CAPITOLUL 2

CAPITALUL ÎNTREPRINDERII

2.1. Structura capitalului

După modalităţile de folosinţă După sursele de constituire

(ACTIV) (PASIV)
Imobilizări
I. necorporale 1. Capital social
Active imobilizate Imobilizări (CS) I.
(AI) corporale Capital
Imobilizări 2. Prime de propriu II.
financiare capital, (Cpr) Capital
rezerve, permanent
Stocuri rezultate (Cp) III.
(PRR) Capital
II. 3. Datorii pe termen lung total
Active circulante Creanţe (Dtl) (C)
(AC)
Investiţii pe
termen scurt 4. Datorii pe termen scurt (Dts)
Casa şi conturi la (pe o perioadă mai mică de un an)
bănci

Capitalul propriu:
Cpr=CS + PRR

Capitalul permanent (Cp) se determină astfel:

Cp = Cpr + Dtl

Capital împrumutat (D) se determină astfel:

D = Dtl + Dts

Capitalul total (C) se determină astfel:

C = Cpr + D
sau
C = Cp + Dts
sau
C = CS + PRR + Dtl + Dts
sau
C = AI + AC

Fondul de rulment net (FRN) se determină astfel:

a) FRN = Cp – AIn sau b) FRN = AC - Dts

1
Aplicaţia nr. 1. Fondul de rulment net

Să se determine fondul de rulment net cunoscând următoarea structură a bilanţului:

ACTIV Sume (lei) PASIV Sume (lei)

I. Active imobilizate: - Capital social 89000
- imobilizări necorporale 2200 - Prime de capital 1000
- imobilizări corporale 92500 - Rezerve legale 15200
- imobilizări financiare 12600 - Rezerve statutare 9100
- Alte rezerve 2200
II. Active circulante: - Datorii pe termen lung 24500
- stocuri 65800 - Datorii până la un an, din care: 91000
- creanţe 31200 - credite bancare 60500
- investiţii pe termen scurt 11000 - datorii comerciale-furnizori 30500
- casa şi conturi la bănci 16700
Total active 232000 Total pasive 232000

Rezolvare:
Fondul de rulment net (FRN) se determină astfel:
a) FRN = Cp - Ain sau b) FRN = AC - Dts

a) FRN = Cp - Ain

1. Se determină capitalul permanent (Cp), astfel:

Cp= Cpr + Dtl

La rândul său, capitalul propriu (Cpr) însumează capitalul social şi grupa primelor de capital,
rezervelor, rezultatelor, astfel:

Cpr = 89000 + 1000 + 15200 + 9100 + 2200 = 116500 lei

Capitalul permanent însumează capitalul propriu şi datoriile pe termen lung şi se determină

astfel:

Cp = 116500 + 24500 = 141000 lei

2. Se determină activele imobilizate nete (AIn) ca sumă a imobilizărilor necorporale, corporale

şi financiare:
AIn = 2200 + 92500 + 12600 = 107300 lei

Deci, fondul de rulment net va fi:

FRN = Cp - AIn = 141000 - 107300 = 33700 lei
sau
b) FRN = AC - Dts

Se determină activele circulante:

AC = 65800 + 31200 + 11000 + 16700 = 124700 lei
Dts = 91000 lei

Fondul de rulment net va fi :

FRN = AC - Dts = 124700 - 91000 = 33700 lei

2
 2.2. Modalităţi de formare şi sporire a capitalului

2.2.2. Sporirea capitalului social

Emisiunea de noi acţiuni

Exemplul 1: O societate comercială are capitalul social format din 10.000 acţiuni, cu o valoare
nominală de 10 lei. Firma decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 2000 acţiuni noi, la
un preţ de emisiune de 12 lei. Cursul bursier înregistrat de acţiunile firmei înainte de emisiune a fost
de 15 lei.
Să se determine:
a) cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului social;
b) numărul drepturilor de subscriere;
c) valoarea dreptului de subscriere;
d) suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni, de vechii acţionari cât şi de cei noi.

Na = 10.000 acţiuni
n = 2000 acţiuni
Pe = 12 lei/acţiune
Cba = 15 lei/acţiune
VN = 10 lei/acţiune
a. Cbn = ?
b. Nds = ?
c. ds = ?
d. Po = ?
P1 = ?
Rezolvare:
a) Cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului se determină astfel:

Na  Cba  n  Pe 10000 15  2000 12

Cbn = = =14,5 lei/actiune
Na  n 10000  2000

b) Numărul drepturilor de subscriere pentru a cumpăra o acţiune nouă va fi:

Na 10000
Nds = = = 5 drepturi de subscriere
n 2000
c) Valoarea dreptului de subscriere se determină astfel:

ds = Cba – Cbn = 15 – 14,5 = 0,5 lei

sau
(Cba  Pe)  n (15  12)  2000
ds = = = 0,5 lei
Na  n 10000  2000

d) Suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni va fi:

- vechii acţionari vor plăti numai preţul de emisiune, respectiv de 12 lei, diferenţa până la 14,5
reprezentând cele 5 drepturi de subscriere acordate de firmă pentru a compensa pierderea generată de
scăderea cursului acţiunilor (0,5x5= 2,5lei);
Po = 12 lei (Pe)

- noii acţionari vor plăti pentru achiziţionarea unei noi acţiuni pe lângă preţul de emisiune şi
preţul de piaţă aferent celor 5 drepturi de subscriere, astfel:
P1 = 12 + 5 x 0,5 = 14,5 lei (Cbn)

3
 b) Încorporarea de rezerve sau profituri reportate

Exemplul 2: O societate comercială decide încorporarea în capitalul social a rezervelor în sumă de

15000 lei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 12 lei iar numărul de acţiuni emis anterior de
către firmă este de 5000 acţiuni. Cursul bursier înregistrat de acţiunile firmei înainte de emisiune a
fost de 16 lei.
Să se determine:
a) cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului social;
b) numărul drepturilor de atribuire;
c) valoarea dreptului de atribuire;
d) suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni, atât de vechii acţionari cât şi de cei noi.

R = 15000 lei
Na = 5000 acţiuni
Cba = 16 lei/acţiune
VN = 12 lei/acţiune
a. Cbn = ?
b. Nda = ?
c. Da = ?
d. Po = ?
P1 = ?
Rezolvare:
- numărul acţiunilor noi se determină astfel:
R 15000
n=  = 1250 acţiuni noi
VN 12

a. Cursul bursier al acţiunilor după efectuarea majorării capitalului social se determină

astfel:

Na  Cba 5000  16
Cbn = = = 12,8 lei/acţiune
Na  n 5000  1250

b. Numărul drepturilor de atribuire:

Na 5000
Nda = = = 4 drepturi de atribuire
n 1250

c. Valoarea dreptului de atribuire va fi:

da = Cba – Cbn = 16 - 12,8 = 3,2 lei

sau
Cba  n 16  1250
da = = = 3,2 lei
Na  n 5000  1250

d. Suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni va fi:

- vechii acţionari vor primi gratuit o acţiune dacă posedă un număr de 4 acţiuni emise anterior
de firmă; P0 = 0 lei
- noii acţionari pentru a intra în posesia unei acţiuni noi vor trebui să achiziţioneze 4 drepturi
de atribuire pentru care vor plăti noul curs bursier al acţiunilor, adică:
P1 = 4 x 3,2 = 12,8 lei (Cbn)

4
 2.2.3. Îndatorarea

II. Creditul obligatar

emisiune obligațiuni
Firma
(S.A., 2-3 activitate)
Investitori
subscriere obligațiuni

Rambursare obligațiuni + dobândă

Elemente tehnice obligațiuni

- Valoare nominală (VN ≥ 2,5 lei)

- Dobânda (D = VN x d) (VN = valoarea nominală, d = rata dobânzii)
- Prima de emisiune
ex. preț de emisiune Pe = 2,2 lei iar VN = 2,5 lei →
prima de emisiune = 2,5 – 2,2 = 0,3 lei/obligațiune
- Prima de rambursare
ex. Preț de rambursare Pr = 2,7 lei →
prima de rambursare = 2,7 – 2,5 = 0,2 lei/ obligațiune
- Anuitate A = RC + D (RC = rata creditului, D = dobânda)
- Termen de rambursare (scadența)

Modalități de rambursare a creditului obligatar

Exemplul 1: O societate comercială emite 4000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 5

lei/obligaţiune şi o rata dobânzii de 20 %, durata de rambursare fiind de 5 ani. Să se determine
valoarea anuităţii şi să se întocmească tabelul de rambursare folosind:
a) Metoda rambursării în tranșe egale;
b) Metoda rambursării integrale la scadență.

No = 4.000 obligaţiuni
VN = 5 lei/obligaţiune
d = 20%
n = 5 ani
Ai= ?

Rezolvare:
a) metoda rambursării în tranşe egale

Valoarea creditului obligatar este: C = No x VN = 4000 x 5 = 20000 lei

C
Anuitățile se determină astfel: Ai = + (Ci x d)
n
C 20000
= = 4000 lei = RC (rata creditului - este constantă)
n 5

5
 C 20000
A1 = + (C1 x d) =  (20000  20% ) = 4000 + 4000 = 8000 lei
n 5
C 20000
A2 = + (C2 x d) =  (16000  20% ) = 4000 + 3200 = 7200 lei
n 5
C 20000
A3 = + (C3 x d) =  (12000  20% ) = 4000 + 2400 = 6400 lei
n 5
C 20000
A4 = + (C4 x d) =  (8000  20% ) = 4000 + 1600 = 5600 lei
n 5
C 20000
A5 = + (C5 x d) =  (4000  20% ) = 4000 + 800 = 4800 lei
n 5
Tabelul de amortizare al împrumutului va fi:

Anii Credit obligatar de Anuitatea Dobânda Rata creditului Credit obligatar de

rambursat la (A) (D) (RC) rambursat la sfârşitul
începutul anului anului (Csf)
(Cî) (III-IV) (II – V)
I II III IV V VI
1 20000 8000 4000 4000 16000
2 16000 7200 3200 4000 12000
3 12000 6400 2400 4000 8000
4 8000 5600 1600 4000 4000
5 4000 4800 800 4000 0
A = RC + D → RC = A - D
Csf = Cî – RC
D = Cî x d

b) Metoda rambursării întegrale la scadenţă

Anuitățile în primii 4 ani sunt egale cu dobânda și se determină astfel:

A1 = A2=A3=A4= Cxd = 20000 x 20% = 4000 lei (în primii 4 ani se plătește dobânda)

Anuitatea din ultimul an se determină astfel:

A5 = C + Cxd = 20000 + 20000x20% = 20000 + 4000 = 24000 lei

(în ultimul an se rambursează creditul și dobânda)

Tabelul de amortizare al împrumutului va fi:

Anii Credit oblig. de Anuitatea Dobânda Rata creditului Credit obligatar de

rambursat la (III-IV) rambursat la sfârşitul
începutul anului anului (II - V)
I II III IV V VI
1 20000 4000 4000 0 20000
2 20000 4000 4000 0 20000
3 20000 4000 4000 0 20000
4 20000 4000 4000 0 20000
5 20000 24000 4000 20000 0

6
 CAPITOLUL 3
INVESTIŢIILE ÎN ACTIVE IMOBILIZATE

3.1.2. Criterii de selecţie a proiectelor de investiţii

Criterii simple de opțiune

a2) Criteriul ratei medii a rentabilităţii

Exemplul 1: Firma Y are în vedere un proiect de investiţii în valoare de 80.000 lei care ar putea
asigura timp de 4 ani profituri brute anuale astfel:
I an - 18500 lei;
II an - 20200 lei;
III an - 21000 lei;
IV an - 19600 lei.
Amortizarea se calculează şi se introduce în costuri potrivit sistemului liniar de amortizare.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Să se decidă asupra realizării proiectului de investiţii ştiind că rata medie a rentabilităţii (în
funcţie de cash-flow-ul mediu) realizată anterior de întreprindere este de 37 %.

I = 80.000 lei
Pb1 = 18500 lei
Pb2 = 20200 lei
Pb3 = 21000 lei
Pb4 = 19600 lei
Sistem Liniar de Amortizare (SLA)
T = 16%
RCFo= 37%
RCF = ?

Rezolvare:
Rata medie a rentabilităţii în funcţie de cash-flow-ul mediu se determină cu formula:
CF
R CF   100 iar CF = Pn +A
I
Amortismentul anual (folosind sistemul liniar de amortizare) va fi:
I 80000
A= = = 20000 lei/an
Dn 4
Se determină cash-flow-urile anuale şi cash-flow-ul mediu anual:

Anii 1 2 3 4 Media
Elemente anuală
Profit brut (Pb) 18500 20200 21000 19600 19825
Impozit pe profit IP = Pb· T 2960 3232 3360 3136 3172
Profit net Pn = Pb - IP 15540 16968 17640 16464 16653
Amortisment (A) 20000 20000 20000 20000 20000
Cash-flow CF= Pn + A 35540 36968 37640 36464 36653

Se determină rata medie a rentabilităţii în funcţie de cash-flow-ul mediu:

CF 36653
R CF   100   100 = 45,82%
I 80000
Deoarece R CF = 45,82%  R CF0 = 37%  proiectul de investiţii se acceptă.

7
 Criterii pe baza actualizării

Valoarea actualizată netă (VAN)

Exemplul 1: Se consideră un proiect de investiţii în valoare de 220.000 lei amortizabil în 4 ani în

cote egale şi care aduce profituri nete anuale, astfel:
I an: 13000 lei
II an: 14400 lei
III an: 16700 lei
IV an: 15300 lei
Rata de actualizare este de 10%.
Să se determine valoarea actualizată netă şi valoarea viitoare netă a proiectului de investiţii.

I = 220.000 lei
Pn1 = 13000 lei
Pn2 = 14400 lei
Pn3 = 16700 lei
Pn4 = 15300 lei
a= 10%
Sistem Liniar Amortizare (SLA)
VAN = ?
VVN = ?

Rezolvare:
Valoarea actualizată netă se determină cu formula:
n 4
CFi CFi
VAN   - I   - 220000
i 1 1  a  i 1 1  0,1
i i

CF = Pn + A

Amortismentul anual se determină potrivit sistemului liniar de amortizare:

I 220000
A= = = 55000 lei anual
Dn 4
Cash-flow-urile anuale se calculează astfel:

Anii 1 2 3 4
Elemente
Profit net (Pn) 13000 14400 16700 15300
Amortisment (A) 55000 55000 55000 55000
Cash-flow CF = Pn + A 68000 69400 71700 70300

Se determină valoarea actualizată netă, astfel:

n
CFi  68000 69400 71700 70300 
VAN   - I =      - 220000 =
4
i 1 1  a   (1  0,1) 1  0,1 1  0,1 1  0,1 
i 2 3

= (68000x0,9091 + 69400x 0,8264 + 71700x 0,7513 + 70300x 0,6830) – 220000 =

= 61818,8 + 57352,16 + 53868,21 + 48014,9 – 220000 = 221054,07 – 220000 = 1054,07 lei

VAN 0, deci proiectul de investiţii conduce la creşterea valorii întreprinderii şi este acceptat.

Se determină valoarea viitoare netă:

VVN = VAN  (1+a)n = 1054,07 (1+ 0,1)4 = 1054,07 x 1,4641 = 1543,26 lei

8
 CAPITOLUL 4
AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

4.2.2. Regimuri de amortizare utilizate în România

Amortizarea liniară și accelerată

Exemplu: Să se determine amortismentele anuale și valorile contabile nete pentru un mijloc fix cu o
valoare de intrare de 12000 lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani, folosind:
a) Sistemul liniar de amortizare,
b) Sistemul accelerat de amortizare.

Va = 12000 lei
Dn = 5 ani
Ai =?
VCNi =?

Rezolvare:

a) Sistemul liniar de amortizare

Va
A = Va x Na =
Dn
Se determină cota liniară de amortizare:
1 1
Na = x100 = x100 = 20 %
Dn 5
Va = 12000 lei

Amortismentul anual se determină astfel:

A = Va x Na = 12000 x 20% = 2400 lei

Va 12000
sau A=  = 2400 lei/an
Dn 5
Se completează tabelul cu amortismentele anuale şi valorile contabile nete:

Anii Valoare de Norma de Amortisment Amortisment Valoare

amortizat amortizare Anual cumulat contabilă
Va (%) A Ac Netă
Na VCN
1. 12000 20 % 2400 2400 9600
2 12000 20 % 2400 4800 7200
3. 12000 20 % 2400 7200 4800
4. 12000 20 % 2400 9600 2400
5. 12000 20 % 2400 12000 0

VCN = Va –Ac (valoarea de amortizat inițială minus amortismentul cumulat)

9
 b) Sistemul accelerat de amortizare

Rezolvare:
A = Va x Na
unde:
Va = 12000 lei

În primul an, se amortizează 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix:

A1 = Va x Na1 = 12000 x 50% = 6000 lei

În restul anilor (2-5) se folosește sistemul liniar de amortizare iar norma de amortizare va fi:

Na2,3,4,5 = 50%/4 = 12,5%

Deci amortismentele în anii 2,3,4,5 sunt egale și se determină astfel:

A2=A3=A4=A5 = 12000 x 12,5% = 1500 lei sau

A2=A3=A4=A5 = 6000/4 = 1500 lei

Se completează tabelul cu amortismentele anuale şi valorile contabile nete:

Anii Valoare de Norma de Amortisment Amortisment Valoare

amortizat amortizare Anual Cumulat contabilă
Va Na (%) A Ac Netă
VCN
1. 12000 50 % 6000 6000 6000
2 12000 12,5 % 1500 7500 4500
3. 12000 12,5 % 1500 9000 3000
4. 12000 12,5 % 1500 10500 1500
5. 12000 12,5 % 1500 12000 0

10
 CAPITOLUL 5
EVALUAREA ȘI FINANȚAREA ACTIVELOR CIRCULANTE

5.3. Eficienţa utilizării activelor circulante

Exemplu 1: Să se determine indicatorii vitezei de rotaţie a activelor circulante, efectele încetinirii

sau accelerării acesteia în anul curent faţă de anul de bază şi acţiunea factorilor de influenţă,
cunoscând următoarele date:

Indicatori An de bază Anul curent

Producția exercițiului 24000 27500
Suma medie a activelor circulante 2000 2500

PE0= 24000 lei

PE1= 27500 lei
AC0 = 2000 lei
AC1 = 2500 lei
Kvr =?
Vz = ?
vz = ?

Rezolvare:
a) Indicatorii vitezei de rotaţie:
1. coeficientul vitezei de rotaţie:
PE 0 24000
- în anul de bază: Kvr0   = 12 rotaţii
AC 0 2000
PE1 27500
- în anul curent: Kvr1   = 11 rotaţii
AC1 2500
2. durata în zile a unei rotaţii:
360 360
- în anul de bază: Vz 0    30 zile
Kvro 12
360 360
- în anul curent: Vz 1    32,7 zile
Kvr 1 11

b) Variaţia vitezei de rotaţie şi influenţele factorilor

Modificarea vitezei de rotaţie se înregistrează ca o diferenţă între viteza de rotaţie în anul

curent şi în anul de plan:
Vz= Vz1- Vz0 = 32,7 zile - 30 zile = 2,7 zile  0  (încetinire)

1. influenţa modificării producției exercițiului:

( PE)
AC 0  360 AC 0  360 2000  360
Vz     30  26,2  30  3,8 zile (accelerare)
PE1 PE 0 27500
2. influenţa modificării volumului de active circulante:
( AC)
AC1  360 AC 0  360
Vz    32,7  26,2  6,5 zile (încetinire)
PE1 PE1
( PE) ( AC)
Se observă că: Vz  Vz  3,8  6,5 zile  2,7zile  Vz

11