SUPORT DE CURS

Contabilitatea institutiilor publice

Tănase Alin Eliodor

Page 1
 Cuprins

Capitol 1 Natura, obiectivele, aria de aplicabilitate a contabilității publice 3

Capitol 2 Sistemul bugetar în România 14

Capitol 3 Execuția bugetară 24

Capitol 4 Contabilitatea imobilizărilor 41

Capitol 5 Contabilitatea stocurilor 54

Capitol 6 Contabilitatea creanțelor și datoriilor curente 59

Capitol 7 Contabilitatea trezoreriei 68

Capitol 8 Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor instituțiilor publice 75

Page 2
 Capitol 1
NATURA, OBIECTIVELE,
ARIA DE APLICABILITATE A
CONTABILITATII PUBLICE

1. Obiectul contabilitatii publice

Institutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv

contabilitatea financiara si dupa caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si
controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din
activitatea institutiilor publice, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica,
prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta
financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si pentru
utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, dar si alti utilizatori (organismele
financiare internationale).
Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la
executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat in
administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar si
informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a
contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale.
In sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, institutii publice reprezinta
denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice
autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a
acestora.

Page 3
 Instituțiile publice cuprind (Legea nr. 273/2006):
a) autoritățile unităților administrativ – teritoriale
(mun. București, județele, sectoatele mun. București, municipiile, orașele și comunele )

Municipiul București Sectoarele Municipiului București

Municipii Orașe Comune

b) instituțiile publice și serviciile publice din subordinea acestora ce au personalitate juridică.

Page 4
 Sistemul instituțiilor publice acoperă o gama variată de sfere de activitate. Imaginea de mai
jos prezintă aceste sfere de activitate:

Administrație Învățământ, Cultură

Publică cercetare științifică

Sănătate Ordine publică și

SFERE siguranță
DE națională
ACTIVITATE

Protecția Transporturi și
mediului telecomunicații

Asistență și Activități de Aparare

protecție socială interes națională
strategic

Fig. Sferele de activitate acoperite de instituțiile publice

Instituțiile publice se pot grupa după diverse criterii cum ar fi: natura activității, sfera de
interes, nivelul ierarhic, statutul juridic sau regimul de finanțare. Schematic clasificarea instituțiilor
publice se clasifică pe baza criteriilor menționate astfel:

Page 5
 Instituții de administrație publică - exercită puterea
executivă la nivel central și local (Guvern, ministere,
primării, aparatul executiv din consiliile județene)

NATURA
ACTIVITĂȚII Instituții de specialitate cu caracter funcțional - fac
parte din domeniile învățământ, cercetare, juridic,
financiar - fiscal, cultural, de apărare/ ordine publică,
sănătate.

Instituții deliberative - aceste instituții reprezintă

puterea legislativă la nivel central și local (Parlament,
consiliile locale și partea deliberativă a consiliilor
județene.

Instituții de interes național - desfășoară activități cu

impact la nivel național

SFERA DE
INTERES Instituții de interes local - desfășoară activități cu
impact la nivel local (județe sau unități administrativ
teritoriale)

Instituții cu personalitate juridică - au patrimoniu

propriu, au cont deschis la trezorerie, buget propriu de
STATUTUL venituri și cheltuieli, întrețin relații cu terții și conduc
JURIDIC contabilitate proprie. Conducătorii SUNT ordonatori de
credite bugetare.
CRITERII
Instituții fără personalitate juridică - funcționează ca
entități distincte în subordinea/ pe lângă instituțiile cu
personalitate juridică. Nu conduc contabilitate proprie și nu
au cont curent la trezorerie (ex. grdinițe, facultăți, clinici
universitare). Conducătorii NU SUNT ordonatori de
credite bugetare.

Instituții ierarhic superioare - au competențe și

drepturi sporite în desfășurarea activității, în
NIVEL repartizarea și folosirea fondurilor.
IERARHIC

Instituții ierarhic inferioare - au accest la mijloace

bugetare pentru propriile nevoi doar prin intermediul
instituțiilor ierarhic superioare.

Instituții cu finanțare integrală - de la bugetul de

stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale
REGIMUL DE
FINANȚARE Instituții cu finanțare duală - venituri proprii și
subvenții acordate din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilor speciale

Instituții cu finanțare integral din venituri proprii

Page 6
Ordonatorii de credite conduc institutiile publice cu personalitate juridica ce primesc
finantare bugetara. Au structura piramidala, fiind constituiti (ordonati) pe 3 trepte ierarhice:

PRINCIPALI

ORDONATORI SECUNDARI

TERȚIARI

Ordonatori principali de credite (OP)

 Bugetul de stat (BS)
 Bugetul asigurărilor sociale de Miniștrii și conducătorii organelor
stat (BAS) centrale
 Bugetele fondurilor speciale =
(BFS) ordonatori principali
Președinții consiliilor județene, primarul
general al capitalei, primarii sectoarelor
 Buget local (BL) Mun. București, primarii municipiilor,
orașelor, comunelor
=
ordonatori principali
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru
bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine (ierarhic
inferioare = Ordonatori secundari și terțiari).

Page 7
 Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate
juridică din subordinea ordonatorilor principali de
credite.
Ordonatori secundari de Finanțare – se realizează din BS, BAS, BFS și BL.
credite (OS) Au în subordine alte instituții cu personalitate juridică
pentru care repartizează credite bugetare. Conducătorii
instituțiilor din subordine sunt ordonatori terțiari.

Folosesc creditele bugetare ce le-au fost repartizate

Ordonatori terțiari de doar pentru nevoile propria ale unitații pe care o
credite (OT) conduc. Nu au în subordine alte instituții publice cu
personalitate juridică.
(ex. directorii de scoli, licee, etc)

Toate categoriile de ordonatori de credite, raspund fara exceptie de:

 Efectuarea cheltuielilor publice in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate. Nu
se amesteca cheltuielile privind salariile cu cheltuielile privind energia si apa; cand nu
ajung banii repartizati pentru salarii – nu se ia suma respectiva din alta parte, ci se
intocmeste cerere catre organul ierarhic superior pentru aprobarea mutarii de sume dintr-o
clasificatie in alta (proces numit rectificare bugetara) – daca e vorba de sume mari se
apeleaza direct la OP, trecand peste OS.
 Realizarea veniturilor.
 Utilizarea si angajarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare.
 Integritatea bunurilor institutiei publice (sa nu se deterioreze de ex. Cladirile din
patrimoniu).
 Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea situatiilor financiare la timp.
 Organizarea si monitorizarea programelor de investitii publice si achizitii publice
 Organizarea evidentei patrimoniului ( inventarierea) .

Page 8
Page 9
 Potrivit reglementarilor existente in domeniul finantelor publice si a contabilitatii,
contabilitatea publica cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si
plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa
reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
c) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate

In aplicarea prevederilor pct.a) si c) , planul de conturi va cuprinde:

- conturi bugetare – pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii cheltuielilor si
determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, se realizeaza cu ajutorul unor conturi
speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in vigoare. Aceste conturi asigura inregistrarea
veniturilor incasate si a cheltuielilor platite, potrivit bugetului aprobat si furnizeaza informatiile
necesare intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei bugetare.
- conturi generale – pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si
veniturilor aferente exercitiului, indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite,
pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);
Conturile contabile vor fi conforme cu prezentele norme, corecte si complete si vor
prezenta situatia reala si exacta a patrimoniului si a modului de implementare a bugetului.
Institutiile publice, au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla ajutorul
conturilor prevazute in planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde urmatoarele clase de conturi:
- clasa 1”Conturi de capitaluri”;
- clasa 2 “Conturi de active fixe”;
- clasa 3 “Conturi de stocuri si productie in curs de executie”;
- clasa 4 “Conturi de terti”;
- clasa 5 “Conturi la trezoreria statului si banci comerciale”;
- clasa 6 “Conturi de cheltuieli”;
- clasa 7 “Conturi de venituri si finantari”.
In cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi
sintetice de gradul I si II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice in functie de
specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare.
Cu ajutorul acestor conturi, institutiile publice inregistreaza operatiunile economico-
financiare pe baza principiilor contabilitatii de drepturi si obligatii (de angajamente), respectiv in
momentul crearii, transformarii sau disparitiei/anularii unei valori economice, a unei creante sau
unei obligatii.
Corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont prin prezentele norme nu sunt
limitative. Ele pot fi dezvoltate in cadrul fiecarei institutii, cu respectarea continutului economic al
operatiunii respective, a cerintelor contabilitatii bazata pe principiul drepturilor si obligatiilor si a
prevederilor legale in vigoare. In acest sens, ordonatorii principali de credite urmeaza sa
elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor in analitice precum si monografii continand
operatiuni specifice domeniului de activitate respectiv.
Conturile din planul de conturi nu reprezinta temei legal pentru inregistrarea unor
operatiuni in contabilitate.

Page 10
Definiţiile principalilor termeni de specialitate cu care opereaza contabilitatea
bugetara (publica)
În înţelesul legii finanţelor publice locale, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum
urmează:
1. an bugetar – anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic
care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie;
2. angajament bugetar – orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii, afectează
fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;
3. angajament legal – faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar – subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura
unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
5. autorităţi ale administraţiei publice locale – consiliile locale ale comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, primarii, şi primarul general al municipiului
Bucureşti, ca autorităţi executive;
6. buget – document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau,
după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;
7. buget local – document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;
8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti – totalitatea bugetelor
locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale
sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;
9. cheltuieli bugetare – sumele aprobate în bugete în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin
bugetele respective;
10. clasificaţie bugetară – gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi
după criterii unitare;
11. clasificaţie economică – gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;
12. clasificaţie funcţională – gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea
fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;
13. contabil – denumire generică pentru persoana si/sau persoanele care lucrează în
compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmesc
instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
14. compartimentul financiar-contabil – structura organizatorică din cadrul instituţiei publice, în
care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);
15. cota defalcată – procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat care se alocă bugetelor
locale;
16. credit de angajament – limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercitiului
bugetar, în limitele aprobate;
17. credit bugetar – suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul
exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;

Page 11
18. cofinanţare – finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial
prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe;
19. deficit bugetar – parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an
bugetar;
20. deschidere de credite bugetare – aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul
principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi de casă
din bugetele locale;
21. echilibru bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui
exerciţiu bugetar;
22. excedent bugetar – parte a veniturilor bugetare ce depăşeste cheltuielile bugetare într-un an
bugetar;
23. execuţie bugetară – activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii
cheltuielilor aprobate prin buget;
24. execuţie de casă a bugetului – complex de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor bugetare;
25. exerciţiu bugetar – perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se
execută şi se raportează bugetul;
26. fonduri publice locale – sume alocate din bugetele locale şi ale instituţiilor publice, precum şi
cele gestionate în afara bugetului local;
27. lichidare - procedura colectivă care implică valorificarea activelor şi distribuirea fondurilor
obţinute către creditori, acţionari, asociaţi sau membri, după caz;
28. lichidarea cheltuielilor – faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa
angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de
exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile
respective;
29. ordonanţarea cheltuielilor – faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrarile
de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizată;
30. plata cheltuielilor – faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care
instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;
31. proces bugetar – etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale
bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia;
32. program – o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator
principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru
care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele
de finanţare aprobate;
33. sume defalcate – suma alocată unităţilor administrativ-teritoriale din unele venituri ale
bugetului de stat, în vederea finanţării unor activităţi, prestării unor servicii publice de interes local
sau cheltuieli publice, potrivit prevederilor prezentei legi, ale legii bugetului de stat şi legii de
rectificare a acestuia;
34. venituri bugetare – resursele băneşti care se cuvin bugetelor instituţiilor publice după caz, în
baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri,
cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
35. virare de credite bugetare – operaţiune prin care se diminuează creditul bugetar de la o
subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o
altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare
a operaţiunilor respective.

Page 12
3. Principii bugetare, reguli şi responsabilităţi in contabilitatea institutiilor
publice

Principii bugetare

Principiul universalităţii
Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia
donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Principiul transparenţei şi publicităţii

Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se prin:
a) publicarea, în presa locală sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice locale
respective, a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia;
b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.
d) proiectul de buget, bugetul aprobat, execuţia bugetului, evoluţia execuţiei bugetului,
rectificarea bugetului şi contul de execuţie vor fi publicate pe pagina de internet a instituţiilor
publice şi/sau prin afişaj la panourile de afişaj public ale unităţilor administrativ-teritoriale, după
caz.
Principiul unităţii
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale.
Se interzice reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar şi constituirea de fonduri
publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Principiul unităţii monetare

Toate operaţiunile bugetare se exprimă în moneda naţională.

Principiul anualităţii
Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în conditiile legii, pe o perioadă de un an,
care corespunde exerciţiului bugetar.
Toate operaţiunile de încăsari şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui
buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi,
respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.

Principiul echilibrului
Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.

Principiul autonomiei locale financiare

Unităţile administrativ - teritoriale au dreptul la resurse financiare, suficiente, de care
autorităţile administraţiei publice locale pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor, pe
baza şi în limitele prevăzute de lege.

Page 13
 Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi
taxelor locale, în condiţiile legii.
Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze
aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de
competenţă.
Sumele defalcate cu destinaţie sectorială sau cu destinaţie specială se utilizează de către
autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu precizările stabilite de către autorităţile
administraţiei publice centrale.

Principiul proporţionalităţii
Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu
responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege.

Principiul consultării
Autorităţile administraţiei publice locale vor fi consultate, prin structurile asociative ale
acestora, asupra modalităţilor de alocare a resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor
locale.
Structurile asociative prevăzute mai sus sunt structurile asociative ale comunelor, oraşelor,
municipiilor şi consiliilor judeţene din România.

Principiul solidarităţii
Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea colectivităţilor locale, precum şi a
persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondurile de
rezerva bugetară sau de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
Din fondul de rezervă bugetară constituit la nivelul fiecarui buget local, consiliile locale, judeţene
sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile
administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor
acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din iniţiativă proprie.

Reguli bugetare
 Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care
legea prevede altfel.
 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
 Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele locale şi ale instituţiilor publice şi nici nu
poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva
cheltuială.
 Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă
nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
 După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra
acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a
majorarii cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.

Page 14
 Aprobarea şi rectificarea bugetelor

Bugetele locale şi celelalte bugete ale instituţiilor publice se aprobă astfel:

a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
după caz;
b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de către
consiliile prevăzute la lit.a), în functie de subordonarea acestora;
c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea
acestora, de către conducerea instituţiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.
Pe parcursul exerciţiului bugetar, autorităţile deliberative, pot aproba rectificarea acestor
bugete în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat,
precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.
Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobării iniţiale a acestora,
cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

4. Documente justificative in contabilitatea institutiilor publice -

prevederi generale
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si
obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate,
sunt interzise. Orice operatiune economica efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei
intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ.
Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de
document justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele
legale in vigoare. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate
angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-
au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.
Documentele justificative trebuie sa cuprinda, urmatoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea si, dupa caz, sediul persoanei juridice care intocmeste documentul;
c) numarul documentului si data intocmirii acestuia;
d) mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este
cazul);
e) continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al
efectuarii acesteia;
f) datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate;
g) numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale
persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz ;
h) alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Page 15
Registrele de contabilitate
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea
mare. Intocmirea, editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor
elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu
destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice
moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza in mod

cronologic, operatiunile economico-financiare prin respectarea succesiunii documentelor dupa
data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare
institutie si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz,
prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta
miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Se intocmeste intr-un singur exemplar, dupa
ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Registrul -jurnal este
prezentat sub forma unui registru-jurnal general si a unor registre - jurnal auxiliare. In cazul in
care se folosesc
jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrul-jurnal. In conditiile conducerii
contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare
operatiune economico-financiara se va inregistra in mod cronologic, dupa data de intocmire sau
de intrare a documentelor in unitate. In aceasta situatie Registrul-jurnal se editeaza lunar, iar
paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. In cazul in care o unitate are subunitati
dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-jurnal se va
conduce de catre subunitati cu conditia inregistrarii acestuia la nivelul subunitatii .
Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un
document centralizator, denumit registru auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal.
Principalele jurnale auxiliare care pot fi utilizate sunt cele pentru operatiuni de casa si trezorerie,
decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc,.
Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul –jurnal sumele
centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.
Lunar sau la alta perioada prevazuta de lege , in fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile
sumelor debitoare sau creditoare inregistrate in cursul lunii (perioadei), totaluri care se inscriu in
Registrul-jurnal.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate

elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit legii.
Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, anual la inchiderea exercitiului, cu
ocazia incetarii activitatii precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic,
fara stersaturi si spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si in procesele-
verbale de inventariere, prin gruparea elementelor de activ si de pasiv pe conturi sau grupe de
conturi.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in
evidenta unitatii.
Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza
soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele
iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului .

Page 16
 Registrul “Cartea mare“ este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar
si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de
pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine
simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor,
precum si soldul contului pentru fiecare luna a contului curent. Registrul Cartea mare poate
contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat in unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii
balantei de verificare.Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni
diverse. Editarea Cartii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de
necesitatile proprii. Cartea mare serveste la stabilirea rulajelor lunare ale soldurilor conturilor
sintetice si sta la baza intocmirii balantei de verificare a conturilor sintetice.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub forma de registru sau foi volante si listari
informatice legate sub forma de registru, dupa caz.
Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor
numerota in ordinea completarii lor.

Forma de inregistrare “Maestru-sah”

Registrul Cartea mare serveste la tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor economice si
financiare in unitatile care utilizeaza forma de inregistrare contabila "maestru-sah". La institutiile
publice se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate “maestru-sah simplificat”. In acest
caz, contabilitatea sintetica se tine pe “Fise de cont pentru operatii diverse”, deschise pentru
fiecare cont sintetic .

Evidenta analitica a creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu

ajutorul “Fisei pentru operatii bugetare”.
Formularul "Fisa pentru operatii bugetare" serveste ca document pentru evidenta analitica
astfel: la institutiile publice finantate de la buget- pentru evidenta creditelor bugetare aprobate, a
platilor de casa si a cheltuielilor efective, iar la institutiile publice finantate din venituri proprii
sau venituri proprii si subventii - pentru evidenta prevederilor din bugetul aprobat, a platilor de
casa si a cheltuielilor efective.
Primariile comunale utilizeaza urmatoarele registre de contabilitate:
-Registrul –inventar;
-Registru pentru evidenta mijloacelor fixe;
-Fisa de cont analitic pentru valori materiale, sub forma de registru;
-Registru pentru evidenta veniturilor;
-Registru pentru evidenta cheltuielilor si alte operatii.

Balanta de verificare
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se
intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar, sau la
termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice . Balanta de verificare este documentul
contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei
dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se
intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare se intocmeste pe baza totalurilor preluate din
cartea mare (sah) , respective din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru
verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se pot intocmi balante de verificare analitice.

Page 17
 La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar balantele de
verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul trimestrului pentru care se intocmesc situatiile
financiare.
Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente:
simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale sau, totalul
sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, rulajele curente debitoare si creditoare,
totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. Balanta de
verificare la luna ianuarie se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii
decembrie.
Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile generate de dubla
inregistrare a operatiilor patrimoniale in contabilitate, respectiv concordanta dintre totalul
inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din
balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea
mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta.
Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele
analitice; pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor. Prin intermediul
balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile lor
analitice.

Sistemul informatic

Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati trebuie sa

asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile
aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Unitatile de informatica sau
persoanele care efectueaza lucrari cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automata a
datelor poarta raspunderea prelucrarii cu exactitate a informatiilor din documente, iar beneficiarii
raspund pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.
Institutiile publice care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au
obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele
contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Sistemele informatice de
prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa permita, in orice moment,
reconstituirea elementelor si continutului conturilor, a listelor si informatiilor supuse verificarii
toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al
acestui cont; fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse
prelucrarii.
Procedurile de prelucrare automata a datelor trebuie sa fie organizate astfel incat sa permita
controlul respectarii reglementarilor in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea
sistemului informatic de prelucrare automata a datelor. Sistemul informatic de prelucrare
automata a datelor din domeniul financiar-contabil trebuie sa asigure listarea tuturor registrelor,
jurnalelor si formularelor la cererea organelor de control.
Responsabilitatile ce revin personalului institutiei, cu privire la utilizarea tehnicii de calcul,
se stabilesc prin regulamente interne. Criteriile minimale privind programele informatice utilizate
in domeniul financiar-contabil sunt prevazute de legislatia in vigoare.

Pastrarea, arhivarea, reconstituirea documentelor

Page 18
 Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economico-financiare trebuie sa
fie justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite, dupa caz. Registrul-jurnal,
Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative, care stau la baza
inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva institutiei publice timp de 10 ani,
cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu
exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se
pastreaza timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitatii institutiilor publice, situatiile financiare anuale, precum si
registrele si celelalte documente la care se refera legea contabilitatii, se predau la arhivele statului
sau arhivele militare, in conformitate cu prevederile legale in materie. Registrele de contabilitate,
precum si documentele justificative se pastreaza in arhiva, de regula, in forma lor originala,
grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar
la care se refera. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea
acestora in termenele prevazute de lege.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua masuri
de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit
reglementarilor emise in acest scop. Documentele contabile reconstituite vor purta mentiunea
"RECONSTITUIT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut
reconstituirea.

Page 19
 Capitol 2

SISTEMUL BUGETAR
IN ROMANIA

1. Organizarea sistemului bugetar public in Romania

Aria bugetara este foarte larga, de o mare diversitate. In tara noastra sistemul
bugetar public delimiteaza urmatoarele activitati principale: Invatamantul, Sanatatea, Cultura si
arta, Justitia si autoritatea publica, Protectia si refacerea mediului inconjurator, Asistenta si
protectia sociala, Activitati de importanta strategica: transporturile si telecomunicatiile, cercetarea
stiintifica, chimia, etc.

Putem distinge faptul ca avem de-a face cu doua tipuri de institutii publice:
 o parte consumatoare de ban public (invatamant, cultura, sanatate, armata, administratia
publica centrala si locala: Presedentia, Guvernul, ministere, consilii locale),
 si alta parte de institutii publice, care, partial au activitate economica, respectiv:
companiile nationale, regiile autonome (Enel, Radet, Rebu, NuclearElectrica, etc.), acestea
inregistreaza si venituri, nu numai cheltuieli, adica, partial, se autofinanteaza. Exemplu:
Radet are si activitate economica, dar presteaza si servicii cu tarife reduse pentru anumite
categorii sociale ale populatiei, primeste subventii de la stat, diferenta fiind incasata, de
regula de la Consiliile locale.

Contabilitatea publica se utilizeaza in toate aceste institutii publice, cu cateva

particularitati: Institutiile publice cu activitate economica au organizata contabilitatea in mod
foarte asemanator cu contabilitatea agentilor economici (in proportie de aprox. 90%), respectiv,
platesc impozit pe profit, tva, alte impozite si taxe, spre deosebire de institutiile publice din prima
categorie, care nu inregistreaza venituri, sunt consumatoare de ban public, fara sa produca,
(invatamant, sanatate, armata, politia, s.a.), aceste institutii nu platesc impozite la bugetul de stat,
intrucat ar trebui sa li se aloce tot de la buget aceste sume, si ar fi un nonsens.

Sistemul bugetar, la modul general, reprezinta bugetul acestor institutii consumatoare de

banul public. Aceste institutii “traiesc” din credite bugetare. Creditul bugetar are o semnificatie
diferita de creditul bancar, in sensul ca nu-l rambursezi ( statului ), ci doar il consumi, apare sub
forma de alocatie bugetara.

Cheltuielile din banul public apar la institutiile publice sub forma bugetelor, respectiv se
aloca sume de bani din:
 bugetul de stat,
 bugetul asigurarilor sociale de stat;
 bugetul fondurilor speciale,
 bugetele locale,

Page 20
  bugetul fondurilor externe nerambursabile, etc.

Exista particularitati ale contabilitatii institutiilor publice fata de agentii economici in

privinta
 impozitelor (ex: impozit pe profit – statul nu finanteaza institutiile publice pentru a realiza
profit, chiar daca acestea inregistreaza excedent sau deficit bugetar), tva, impozite si taxe
locale;
 imobilizarilor corporale; unele institutii publice isi desfasoara activitatea in sedii care
reprezinta bunuri de patrimoniu national, aceste imobile nu se amortizeaza, ele trebuiesc
doar intretinute corespunzator. Daca institutia publica detine si imobilizari care apartin
domeniului privat, acestea se amortizeaza pe acelasi principiu ca si la agentii economici;
 disponibilului;
 capitalurilor;
 lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar, s.a.

2. Clasificatia bugetara – cadrul unic de prezentare a veniturilor si

cheltuielilor publice
Exista o paleta foarte larga de institutii publice, fiecare cu specificul sau propriu de
activitate. De exemplu, dpdv al capitolului de materiale:
 in armata se opereaza cu munitie,
 in domeniul sportiv avem ca material didactic: mingi, etc,
 in sanatate materialele sunt reprezentate de medicamente, hrana, etc.

Deci, particularitatile in interiorul sistemului sunt foarte diversificate. Nu pot prezenta in

situatiile financiare, de exemplu, la contul 302 Materiale consumabile impreuna, – amestecate –
toate aceste materiale diverse, fara sa se precizeze daca acestea s-au consumat in armata,
invatamant, sanatate, cultura, etc. Clasificatia bugetara tocmai asta realizeaza, dezvoltarea in
analitic a conturilor, cum sunt organizate conturile in bugete.

Clasificatia bugetara = instrument tehnic de sistematizare, urmarire si control a realizarii

veniturilor si cheltuielilor bugetare.
Ea imparte
 veniturile dupa natura si
 cheltuielile dupa natura si destinatie.

Page 21
Sub acest aspect se apeleaza la 3 criterii de sistematizare, respectiv,

 criteriul administrativ (departamental), (repartizarea surselor financiare pe judete),

veniturile si cheltuielile statului sunt grupate dupa institutiile care le incaseaza sau le
efectueaza; este dublat intotdeauna de criteriul economic;
 criteriul economic, imparte veniturile si cheltuielile in curente si de capital
(extraordinare);
 criteriul functional apare doar la cheltuieli si urmareste interesele statului.

Structura clasificatiei bugetare in vigoare in tara noastra, imparte

 veniturile in capitole si subcapitole;
 cheltuielile in: parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate.

Veniturile conform criteriului economic al clasificatiei bugetare sunt impartite in:

_ venituri curente ( ordinare)
_ venituri de capital (extraordinare).

Veniturile curente = se incaseaza cu regularitate (zi de zi), si sunt o permanenta

sursa de bani pe care o are bugetul de stat. Cuprind:

 Venituri fiscale = cea mai mare parte a veniturilor bugetare, si imbraca forma de:
- Impozite directe (impozit pe profit / impozit pe venit / dividende)
- Impozite indirecte (TVA, accize, etc).
 Venituri nefiscale = prelevari din profiturile unor institutii publice determinate de calitatea
statului de proprietar al acestora. Regiile autonome, de ex, varsa 40% sub forma de
prelevari din profitul lor. Aici se mai includ:
- Taxe pentru brevete si inventii
- Taxe consulare
- Amenzi
- Sume din valorificarea bunurilor confiscate.

Veniturile de capital = la care statul apeleaza in conditii exceptionale, atunci cand

veniturile curente nu sunt suficiente, exemple:
- Privatizarea,
- Vanzarea unor bunuri din strainatate, s.a.

Page 22
 Cheltuielile
Cf criteriului economic, cheltuielile se impart in:
 Cheltuieli curente = apar in mod constant in orice institutie publica
- Personal
- Materiale,
- Servicii
- Amortizare
 Cheltuieli de capital (extraordinare) = vizeaza in mod special investitiile statului in
institutia publica respectiva.

Cf criteriului functional se are in vedere separarea cheltuielilor pe domenii de

activitate in care statul are implicatii majore:
- Servicii publice generale
- Aparare, ordine publica si siguranta nationala
- Chelt socio-culturale (invatamant, sanatate, cultura, religie pensii)
- Activitati economice ce includ cheltuieli privind societatile
comerciale de interes national din domeniul ind/agric/transp/telec
- Imprumuturi acordate
- Rambursari de imprumuturi
- Fonduri de rezerva
- Excedent / deficit bugetar.

3. Procesul bugetar . Modul in care se formeaza bugetul.

Cfrm. Legii Finantelor publice, activitatea bugetara parcurge 4 etape:
 Elaborarea proiectului bugetului,
 Aprobarea
 Executarea
 Inchiderea exercitiului bugetar. Totalitatea acestor operatii si acte cu caracter tehnic si
normativ, constituie procesul bugetar.

A. Etapa elaborarii proiectului de buget

_ de jos in sus, OT stabileste nevoile pentru anul viitor
_ trebuie aprobat pana in luna octombrie anul curent - pentru anul viitor
_ OT il depune la OS
_ OS cumuleaza cu proiectul propriu de buget (la nivel de minister, de exemplu) si trimite
catre OP ( in exemplul nostru MFP), care realizeaza proiectul de buget la nivelul tarii.
_ MFP are anumite limite, reguli specifice, procente foarte clar delimitate, pe baza carora
acesta coreleaza toate datele, si se porneste refacerea bugetului in jos, pe sistem piramidal.

B. Aprobarea bugetului

Page 23
 _ se aproba de catre Guvernul Romaniei / Parlament – unde au loc discutii parlamentare de
specialitate, se aduc amendamente/ dupa ce s-a ajuns la un numitor comun/ Presedintele
tarii il ratifica si devine LEGEA BUGETULUI.

C. Executia ( realizarea ) bugetului

 Impartirea bugetului pe trimestre , cat trebuie repartizat pe fiecare trimestru pana la
ultimul OT (salarii, material, investitii…);
 Realizarea veniturilor bugetare, adica incasarea integrala si la termenele stabilite a
veniturilor bugetare (exemplu ANAF – taxe si impozite);
 Efectuarea cheltuielilor bugetare se realizeaza in limita maxima aprobata de buget si
numai pentru destinatia aprobata.

D. Controlul si inchiderea executiei bugetare

In timpul anului incasez (venituri) si platesc (efectuez cheltuieli). La sfarsitul anului, odata cu
inchiderea exercitiului bugetar, urmeaza etapa verificarii bugetului, respectiv, se controleaza
daca au fost respectate intocmai prevederile bugetare.

In functie de organul care il exercita, controlul poate fi:

 Control bugetar politic,
*** efectuat de catre Parlament,
*** consta in examinarea si adoptarea bugetelor,
*** examinarea si aprobarea contului de inchidere,
*** controlul periodic al bugetului (trimestru/semestru)
se realizeaza prin Comisia de buget-finante a Parlamentului
(analizeaza rapoartele primite de la Guvern: Primul ministru +
ministrul de Finante).
 Controlul administrativ,
*** efectuat de MFP – ANAF la agentii economici daca
au varsat corect impozitele.
 Controlul jurisdictional,
*** efectuat de Curtea de Conturi,
*** se refera numai la etapa executiei bugetare,
*** verifica ordonatorii de credite daca au respectat
regulile bugetare
*** controale de cate 6 luni, foarte laborioase,
*** inspectori subordonati direct Presedintelui tarii.

 Intocmirea contului de executie bugetara.

*** se pleaca de la OT si se urca pana la OP.

*** se verifica cati bani s-au primit/ cat s-a cheltuit/ cat a ramas.
(La 31 decembrie banii necheltuiti intra in buget/ daca nu am cheltuit tot pe un anumit capitol,
anul viitor primesc mai putin).

Page 24
  Se intocmeste un tablou de trezorerie, pornind de jos in sus, relativ la bugetul primit /
bugetul consumat / diferenta ramasa /, pana la nivelul MFP, si (prin totalizare) se realizeaza
Contul de executie bugetara la nivelul statului.

 Acesta sta la baza efectuarii previziunilor pentru anul viitor, tinandu-se seama, deci de
realizarile anului precedent. Contul de executie bugetara se aproba prin lege, ca si bugetul.
.

Page 25
Anexa 1
Institutia____________________

Buget de stat anul___________

INITIAL INFL +/- FINAL

Institutia 6501 0 0 0
CHELTUIELI CURENTE (01 =
10+20+30+40+50+51+55+57+59) 01 0 0 0
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10 0 0 0
Cheltuieli salariale in bani 10,01 0 0 0
Salarii de baza 10.01.01 0
Salarii de merit 10.01.02 0
Indemnizatii de conducere 10.01.03 0
Spor de vechime 10.01.04 0
Spor pentru conditii de munca 10.01.05 0
Alte sporuri 10.01.06 0
Ore suplimentare 10.01.07 0
Fond de premii 10.01.08 0
Prima de vacanta 10.01.09 0
Fond pentru posturi ocupate prin cumul 10.01.10 0
Fond aferent platii cu ora 10.01.11 0
Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii 10.01.12 0
Indemnizatii de delegare 10.01.13 0
Indemnizatii de detasare 10.01.14 0
Alocatii pentru locuinte 10.01.16 0
Alte drepturi salariale in bani 10.01.30 0
Cheltuieli salaria in natura 10.02 0 0 0
Locuinta de serviciu folosita de salariat si familia sa 10.02.04 0
Contributii 10.03 0 0 0
Contributii de asigurari sociale de stat 10.03.01 0
Contributii de asigurari de somaj 10.03.02 0
Contributii de asigurari de sanatate 10.03.03 0
Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli
profesionale 10.03.04 0
Contributii pentru concedii si indemnizatii 10.03.06 0
TITLUL II BUNURI SI SERVICII 20 0 0 0
Bunuri si servicii 20.01 0 0 0
Furnituri de birou 20.01.01 0
Materiale pentru curatenie 20.01.02 0
Incalzit, iluminat si forta motrica 20.01.03 0

Page 26
Apa, canal si salubritate 20.01.04 0
Carburanti si lubrifianti 20.01.05 0
Piese de schimb 20.01.06 0
Transport 20.01.07 0
Posta, telecomunicatii, radio, t.v.,Internet 20.01.08 0
Materiale si prestari de servicii cu caracter functional 20.01.09 0
Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare 20.01.30 0
Reparatii curente 20.02 0
Hrana 20.03 0 0 0
Hrana pentru oameni 20.03.01 0
Medicamente si materiale sanitare 20.04 0 0 0
Medicamente 20.04.01 0
Materiale sanitare 20.04.02 0
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 0 0 0
Uniforme si echipament 20.05.01 0
Lenjerie si accesorii de pat 20.05.03 0
Alte obiecte de inventar 20.05.30 0
Deplasari, detasari, transferari 20.06 0 0 0
Deplasari interne, detasari, transferari 20.06.01 0
Deplasari in strainatate 20.06.02 0
Cercetare-dezvoltare 20.10 0
Carti, publicatii si materiale documentare 20.11 0
Consultanta si expertiza 20,12 0
Pregatire profesionala 20.13 0
Protectia muncii 20.14 0
Alte cheltuieli 20.30 0 0 0
Reclama si publicitate 20.30.01 0
Protocol si reprezentare 20.30.02 0
Prime de asigurare nonviata 20,30,03 0
Chirii 20.30.04 0
Fondul Presedintelui/Fondul cinducatorului institutiei publice 20.30.07 0
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30 0
TITLUL III DOBANZI 30 0 0 0
Alte dobanzi 30,03 0 0 0
Dobanzi la operatiunile de leasing 30.03.05 0
TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE 51 0 0 0
Transferuri curente 51.01 0 0 0
Transferuri catre institutii publice 51.01.01 0
Finantarea de baza a invatamantului superior 51.01.02 0
Transferuri pentru dezvoltarea institutionala a inv. Sup. 51.01.47 0
Transferuri de capital 51.02 0 0

Page 27
Finantarea cheltuielilor de capital ale unitatilor de invatamant
preuniversitar 51.02.15 0
TITLUL VII ALTE TRANSFERURI 55 0 0 0
A. Transferuri interne 55.01 0 0 0
Programe PHAREsi alte programe cu finantare nerambursabila 55.01.08 0
B. Transferuri curente in strainatate (catre organizatii
internationale) 55.02 0 0 0
Contributii si cotizatii la organisme internationale 55.02.01 0
TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI
EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE 56
0 0 0
Programe din Fondul European de Dezvoltare Regionala
(FEDR) 56.01 0
Finantarea Nationala 56.01.01 0
Finantarea de la Uniunea Europeana 56.01.02 0
Cheltuieli neeligibile 56.01.03 0
Programe din Fondul Social European (FSE) 56.02 0
Finantarea Nationala 56.01.01 0
Finantarea de la Uniunea Europeana 56.01.02 0
Cheltuieli neeligibile 56.01.03 0
Alte facilitati si instrumente postaderare 56.16 0
Finantarea Nationala 56.01.01 0
Finantarea de la Uniunea Europeana 56.01.02 0
Cheltuieli neeligibile 56.01.03 0
Transferuri din bugetul de stat catre institutii finantate
partial sau integral din venituri proprii pentru proiecte 56.23
finantate din FEN postaderare 0
Finantarea Nationala 56.01.01 0
Finantarea de la Uniunea Europeana 56.01.02 0
Cheltuieli neeligibile 56.01.03 0
TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA 57 0 0 0
Ajutoare sociale 57.02 0 0 0
Ajutoare sociale in bani 57,02,01 0
Ajutoare sociale in natura 57.02.02 0
Tichete de cresa 57.02.03 0
TITLUL X ALTE CHELTUIELI 59 0 0 0
Burse 59.01 0
Indemnizatia de merit 59.19 0
TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU
FINANTARE RAMBURSABILA 65 0 0 0
Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila 65.01 0
CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72) 70 0 0 0
TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE 71 0 0 0
Active fixe (inclusiv reparatii capitale) 71.01 0 0 0
Constructii 71.01.01 0

Page 28
Masini, echipamente si mijloace de transport 71.01.02 0
Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 71.01.03 0
Alte active fixe 71.01.30 0
Reparatii capitale aferente activelor fixe 71.03 0
ÎNVĂȚĂMÂNT 65.01 0 0 0
Administrația Centrală 65.01.01 0
Servicii Publice Descentralizate 65.01.02 0
Invatamant prescolar si primar 65.01.03 0 0 0
Invatamant prescolar 65.01.03.01 0
Invatamant primar 65.01.03.02 0
Învățământ Secundar 65.01.04 0 0 0
Învățământ Secundar Inferior 65.01.04.01 0
Învățământ Secundar Superior 65.01.04.02 0
Învățământ Profesional 65.01.04.03 0
Învățământ Superior 65.01.06 0 0 0
Învățământ Universitar 65.01.06.01 0
Învățământ Postuniversitar 65.01.06.02 0
Învățământ nedefinibil prin nivel 65.01.07 0 0 0
Biblioteci Centrale, universitare și pedagogice 65.01.07.02 0
Invatamant special 65.01.07.04 0
Servicii Auxiliare pentru educație 65.01.11 0 0 0
Cămine și Cantine pentru studenți 65.01.11.04 0
Alte Servicii Auxiliare 65.01.11.30 0
Alte Cheltuieli în domeniul învățământului 65.01.50 0

Page 29
 Capitol 3

EXECUTIA BUGETARA

1. Organizarea contabilitatii entitatilor din sectorul public

 contabilitatea institutiilor publice nu difera esential de contabilitatea agentilor economici;

 ea este organizata in limba romana, dupa un plan de conturi, altul decat la agentii
economici;
 tranzactiile in valuta sunt exprimate atat in lei, cat si in valuta. Conversia valutelor in lei
se realizeaza la cursul BNR comunicat pentru ziua precedenta celei in care are loc
incasarea sau plata in valuta;
 clasele de conturi sunt la fel ordonate si aranjate ca si la agentii economici, dar cu
particularitatile specific institutiilor publice, au denumire usor diferita, iar in interiorul
claselor exista alta structurare. Clasa I de conturi: Conturi de capitaluri difera destul de
substantial;
 in cazul in care o institutie publica primeste fonduri europene nerambursabile, acestea
sunt evidentiate in conturi distincte, evidenta contabila tinandu-se separat, pe forme de
finantare ( de unde a beneficiat IP de fondurile respective);
 finalizarea exercitiului bugetar si a trimestrelor, se concretizeaza dpdv contabil in situatii
financiare, respective raportari trimestriale, care prezinta situatia patriminiului aflat in
administrarea statului si a unitatilor administrative – teritoriale;
 situatiile financiare anuale ale institutiilor publice au, in principal, aceeasi componenta cu
cele ale agentilor economici, nu difera radical, dar nici nu sunt identice; Componentele
situatiilor financiare anuale ale institutiilor publice sunt;
o bilantul = document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de
 activ si cele de
 pasiv, la datele stabilite prin norme;
o contul de rezultat patrimonial (echivalentul contului de profit si pierdere de la
agentii economici) = exprima performanta financiara a institutiei publice,
determinand rezultatul patrimonial al exercitiului pe fiecare sursa de finantare si pe
total;
o contul de executie bugetara (fluxul de trezorerie) = prezinta pe capitolele si
subcapitolele din bugetul aprobat, platile nete efectuate pe surse de finantare;
o situatia modificarilor in structura activelor / capitalurilor = prezinta informatiile
referitoare la influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile , in urma
reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile;
o anexele la situatiile financiare reprezentate de:
 principii si politici contabile = au in vedere explicitarea principiilor care
stau la baza intocmirii situatiilor financiare si a procedurilor contabile;
 note explicative = contin informatii referitoare la metodele de evaluare a
activelor, precum si orice alte informatii relevante in aprecierea de catre
utilizatorii externi a pozitiei si performantei financiare;

Page 30
  evenimente ulterioare datei bilantului = care au influente favorabile, sau
nefavorabile asupra pozitiei sau performantei financiare, si care se petrec
intre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt aprobate;
o institutiile publice prezinta la unitatile de Trezorerie si Contabilitate Publica
bilantul si contul de executie bugetara, in vederea obtinerii vizei privind exactitatea
platilor de casa si a soldurilor conturilor de disponibilitati, care trebuie sa coincide
cu cele din evidentele unitatilor de trezorerie (in caz contrar, bilanturile contabile se
vor restitui in vederea efectuarii corectiilor necesare);
o institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite depun
un exemplar al situatiilor financiare la organul ierarhic superior, la termenele
stabilite de catre acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, autoritatile publice si unitatile administrativ-
teritoriale ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite depun
un exemplar al situatiilor financiare trimestriale si anuale la Ministerul Finantelor
Publice, la termenele stabilite de acesta.

2. Aspecte specifice Planului de conturi pentru entitatile publice

Planul de conturi
 reprezinta un sistem codificat de clasificare a tranzactiilor si evenimentelor care au loc
intr-o entitate;
 el se elaboreaza astfel incat:
o sa satisfaca cerintele atat la nivel
 local, cat si
 central;
o sa furnizeze o structura de codificare uniforma pentru reprezentarea operatiunilor;
o sa permita cu usurinta adaptarea la specificul fiecarei institutii;
 este structurat similar cu planul de conturi al agentilor economici, respectiv pe:
o clase de conturi (o cifra),
o grupe de conturi (doua cifre),
o conturi sintetice de gradul I (trei cifre),
o conturi sintetice de gradul II (patru cifre).

Clasele de conturi utilizate in contabilitatea institutiilor publice sunt:

 Clasa 1 Conturi de capitaluri
o reuneste conturi care gestioneaza elementele componente ale capitalurilor
permanente:
 fonduri proprii,
 rezultatul reportat,
 rezultatul patrimonial (al exercitiului),
 imprumuturi.
 Clasa 2 Conturi de active fixe (imobilizari)
o grupeaza conturi care tin evidenta activelor imobilizate
 necorporale,

Page 31
  corporale,
 financiare,
 in curs de executie,
o precum si deprecirile certe (amortizari) si incerte (provizioane) ale acestora.
 Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie
o cuprinde conturi de active circulante tangibile, clasice, recunoscute in organizatie,
o dar si specific institutiilor statului (ex: produse monopol de stat, bunuri legal
confiscate, munitie, medicamente, etc)
 Clasa 4 Conturi de terti
o da posibilitatea recunoasterii in contabilitate a relatiei institutiei cu:
 furnizorii,
 clientii,
 personalul angajat,
 bugetul statului,
 Uniunea Europeana,
 venituri sau cheltuieli in avans,
 debitorii,
 creditorii,
 dar si a celor din cadrul sistemului.
 Clasa 5 Conturi la trezoreria statului si banci comerciale
o cuprinde conturi de investitii financiare pe termen scurt,
o disponibilitati,
o valori de incasat,
o credite pe termen scurt, numerar si alte valori,
o disponibilitati ale bugetelor, etc.
 Clasa 6 Conturi de cheltuieli
o asigura inregistrarea tuturor consumurilor de resurse corespunzator naturii lor;
o este obligatorie dezvoltarea in analitic pe structura clasificatiei bugetare in vigoare.
 Clasa 7 Conturi de venituri si finantari
o face posibila recunoasterea surselor de finantare a institutiilor dupa provenienta:
 bugetul de stat,
 bugetele locale,
 bugetul fondurilor special (FNUASS),
 Uniunea Europeana,
 donatii, etc.

Particularitate: Contul 770 Finantarea de la buget, tine cont si de banca si de venit (de unde
primeste institutia publica sursele de finantare). Institutiile publice gestioneaza fondurile
banesti primite de la stat, numai prin Trezoreria statului, care este banca statului, nu o banca
comerciala; de aceea banii de la Trezorerie sunt ai statului si reprezinta o forma de finantare (se
inregistreaza dpdv contabil in clasa 7 de conturi), chiar daca Trezoreria statului reprezinta
pentru institutia publica banca prin care aceasta deruleaza operatiuni financiare ( echivalentul
contului 5121 Conturi la banci – de la agentii economici).
 Clasa 8 Conturi speciale
o cuprinde conturi in afara bilantului,

Page 32
 o care functioneaza in partida simpla, fie se crediteaza, fie se debiteaza: exemplu:
marfuri primite cu chirie: cand primesc marfurile – valoarea contului creste (se
debiteaza), iar in momentul inapoierii acestora contul se crediteaza.
o inreg. angajamente si alte evenimente care nu afecteaza direct patrimoniul instititiei,
o tot in aceasta clasa exista o grupa de conturi in care este evidentiata modalitatea de
finantare a institutiei publice.

3. Finantarea institutiilor publice

 este cunoscut faptul ca o institutie publica se finanteaza din mai multe surse;
 principala sursa de finantare este bugetul de stat, dar ea se poate finanta si din surse proprii
(autofinantare);
 ceea ce genereaza si aparitia unor anumite reguli de finantare (referitoare la modalitatile
prin care o institutie publica primeste sursele banesti);
 finantarea institutiilor publice se desfasoara in 2 etape, respectiv,
o deschiderea de finantare
 aprobarea creditelor bugetare pentru o IP pe capitole, subcapitole, titluri si
celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare;
 pentru fiecare subdiviziune a clasificatiei bugetare se intocmeste cerere
separata, nu pentru toate cheltuielile – impreuna (o cerere pentru salarii / o
cerere pentru cheltuielile material necesare functionarii institutiei, etc);
 la aprobare se au in vedere:
 gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior,
 precum si gradul de incasare a veniturilor bugetare.
 ordonatorii principali de credite pot dispune lunar retragerea creditelor
bugetare deschise si neutilizate din:
 conturile proprii,
 precum si ale institutiilor subordonate. Retragerile trebuie
justificate, avizate de catre MFP si effectuate anterior datei de 25 ale
lunii.
o finantarea propriu – zisa
reprezinta consumul efectiv al surselor aprobate;
presupune utilizarea a 2 tipuri de operatii:
 plati nete de casa,
 cheltuieli efective. Cele 2 momente pot coincide sau pot fi
diferite(Ex: cumpar suc coca-cola de la cofetarie, platesc pe loc,
beau sucul la cofetarie: plata are loc in acelasi timp cu consumul; sau
il pot consuma acasa: cele 2 momente nu mai coincid).
 efectuarea unei chelt. bugetare presupune parcurgerea obligatorie a 4 faze:
o 1. ANGAJAREA CHELTUIELII in aceasta etapa, ordonatorul de credite
cerceteaza daca:
 exista sume de bani alocate pe capitolul bugetar respectiv (Ex:
soseste factura de la Enel/exista sume alocate pentru plata energiei
electrice?/am prevazut bani pentru plata energiei electrice?);
 daca exista contracte in acest sens (Enel SA).
o 2. LICHIDAREA CHELTUIELII se verifica de catre ordonatorul de credite:
 existenta angajamentului,

Page 33
  realitatea sumei datorate,
 exigibilitatea angajamentului (daca a sosit termenul de plata).
o 3. ORDONANTAREA CHELTUIELII Ordonatorului de credite i se confirma ca:
 livrarile de bunuri si servicii au fost efectuate,
 creantele au fost verificate,
 si plata se poate efectua. Este faza in care ordonatorul de credite da
acceptul pentru efectuarea platii.
o 4. PLATA
 faza finala a executiei bugetare prin care IP stinge obligatiile fata de
terti
 iar de aceasta etapa nu mai raspunde ordonatorul de credite, cum a
fost cazul primelor 3 etape (faze), ci de aceasta etapa raspunde
conducatorul compartimentului financiar-contabil (contabilul sef).

Dupa cum s-a mai precizat, orice institutie publica se poate finanta din mai multe surse:
 bugetul central de stat,
 bugetele locale,
 fonduri speciale,
 fonduri cu destinatie speciala (donatii, etc),
 contributii UE,
 imprumuturi,
 autofinantare, etc.
De cele mai multe ori intalnim finantare combinata (din mai multe surse). Indiferent de
numarul surselor de finantare pe care le are, o institutie publica trebuie sa prezinte o evidenta
clara pe fiecare sursa de finantare (conturi distincte pe fiecare tip de finantare).

FINANTAREA DE LA BUGETUL DE STAT (MFP)

 Resursele banesti de care au nevoie institutiile publice sosesc prin ministerele de

specialitate, dar numai de la Ministerul Finantelor Publice (MFP);
 Sistemul de conturi folosit in finantarea institutiilor publice este diferit in functie de etapa
finantarii, astfel:
o Pentru deschiderea de finantare se folosesc conturi in afara bilantului (clasa 8)
o Pentru finantarea propriu-zisa se folosesc conturi bilantiere.

A. CONTURI IN AFARA BILANTULUI PT. DESCHIDEREA DE FINANTARE

 8060 Credite bugetare aprobate

o se utilizeaza doar la nivelul ordonatorilor principali (Ex: ministru – toata cantitatea
de bani primita pentru intreg ministerul, cu toate institutiile din subordine);
o inregistreaza in Debit sumele ce au fost aprobate pentru intregul system
 atat pentru nevoi proprii,
 cat si pentru institutiile din subordine;
o inregistreaza in Credit diminuari sau anulari de credite effectuate pe parcursul
perioadei;
o soldul debitor reprezinta valoarea creditelor aprobate pana la sfarsitul perioadei.

Page 34
  8061 Credite deschise de repartizat
o se utilizeaza atat la nivelul ordonatorilor principali, cat si la nivelul ordonatorilor
secundari;
o inregistreaza sumele ce trebuie distribuite (repartizate) institutiilor din subordine;
o soldul debitor reprezinta valoarea creditelor bugetare de repartizat si nerepartizate.

 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

o se utilizeaza in contabilitatea tuturor ordonatorilor de credite (principali, secundari,
tertiari);
o inregistreaza sumele primite pentru a face fata cheltuielilor proprii;
o soldul debitor reprezinta valoarea creditelor bugetare pentru cheltuieli proprii de
care beneficiaza IP intr-o anumita perioada de timp.

Exemplu:

 OP A primeste de la MFP suma de 1.000 lei, din care:

o 900 lei pentru a fi impartiti IP din subordine,
o 100 lei pentru nevoi proprii.
 El are in subordine:
o Un OS A si un OT X, care primesc:
 OS A: 500 lei, din care:
 450 lei pentru a fi impartiti IP din subordine,
 50 lei pentru nevoi proprii.
o Un OT X: 400 lei pentru nevoi proprii.
 OS A are in subordine 2 ordonatori tertiari: OT Y si OT Z, carora le distribuie:
o OT Y: 200 lei, si
o OT Z: 250 lei.
 In timpul anului se efectueaza o rectificare bugetara, MFP retrage de la OP A 50 lei,
suma pe care acesta o procura de la OT X, caruia ii reduce finantarea cu 50 lei.
 De asemenea, OS A retrage din finantarea oferita lui OT Z, pentru nevoi proprii 30 lei.

Page 35
 OP A Rezolvare EXEMPLUL Nr. 1 Curs Nr. 3
8060 / OP A
Explicatie Debit Credit Explicatie
MFP 1000 100 8062/OP A
900 8061/OP A
8061/OP A 50 50 MFP

0
Rulaj 1050 1050
Sold 0

OP A OS A
8061 / OP A 8061 / OS A
Explicatie Debit Credit Explicatie Explicatie Debit Credit Explicatie
8060/OP A 900 500 8061/OS A 8061/OP A 450 200 8062/OT Y
8062/OT X 50 400 8062/OT X 8062/OT Z 30 250 8062/OT Z
50 8060/OP A 30 8062/OS A

Rulaj 950 950 Rulaj 480 480

Sold 0 Sold 0

OP A OS A
8062 / OP A 8062 / OS A
Explicatie Debit Credit Explicatie Explicatie Debit Credit Explicatie
8060/OP A 100 8061/OP A 50
8061/OS A 30

Rulaj 100 0 Rulaj 80 0

Sold 100 Sold 80

Page 36
 OT X
8062 / OT X
Explicatie Debit Credit Explicatie
8061/OP A 400
50 8061/OP A

0
Rulaj 400 50
Sold 350

OT Y
8062 / OT Y
Explicatie Debit Credit Explicatie
8061/OS A 200

Rulaj 200 0
Sold 200

OT Z
8062 / OT Z
Explicatie Debit Credit Explicatie
8061/OS A 250
8061/OS A 30

0
Rulaj 250 30
Sold 220

Page 37
 B. FINANTAREA PROPRIU - ZISA ( a doua etapa a finantarii de la bugetul central)

 pentru finantarea propriu-zisa se utilizeaza conturi bilantiere, respectiv:

 pentru reflectarea platilor nete de casa se foloseste contul
o 7701 Finantarea de la bugetul de stat;
o acest cont are dublu rol:
 functioneaza ca un cont de venituri (ce cantitate de bani a primit IP de la
BS pentru finantarea anului curent);
 functioneaza ca un cont de disponibilitati (aratand platile nete de casa);
o este un cont de pasiv , care
 se crediteaza cu platile efectuate in timpul anului,
 se debiteaza cu reintregirea finantarii,
 iar la sfarsitul anului, soldul sau este preluat de contul 121, cont de rezultat
patrimonial.
 Clasa 6 de Cheltuieli
o inregistreaza cheltuielile efectuate dupa natura in debit,
o iar la sfarsitul perioadei , se crediteaza pentru inchidere, prin debitul contului
121.01 Rezultatul patrimonial – institutii publice finantate integral din buget.
 contul 121.01 Rezultatul patrimonial – institutii publice finantate integral din buget
o preia la sfarsitul perioadei veniturile si cheltuielile,
o soldul sau fiind virat la 117.01 Rezultatul reportat – institutii publice finantate
integral din buget.
 Toate conturile de cheltuieli folosite trebuie dezvoltate in analitic, pe subdiviziuni ale
clasificatiei bugetare, in care avem:
 simbolul contului (601.),
 capitolul,
 sursa de finantare (01=Bugetul de stat / 02=Bugetele locale),
 subcapitolul,
 titlul,
 articolul,
 alineatul.

Page 38
Anexa nr. 1a
MINISTERUL (INSTITUŢIA) Data emiterii ...........................
................................... Compartimentul de specialitate
................................... ...............................................
Nr. ...........................
PROPUNERE DE ANGAJARE a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament
Scopul:
...............................................................
Beneficiar:
..........................................................
Calculul disponibilului de credite de angajament
ANEXA LA Suma angajată
BUGET*) valuta
Subdiviziunea
clasificaţiei
bugetului
aprobat Disponibil
Credite de
cap. Credite de de credite
angajament Disponibil de credite de
................. angajament curs de
(ct. 8071 + angajament ce mai
subcap. angajate valu- lei angajament
SID ct. poate fi angajat felul suma tar
............ (ct. 8072) rămas de
8072)
titlu angajat
.................
art.
..................
alin.
.................
8 = col. 3-
0 1 2 3 = col. 1-2 4 5 6 7
7
... ... ... ... ... ... ... ... ...
Compartimentul de Compartimentul de contabilitate **)
Control financiar preventiv
specialitate CFPP CFPD
Data ........... Data ........... Data ........... Data ...........
Viza Viza
Semnătura .......... Semnătura .......... Semnătura Semnătura ..........
.........
*)
Se completează pentru acţiunile multianuale pe baza datelor din anexele la bugetul
ordonatorului de credite, prin care au fost stabilite creditele de angajament.
**)
Răspunde de datele înscrise în coloanele 1, 2 şi 3.
Ordonator de credite,
Data ..............................
Semnătura ....................

Page 39
Anexa nr. 1b
MINISTERUL (INSTITUŢIA) Data emiterii ...........................
................................... Compartimentul de specialitate
...............................................
Nr. ...........................
PROPUNERE DE ANGAJARE a unei cheltuieli în limita creditelor bugetare
Scopul:
...............................................................
Beneficiar:
..........................................................
Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea
clasificaţiei
Suma angajată
bugetului
aprobat
cap. valuta Disponibil
Credite Credite
................. de credite
bugetare bugetare Disponibil de credite
subcap. de
aprobate angajate bugetare ce mai poate fi
............ bugetare
(ct. (din ct. angajat curs
titlu rămas de
8060) 8066) valu- lei
................. felul suma tar angajat
art.
..................
alin.
.................
8 = col. 3-
0 1 2 3 = col. 1-2 4 5 6 7
7
... ... ... ... ... ... ... ... ...
TOTAL ........................
Compartimentul de Compartimentul de contabilitate*) Control financiar preventiv
specialitate CFPP CFPD
Data ........... Data ........... Data ........... Data ...........
Viza ......... Viza ............
Semnătura .......... Semnătura .......... Semnătura Semnătura ..........
.........
Răspunde de datele înscrise în coloanele 1, 2 şi 3.
*)

Ordonator de credite,
Data ..............................
Semnătura .......................

Page 40
ANEXA Nr. 2:
MINISTERUL (INSTITUTIA) ..................
Data emiterii ...............................................
Compartimentul de specialitate ....................
Nr. .............................................................
ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL
Beneficiar: ......................
- lei -
Înregistrarea bugetara Suma
cap ......... subcap ...... titlu ........ art. ...... alin ........ .............
Suma totala .............
Tipul angajamentului: individual (global) .........................
Spatiu rezervat CFPP Data:
- Viza Semnatura:
- Refuz de viza Nr. ......... Data .................
- Înregistrare individuala
Spatiu rezervat CFPD
- Viza Data:
- Intentia de refuz de viza Semnatura:
- Refuz de viza Nr. ......... Data .................
- Înregistrare individuala
Ordonator de credite,
Data:
Semnatura:

Page 41
ANEXA Nr. 3:
MINISTERUL (INSTITUTIA) ..................
Data emiterii ...............................................
Compartimentul de specialitate ....................
Nr. .............................................................
ORDONANTARE DE PLATA
Natura cheltuielii ..............................
Lista documentelor justificative
........................................................................
Nr/data angajamentului legal .............................
Modul de plata (virament/numerar) ...................
Lei/Valuta ........................................................
Suma datorata beneficiarului .............................
Avansuri acordate si retinute beneficiarului ........
Suma de plata (lei) ...........................................
Suma de plata (valuta)
- felul valutei ....................................................
- suma în valuta ................................................
- cursul valutar .................................................
- suma în lei .....................................................
Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare
- lei -
Subdiviziunea
clasificatiei
Disponibil înaintea
bugetare Disponibil dupa
efectuarii platii Suma de plata
Cap ...... subcap efectuarea platii
(ct. 950)
...... titlu ....... art.
.... alin ....
0 1 2 3 = col. 1-2

Numele si adresa beneficiarului Numarul de cont

................................... .............................
Trezoreria (Banca)
..........................
Cod
................................................
Compartimentul de Compartimentul de Control financiar preventiv
specialitate contabilitate* CFPP CFPD
Data ....................... Data ....................... Data ....................... Data .......................
Viza Viza
Semnatura ................ Semnatura ................ Semnatura ................ Semnatura ................
_____
*) = raspunde de datele înscrise în col. 1
Ordonator de credite,
Data:
Semnatura:

Page 42
FINANTAREA DIN SURSELE BUGETELOR LOCALE

 ca si in cazul finantarii de la bugetul de stat, finantarea din sursele bugetelor locale

parcurge cele 2 etape:
o Pentru deschiderea de finantare se folosesc conturi in afara bilantului (clasa 8)
o Pentru finantarea propriu-zisa se folosesc conturi bilantiere.
 apare, insa, si o deosebire majora cu implicatii directe in contabilitatea institutiilor de
subordonare locala:
o intre ordonatorii de credite de la nivelul unitatilor administrative-teritoriale nu
exista relatii de subordonare la nivel central;
o institutiile publice de interes local functioneaza cu deplina autonomie, potrivit Legii
finantelor publice locale;
o ordonatorii finantati din bugetele locale nu au relatii cu ordonatori de rang superior,
ei fiind direct raspunzatori de elaborarea si executia bugetelor.

CONTURI IN AFARA BILANTULUI PT. DESCHIDEREA DE FINANTARE

 8060 Credite bugetare aprobate

o se inregistreaza creditele bugetare solicitate si aprobate pentru tot exercitiul bugetar.

 8061 Credite deschise de repartizat

o NU FUNCTIONEAZA datorita autonomiei depline la nivel local.

 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

o se utilizeaza in contabilitatea tuturor ordonatorilor finantati din bugetele locale
o pentru evidentierea creditelor bugetare deschise pe trimestre cu destinatia de nevoi
proprii.

FINANTAREA PROPRIU - ZISA ( a doua etapa a finantarii de la bugetele locale)

 pentru finantarea propriu-zisa se utilizeaza conturi bilantiere, respectiv:

 pentru reflectarea platilor nete de casa se foloseste contul
o 7702 Finantarea de la bugetele locale;
 functioneaza dupa aceleasi reguli ca in cazul finantarii de la bugetul de stat
 Clasa 6 de Cheltuieli
o inregistreaza cheltuielile efectuate dupa natura in debit,
o iar la sfarsitul perioadei , se crediteaza pentru inchidere, prin debitul contului
121.01 Rezultatul patrimonial – institutii publice finantate integral din buget.
 contul 121.02 Rezultatul patrimonial – institutii publice finantate din bugetele locale
o preia la sfarsitul perioadei veniturile si cheltuielile.

Page 43
 FINANTAREA DIN FONDURI SPECIALE

 cuprind surse complementare de finantare,

 care respecta aceleasi reguli contabile ca finantarea de la bugetele de stat si locale;
 cf Legii finantelor publice, fondurile speciale pentru care se elaboreaza bugete sunt:
o fondurile de asigurari sociale de sanatate,
o fondul asigurarilor de somaj;
 fiind finantate de la buget, ele respecta procedura prezentata si parcurg cele 2 etape:
o deschiderea de finantare: conturi speciale din clasa 8,
o finantarea propriu-zisa se circumscrie acelorlasi 3 dimensiuni:
 conturile: 7704 Finantarea din bugetul asigurarilor de somaj si
7705 Finantarea din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate
 conturile de cheltuieli din clasa 6,
 contul 121.04 / 05 Rezultatul patrimonial – institutii publice finantate din
bugetul asigurarilor de somaj / FNUASS, in care se stabileste excedentul sau
deficitul din executia bugetelor fondurilor speciale.

Exemplu:
O institutie publica primeste o finantare de 100.000 lei din fondul asigurarilor sociale de
sanatate. In baza acestei finantari cumpara de la furnizori materiale sanitare in valoare de 100.000
lei, achita furnizorul si da in consum materiale in valoare de 98.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Deschiderea de finantare 8062 100.000
2 Achizitia de materiale sanitare 3029 = 401 100.000
3 Achitarea furnizorului de materiale sanitare 401 = 7705 100.000
4 Darea in consum a materialelor sanitare 6029 = 3029 98.000
5 Inchiderea contului de cheltuieli 121.01 = 6029 98.000
6 Inchiderea contului de venituri 7705 = 121.05 100.000
7 Rezultatul patrimonial pt tranzactiile din Sold creditor cont 121.05 2.000
fondul special reprezinta excedent

FINANTAREA DIN SURSE PROPRII (AUTOFINANTARE)

 la acest tip de (auto)finantare nu mai avem respectata procedura de derulare in 2 etape,

 ci doar finantarea propriu-zisa, fara deschiderea de finantare;
 aceasta modalitate de finantare este specifica
o IP ce au caracter productiv: regii autonome, agentii nationale si guvernamentale,
o dar si pentru celelalte institutii bugetare – ca sursa de completare a surselor de
finantare bugetare (exemplu: ASE taxele de scolarizare a studentilor de la forma de
invatamant “cu plata”);
 pentru evidentierea veniturilor incasate se folosesc conturi din grupa 70 – cifra de afaceri,
 pentru evidentierea cheltuielilor se folosesc conturi din clasa 6, grupate dupa natura,

Page 44
  pentru evidentierea disponibilitatilor se utilizeaza contul 560 Disponibil al institutiilor
publice finantate integral din venituri proprii,
o cont de active,
o in debit se inregistreaza incasarile din venituri proprii,
o iar in credit platile effectuate pe seama veniturilor proprii,
o soldul debitor reprezentand disponibilitatile existente in cont, sold care se
reporteaza la finele exercitiului bugetar , reprezinta fonduri care apartin integral
institutiei, nu se retrag la buget;
 pentru evidentierea rezultatului patrimonial din autofinantare se utilizeaza contul 121.10
Rezultatul patrimonial – institutii publice si activitati finantate integral sau partial din
venituri proprii.

Exemplu:

O policlinica cu plata incaseaza taxe de consultatii, analize si spitalizari in suma de 18.000

lei, din care 3.000 lei vor fi achitate bugetului de stat. Pe seama lor se constituie disponibilul din
venituri proprii.Se procura medicamente in valoare de 3.000 lei. Se cumpara hrana pentru bolnavii
spitalizati de la o firma de catering in valoare de 500 lei si se da in consum integral. Se
inregistreaza salarii brute in valoare de 10.000 lei si contributiile aferente. Stabiliti si interpretati
rezultatul patrimonial.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Incasarea taxelor 5311 = % 18.000
704 15.000
448 3.000
2 Depunerea taxelor in contul de disponibil 581 = 531 18.000
560 = 581 18.000
3 Virare sume la bugetul de stat sub forma de
prelevari 448 = 560 3.000
4 Achizitie medicamente 3029 = 401 3.000
5 Achitare furnizor medicamente 401 = 560 3.000
6 Cumparare hrana pt bolnavii spitalizati 3029 = 401 500
7 Achitare furnizor catering 401 = 560 500
8 Consum hrana 6029 = 3029 500
9 Consum medicamente 6029 = 3029 3.000
10 Inregistrare salarii brute 641 = 421 10.000
11 Retineri din salarii contributii angajati 421 = % 2.986
4312 1.050
4372 50
4314 550
444 1.336
12 Inregistrare contributii angajator pt salarii 6451 = 4311 2.080

Page 45
 6452 = 4371 50
6453 = 4313 520
6454 = 4315 100
6452.1 = 4373 25
6453.1 = 4313.1 85
13 Achitare prin card drepturi salariale 421 = 560 7.014
14 Virare la bugetul de stat si bugetul % = 560 5.846
asigurarilor sociale (pana la 25 a lunii 4312 1.050
urmatoare) a contributiilor angajatilor si 4372 50
angajatorului aferente statului de salarii din 4314 550
luna 444 1.336
4311 2.080
4371 50
4313 520
4315 100
4373 25
4313.1 85
15 Inchiderea contului de venituri 704 = 121.10 15.000
16 Inchiderea contului de cheltuieli 121.10 = % 16.360
6029 3.500
641 10.000
6451 2.080
6454 100
6452 50
6452.1 25
6453 520
6453.1 85

Concluzii:
1. Rezultatul patrimonial = Deficit de 1.360 lei; Policlinica a cheltuit mai mult decat a incasat
(din surse proprii de finantare).
2. Contul 560 „Disponibil al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii” ar
trebui sa aiba sold creditor de 1.360 lei, ceea ce este imposibil, fiind un cont de activ, IP nu
putea plati din contul de disponibil mai mult decat avea in acel cont. Rezulta ca la inceputul
anului bugetar contul 560 avea inregistrat un sold debitor mai mare de 1.360 lei. In situatia
veniturilor proprii (autofinantarii), deci a sumelor aflate in soldul contului 560 la sfarsitul
anului bugetar, aceste sume se reporteaza de la un an la altul , nu se vireaza la bugetul de
stat, intrucat sunt ale institutiei publice, nu au fost repartizate din banul public.

Page 46
 Capitol 5

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

Pe langa aspectele legate de finantarea institutiilor publice, contabilitatea activelor

fixe se constituie in capitolul cu cele mai multe particularitati si deosebiri fata de
contabilitatea activelor fixe ale agentilor economici.

Un agent economic, daca are resurse financiare isi poate achizitiona un mijloc fix,
de exemplu, de care poate dispune dupa propria vointa:
 il poate folosi in procesul de productie,,
 il inchiriaza,
 il poate vinde, etc.

La institutia publica, situatia sta cu totul diferit. Banul din care se achizitioneaza mijloace
fixe nu este banul institutiei, ci este ban public (banul statului) – cu care s-au realizat
investitii, deci IP nu dispune de mijloacele fixe dupa bunul plac, precum agentul economic,
pentru ca acestea sunt ale statului, nu ale IP.

Avand in vedere faptul ca o IP se poate si autofinanta (isi poate procura unele active fixe si
din surse proprii de finantare), rezulta o diferentiere si o clasificare a activelor fixe
corporale generata de modalitatea de finantare a achizitiei respective:
 activele fixe sunt achizitionate din bani publici = statul este proprietarul bunurilor
(domeniu public) institutia publica doar le gestioneaza; domeniul public nu se
amortizeaza, nu se poate vinde; Exemple:
 Letopisetul Tarii Moldovei,
 Tablourile dintr-un muzeu,
 Cladirile monument,

 au valoare inestimabila, nu li se poate atribui o valoare, si de aceea,

de cele mai multe ori, ele apar in contabilitatea institutiilor publice la
valori simbolice de 1 leu, pentru ca nu exista o piata activa pentru
asemenea active;
 cand statul doreste sa vanda opere de arta se organizeaza licitatii
(Brancusi – de exemplu nu se liciteaza in Romania, nu dispune
nimeni in tara de bani pentru a cumpara operele lui);
 bunurile din domeniul public al statului nu se reevalueaza, nu pot fi
vandute de IP dupa bunul plac, in schimb ele trebuie obligatoriu
asigurate, iar valoarea de asigurare va fi data de societatea de
asigurari, societate interesata ca valoarea asigurata sa fie cat mai
mare;

Page 47
  particularitati la acest capitol intervin si in momentul in care se
doreste vanzarea unui activ din domeniul public al statului (ex:
mobilier de patrimoniu): intai se realizeaza transferul bunului
respectiv din domeniul public in domeniul privat, si apoi se poate
realiza vanzarea.
 activele fixe sunt achizitionate din autofinantare = alta abordare similara cu contabilitatea
agentilor economici, si reprezinta domeniul privat al statului.

ACTIVELE FIXE = bunuri sau valori destinate sa deserveasca o perioada indelungata

institutia publica. Pentru a fi incadrate in aceasta categorie, ele trebuie sa indeplineasca cumulativ
conditiile cunoscute (agentii economici):
 valoare de peste 2.500 lei,
 durata de intrebuintare de peste 1 an.
Particularitate: Mobilierul dintr-o sala de curs a unei universitati de stat se evalueaza ca
un complex (intreg mobilierul din sala de curs, nu cate o banca luata in parte, a carei
valoare singulara este de sub 2.500 lei).

Activele fixe se clasifica in:

 active fixe necorporale,
 active fixe corporale,
 active fixe financiare.

1. In categoria imobilizarilor necorporale se includ:

 Cheltuieli de constituire
o rar folosite la institutiile publice,
o se utilizeaza si in cazul in care institutia isi muta sediul,
o daca schimb prin statutul institutiei ceva, de regula, se utilizeaza conturi de
cheltuieli din clasa 6 de conturi.
 Cheltuieli de dezvoltare
o presupun aceleasi restrictii ca si la agentii economici,
o se inregistreaza doar cand se finalizeaza cercetarea, in momentul in care am
conditiile indeplinite pentru vanzare.
 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturile si activele similare
 Inregistrari de evenimente cultural – sportive cuprind
o reprezentatii teatrale,
o programe radio, tv,
o lucrari muzicale,
o evenimente sportive,
o lucrari literare, artistice efectuate pe suport magnetic, etc
 Alte imobilizari necorporale
o Programe informatice, s.a.

Page 48
 2. In categoria imobilizarilor corporale se includ:

 Activele de patrimoniu:
o Cladiri si monumente istorice,
o Situri arheologice,
o Zone de conservare,
o Rezervatii naturale,
o Obiectele de arta ( valorile din muzee) etc.
 Cartile din biblioteci, constituite in colectii speciale,
 Animale si pasari pentru reproducere, cabaline, boi, bivoli, vaci de lapte, caini de paza si
de vanatoare, etc,
 Plantatii de arbori si arbusti, la 5 ani dupa plantare intra la active fixe;
 Investitii efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie,
 Instalatii tehnice si masini,
 Capacitati de productie puse in functiune doar partial,
 Tehnica de lupta, echipamente militare specializate, etc.

Nu sunt considerate active corporale:

- Motoarele, aparatele si alte subansamble ce nu pot functiona independent (ex: motorul
de avion = piesa de schimb, intra la clasa 3 „Stocuri”)
- Constructiile (instalatiile) provizorii (ex: baracile pentru muncitorii din constructii = au
valoare de peste 2.500 lei, durata de folosire de peste 1 an, dar in momentul finalizarii
constructiei pentru care au fost ridicate – se dezafecteaza, deci acestea se trec din start pe
cheltuieli)
- Padurile (nu sunt pazite, se pot taia)
- Prototipurile
- Echipamentele si uniformele de serviciu sau de oras pentru cadrele militare (hainele
au valori substantiale: elevii militari o data la 2 ani primesc haine in valoare de 2.000 lei
care intra pe cheltuieli)
- Munitia de orice fel (armamentul intra, dar munitia – nu).

3. In categoria imobilizarilor financiare se includ:

 Titluri de participare:
o Drepturi sub forma de actiuni detinute de o institutie publica in capitalul unei
societati comerciale, a caror posesie pe o perioada indelungata aduce venituri sub
forma de dividende
o Se regasesc in special la primarii (ex: primaria mun. Bucuresti are actiuni la RATB
– societate de transport, REBU – societate de salubritate, etc)
 Creante imobilizate:
o Cuprind imprumuturi acordate pe termen mediu si lung, pe baza de contract, pentru
care institutia percepe dobanzi,
o Alte creante imobilizate de tipul garantiilor, depozitelor si cautiunilor depuse la
terti.

Page 49
EVALUAREA ACTIVELOR FIXE

Pentru activele fixe ce apartin domeniului privat al statului, evaluarea acestora se realizeaza
in acelasi mod ca si la activele fixe ale agentilor economici, respectiv:

1. EVALUAREA LA INTRAREA IN PATRIMONIU se efectueaza la:

o Costul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros, care cuprinde:
 pretul de cumparare,
 accizele de import si taxele de achizitie nereturnabile,
 alte cheltuieli accesorii legate de punerea in functiune,
 taxe si comisioane vamale,
 costul transportului,
 TVA la institutiile publice, etc.
o Costul de productie pentru bunurile fabricate de institutia publica destinate
vanzarii si cuprinde:
 cheltuieli direct aferente productiei:
 materii prime si materiale directe,
 energia consumata in scopuri tehnologice,
 manopera directa,
 alte cheltuieli directe;
 cota de cheltuieli indirecte de productie repartizata rational pentru fabricatia
activului.
o Valoarea justa folosita pentru activele procurate cu titlu gratuit prin donatii,
sponsorizari. De regula, se stabileste pe baza unor evaluari efectuate de experti
evaluatori autorizati.

2. EVALUAREA CU OCAZIA INVENTARIERII se efectueaza, de regula, la sfarsitul

exercitiului bugetar, iar aceasta este stabilita in functie de:
a. utilitatea bunului,
b. starea acestuia,
c. pretul pietei.

3. EVALUAREA LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR se utilizeaza la

intocmirea situatiilor financiare anuale, astfel:
 la valoarea de intrare pentru activele ce apartin domeniului public = valoarea initiala, la
care au stat tot timpul anului,
 la valoarea contabila (de utilitate) pentru imobilizarile necorporale si corporale ce apartin
domeniului privat.

4. EVALUAREA LA IESIREA DIN PATRIMONIU

 se realizeaza la valoarea lor contabila
 iesirea din patrimoniu are aceeasi valoare ca si intrarea.

Page 50
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR

Conturile de active fixe sunt conturi de Activ cu exceptia urmatoarelor conturi de Pasiv:
 conturi de deprecieri:
o grupa 28 – amortizari
o grupa 29 – ajustari pentru deprecieri
 conturi de fonduri specifice folosite pentru bunuri ce apartin domeniului public al statului:
o contul 101 Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului
o contul 103 Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor
administrativ – teritoriale
 Daca bunul apartine patrimoniului public, contabilizarea tranzactiei va genera o dubla
inregistrare, respectiv:
o luarea in evidenta a bunului, si
o inregistrarea facturii de achizitie.

Exemplu:
1. Muzeul de arta cumpara un tablou, obiect de patrimoniu, in valoare de 10.000 lei de la un
colectionar privat. Tabloul urmeaza a face parte din patrimoniul public al statului.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Intrarea in gestiunea institutiei a tabloului 214 = 101 10.000
2 Inregistrarea cumpararii pe baza de chitanta 6821 = 404 10.000

Exemplu:
2. Spitalul „X” achizitioneaza un aparat medical in urmatoarele conditii:
o pret de achizitie 10.000 lei
o cheltuieli de transport inscrise in factura 100 lei,
o discount 5%
o TVA 19% .
Punerea in functiune a aparatului necesita cheltuieli de montaj efectuate de catre o firma
specializata, in valoare de 500 lei, TVA 19% . De asemenea, institutia are in vedere si
demontarea utilajului la expirarea duratei de viata, fapt care va genera cheltuieli de demontare
estimate la 400 lei.

Pret de cumparare
Cheltuieli de transport
Discount (10.000+100)x5%
TVA aferenta facturii de achizitie
TOTAL FACTURA APARAT

Cheltuieli de montaj 500

TVA aferenta facturii de montaj 120
TOTAL FACTURA MONTAJ 620

Demontare 400
TOTAL COST DE ACHIZITIE 12.918

Page 51
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Se inregistreaza factura de achizitie 231 = 404 11.898
2 Se inregistreaza factura de montaj 231 = 404 620
3 Se inregistreaza cost estimate cu demontarea 231 = 1518 400
4 Se pune in functiune aparatul medical 213 = 231 12.918
5 Costurile estimate cu dezafectarea vor alimenta
cheltuielile perioadei pe masura amortizarii
utilajului. Daca presupunem ca durata de viata
a utilajului este de 5 ani, rezulta o amortizare
anuala de 12.918:5ani=2.583,6 lei/an 6811 = 2813 2.583,6
6 Cu ocazia scoaterii din functiune a utilajului, in
anul N+4, se efectueaza cheltuieli cu
dezafectarea in valoare de 450 lei 628 = 401 450
7 Provizionul constituit la achizitie se anuleaza,
devenind fara obiect 1518 = 7812 400

Exemplu:

3. Liceul „X” construieste in antrepriza o sala de sport. Pentru lucrare se plateste un avans de
10.000 lei. Pe masura realizarii lucrarii, liceul plateste facturi primite de la antreprenor , in
valoare de 30.000 lei. La terminarea lucrarilor se receptioneaza constructia.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Inregistrarea avansului acordat unitatii de constr. 232 = 770 10.000
2 Inregistrarea devizelor partiale de lucrari 231 = 404 30.000
3 Plata furnizorilor pentru lucrarile executate si 404 = % 30.000
retinerea avansului achitat anticipat 232 10.000
770 20.000
4 Receptia obiectivului de investitii finalizat 212 = 231 30.000

Page 52
 CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Nu difera semnificativ de contabilitatea imobilizarilor necorporale de la agentii economici,

cu mentiunea ca la IP finantate de la buget nu se contabilizeaza TVA.

Exemplu:

4. Se achizitioneaza de la furnizori un program informatic in valoare de 10.000 lei.

5. Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea lunara aferenta programului informatic in
valoare de 1.667 lei (100.000 : 60 luni = 1.667 lei).
6. La expirarea duratei normale de functionare se caseaza programul informatic.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achizitia programului informatic 208 = 404 100.000
2 Inregistrarea amortizarii lunare 6811 = 280 1.667
3 Casarea programului informatic 280 = 208 100.000

CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE

 este privita in mod diferit in functie de apartenenta acestora la:

o domeniul public, sau
o domeniul privat;
 principalele operatii care tin de domeniul public au in vedere doar intrarile/iesirile de active
fixe, acestea nefiind supuse reevaluarii si amortizarii;
 in schimb, cele ce apartin domeniului privat al statului au un tratament contabil similar
celui aplicat agentilor economici, se amortizeaza si se reevalueaza.

Contabilitatea INTRARII activelor fixe corporale se poate realiza pe mai cai:

a) prin achizitie de la Furnizori,
b) prin productie proprie sau antrepriza,
c) prin donatie,
d) prin transfer

In cazul bunurilor apartinand DOMENIULUI PUBLIC, intrarea consta de cele mai multe
ori intr-o simpla incarcare de gestiune.
Cazul 1: Achizitia de la Furnizori

Exemplu:

Muzeul de arta cumpara un tablou in valoare de 10.000 lei dintr-o colectie privata.
Achizitia se realizeaza in 2 etape:

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Incarcarea in gestiune 214 = 101 10.000
2 Inregistrarea facturii de achizitie 6821 = 404 10.000

Page 53
 101 Fondul bunurilor ce apartin dom public al statului
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile

Bunurile apartinand domeniului public al statului, nefiind proprietatea IP, nu se

amortizeaza, ele se trec direct pe cheltuieli. Acestor bunuri nu li se poate stabili o durata de viata
(expl: unui tablou Rembrandt nu I se poate stabili o durata de viata – cat timp ar atarna pe perete).
Cea mai lunga durata de viata a unei cladiri din Romania este de 80 ani, totusi Palatul Regal are
vechime de sute de ani, scopul fiind acela de a gestiona astfel de bunuri pe o perioada cat mai
lunga, si de aceea achizitionarea lor reprezinta, inca de la inceput, o cheltuiala.

Exemplu:

Un spital cumpara un aparat medical al carui

 pret de achizitie este de 10.000 lei, tva 24% (se vor reface calculele pentru TVA 20%)
 cheltuieli transport facturate de 100 lei, tva 24% (se vor reface calculele pentru TVA 20%),
 punerea in functiune a aparatului necesita cheltuieli montaj in valoare de 500 lei, tva 24%
(se vor reface calculele pentru TVA 20%).

Factura de achizitie va avea urmatorul continut:

- pret de cumparare...........10.000
- cheltuieli transport..............100
- tva..................................2.424
- TOTAL..........................12.524

Factura de montaj va avea urmatorul continut:

- cheltuieli montaj.................500
- tva.....................................120
- TOTAL..............................620

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achizitia aparatului medical 231 = 404 12.524
2 Inregistrarea facturii de montaj 231 = 404 620
3 Receptia aparatului medical 213 = 231 13.144

Cazul 2 A: Intrarea prin constructie in antrepriza

 Se platesc devize partiale prin contul 232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
 Se primeste devizul general la finalizare
 Se deconteaza avansurile platite sub forma de devize partiale
 Se constituie si se achita diferenta de plata.

Exemplu:

Page 54
 Liceul X construieste in antrepriza o sala de sport. Pentru lucrarea de constructie se achita
un avans de 10.000 lei. Pe masura realizarii lucrarii, liceul plateste facturi primite de la
antreprenor, in valoare de 30.000 lei. La terminarea lucrarilor se receptioneaza constructia.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Inregistrarea avansului 232 = 770 10.000
2 Inregistrarea devizelor partiale de lucrari 231 = 404 30.000
Plata furnizorului pt lucrarile executate si 404 = % 30.000
retinerea avansului achitat anticipat 232 10.000
770 20.000
3 Receptia obiectivului de investitii finalizat 212 = 231 30.000

Cazul 2 B: Intrarea prin constructie in regie proprie

 se intalneste pentru constructii de mica dificultate,

 de catre institutia publica pentru ea insasi,
 cu muncitori proprii;
 la fel ca si la agentii economici se inregistreaza cheltuielile dupa natura:
o 601 = 301
o 641 = 421, etc
 la finalizarea lucrarii se realizeaza receptia
o 212 = 722 Venituri din productia de active fixe corporale
o contul 722 inglobeaza suma de cheltuieli reprezentand costul de productie

Cazul 3: Intrarea prin donatie

 donatia are la baza contractul de sponsorizare, in care donatorul impune modul de utilizare
a bunului
 intrarea se realizeaza la valoarea justa, valoarea pe care IP ar plati-o, daca ar cumpara bunul
 bunurile apartinand domeniului public al statului ce intra prin donatie se contabilizeaza:
o 214 = 101, realizandu-se doar incarcarea de gestiune
 bunurile apartinand domeniului privat al statului ce intra prin donatie se contabilizeaza:
o 214 = 776 Venituri din fonduri cu destinatie speciala

Page 55
Cazul 4: Intrarea prin transfer

 pot fi transferate fara plata orice bunuri aflate in stare de functionare, indiferent de durata
de folosinta, daca institutia care le are in administrare nu le mai foloseste;
 iar o alta IP isi manifesta nevoia de a le achizitiona;
 se realizeaza o nota de disponibilizare prin care se informeaza alte institutii de posibilitatea
transferului, nu avem de-a face cu o vanzare;
 in acest caz se realizeaza doar o simpla descarcare de gestiune, respectiv incarcare de
gestiune pentru IP care primeste bunul, factura nefiind necesara, deoarece operatiunea s-a
realizat fara plata. Eventual, se poate intocmi o factura interna cu valoare zero – necesara
pe timpul transportului.
 Situatia in care bunul apartine domeniului public:

Explicatia IP care preda bunul IP care preia bunul

Descarcarea de gestiune 101 / 103 = 213

Patrim national(101) / local (103)

Intrarea in gestiune 213 = 101 / 103

Patrim national(101) / local (103)

 Situatia in care bunul apartine domeniului privat:

Explicatia IP care preda bunul IP care preia bunul

Descarcarea de gestiune % = 213
281
658
Intrarea in gestiune 213 = %
281
758

Contabilitatea cheltuielilor ulterioare achizitiei

 Ulterior achizitiei, bunurile pot fi supuse reparatiilor si modernizarilor.
 Daca operatia exec readuce activul fix in parametrii normali de functionare = REPARATIE
 Daca operatia executata ii imbunatateste parametrii = MODERNIZARE / cand majoreaza
valoarea activului fix, trecand pe cheltuieli sub forma amortizarii

Exemplu:

La o statie de salvare se efectueaza un schimb de subansamble uzate in valoare de 10.000

lei (reparatie) si se doteaza salvarile cu aparate de aer conditionat in valoare de 20.000 lei
(modernizare).

Explicatia Nota contabila Valoarea

Reparatie 6014 = 3014 10.000
Modernizare 231 = 404 20.000
Reevaluarea activelor fixe
Page 56
  se realizeaza doar pentru bunurile ce apartin domeniului privat al statului
 se aplica metoda reevaluarii prin indici de inflatie cf OMFP 1487/2003
 rar se apeleaza la specialisti pentru reevaluare (experti evaluatori)

Exemplu:

O cladire apartinand unei gradinite este supusa reevaluarii:

- Valoarea de intrare este de 50.000 lei,
- Amortizarea calculata pana in prezent este de 10.000 lei
- Coeficientul de actualizare (inflatie) este de 50%

Etapa 1:
Reevaluarea valorii de intrare: 50.000*150%=75.000
Diferenta din reevaluare a valorii de intrare: 75.000 – 50.000 = 25.000

Etapa 2:
Reevaluarea amortizarii: 10.000*150%=15.000
Diferenta din reevaluare a amortizarii: 15.000 – 10.000 = 5.000

Etapa 3:
Calculul diferentei din reevaluare: 25.000 - 5.000 = 20.000

Etapa 4:
Contabilizarea diferentei din reevaluare: 212 = % 25.000
281 5.000
105 20.000

Contabilitatea amortizarii activelor fixe

 bunurile ce apartin domeniului public al statului nu se amortizeaza;

 cele apartinand domeniului privat se amortizeaza in principal, aplicand metoda lineara,
metoda valabila in cazul activelor fixe corporale, cat si in cazul activelor fixe necorporale;
 cf acestei metode se determina o cota de amortizare:
o Cota de amortizare = 100 / Durata normala de utilizare
o Amortizarea anuala = Valoarea amortizabila * Cota de amortizare

Exemplu:

Pe 15.03.N o scoala generala cumpara un autovehicul pentru transportul elevilor in valoare

de 30.000 lei. Durata de viata este de 5 ani, norma de amortizare = 100/5ani = 20% / an.
Amortizarea in primul an = 30.000 * 20% * 9luni / 12 = 4.500 lei.

6811 = 2813 4.500

Contabilitatea IESIRII activelor fixe se poate realiza pe mai multe cai:

- Casare
Page 57
 - Vanzare
- Lipsuri constatate la inventar
- Transfer
- Alte cauze de forta majora

Iesirea prin casare

 presupune dezmembrarea / demontarea / demolarea activului fix si daca este posibil,
valorificarea pieselor de schimb rezultate
 daca intervine casarea inaintea expirarii duratei de viata normale, ea trebuie aprobata de
ordonatorul de credite superior.

Exemplu:

Se caseaza un tablou de la Muzeul de Arta distrus in urma unei calamitati. El face parte din
domeniul public al statului si a fost evaluat la 30.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inregistr. doar descarcarea de gestiune 101 / 103 = 214 30.000

Exemplu:

Comisia de inventariere a A.S.E. hotaraste casarea unui mobilier de birou complet

amortizat in valoare de 10.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Casare mobilier A.S.E. (domeniul privat) 2814 = 214 10.000

Exemplu:

Comisia de casare hotaraste scoaterea din functiune si a unui autovehicul cumparat cu

30.000 lei, amortizat 25.000 lei, stadiul de degradare punand in pericol siguranta rutiera. Cu ocazia
casarii sunt recuperate piese de schimb in valoare de 500 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Casare autovehicul (domeniul privat) % = 213 30.000
2813 25.000
6583 5.000
2 Recuperare piese de schimb - concomitent 3024 = 719 500
Alte venituri operationale

Page 58
Iesirea prin vanzare
 se poate realiza prin licitatii sau negocieri directe
 sumele obtinute prin vanzare fiind retinute de IP, doar daca bunul a fost cumparat din
venituri proprii, in caz contrar, sumele obtinute vor fi datorate bugetului de stat.

Exemplu:
Se vinde un autovehicul cumparat cu 30.000 lei, amortizat 20.000 lei, la pret de vanzare de
15.000 lei.

Cazul 1: Bunul a fost achizitionat din surse proprii

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Vanzare autovehicul 461 = 719 15.000
2 Descarcarea de gestiune % = 213 30.000
2813 20.000
6583 10.000

Cazul 2: Bunul a fost achizitionat din surse bugetare

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Vanzare autovehicul 461 = 448 15.000
2 Descarcarea de gestiune % = 213 30.000
2813 20.000
6583 10.000
3 Incasarea de la Debitor 770 = 461 15.000
4 Virarea sumelor la bugetul de stat 448 = 770 15.000

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

 in aceasta categorie sunt incluse, in principal,
o actiuni detinute de IP in capitalul unor societati comerciale, si
o creante imobilizate
 in planul de conturi, dpdv contabil, au aceeasi structura ca si in cazul agentilor economici,
 in practica, insa, o IP nu va constitui un grup de societati,
 doar primariile, si acestea foarte putine la numar pot detine actiuni la societati comerciale,
deoarece bugetele locale nu au surse de venit incat sa-si permita sa cheltuiasca banii pe
actiuni,
 in Bucuresti exista doar o Primarie (cea a mun. Bucuresti) care detine actiuni la regiile din
subordine (REBU)
 Creantele imobilizate sunt imobilizarile financiare cel mai des intalnite in practica si
o vizeaza depozitele (purtatoare de dobanzi) deschise de IP la banci comerciale
o precum si garantiile depuse de IP la diverse firme de utilitati: Rtc / Enel / Distrigaz /
 constituirea depozitului sau depunerea garantiei se contabilizeaza
o 267 = 770
 in cazul depozitului se incaseaza dobanzi care se contabilizeaza la venituri
o 770 = 763
 in final, anularea depozitului sau restituirea garantiei:
o 770 = 267

Page 59
 Capitol 5

CONTABILITATEA STOCURILOR
 Ca si capitolul de terti, stocurile IP nu difera semnificativ de agentii economici
 In planul de conturi apar denumiri specifice: armament, munitie, etc, dar structural sau ca
mod de evaluare a stocurilor este asemanator agentilor economici
 Exista particularitati doar in ceea ce priveste contabilizarea si prezentarea lucrarilor de
inchidere contabile.

Delimitari privind stocurile - Structura stocurilor

 Materii prime
 Materiale consumabile (ex: combustibil, materiale de ambalat, piese de schimb, seminte
si materiale de plantat, alimente, furaje, medicamente si materiale sanitare, material sportiv
si didactic, etc)
 Materiale de natura obiectelor de inventar includ: echipament de lucru, echipament de
protectie, SDV, documente aflate colectiile bibliotecilor, uniforme de serviciu care raman
in gestiunea institutiei (ex: paznic, portar – care raman dupa program la IP).
o Particularitate: Echipamentul de lucru = va fi suportat in proportie de 50% de IP
si in proportie de 50% de catre salariat, la darea lui in folosinta (salariatul achita
50% din valoarea salopetelor, halatelor, etc, cand sunt date in folosinta).
o Toate obiectele de inventar , la eliberarea lor din magazie, se inscriu intr-un
document centralizator de preluare in gestiune pe numele persoanei care le
utilizeaza (pe baza de inventar), salariatul raspunde de bunurile respective pana la
inapoierea lor institutiei publice.
 Productia in curs de executie intalnita mai rar la institutiile publice. Se includ: produse,
lucrari, servicii nefinalizate. Ex: exista scoli care au ateliere-scoala, obtin produse si le
vand; in armata unitati militare care efectueaza reparatii pentru mai multe unitati militare,
concretizandu-se in productie neterminata, lucrari, servicii nefinalizate.
 Semifabricate si produse finite
 Marfuri De regula, intalnite la mai toate IP in preajma Craciunului, cand se achizitioneaza
produse specifice sarbatorilor pa care le distribuie copiilor
 Ambalaje
 Animale nascute si tinere. Cand devin mature se contabilizeaza la active fixe (IP care
detin animale: primarii, spitale, scoli din mediul rural). Mai apar si alte categorii: pasari,
colonii de albine care intra numai in categoria stocurilor, nu si la active fixe.
 Bunuri aflate in custodie (pastrare) sau pentru prelucrare la terti (Ex: o IP a incheiat
un contract prin care se specifica achizitionarea unui nr. de 100 produse, dar primesc 110 in
speranta ca la final le voi cumpara (raman in magazie in asteptarea facturii, sau le voi
returna)
Evaluarea stocurilor. La fel ca si la agentii economici exista 4 momente:

Page 60
1. Evaluarea la INTRAREA in gestiunea IP
 se efectueaza la valoarea de intrare numita si valoare contabila,
 in raport de modul de intrare a stocurilor valoarea contabila poate fi:
 Costul de achizitie
 utilizat pentru bunurile obtinute cu titlu oneros (cumparate)
 include:
 pretul (de cumparare) platit furnizorului
 taxe nerecuperabile (inclusiv tva)
 cheltuieli de transport, aprovizionare,
 alte cheltuieli aferente punerii in exploatare al
bunului.
 Costul de productie
 se foloseste pentru bunurile produse de IP
 format din:
 costul materiilor prime si materialelor consumate
 alte cheltuieli directe de productie (salarii, asig soc,
...)
 cota de cheltuieli indirecte repartizata rational ca fiind
legate de fabricatia bunului.
 Valoarea justa
 utilizata pentru bunurile primite cu titlu gratuit
 reprezinta suma de bani pe care un activ poate fi schimbat de buna
voie intre 2 parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei
tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
2. Evaluarea la INVENTAR
 se realizeaza la valoarea actuala stabilita in functie de pretul pietei, starea si utilitatea
bunului
 mai este denumita si valoare realizabila neta
 reprezinta pretul de vanzare estimat a se obtine pe parcursul desfasurarii normale a
activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si vanzarea acestuia
(pretul pietei daca este bun finalizat, daca nu este finalizat la nivelul costului)

3. Evaluarea la BILANT
 pune fata in fata valoarea contabila si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar)
 si ia in considerare valoarea cea mai mica dintre ele

4. Evaluarea la IESIREA din gestiunea IP

 are in vedere posibilitatea de identificare a stocurilor, astfel:
 daca stocurile pot fi identificate, se utilizeaza metoda identificarii specifice (bunurile nu
trebuie confundate intre ele: scaunul cumparat cu 100 lei este acesta – nu altul cumparat
eventual cu 10 lei!)
 daca stocurile pot fi usor confundate, nu se disting cu usurinta unul fata de altul, se aplica
una din metodele:
o FIFO // LIFO // Cost mediu ponderat //

Page 61
Contabilitatea stocurilor

 stocurile se regasesc in clasa 3 de conturi

 si au functie contabila de Activ, cu exceptia grupei 39 – Ajustari pentru deprecierea
stocurilor, ale carei conturi au functie contabila de Pasiv
 dpdv contabil, si in cazul IP se utilizeaza cele 2 metode de organizare a contabilitatii
stocurilor:
o metoda inventarului permanent
 cumpar stoc = cresterea stocului
 consum stoc = reducerea stocului
 stocurile pot fi determinate cantitativ si valoric in orice moment
o metoda inventarului intermitent
 cand se aprovizioneaza cu bunuri de natura stocurilor – se inregistreaza
direct pe cheltuieli
 la finalul perioadei se efectueaza inventarul
 si se ajusteaza la valoarea stocului final
 iesirile de stoc se determina pe baza relatiei:
 Iesiri = Stoc initial + Intrari – Stoc final
 In Romania, in 90% din situatii se aplica metoda inventarului permanent, a
doua metoda este mai des utilizata in strainatate (unde onestitatea si
corectitudinea lucratorilor este mult peste nivelul celor din tara noastra)
Exemplu:
Cantina unei scoli prezinta urmatoarea situatie a stocurilor de alimente pe luna februarie
anul N:
 Stoc initial = 3.000 lei
 Achizitii alimente cfrm facturilor = 5.000 lei
 Consum alimente = 3.500 lei
 Stocul final stabilit prin inventariere = 4.500 lei

Metoda inventarului permanent:

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achizitia alimentelor 3027 = 401 5.000
2 Inregistrarea consum alimente 6027 = 3027 3.500

Metoda inventarului intermitent:

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

Trecerea pe cheltuieli a stocurilor inventariate
1 la sfarsitul lunii trecute 6027 = 3027 3.000
2 Achizitia alimentelor 6027 = 401 5.000
3 La sf lunii inreg stocurilor pe baza inventarului 3027 = 6027 4.500

Consum de alimente = Stoc Initial + Intrari – Stoc Final

3.500 = 3.000 + 5.000 – 4.500
Principalele operatiuni contabile vizeaza:

Page 62
INTRARILE de stocuri se pot realiza pe mai multe cai:

 Achizitie de la terti 302 = 401 (fara a evidentia separat tva)

 Transfer de la IP superioare 302 = 481 Decontari intre IP si organul superior
o Ex: toate scolile se afla sub patronajul primariei
o Pentru cheltuielile de baza primesc finantare de la bugetul statului
o Pentru restul cheltuielilor (reparatii, etc) primesc bani de la Primarii
o Exemplu: La o scoala au ramas bidoane de vopsea lavabila. Alta scoala nu are
vopsea si ar avea nevoie. IP (scoala) pune la dispozitia Primariei vopseaua, iar
Primaria o da scolii care are nevoie:
o 302 = 481 Decontari intre IP si organul superior
 Plusuri la inventar 302 = 602
o De unde imi poate proveni un plus la inventar ?
o Exemplu: intr-o magazie exista stocuri de cuie. Gestionarul elibereaza pe baza
bonului de consum 100 g cuie; dar cantarul magaziei nu este calibrat pe valori mici
de 100g, si gestionarul aproximeaza o cantitate de cuie cat incap intr-o mana
(cantarirea nu s-a efectuat corect). La sfarsitul anului, la inventar se realizeaza o
cantarire adevarata a stocurilor, si se constata un plus cantitativ de cuie, pe care
gestionarul nu si le insuseste. Este clar ca a dat in consum mai putin decat era
inscris pe bonurile de consum. Cand se constata plus la inventar = anulez consumul:
301 = 601 (caz rar)
 Primire cu titlu gratuit = donatii (apar des la IP): 302 = 719 Alte venituri operationale
 Materiale rezultate din dezmembrarea imobilizarilor (piese de schimb) 3024 = 719

IESIRILE de stocuri se pot realiza pe urmatoarele cai:

 Consum: 601 = 301

 Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
o Daca sunt neimputabile se realizeaza descarcarea de gestiune: 601 = 301
o Daca sunt imputabile concomitent cu descarcarea de gestiune: 601 = 301, se
inregistreaza si imputatia:
 Daca IP este finantata doar din surse bugetare:
 4282 = 448 cu pretul de imputare (4282 Alte creante in legatura cu
personalul – persoana vinovata)
 ulterior, sumele se recupereaza din salarii 421 = 4282
 si se vireaza la bugetul de stat 448 = 770
 Daca IP este finantata din venituri proprii: 4282 = 719, sumele
recuperate din imputatii nu se inapoiaza bugetului de stat, ci se constituie in
surse proprii de finantare
 Transfer catre o alta IP
o IP care primeste bunul: 302 = 481
o IP care cedeaza bunul: 481 = 302

Page 63
  Pierderi din calamitati (inundatii, cutremure): 690 = 302
690 – Cheltuieli cu pierderi din calamitati

 Pe langa aceste cai uzuale de contabilizare a iesirilor de stocuri, mai exista si operatii
specifice, des intalnite la institutiile publice:

 Operatii privind materialele date spre prelucrare la terti

o contabilizate in contul 351 Materii prime si materiale aflate la terti
o Exemplu: O scoala trimite panza in valoare de 500 lei la o croitorie pentru
fabricarea de halate necesare elevilor la laboratorul de chimie. Cheltuieli cu
prelucrarea 100 lei + tva 24% (se vor reface calculele pentru TVA 20%). Se
receptioneaza halatele.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Trimiterea materialelor spre prelucrare la terti 351 = 301 500
2 Intoarcerea materialelor prelucrate de la teri: 303 = % 624
 materiale 351 500
 manopera 401 124
3 Achitarea furnizorului - croitoria 401 = 770 124

 Contravaloarea echipamentului de lucru (din cadrul materialelor de natura obiectelor de

inventar), la darea in consum (spre folosinta) se suprta 50% de IP si 50% de catre
salariati, cu exceptia echipamentului de protectie care se suporta integral de IP.
o Exemplu: La o unitate militara se dau in folosinta uniforme militare in valoare de
500 lei , suportate in proportie de 50% de salariati si de 50% de unitatea militara.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achizitia de uniforme militare 303 = 401 500
2 Achitarea furnizorului de uniforme 401 = 770 500
3 Darea in consum a uniformelor militare % = 303 500
603 250
4282 250
4 Ulterior recuperarea a 50% din solda militarilor 421 = 4282 250

 La fel ca la agentii economici, si la IP stocurile se pot deprecia.

o De obicei nu se inregistreaza aceasta depreciere, dar se pot constitui ajustari pentru
depreciere: 6814 = 39
(6814 Cheltuieli operationale privind ajustarile // 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor)
o Atunci cand ajustarile devin inutile, stocul final consumat, ajustarea dispare, suma
trecandu-se pe venit 39 = 7814 (7814 Venituri operationale privind ajustarile).

Page 64
 Capitol 6

CONTABILITATEA CREANTELOR
ȘI DATORIILOR CURENTE

Contabilitatea tertilor asigura evidenta creantelor si datoriilor entitatii in relatiile acesteia cu

 institutiile publice subordonate,
 furnizorii,
 clientii,
 personalul,
 asigurarile si protectia sociala,
 bugetul statului,
 bugetele locale,
 bugetul asigurarilor sociale de stat,
 Comunitatea Europeana (decontarile privind fondurile structural-europene, s.a.),
 debitorii si creditorii diversi,
 alte decontari. Tot aici se mai includ:
 decontarile dintre exercitiile financiare,
 operatii in curs de clarificare.

Evaluarea creantelor si datoriilor. In functie de momentul la care se refera

revaluarea creantelor si datoriilor se refera la::

5. Evaluarea INITIALA
 se efectueaza la valoarea nominala,
 cele in valuta se inregistreaza in contabilitate in lei, evidenta analitica fiind efectuata in
valuta, iar pentru determinarea valorii in lei se are in vedere cursul de schimb valabil la
data efectuarii tranzactiei.

6. Evaluarea la data BILANTULUI

 creantele si datoriile in lei se evalueaza in situatiile financiare anuale la valoarea lor
nominala (valoarea de inregistrare),
 iar cele in valuta sunt evaluate la cursul de schimb BNR din ultima zi a perioadei de
raportare.

7. Evaluarea la momentul decontarii (IESIRE)

 creantele si datoriile in lei sunt evaluate la valoarea nominala, iar cele in valuta la cursul
BNR de la data efectuarii tranzactiei de incasare sau de plata;
o acest fapt da nastere la o serie de diferente de curs valutar (cheltuieli sau venituri).

Page 65
Contabilitatea creantelor si datoriilor

FURNIZORII
 institutiilor publice reprezinta datoriile generate de achizitiile de bunuri/servicii/lucrari/ cu
plata ulterioara;
 apar in grupa 40 de conturi: Furnizori si conturi asimilate;
 contul 409 Furnizori debitori are functie contabila de Activ,
 restul conturilor avand functie contabila de Pasiv;

Exemplu:
O institutie publica efectueaza urmatoarele tranzactii si evenimente in cursul trimestrului 2:

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Acorda un avans de 300 lei societatii Alfa
pentru achizitii de tipizate 409 = 770 300
2 Se achizitioneaza tipizate in valoare de 400 lei 302 = 401 400
3 Reglarea avansului si plata diferentei 401 = % 400
409 300
770 100
4 Se achizitioneaza un computer care intra in
domeniul privat in valoare de 2.000 lei 214 = 404 2.000
5 Se achizitioneaza echipament de lucru in
valoare de 800 lei pentru care nu s-a emis inca
factura 303 = 408 800
6 Se primeste factura cu valoare de 1.000 lei % = 401 1.000
408 800
303 200

CLIENTII
 reprezinta creante ale institutiei publice generate de vanzari de bunuri, efectuare de lucrari
si prestare de servicii catre terti;
 apar in grupa 41 de conturi: Clienti si conturi asimilate;
 contul 419 Clienti creditori are functie contabila de Pasiv, si inregistreaza avansurile
primite de la clienti;
 restul conturilor avand functie contabila de Activ.

Page 66
 Exemplu:
O institutie publica finantata prin venituri proprii efectueaza urmatoarele tranzactii si
evenimente in cursul trimestrului 2:
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Se incaseaza de la Clienti un avans in valoare
de 400 lei pentru efectuarea unor cursuri de 560 = 419 400
pregatire profesionala
2 Se efectueaza cursurile de pregatire in valoare
de 500 lei 411 = 704 500
3 Reglarea avansului si plata diferentei % = 411 500
419 400
560 100
4 Se inregistreaza chiria aferenta unei cladiri
pentru care nu s-a intocmit inca factura in 418 = 706 300
valoare de 300 lei

Tot in categoria creantelor si datoriilor de natura comerciala intra si EFECTELE

COMERCIALE de natura:
 cambii,
 bilete la ordin.

Exemplu:
In cursul trimestrului 1, la un spital se efectueaza urmatoarele operatii:
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Se achizitioneaza lenjerii si accesorii de pat in
valoare de 400 lei 303 = 401 400
2 Pentru decontarea facturii de la furnizori se
accepta o cambie scadenta peste 10 zile 401 = 403 400
3 La scadenta se achita efectul 403 = 770 400
4 Se inregistreaza efectuarea de servicii medicale
pentru pacientii neasigurati ai unei companii. 411 = 704 200
Aceasta va suporta cheltuiala cu spitalizarea.
5 Se deconteaza factura printr-un bilet la ordin
scadent peste 5 zile 413 = 411 200
6 Peste 5 zile incasarea efectului comercial 560 = 413 200

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU
PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

Salariul brut cuprinde:

 salariul de baza cuvenit salariatului,
 sporuri si adaosuri,
 indemnizatii si alte sporuri acordate pentru conducere,
 concediu de odihna,
 avantaje in natura,
 alte drepturi de personal.
Nu sunt incluse in drepturile salariale:
Page 67
  ajutoarele pentru boli grave si incurabile,
 ajutoarele de nastere,
 venituri reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor,
 cadouri oferite salariatelor, copiilor (Craciun, Paste, 1 Iunie, 8 Martie), deductibile fiscal in
limita sumei de 150 lei/persoana,
 contravaloarea transportului de la si la locul de munca,
 costul prestatilor de odihna si tratament (bilete prin sindicat),
 cazarea si chiria locuintelor de serviciu puse la dispozitia oficialitatilor publice sau a
angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii,
 costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice (inclusiv cartele telefonice)
efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu,
 cheltuieli efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatilor,
 alte elemente prevazute de Codul Fiscal.

Pentru determinarea salariului net se iau in considerare deducerile personale, deduceri

care se acorda unui salariat doar pana in limita unui salariu brut de maxim 3.000 lei (realizat la
locul de munca unde se afla functia de baza). Sunt considerate persoane in intretinere:
o sotul / sotia,
o copiii,
o alti membrii ai familiei,
o rudele contribuabilului pana la gradul al doilea (parinti / frati), inclusiv,
o ale caror venituri nu depasesc 250 lei lunar.

Aceste deduceri personale se acorda astfel:

Nr crt Contribuabili (salariati) Nr pers in intretinere Deducere

1 Care nu au persoane in intretinere 0 250
2 Care au persoane in intretinere 1 350
3 Care au persoane in intretinere 2 450
4 Care au persoane in intretinere 2 550
5 Care au persoane in intretinere 4/>4 650

Impozitul pe salarii se determina astfel:

 Salariul de incadrare + sporuri si adaosuri + avantaje in natura + alte drepturi de personal
(ore suplimentare, etc) = Venit brut total (Salariu Brut)
 Venit brut total – CAS personal (10.5%) – CASS personal (5.5%) – somaj angajati (0.5%)=
Venitul net
 Venitul net – Deduceri = Baza impozabila pt impozitul pe salariu
 Baza impozabila *16% = impozitul pe salariu
 Restul de plata = Venit net – Avansuri acordate salariatilor – Retineri datorate terilor
(chirii/pensii alimentare/popriri) – Avantaje in natura – Impozit pe salarii

Din punct de vedere contabil, se utilizeaza aceleasi conturi ca si la agentii economici, nu

apar diferente.

Page 68
 Exemplu:

In luna martie, o IP finantata de la bugetul statului prezinta urmatoarele informatii:

 Fond brut de salarii = 7.000 lei
 Avansuri acordate salariatilor sub forma CO platite anticipat = 1.400 lei
 Retineri in favoarea terilor = 200 lei
 Impozitul pe salarii = 300 lei

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inregistreaza plata avansului (plata card) 425 = 770 1.400
2 Se inregistreaza salariul brut 641 = 421 7.000
3 Inregistrare CAS angajator 6451 = 4311 1.456
4 Inregistrare CASS angajator 6453 = 4313 364
5 Inregistrare Somaj angajator 6452 = 4371 35
6 Inregistrare risc aacid boli profesionale (0.2%) 6451.1 = 4311.1 14
7 Inregistrare conc si indemnizatii FNUASS 6453.1 = 4313.1 60
8 Inregistrare fd garantare salarii 6456 = 4373 18
9 Retineri din salariile datorate personalului 421 = % 3.055
4312 735
4372 35
4314 385
444 300
427 200
425 1.400
10 Plata salarii nete (card) 421 = 770 3.945
11 Plata contributii datorate % = 770 3.602
 bugetului de stat, 4311 1.456
 bugetului asigurarilor sociale de stat, si 4313 364
 tertilor 4371 35
4311.1 14
4313.1 60
4373 18
4312 735
4372 35
4314 385
444 300
427 200

Page 69
Particularitati legate de salariile institutiilor publice:

1. Contabilitatea minusurilor imputabile constatate in gestiune

 se efectueaza la valoarea actuala (valoarea justa);
 diferenta care apare intre valoarea justa (mai mare) si valoarea contabila (de cumparare,
mai mica) reprezinta o suma care, intotdeauna se constituie intr-o datorie fata de bugetul
statului – in cazul institutiilor finantate integral de la buget, si se contabilizeaza in contul
4481 Alte datorii fata de bugetul statului;
 in cazul in care IP se autofinanteaza (se finanteaza din venituri proprii), imputatia
minusurilor constatate se contabilizeaza la fel ca la agentii economici.

Exemplu:
La magazia IP se constata un minus de materiale consumabile in valoare de 100 lei,
imputat gestionarului cu 150 lei.
a) IP este finantata de la bugetul de stat,
b) IP este finantata din venituri proprii.
a)
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Se inregistreaza imputatia 4282 = % 150
302 100
4481 50
2 Recuperarea sumei din salariul angajatului 421 = 4282 150
3 Achitarea datoriei catre bugetul de stat 4481 = 770 50
b)
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Se inregistreaza imputatia 4282 = 719 150
2 Recuperarea sumei din salariul angajatului 421 = 4282 150
3 Descarcarea gestiunii 658 = 302 100

2. Contabilitatea decontarilor cu bursierii si doctoranzii

 evidentiaza decontarile cu elevii, studentii, doctoranzii pentru bursele cuvenite,
 sume care se contabilizeaza in contul 429 Bursieri si doctoranzi;
 pentru burse nu se platesc contributii la bugetul statului, venitul brut reprezentand burse
acordate elevilor/studentilor este egal cu venitul net.

Exemplu:
O institutie de invatamant preuniversitar inregistreaza bursele lunii martie, in valoare de 3.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inregistreaza bursele pe luna martie 679 = 429 3.000
2 Ridicarea de numerar pt plata burselor 581 = 770 3.000
5311 = 581 3.000
3 Plata burselor in valoare de 2.500 lei 429 = % 3.000
5311 2.500
462 500
4 Ulterior, plata burselor neridicate 462 = 5311 500
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI
Page 70
  in cadrul decontarilor cu bugetul statului se includ:
o impozitul pe salarii
o TVA
o alte impozite, taxe si varsaminte asimilate,
o alte datorii cu bugetul statului;
 IP finantate de la bugetul de stat nu platesc impozite si taxe locale, TVA, impozit pe profit;
 IP cu caracter economic (regiile autonome, companiile nationale, agentii nationale (ex:
Enel, Agentia Nationala de Meteorologie ANM, Apele Romane, etc) finantate din venituri
proprii) platesc impozite, TVA, impozit pe profit;
 la IP nu exista dividende, nici chiar la IP care se finanteaza din venituri proprii, implicit nu
exista nici impozit pe dividende;
 IP finantate din venituri proprii nu inregistreaza dividende, dar varsa la bugetul de stat
sume reprezentand prelevari din profit pana la 90% (pana anul trecut aceste prelevari
reprezentau 40% din profit).

CONTABILITATEA DEBITORILOR SI CREDITORILOR DIVERSI

 In contul 461 Debitori diversi se inregistreaza
o debitorii din pagube materiale create de catre terti (altii decat salariatii IP),
o sumele imputate persoanelor vinovate pentru pagubele aduse IP,
o sumele rezultate din vanzarea activelor imobilizate.

Exemplu:
Se imputa unui hot care a spart magazia IP (nu gestionarului – salariat al IP, ci unei
persoane din afara IP) materiale aflate in contabilitatea institutiei la valoarea de 200 lei, pret de
imputatie 300 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 CAZUL IP finantata de la Bugetul de Stat 461 = % 300
Se inregistreaza imputatia 302 200
4481 100
2 CAZUL IP finantata din venituri proprii 461 = 719 300
Se inregistreaza imputatia 658 = 302 200
3 Ambele cazuri inregistrarea incasarii imputatiei 5311 = 461 300

Exemplu:
Se vand active fixe la pret de vanzare de 2.000 lei, valoare contabila 3.000 lei, amortizare
inregistrata 1.200 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inregistreaza vanzarea activelor fixe 461 = 719 2.000
2 Descarcarea gestiunii % = 214 3.000
2814 1.200
658 1.800
3 Incasarea contravalorii activelor fixe vandute 5311/770 = 461 2.000
 In contul 462 Creditori diversi se inregistreaza
o obligatiile IP fata de terti,
Page 71
 o cumparari de titluri (cazuri intalnite doar la primarii),
o alte datorii.

Exemplu:
O primarie achizitioneaza titluri pe termen scurt in valoare de 1.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inregistreaza cumpararea de titluri (505)508 = 462 1.000

CONTABILITATEA DECONTARILOR INTRE EXERCITIILE FINANCIARE si

OPERATIILOR IN CURS DE CLARIFICARE

 decontarile intre exercitiile financiare se evidentiaza in conturile:

o 471 Cheltuieli inregistrate in avans
o 472 Venituri inregistrate in avans
 includ sumele platite, respectiv incasate in perioada curenta dar aferente perioadei
urmatoare, precum chirii, abonamente, asigurari, etc.

Exemplu:
Un spital achita 500 lei cu numerar in luna 12.2010 un abonament la Monitorul
Oficial pentru luna 01.2011.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inreg. plata abonamentului in luna 12.2010 471 = 5311 500
2 Se inreg. cheltuiala in luna 01.2011 626 = 471 500

Exemplu:
ASE pune la dispozitia CECCAR pentru examenul de acces la stagiu Sali de curs
pentru care primeste in luna februarie 2011 suma de 3.000 lei. Sustinerea examenului va
avea loc in luna martie 2011.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inreg. Incasarea chiriei in luna 02.2011 770 = 472 3.000
2 Se inreg. venitul din chirie in luna 03.2011 472 = 706 3.000

 decontarile din operatii in curs de clarificare includ operatii care nu pot fi inregistrate direct
in conturile corespunzatoare, fiind necesare clarificari ulterioare;
 se inregistreaza in contul 473 Decontari in curs de clarificare, cont bifunctional;
 sumele corespunzatoare acestor operatiuni trebuiesc clarificate in maximum 3 luni, la
sfarsitul anului contul 473 nu trebuie sa inregistreze sold final.

Page 72
 Exemplu:
O IP finantata de la bugetul de stat primeste o factura de la Romtelecom in valoare de
2.000 lei, suma pe care o considera prea mare, nejustificata, si o contesta. Termenul de solutionare
a contestatiei este de 45 zile.
Cazul A: Dupa 45 zile se primeste raspunsul de la Romtelecom, conform caruia valoarea facturii
este reala si se inregistreaza pe cheltuieli.
Cazul B: Dupa 45 zile se primeste raspunsul de la Romtelecom, conform caruia valoarea facturii se
diminueaza cu 500 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se inreg. plata facturii Rtc 473 = 770 2.000
2 Se inreg. cheltuiala in CAZUL A: 626 = 473 2.000
3 Se inreg. cheltuiala in CAZUL B: % = 473 2.000
626 1.500
461 500

CONTABILITATEA DECONTARILOR INTRE INSTITUTIILE PUBLICE

 este reflectata cu ajutorul contului 481 Decontari intre institutia superioara si institutiile
subordonate,
 si evidentiaza raporturile de decontare intervenite in cursul exercitiului intre IP,
 reprezentand valoarea materialelor transmise si primite pentru desfasurarea activitatilor
acestora,
 este cont bifunctional,
 iar la sfarsitul anului soldul contului trebuie sa fie zero.

Exemplu:
O IP transfera materiale consumabile in valoare de 1.000 lei altei IP.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 IP care preda materialele: 481 = 302 1.000
2 IP care primeste materialele: 302 = 481 1.000

Page 73
 Capitol 7

CONTABILITATEA TREZORERIEI

 asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor pe termen scurt , altor valori de

trezorerie, a disponibilitatilor existente in conturi la trezoreria statului, bancile
comerciale si in casierie;
 trezoreria cuprinde urmatoarele componente:
 Investitii pe termen scurt
o cuprind titluri de natura actiunilor/obligatiunilor achizitionate in scopul
revanzarii
o obligatiuni proprii rascumparate in vederea anularii (apar doar la primarii)
o depozite pe termene foarte scurte.
 Disponibilitati ale IP la trezoreria statului si banci
o disponibilul din contul curent la trezoreria statului
o valori de incasat sub forma cecurilor
o disponibil in lei si valuta al IP pastrat la bancile comerciale
o disponibilul din casieria IP
o alte valori:
 timbre fiscale si postale,
 bilete de odihna si tratament,
 documente militatre de transport, etc
 Acreditive in lei si valuta
 Disponibil din conturi cu destinatie speciala se depun la banci si se utilizeaza cfrm
destinatiilor aprobate prin lege
 Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale si bugetelor locale
 Disponibil al fondurilor speciale:
o FNUASS
o Fondul asigurarilor sociale pentru somaj
 Viramente interne
 Fonduri externe nerambursabile

Page 74
Investitii financiare pe termen scurt

Practic, doar la primarii se pot intalni investitii financiare pe termen scurt. Dintre institutiile
publice primariile sunt cele care pot cumpara sau emite actiuni, obligatiuni municipale.
In categoria investitiilor financiare pe termen scurt sunt incluse:
- actiunile,
- obligatiunile,
- depozitele achizitionate sau constituite pe termene scurte sau foarte scurte.
Toate aceste investitii pe termen scurt sunt folosite, in principal, de primarii, si mai putin
sau chiar deloc de catre celelelte institutii publice. Primariile dispun de cei mai multi bani
(colecteaza impozite si taxe :ex: incasare impozite cladiri/mijl de transport pana la 31.03 sunt
reduse cu 10%) = se creeaza o rezerva de bani (comparativ cu entitatile din subordine – care
primesc finantare lunara doar pentru nevoile din luna respectiva), rezerva pe care o pot utiliza in
achizitionare de investitii financiare.

Exemplu:
O primarie cumpara 100 actiuni cu 2 lei/actiune, cheltuiala cu achizitia reprezentand 5 lei.
Actiunile vor fi vandute peste 2 luni la pretul de 2,3 lei/actiune.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achizitia de actiuni: 100*2 lei = 200 lei
Cheltuieli cu achizitia (comisioane, onorarii % = 770 205
broker) = 5 lei 505 200
622 5
2 Vanzarea actiunilor: 100*2,3 lei = 230 lei 770 = % 230
505 200
768 30

Obligatiunile emise si rascumparate = titluri de credit pe care comunitatile locale le emit in

vederea obtinerii de imprumuturi publice. Este organizata contabilitatea analitica pe categorii de
titluri emise si pe scadente.

Exemplu:
Pe 01.01.N Primaria mun. Bucuresti emite 10.000 obligatiuni la valoarea nominala de 10
lei/obligatiune. Rata dobanzii este de 12%/an. Dobanda se plateste anual. Obligatiunile sunt
rascumparate peste 5 ani.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 01.01.N
Se emit obligatiunile (10.000*10 lei) 4811 = 161 100.000

Concomitent se inregistreaza vanzarea lor 770 = 719 100.000

(in anul N apar ca venit!)
2 31.12.N
Inregistrarea dobanzii (pentru urmatorii ani 666 = 1681 12.000
dobanda reprezinta cheltuiala) 100.000*12%

Page 75
 3 In cursul anului N+1
(Cand se recupereaza cupoanele de obligatiuni) 1681 = 770 12.000
Se repeta aceasta inregistrare timp de 5 ani
4 31.12.N+4
Rascumpararea obligatiunilor in vederea 505 = 770 100.000
anularii lor
5 31.12.N+4
Anularea obligatiunilor – similar emiterii lor 161 = 4811 100.000
Concomitent: 658 = 505 100.000

Tot in categoria investitiilor financiare pe termen scurt intra si depozitele, contabilizate in contul
509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt. Aceste situatii apar, de obicei,
doar la primarii.
 Constituirea depozitului: 509 = 770
 Inregistrarea dobanzii aferente (venit) 770 = 766
 Anularea depozitului 770 = 509

Contabilitatea disponibilitatilor

 are in vedere operatiunile de incasare si plata

o fara numerar, sau
o cu numerar (casierie)
 operatiunile se realizeaza prin intermediul
o Trezoreriei statului,
o a unitatilor bancare (pentru sumele primite de la UE, sau din fonduri proprii),
o casieriei institutiilor publice.
Decontarile fara numerar se realizeaza prin conturile:
- 512 Conturi curente la banci
- 770 Disponibil al bugetelor (finantarea bugetara la Trezoreria Statului)
- Grupa 55 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala
- Grupa 56 Disponibil al IP si al activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii
- Grupa 57 Disponibil din veniturile fondurilor speciale

Exemplu:
Se incaseaza la bugetul local venituri proprii de natura impozitului pe cladiri in valoare de
1.000.000 lei.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Incasare impozit cladiri 7702 = 734 1.000.000
(734 = Impozite si
taxe pe proprietate)

Page 76
 Exemplu:
Se primeste suma de 1.000.000 euro la cursul de 4 lei/euro reprezentand finantare
nerambursabila a UE pentru un proiect.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Incasare finantare nerambursabila de la UE 5121 = 774 4.000.000
(774 = Finantare din fond
externe nerambursabile)

Exemplu:
Se platesc din disponibilul pentru venituri proprii furnizori in valoare de 500 lei

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Achitare furnizori din disponibilul din 401 = 560 500
venituri proprii

Exemplu:
Sunt incasate contributiile la fondul de asigurari sociale de sanatate in valoare de 10.000 lei

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Incasare contributii la FNUASS 571 = 7705 10.000
(571 = Disponibil din
veniturile FNUASS)

In cazul in care se efectueaza incasari si plati in valuta, periodic este necesara reevaluarea
(lunar si anual) a valutei in lei la cursul de referinta al BNR la inchiderea lunii sau anului bugetar.
Diferentele de curs constatate favorabile sau nefavorabile se contabilizeaza la venituri si, respectiv,
cheltuieli financiare.

Exemplu:
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Diferente favorabile de curs valutar % = 765 xxxxx
Clasa 5 conturi
2 Diferente nefavorabile de curs valutar 665 = % xxxxx
Clasa 5 conturi

Conturi specifice de disponibilitati folosite in institutiile publice:

552 Disponibil din sume de mandat si sume in depozite
 in categoria disponibilitatilor, nota discordanta face contul 552 Disponibil din sume de
mandat si sume in depozite,
 prin acest cont sunt evidentiate sumele primite in vederea efectuarii unor servicii
speciale sau executarii de mandate:
o procurarea de materiale,
o abonamente la publicatii,
o achizitia de material didactic,
o efectuarea de analize de laborator in cabinetele altei IP.

Page 77
  La expirarea termenului de executie a mandatului , IP deconteaza sumele primite
corespunzator documentelor justificative, restituind soldul ramas neconsumat
(necheltuit). La finele fiecarui trimestru, institutiile ce au primit mandate sunt obligate
sa transmita mandantului (celui care i-a dat mandatul) un extras de cont asupra
operatiilor efectuate si sa depuna situatia sumelor din mandat la trezorerie.

Exemplu:
Inspectoratul Scolar Bucuresti primeste suma de 300 lei de la o scoala generala pentru
procurarea de material didactic. Inspectoratul cumpara material didactic in valoare de 260 lei, si
deconteaza mandatul.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Primirea de catre Inspectoratul Scolar a
mandatului (Scoala reprezinta Creditor) 552 = 462 300
2 Procurarea si achitarea materialului didactic
(nefiind pt institutia proprie, nu se 462 = 401 260
inregistreaza la stocuri) 401 = 552 260
3 Restituirea diferentei de 40 lei scolii
(mandantului) 462 = 552 40

Tot cu ajutorul contului 552 institutiile publice

 tin evidenta sumelor primite de la agentii economici in vederea efectuarii unor
operatiuni speciale,
 precum garantii depuse de agentii economici la IP pentru participarea la licitatii care
implica taxe de participare si cv caietului de sarcini,
 precum si sume primite de la persoane fizice in vederea pastrarii unor drepturi
neridicate precum drepturi de personal si burse ordonantate dar neridicate in timpul
anului;
 de asemenea, contul 552 este folosit pentru inregistrarea sumelor rezervate (puse de-o
parte) la sfarsitul anului pentru plati ce trebuiau realizate in cursul anului, dar
neefectuate pana la sfarsitul lui, respectiv sume care in mod normal la 31.12. ar fi fost
preluate la bugetul de stat ca si neconsumate. Pentru aceste sume prezervate, IP trebuie
sa aiba o justificare solida (documente justificative pana la „ultimul leu”).

Exemplu:

La 31.12.N se prezerva suma de 1.000 lei reprezentand valoarea consumului de electricitate

aferenta lunii 12.N, suma ce va fi achitata furnizorului de electricitate in luna ianuarie N+1.
Transferul se realizeaza prin intermediul contului 581 Viramente interne.

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 31.12.N prezervarea sumei pt en. electrica 581 = 770 1.000
552 = 581 1.000
2 05.01.N+1 Achitarea furnizorului de energie 401 = 552 1.000

Page 78
Contabilitatea imprumuturilor pe termen scurt

In cazul in care institutiile publice nu dispun de suficiente disponibilitati pentru a-si

desfasura in mod normal activitatea, pot solicita bancilor, cu acordul organismelor in drept,
acordarea de imprumuturi pe termen scurt (maxim 1 an), pentru care vor plati dobanzi.

Exemplu:

Institutia contracteaza prin banca un imprumut bancar pe termen scurt de 5.000 lei,
rambursabil dupa 30 zile. Dobanda aferenta este de 12% pe an si se plateste la rambursare. Din
cauza unor dificultati, institutia nu reuseste sa ramburseze imprumutul decat peste 2 luni, banca
percepand o dobanda pe perioada de intarziere de 3%.

Nr. Explicatia Nota contabila Valoarea

crt
1 Aprobarea si incasarea imprumutului 5121 = 5191 5.000
2 Inregistrarea dobanzii cuvenita bancii
D = 5.000 lei * 12% * 30 zile / 360 zile 666 = 5186 50
3 La scadenta, imprumutul nerambursat se
transforma in datorie restanta 5191 = 5192 5.000
5191 Imprum. pe termen scurt
5192 Imprum. pe termen scurt
nerambursate la scadenta
4 Inregistrarea dobanzii penalizatoare aferenta
lunilor de intarziere (2 luni)
Dob penaliz = 5.000 lei*3%*2/12 = 25 lei, si 666 = 5186 125
Dob normala pt 2 luni =5.000*12%*2/12=100 Ch priv dobanzile=Dob de platit
5 Rambursarea imprumutului restant si plata % = 5121 5.175
integral a dobanzii aferente 5192 5.000
5186 175

Contabilitatea viramentelor interne

In cazul transferurilor intre conturile de disponibilitati sau intre acestea si casieria institutiei
se utilizeaza contul (de tranzit) 581 Viramente interne.

Exemplu:

Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea

1 Se transfera 1.000 lei din contul de 581 = 770 1.000
trezorerie in contul de mandat 552 = 581 1.000
2 Se ridica 500 lei numerar din contul de 581 = 770 500
trezorerie 531 = 581 500

Page 79
Contabilitatea avansurilor de trezorerie
 similar contabilitatii agentilor economici;
 avansurile de trezorerie = sume puse la dispozitia unor salariati in vederea
aprovizionarii cu materiale, deplasarii in interes de serviciu, achitarii unor servicii, etc.

Exemplu:
Un salariat al unei IP se deplaseaza in interes de serviciu. El se deplaseaza cu
autoturismul institutiei si primeste un avans de 120 lei si bonuri de benzina in valoare de 150 lei.
La inapoierea din delegatia de serviciu, el justifica avansul astfel:
- diurna = 20 lei,
- cazare = 80 lei,
- bonuri de benzina
o consumate = 140 lei,
o neconsumate = 10 lei,
- depunere numerar neutilizat in casierie 20 lei.
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Acordare avans spre decontare 542 = % 270
5311 120
5324 150
(5324 Bon val pt carburant auto)
2 Justificare avans spre decontare % = 542 270
614 240
5324 10
5311 20

Contabilitatea altor valori

In casieriile institutiilor publice, in afara numerarului se mai gasesc si alte valori, respectiv:
- timbre fiscale si postale,
- tichete si bilete de calatorie,
- bonuri valorice de carburanti,
- bilete cu valoare nominala,
- tichete de masa,
- bilete de odihna si tratament,
- alte valori.

Exemplu:
O institutie publica achizitioneaza bilete de calatorie de 120 lei, timbre postale de 100 lei si
bilete de odihna de 700 lei. Aceste valori sunt distribuite sau consumate.
Nr.crt Explicatia Nota contabila Valoarea
1 Achizitie de valori % = 5311 920
Tch calatorie 5323 120
Timbre 5321 100
Bilete tratam 5322 700
2 Utilizare tichete si bilete de calatorie 624 = 5323 120
3 Consum timbre fiscale si postale 626 = 5321 100

Page 80
 Capitol 8

CONTABILITATEA
VENITURILOR, FINANTARILOR SI
CHELTUIELILOR ENTITATILOR
PUBLICE

Veniturile reprezintă intrări brute de beneficii economice şi potenţial de servicii

înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în
creşteri ale activelor nete / capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuţiile
proprietarilor.
Cheltuielile reprezintă descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de
servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare, sub formă de ieşiri sau consum de active
sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele nete / capitalurile proprii, altele
decât cele legate de distribuirile către proprietari.
Veniturile şi cheltuielile se clasifică în funcţie de natura economică, cheltuielile se
clasifică în: venituri/cheltuieli operaţionale, venituri/cheltuieli financiare, venituri/cheltuieli
extraordinare.

Sistemul de conturi
Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a planului de conturi.
Au funcţie contabilă de capital. În credit reflectă cheltuielie recunoscute pe parcursul perioadei. În
credit reflectă cheltuielile repartizate asupra rezultatului patrimonial. Nu prezintă sold la sfârşitul
perioadei.
Conturile de venituri sunt evidenţiate în clasa 7 Conturi de venituri şi finanţări a planului de
conturi. Au funcţie contabilă de capital. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul
perioadei. În debit reflectă veniturile încorporate în rezultatul patrimonial. Nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.

Page 81
 Exemple:
 O instituţie de învăţământ universitar a efectuat următoarele tranzacţii:

a) Se înregistrează obţinerea de preparate în valoare de 800 lei, la cantina proprie:

345 Produse finite = 709 Variaţia stocurilor 800 lei

b) Se înregistrează efectuarea de cursuri de pregătire în valoare de 900 lei pentru salariaţii

unei instituţii publice:

411 Clienţi = 704 Venituri din lucrări 900 lei

executate şi servicii
prestate

c) Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 1.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 3,7 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 3,4 lei / EURO:

3.700 lei 401 Furnizori = 5124 Conturi la bănci în vaută 3.400 lei
765 Venituri din diferenţe 300 lei
de curs valutar

d) Se înregistrează încasarea de despăgubiri în valoare de 100 lei, aferente calculatoarelor şi

imprimantelor defectate ca urmare a repetatelor întreruperi de alimentare cu energie electrică:

560 Disponibil al = 790 Venituri din despăgubiri 100 lei

instituţiilor din asigurări
finanţate integral
din venituri
proprii

e) Se înregistrează consum de vopsea în valoare de 6.000 lei pentru renovarea sălilor de curs:

601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime 6.000 lei

materiile prime

f) Se înregistrează consum de piese de schimb în valoare de 300 lei pentru autoturismele din
dotare :

6024 Cheltuieli privind = 3024 Piese de schimb 300 lei

piesele de schimb

g) Se înregistrează consum de alimente în valoare de 1.600 lei la cantina universităţii:

Page 82
 6027 Cheltuieli privind = 3027 Hrană 1.600 lei
hrana

h) Se înregistrează consum de cretă în valoare de 100 lei:

6028 Cheltuieli privind = 3028 Alte materiale 100 lei

alte materiale consumabile
consumabile

i) Se înregistrează scoaterea din folosinţă de bănci şi scaune uzate în valoare de 1.500 lei:

603 Cheltuieli privind alte = 3032 Materialele de natura 1500 lei

materialele de natura obiectelor de inventar
obiectelor de inventar în folosinţă

j) Se înregistrează statul de plată a salariilor, 3.000 lei:

641 Cheltuieli cu = 421 Personal-salarii datorate 3.000 lei

salariile
personalului

k) Se înregistrează contribuţia instituţiei la asigurări sociale în valoare de 585 lei:

6451 Contribuţiile = 4311 Contribuţiile 585 lei
angajatorilor pentru angajatorilor pentru
asigurări sociale asigurări sociale

l) Se înregistrează contribuţia instituţiei la asigurări sociale de sănătate în valoare de 585 lei:

6453 Contribuţiile = 4313 Contribuţiile 180 lei

angajatorilor pentru angajatorilor pentru
asigurări sociale de asigurări sociale de
sănătate sănătate

m) Se înregistrează contribuţia instituţiei la ajutorul de şomaj în valoare de 60 lei:

6452 Contribuţiile = 4371 Contribuţiile 60

angajatorilor pentru angajatorilor pentru lei
asigurări de şomaj asigurări de şomaj

Page 83
 n) Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 100 Euro. Cursul la data facturării
este de 3,4 lei / Euro, iar cursul la data plăţii este de 3,6 lei / Euro:

340 lei 401 Furnizori = 5124 Conturi la bănci 360 lei

în valută
20 lei 665 Cheltuieli diferenţe
de curs valutar

o) Se înregistrează pagube în valoare de 700 lei ca urmare a unui seism:

690 Cheltuieli cu = 3028 Alte materiale 700 lei

pierderi din consumabile
calamităţi

Page 84
Bibliografie

1. Tiron Tudor A, Nistor C– Contabilitatea institutiilor publice, Suport de curs, 2007, Cluj
Napoca (Mod de accesare: Biblioteca Centrală Universitară, biblioteca facultăţii, biblioteca
existentă la Catedra de contabilitate).

2. Nistor C., - Trecut, prezent şi perspective în contabilitatea publică românească, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2009.

3. Cenar I., - Contabilitatea instituţiilor publice, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.

4. Pitulice C., Glăvan M, - Contabilitatea instituţiilor publice din România, Editura Contaplus
2007.

5. Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice,

planul de conturi pentru institutii publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate
prin OMFP nr.1917/2005.
**** Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu completările şi republicările
ulterioare;
**** Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, cu completările şi republicările ulterioare;
**** OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate (valabil de la
01.01.2015);
**** Ordinul nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor;
**** Ordinul nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile
(valabil de la 01.01.2016);

**** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
(valabilă de la 01.01.2016);

**** Hotărârea Guvernului nr. 1 din 06 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare (valabilă de la 01.01.2016);

Page 85