalului indirect
prime productiv
- Cheltuieli salariale directe - Cheltuieli cu amortizări şi
etc. provizioane
- Cheltuiel cu dobânzi etc.
 Analiza performanţelor în manieră anglo-saxonă

• OBIECTIV: performanţa pe tipuri de activităţi ale întreprinderii

• Separarea cheltuielilor de exploatare în variabile şi fixe

• EBITDA (Earnings before interest, taxes, depreciation and
amortization) = Venituri totale de exploatare – Cheltuieli
variabile – Cheltuieli fixe de exploatare
• EBIT (Earnings before interest and taxes) = EBITDA-Cheltuieli
cu amortizări şi provizioane de exploatare
• EBT (Earnings before taxes) = EBIT + Venituri financiare -
Cheltuieli cu dobânzi – alte cheltuieli financiare
• Rezultat net = EBT- Impozit pe profit
 Pragul de rentablitate

• OBIECTIV: determinarea nivelului fizic şi valoric al producţiei

care asigură acoperirea cheltuielilor întreprinderii fără a genera
profit, în ipoteza că piaţa absoarbe cantitatea produsă.
 Analiza rentabilităţii şi riscului întreprinderii

• Rentabilitatea se masoară ca raport între efecte (câştig) şi

eforturi.
• În funcţie de beneficiarul analizei şi de scopul acesteia, se
pot calcula rate de rentabilitate din perspectiva
investitorilor (sau întregului capital investit) şi rate de
rentabilitate din perspectiva acţionarilor.
Rate de rentabilitate economică

• Rate de rentabilitate economică

• Măsoară rentabilitatea capitalului investit
• Se calculează ca raport între un element
corespondent de rezultat al întreprinderii şi
elemente de capital investit.
– Rata de rentabilitate economică (ROIC)
• Rec=(PN+Dobânzi)/(CPR+DTL)
– Return On Assets
• ROA=PN/Activ total
 Rata de rentabilitate financiară

• Măsoară rentabilitatea capitalului investit de acţionari

• Se calculează ca raport între un element corespondent
de rezultat al întreprinderii şi elemente de capital
investit.
– Rata de rentabilitate financiară (ROE – Return on Equity)
• ROE=PN/CPR
– Atenţie! Ratele de rentabilitate nu furnizează informaţii
despre nivelul de risc asumat de companie.
– Atenţie! Nu are sens calculul ratelor financiare, atât timp
cât numitorul este negativ. Interpretarea lor ar fi viciată.
 Rate de rentabilitate comercială

• Nu sunt de fapt rate de rentabilitate, ci mai degrabă de

eficienţă
• Se calculează ca raport între un element corespondent
de rezultat al întreprinderii şi cifra de afaceri
– Rata marjei nete = PN/CA
– Rata marjei brute=EBIT/CA
– Ratele de rentabilitate comercială sau de merjă furnizează
informaţii despre capacitatea întreprinderii de a face faţă
unei reduceri a preţului.
– Atenţie! Ratele de marjă depind de politica comercială a
firmei.
 Analiza financiară a riscului întreprinderii

• Rate de solvabilitate
– Cu cât întreprinderea e mai îndatorată, cu atât riscul ei creşte, dar şi
rentabilitatea aşteptată e mai mare. - DTL/CPR, DTL/(CPR+DTL)
• Rate de lichiditate
– Cu cât întreprinderea e mai putin lichidă creşte riscul de faliment, dar şi
rentabilitatea aşteptată. ACR/DTS, (ACR-Stoc)/DTS, Disp/DTS
• Pragul de rentabilitate şi coeficienţii de levier operaţional şi financiar
• Aprecierea globală a riscului de faliment prin intermediul funcţiilor
scor
• Luarea în considerare a variabilităţii rezultatelor viitoare
 Analiza activităţii întreprinderii.
Clarificări conceptuale

• Indicatorii de activitate (de gestiune) cuantifică viteza

de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar implicate
de desfăşurarea corespunzătoare a afacerii
• Ele măsoară viteza cu care un anumit element de activ
sau de pasiv se transformă în numerar, adică parcurge
circuitul bani-produs-bani.
• Viteza cu care elementele bilanţiere se transformă în
lichidităţi depinde de:
– Tipul elementului de activ sau pasiv respectiv
– Sectorul de activitate
– Eficienţa cu care sunt gestionate
 Analiza activităţii întreprinderii.

• Viteza = CA/Elem bilantier

• Durata=Elem bilantier/CA *360

• Această viteză poate fi comparată cu cea a firmelor din acelaşi sector sau
cu cea înregistrată de companie în trecut.

• Ex. dacă o firmă are capacitatea de a-şi vinde stocul de mărfuri în 15 zile,
în timp ce în cazul concurenţilor această perioadă este de 45 de zile,
activitatea comercială a firmei poate fi interpretată drept eficientă.

• În cadrul acestei analize trebuie să ţinem cont de diferenţele de politică

comercială între frme sau de modificarea în timp a acestei politici.
Managementul financiar strategic

• Politica de investiţii
– Are în vedere identificarea variantelor posibile de investiţii,
compararea costurilor şi beneficiilor asociate fiecăreia dintre ele şi
alegerea celei (celor) optime.
– ! O firmă nu îşi poate susţine funcţionarea şi poziţia pe piaţă pe
termen mediu şi lung în absenţa unei strategii coerente de investiţii.
• Politica de finanţare
– Constă în identificarea surselor posibile de finanţare şi alegerea
combinaţiei lor optime, din punctul de vedere al costului şi riscului
asociat
• Politica de dividend
– Presupune fundamentarea deciziei privind ponderea din profitul net
acordată sub formă de dividende.
 Bibliografie selectivă

• Dragotă Victor, Obreja Laura, Dragotă Mihaela,

Management financiar. Diagnosticul financiar al
companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012
• Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura,
Dragotă Mihaela, Management financiar, Editura
Economică, Bucureşti, 2003 (vol. 2)
• Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti,
2007
• Ross S., Westerfield R., Jaffe J., Corporate Finance,
McGraw Hill/Irwin, 2002
• Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of
Corporate Finance, Ediţia a 3-a, McGraw Hill, 2001
 Referinţe bibliografice

• Dragotă Victor, Obreja Laura, Dragotă Mihaela, Management financiar.

Diagnosticul financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012
• Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura, Dragotă Mihaela, Management
financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2003 (vol.1 capitolele 1, 3, 4)
• Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of Corporate Finance, Ediţia a 3-a,
McGraw Hill, 2001 - capitolul 1 „The firm and the Financial Manager”

• Akerlof G., The Market for „Lemons”: Qualitative Uncertainty and the Market
Mechanism”, Quarterlz Journal of Economics, 84, august 1970
• Jensen m., Meckling W., 1976, Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency
Costs and Ownership Structure”, Journal of Financial Economics, 3
• Ross S., The Determination of Financial Structure: The Incentive – Signaling
Approach, Journal of Economics and Management Science, 8, 1977.
• Spence M., Job Market Signaling, Quarterly Journal of Economics, 87, august 1973
 Aplicatii curs

Impozite si taxe

Impozitarea afacerilor (societatilor comerciale)

Daca cifra de afaceri a societatii este de peste 1.000.000 euro, atunci societatea va plati impozit pe
profit.
Daca cifra de afaceri este sub 1.000.000 euro, atunci societatea va plati impozit pe venitul
microintreprinderilor.

Impozitul pe profit
1.O societate comercială înregistrează în anul 2021 venituri în sumă de 2.475.000 lei
(reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 1.350.000 lei; (Chelt deductibile)
- cheltuieli de personal 250.000 lei; (Chelt deductibile)
- cheltuieli cu combustibilul cu autovehiculele societatii cu 150.000 lei (autovehiculele sunt
utilizate de angajatati atat in scopul afacerii cat si in interes personal); (Chelt deductibile limitat –
50% din valoare cheltuiala)
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente cladirilor 15.000 lei; (Chelt deductibile)
- cheltuieli făcute în favoarea patronului 25.000 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia
acestora); (Chelt nedeductibile)
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei (Chelt nedeductibile dar valoarea sponsorizarii se va
scadea din impozit)
Să se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului şi diferenţa de virat statului.

Din punct de vedere fiscal trebuie calculat rezultatul fiscal (profit impozabil)
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
Impozit = 16% * Profit impozabil

Cheltuieli totale = 1.350.000 + 250.000 + 150.000 + 15.000 + 25.000 + 2.500 = 1.792.500 lei
Profit impozabil = 2.475.000 – 1.792.500 – 0 + (25.000 + 2.500) = 710.000 lei
Impozit = 16% * 710.000 = 113.600 lei
Impozit final = 113.600 – 2.500 = 111.100 lei

Cheltuielile dintr-o societate se impart: cheltuieli deductibile (in scopul activitatii societatii),
cheltuieli nedeductibile (nu sunt in scopul activitatii economice ale societatii), cheltuieli
deductibile in limita (nu pot fi considerate integral in scopul activitatii economice)

Impozitul pe venitul microintreprinderilor

2.O microîntreprindere a înregistrat în trimestrul I al exercițiului fiscal următoarele:

- venituri din prestări de servicii 50.000 lei
- venituri din vânzări de mărfuri 70.000 lei
- cheltuieli cu mărfurile vândute 40.000 lei
- cheltuieli cu serviciile prestate de terți 60.000 lei
- cheltuieli salariale 20.000 lei
- cheltuieli (contabile) cu amortizarea 25.000 lei
Calculați impozitul datorat de societate.
Daca societatea este microintreprindere
Imp = 1% * Cifra de afaceri, daca societatea are salariati
Imp = 3% * Cifra de afaceri, daca societatea nu are salariati

Imp = 1% * (50.000 + 70.000) = 1.200 lei

Impozitul pe salarii

Venitul brut = salariul brut din contractul de munca + orice bonus, prima, spor
-CAS (contributie la pensie) = 25% * venitul brut
-CASS (contributie la sanatate) = 10%* venitul brut
=Venit net
-Deducere persoana (este un concept care se refera la faptul ca o suma de bani din salariul
persoanei nu se impoziteaza pe seama faptului ca salariatul are persoane in intretinere), doar
pentru salariile <= 3.600 lei
-Contributii la pilonul III de pensii
= Venit net impozabil
Imp = 10% * venit net impozabil

Venit brut = 4.700 lei

-CAS = 25% * 4.700 = 1.175 lei (buget de pensii)
-CASS = 10% * 4.700 = 470 lei (bugetul de sanatate)
=Venit net = 4.700 – 1.175 – 470 = 3.055 lei
Imp = 10% * 3.055 = 305 lei

Salariul net = 4.700 – 1.175 – 470 – 305 = 2.750 lei

Total contributii si impozit = 1.175 + 470 + 305 = 1.950 lei

Total contributii si impozite 1.950

Presiune fiscala = = = 41,48%
Venit brut 4.700

Pilon de pensie
1.Pilonul 1 de pensie = pensia de stat (din 25% CAS – 21,25% se duc catre bugetul de asig de
pensie)
2.Pilonul 2 de pensie = pensie administrata privat, dar cu contributie obligatorie (din 25% CAS –
3,75% se duc catre pilonul 2)
3.Pilonul 3 de pensie = pensie administrata privat, dar optionala
Analiza financiara

Analiza pozitiei financiare

Activ (Alocari) Capitaluri și datorii (Resurse)

A. Active imobilizate (IMO) A. Capitaluri proprii (CPR)
I. Imobilizări necorporale B. Provizioane
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
C. Datorii pe termen lung (DTL)
B. Active circulante (ACR)
I. Stocuri D. Datorii pe termen scurt (DTS)
II. Creanțe
III. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans E. Venituri în avans
Total activ Total capitaluri și datorii

Fondul de rulment = Capitaluri proprii + provizione + Datorii pe termen lung – Imobilizari =

FR = CPR + Prov + DTL – IMO
Este ideal sa atrag resurse financiare exact cat as avea nevoie pentru finantarea investitiilor
(imobilizarilor pe termen lung)

Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creante – Datorii pe termen scurt (inafara de credite
bancare pe termen scurt) + Chelt in avans – Ven in avans
NFR = Stoc + Creante – DTS (fara cred bancare pe TS)
Este ideal sa fie negativ astfel incat sa reusesc sa valorific mai repede stocurile si sa incasez mai
repede creantele decat ar trebui sa imi platesc furnizorii.

Trezorerie neta = Fond de rulment – necesar de fond de rulment

TN = FR- NFR
Este ideal sa fie 0 sau pozitiva si de nivel redus.

Aplicatia 1. Pentru o companie se cunosc situaţiile financiare de la începutul, respectiv sfârșitul

anului 2021:

ACTIV 31-Dec-21 PASIV 31-Dec-21

Active imobilizate 180,000 Capitaluri proprii 180,000
Active circulante: 215,000 Datorii financiare pe TL 37,000
- Stocuri 89,000 Datorii pe termen scurt: 178,000
- Clienți 69,200 - Furnizori 138,500
- Investiții pe TS 23,400 - Credite bancare pe TS 39,500
- Disponibilități 33,400    
TOTAL ACTIV 395,000 TOTAL PASIV 395,000
 FR = 180.000 + 37.000 – 180.000 = 37.000 lei
Nivelul FR este pozitiv si redus, ceea ce inseamna ca societatea a atras suficiente resurse pe
termen lung necesare investitiilor pe termen lung

NFR = 89.000 + 69.200 – 138.500 = 19.700 lei

Exista un necesar de fond de rulment pozitiv pe care societatea trebuie sa il finanteze. De
regula va apela la credite pe termen scurt pentru a realiza acest lucru.

TN = FR – NFR = 37.000 – 19.700 = 17.200 lei

Nivelul TN este pozitiv si redus, ceea ce inseamna ca la nivelul general al societatii, aceata
obtine surplus financiar din activitatea economica.

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE 31 dec 2021

Cifra de afaceri (venituri totale) 4,800,000
Cheltuieli variabile 3,000,000
Cheltuieli fixe (fără amortizări și provizioane nete) 890,000
Cheltuieli cu amortizări și provizioane nete 250,000
Cheltuieli cu dobânzile 40,000
Profitul brut (rezultatul contabil brut) 620,000
Impozit pe profit 99,200
Profitul net 520,800

EBITDA, EBIT

EBITDA = Venituri totale – Cheltuieli variabile totale – Cheltuieli fixe (fara amortizare, dobanzi
si impozit pe profit).
EBITDA = 4.800.000 – 3.000.000 – 890.000 = 910.000 lei

EBIT = EBITDA – (Amortizari + Provizioane) = 910.000 – 250.000 = 670.000 lei

Castigul pentru actionari/asociati si creditori

Pragul de rentabilitate
Punct critic – nivelul productiei care trebuie atins pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE 31 dec 2021

CA = Cifra de afaceri (venituri totale) – 48.000 produse * 100 lei 4,800,000
CV = Cheltuieli variabile – 48.000 produse * 62,5 lei 3,000,000
Cheltuieli fixe (fără amortizări și provizioane nete, dobanzi) 890,000
Cheltuieli cu amortizări și provizioane nete 250,000
Cheltuieli cu dobânzile 40,000
Profitul brut (rezultatul contabil brut) 620,000
Impozit pe profit 99,200
Profitul net 520,800
 Nivelul cifrei de afaceri astfel incat profitul brut sa fie 0

Profit brut = CA – CV – CF (incluzand amortizare si dobanzi) = 0

3.000 .000 48.000∗62.5 62.5

Cat reprezinta cheltuielile variabile din cifra de afaceri ¿ = = =
4.800 .000 48.000∗100 100
62,5%

Profit brut = CAprag – 62,5%* CAprag – (890.000 + 250.000 + 40.000) = 0

CAprag (1-62,5%) = 1.180.000 lei => CAprag = 3.146.000 lei

Ce presupune:
- Daca pretul de vanzare ramane 100 lei => 3.146.000 / 100 = 31.460 de produse minim
trebuie sa vand pe an ca sa imi acopar cheltuielile
- Daca numarul de produse ramane la 48.000 => 3.146.000 / 48.000 = 65,54

Rate de rentabilitate

Reprezinta rate care calculeaza performanta unei societati raportata la capitalul investiti in afacere

Rentabilitate financiara
Profit net 520,800
ROE – Return on Equity = = = 288%
Capital propriu 180,000
As vrea sa fie pozitiv si cat mai are

Rentabilitatea capitalurilor investite

Profit net+ Dobanzi 520,800+ 40,000
ROIC = Return on invested capital = =
Capital propriu+ Datorii pe termen lung 180,000+37,000
= 258%
As vrea sa fie pozitiv si cat mai are

ROE > ROIC

Rentabilitatea activelor
Profit net 520,800
ROA – Return on assets = = = 131%
Active totale 395 .000

Ratele de solvabilitate si lichiditate ale întreprinderii - Rate de risc

Rate de solvabilitate – arata gradul de indatorare a societatii

Active totale 395.000

Rata solvabilitatii generale = = = 1,92
Datorii totale 205.000
Doresc ca aceasta rata sa fie cat mai mare. Cu cat este mai mare cu atat societatea este mai putin
riscanta
 Datorii pe termen lung 37.000
Levier (grad de indatorare) = = = 20,5% (din practica se
Capitaluri proprii 180.000
considera ca indicatorul ar trebui sa aiba o valoare mai mica de 100%
Doresc ca aceasta rata sa fie cat mai mica. Cu cat este mai mica cu atat societatea este mai putin
riscanta

Rate de lichiditate – arata capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe termen scurt

Active circulante 215.000

Lichiditate curenta = = = 1,20
Datorii pe termen scurt 178.000
Se recomanda ca acest indicator sa fie > 1. Daca lichiditatea curenta este > 1, atunci societatea are
capacitatea de a-si onora datorii pe termen scurt

Active circulante−Stocuri 215.000−89.000

Lichiditate imediata = = = 0,7
Datorii pe termen scurt 178.000
Se recomanda ca acest indicator sa fie > 0,8 (din practica). Daca lichiditatea curenta este > 0,8 ,
atunci societatea are capacitatea de a-si onora datorii pe termen scurt