Prof. univ. dr.

Sorinel CĂPUȘNEANU

Expertiza contabilă și Consultanță fiscală

- Suport de curs ID -

București
2021
 Cuprins:

Obiectivul general al cursului de Expertiză contabilă și consultanță fiscală …….…..…. 3

Unitatea de învățare 1
Deontologia profesiei contabile ……………………………………………………………….……………..… 4

Unitatea de învățare 2
Concepte privind expertiza şi expertiza contabilă …………………………….............................. 12

Unitatea de învățare 3
Expertiza contabilă judiciară …………………………………………………………...……………………… 25

Unitatea de învățare 4
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de expertiză contabilă în România.................... 110

Unitatea de învățare 5
Consultanța fiscală ……………………………………………………………………………………................... 119

2
 INTRODUCERE

Obiectivul general al cursului de Expertiză contabilă și consultanță fiscală

Prin conținutul său, disciplina „Expertiză contabilă și consultanță fiscală” abordează problematica
expertizei contabile și consultanței fiscale, urmărind însuşirea de către studenți/masteranzi a
cunoştinţelor teoretice cu privire la activitatea de expertiză contabilă și consultanță fiscală, însuşirea
cunoştinţelor cu privire la expertiza contabilă judiciară, cunoaşterea modului de derulare a activităţii de
expertiză contabilă și consultanță fiscală în România, formarea deprinderilor de a întocmi practic raportul
de expertiză contabilă.
Obiectivele specifice constau în: (1) identificarea şi descrierea unor fenomene ce apar în
domeniul contabilității, expertizei contabile și consultanței fiscale; (2) transpunerea în practică a
cunoştinţelor teoretice din domeniul contabilităţii, expertizei contabile și consultanței fiscale.

3
Unitatea de învățare 1

DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

Cuprins

1.1. Profesia contabilă. Concept și reglementare …………………………………………………………..…..…...... 4

1.1.1. Concept și componență activități ………………………………………………………………..….....… 4
1.1.2. Reglementare internă și europeană …………………………………………………………..….......… 5
1.1.3. Modalități de implementare a reglementărilor profesiei contabile …………..……..…..... 6
1.1.4. Rolul profesiei contabile …………………………………………………………..…………………......…. 6
1.2. Necesitatea și criteriile de recunoaștere a unui organism al profesiei contabile ………….…...… 7
1.2.1. Standardele Internaționale de Educație și rolul organismului profesional pentru
dezvoltarea profesională continuă ………………………………………………………………........… 7
1.2.2. Standardele Internaționale de Etică și rolul organismului profesional pentru
instituirea unui sistem de investigații și disciplinare ……………………………………........… 8
1.2.3. Standardele Internaționale de Calitate și rolul organismului profesional pentru
asigurarea calității serviciilor profesionale .................................................................................. 8
1.2.4. Standardele Internaționale de Contabilitate și Standardele Internaționale de Audit 9
1.3. Etica în profesia contabilă. Definiție, rol și necesitate ………………………………………………….......... 9
1.4. Principiile etice fundamentale ………………………………………………………………………………….…....... 10

Obiectivele urmărite

• Explicarea conceptului de profesie contabilă

• Explicarea necesității și a criteriilor de recunoaștere a unui organism al profesiei contabile
• Prezentarea eticii în profesia contabilă
• Explicarea principiilor etice fundamentale

1.1. Profesia contabilă

Cunoștințele de natură doctrinară și deontologică se situează într-o poziție importantă în cadrul
standardelor internaționale de educație pentru obținerea și menținerea competențelor profesioniștilor
contabili. Comparativ cu alte profesii, profesia contabilă presupune asumarea unei responsabilități față de
public, iar îndeplinirea acestei misiuni trebuie să fie asumată de toți profesioniștii contabili.
Aceasta presupune: (1) să fie conștienți de rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei și a
interesului public; (2) să fie convinși de rolul social pe care profesioniștii îl au la nivelul unei entități și la
nivel național; (3) să înțeleagă că activitatea lor și profesia contabilă în ansamblu sunt recunoscute și
apreciate prin satisfacerea unor cerințe fundamentale precum: educație, etică, calitate; (4) să cunoască
modul de înființare și organizare al profesiei contabile; (5) să înțeleagă semnificația și termenii cheie
aferenți profesiei contabile; (6) să cunoască și să înțeleagă contextul social și politic în care își desfășoară
activitatea.

1.1.1. Concept și componență activități

Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităților cu caracter economic care presupun cunoștințe
în domeniul contabilității, a specialiștilor care le efectuează precum și organismele lor profesionale.
Principalele activități care formează profesia contabilă constau în: servicii exclusive și servicii partajate.
Servicii exclusive:
1. Ținerea contabilității1. Menirea contabilului este de a apăra în primul rând economia. Acesta e
vinovat atunci când rămâne închistat, când nu mai poate judeca. Paradoxul apare în România unde atât
contabilii cât și auditorii deși sunt plătiți de entitate, beneficiarii serviciilor lor sunt alții decât entitatea.

1
Concepția franceză spune că această activitate, în lumea civilizată e considerată pe cale de dispariție!
4
Riscul enorm derivă din această idee întrucât și contabilii și auditorii trebuie să fie aliați și să apere
entitatea. O caracteristică a contabililor este aceea că își asigură răspunderea pentru satisfacerea
interesului public, interesele beneficiarilor și ale consumatorilor finali.
2. Elaborarea, examinarea și prezentarea situațiilor financiare. Utilizatorii finali sunt interesați de
modul în care sunt elaborate și prezentate situațiile financiare. Modul de prezentare și de vizualizare al
situațiile financiare ale unei entități depind de gândirea contabilului, de capacitatea sa de recunoaștere a
tranzacțiilor și de modul de transmitere înafara entității.
3. Auditul statutar este acea activitate urmărită distinct și care reprezintă garantul apărării
situațiilor financiare.
4. Alte lucrări de audit financiar-contabil sau control intern își aduc contribuția la înlesnirea
activităților unui manager sau al diverșilor conducători de departamente ai unei entități. Ele acționează
ca un sistem de control astfel: cenzorii (pentru acționari), audit financiar (pentru administrație), audit
intern, control de gestiune sau alt sistem de control (pentru executiv).
Servicii partajate:
1. Serviciile fiscale presupun consilierea, consultanța și asistența fiscală.
2. Serviciile de management financiar-contabil constau în asigurarea planificării financiar-contabile,
a contabilității de gestiune.
3. Servicii de studii și consultanță pentru crearea entităților.
4. Evaluarea entităților.
5. Alte servicii contabile și paracontabile se referă la servicii contabile diversificate, precum
specializarea strictă.

1.1.2. Reglementare internă și europeană

Organismele profesionale trebuie să reglementeze activitățile și conduita membrilor săi pentru a se
asigura că responsabilitatea sa față de interesul public este îndeplinită, chiar dacă există o reglementare
externă semnificativă a profesiei din partea unei agenții guvernamentale. Necesitatea reglementării și
natura acestei reglementări depinde de: (1) profesia însăși, capacitatea ei de a răspunde efectiv și eficient
cererilor economiei și societății; (2) condițiile de piață în care activează profesia; (3) calitatea serviciilor
furnizate de membrii săi, ceea ce implică:
- Adoptarea standardelor profesionale, tehnice;
- Adoptarea unor reguli etice;
- Nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractați ai serviciilor contabile.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calității și de abordare a unor aspecte
aferente pieței serviciilor contabile din două motive: (1) Existența unui dezechilibru în ceea ce privește
cunoștințele clientului care primește servicii contabile și cele ale furnizorului de servicii (care dispune de
expertiză contabilă). Reglementarea oferă certificarea beneficiarului că furnizorul dispune de calificarea
necesară și va respecta standardele profesionale adecvate. (2) Existența unor terțe părți, în afara
furnizorului și beneficiarului de servicii contabile, care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de
pe urma furnizării acestor servicii. Reglementarea poate trata acest aspect dând asigurarea că aceste
beneficii sau costuri sunt luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs și la ce
standarde de calitate.
De obicei, reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii: cerințele de acces și
certificare sau autorizare, cerințele referitoare la educația continuă, monitorizarea comportamentului
profesioniștilor contabili, sistemele și procedurile disciplinare în cazul în care profesioniștii contabili nu
îndeplinesc aceste cerințe.
Pentru ca reglementarea să asigure servicii contabile de calitate, trebuia ca ea însăși să
îndeplinească cerințele de calitate, și anume: să fie proporțională, să fie transparentă, să nu fie împotriva
competiției, să fie nediscriminatorie, să fie precisă, să fie segmentată în funcție de ținta sa, să fie
implementată consecvent și just, să fie supusă unei examinări periodice.
Anul 1992 marchează prima etapă în realizarea separării experților contabili de experții tehnici
prin înființarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). A doua
etapă a constat în încadrarea CECCAR în cadrul sistemului economic și social printr-o recunoaștere din
partea autorității publice. Aceasta s-a realizat prin Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 aprobată prin
Legea nr. 42/1995. În anul 1996, CECCAR devine membru cu drepturi depline al Federației Internaționale
a Contabililor și al Federației Experților Contabili din Europa.
Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 rămâne o reglementare europeană deoarece: (1) reglementează
strictul necesar pentru apărarea interesului public, aspectele de reglementare internă fiind mandatate
5
organismului profesional CECCAR; (2) reglementând activitatea de expertiză contabilă și organismul
profesional al experților contabili reglementează profesia contabilă ca un întreg și expertul contabil ca
profesionistul cu cel mai înalt nivel de educație și instruire în domeniul contabilității, și nu o activitatea
sau altă componentă a profesiei contabile; (3) este o reglementare de esență liberă, nefăcând posibilă
dependența de stat, care însă prin reprezentanții Ministrului Economiei și Finanțelor supraveghează ca
activitatea CECCAR să se desfășoare în conformitate cu legile generale ale României.
Profesia contabilă este reglementată la nivel european printr-o directivă generală 89/48/CEE a
Comisiei Europene care se referă la profesia contabilă, înlocuită cu directiva 2005/36/CEE. Potrivit
reglementării europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obținut cel mai înalt
nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani și un examen de aptitudini, și care are
acces fără restricții la toate serviciile și activitățile ce formează profesia contabilă.
Dată fiind importanța activității de audit statutar ca ultimă activitate care filtrează fluxurile către
utilizatorii informațiilor conținute în situațiile financiare ale unei entități, condițiile de autorizare a
persoanelor fizice și juridice care doresc să presteze servicii de audit statutar, sunt reglementate distinct
prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de Directiva a 8-a, înlocuită prin Directiva
2006/43/CE a Comisiei Europene. Principalele prevederi se referă la:
(A) condițiile de autorizare sau retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit
statutar: (1) să aibă studii universitare relevante; (2) să fi susținut examen de acces la calitatea de
profesionist contabil; (3) să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puțin 3 ani; (4) să fi
promovat un examen de competență profesională.
(B) condiții speciale privind independența auditorului, calitatea prestațiilor și standardele aplicate.
(C) crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activității de audit statutar și a auditorilor
statutari.

1.1.3. Modalități de implementare a reglementărilor profesiei contabile

Implementarea reglementărilor profesiei contabile se realizează prin următoarele modalități:
(1) Autoreglementare. Aceasta constă în faptul că organismul profesional (CECCAR) este
recunoscut de autoritatea publică (Guvern) care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia
contabilă.
(2) Reglementare externă. Aceasta constă în faptul că profesia contabilă este reglementată direct
sau în fapt de Guvern prin intermediul unei agenții independente căreia guvernul i-a delegat sarcini de
reglementare.
(3) Coreglementare. Aceasta reprezintă o combinare între autoreglementare și reglementarea
externă, și care este divizată între o instituție guvernamentală și organismul profesional (CECCAR).
Indiferent de modul de implementare al reglementării profesiei contabile, organismul profesional
trebuie să joace un rol esențial fiind cel mai bine poziționat pentru apărarea interesului public.

1.1.4. Rolul profesiei contabile

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilității față de interesul
public, față de toate părțile interesate în activitățile desfășurate de entitate: acționari, salariați, furnizori-
creditori, bănci, buget, conturi naționale, investitori, organisme de bursă.
Orice profesionist contabil prestează servicii pentru un client determinat (consumatorul/
beneficiarul final al serviciului) astfel că, profesionistul indiferent că elaborează, auditează, situațiile
financiare ale entității, acesta este plătit de către entitate, dar, utilizatorii finali ai informațiilor desprinse
din aceste situații financiare sunt părțile interesate, anterior menționate, cele care formează publicul și
ale căror interese trebuiesc apărate.
Nu există progres al civilizației fără dezvoltarea piețelor iar piețele nu se pot dezvolta fără
profesioniști contabili. Entitățile mici și mijlocii care dețin peste 80% din economia Comunității Europene
se dezvoltă și în funcție de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde de încrederea în
informațiile financiare, adică depinde inclusiv de calitatea muncii profesioniștilor contabili. Profesia
contabilă este indispensabila pentru bunul mers al economiei la nivel național și global, cel puțin din
următoarele puncte de vedere: (1) Fără ea nu se pot măsura activitățile economice; (2) Fără ea nu pot
exista bugete naționale (deci nici impozite); (3) Fără ea nu poate exista încredere în tranzacțiile
comerciale și financiare; (4) Fără ea nu se pot împărți roadele activității, între angajați și proprietari, între
muncă și capital.
Rolul social al profesionistului contabil e dovedit de ponderea însemnată pe care o deține în
activitățile salariale și de stabilire a veniturilor tuturor membrilor societății, precum și prin calitatea
6
serviciilor prestate, care poate avea un impact asupra vieții cetățenilor unei țări. Toți profesioniștii
contabili au misiunea de a acționa peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită
indiferent de locul în care își desfășoară activitatea: în instituții, în afaceri, în educație sau în practica
liberă.
Toate evenimentele din viața unei entități se derulează cu ajutorul profesioniștilor contabili, care
sunt implicați în toate domeniile vieții economico-sociale, ei lucrează în firme mari, mijlocii, mici sau ca
practicieni individuali, în entități comerciale, industriale, ONG-uri, în sectorul public și alte instituții și
prin calitatea prestațiilor acestora efectele se răsfrâng asupra vieții sociale. Situațiile financiare constituie
cea mai bună carte de vizită a unei entități iar profesionistul contabil este artizanul acestei entități.

1.2. Necesitatea și criteriile de recunoaștere a unui organism al profesiei contabile

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel național rezultă prin responsabilitatea
pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public din punct de vedere al educației,
eticii și controlului de calitate.
Referitor la apărarea interesului public, organismul profesional trebuie să: (1) sprijine membrii; (2)
sprijine publicul și entitățile care trebuie protejate de incompetența profesioniștilor contabili. Atât
publicul cât și entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuală
incompatibilitate/incompetență a profesioniștilor contabili; această protecție este asigurată atunci când
organismul profesional stabilește măsuri eficiente în ceea ce privește educația profesioniștilor contabili și
calitatea serviciilor furnizate de profesioniști.
Pentru a fi recunoscut de autoritățile publice și de organismele internaționale, un organism
național al profesiei contabile trebuie să îndeplinească următoarele criterii: (1) să fie organism
necomercial și neguvernamental; (2) să fie acceptat și recunoscut de membrii săi; (3) membrii săi să fie
profesioniști contabili; (4) să se bucure de bună reputație în rândul autorităților publice și al publicului;
(5) să aibă capacitatea de a dezvolta sau influența standardele profesionale și contabile; (6) membrii săi
să fie autorizați să desfășoare, la cel mai înalt nivel posibil, activități tradiționale efectuate de profesioniști
contabili; (7) să aibă capacitatea de administrare și resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii și
obiectivelor sale.

1.2.1. Standardele Internaționale de Educație și rolul organismului profesional pentru

dezvoltarea profesională continuă
Standardele Internaționale de Educație stabilesc elementele pe care trebuie să le conțină
programele de educație și dezvoltare: subiect, metode și tehnici, astfel încât acestea să fie acceptate și
aplicate pe scară largă. Acestea sunt adresate tuturor profesioniștilor contabili. În prezent IFAC2 a emis
trei tipuri de documente:
(1) Standardele Internaționale de Educație pentru profesioniștii contabili (IES);
(2) Îndrumările Internaționale de Educație pentru profesioniștii contabili (IEG);
(3) Documentele Internaționale de Educație pentru profesioniștii contabili (IEP).
Standardele Internaționale de Educație actuale emise de IFAC pentru profesioniștii contabili sunt:
IES 1: Cerințe de intrare într-un program de educație contabilă profesională;
IES 2: Conținutul programelor de educație profesională;
IES 3: Aptitudini profesionale;
IES 4: Valori profesionale, etică și atitudini;
IES 5: Cerințe de experiență practică;
IES 6: Evaluarea capacităților profesionale și competenței;
IES 7: Dezvoltarea profesională continuă;
IES 8: Cerințe privind competența profesioniștilor contabili din domeniul auditului.
Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o activitate de învățare pentru dezvoltarea și
menținerea abilităților contabililor profesioniști de a-și desfășura activitatea în mod competent în mediul
lor.
Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului că membrii
continuă să își dezvolte și să își mențină competența necesară rolurilor profesionale și cerută de
utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltării profesionale continue și importanța acesteia reprezintă
componente vitale ale activităților pe care organismul profesional de contabilitate și le asumă pentru a-și

2 International Federation of Accountants (IFAC)

7
păstra credibilitatea sa și pe cea a membrilor săi. Dezvoltarea profesională continuă nu asigură faptul că
toți membrii vor furniza întotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a
sistemului de asigurare a calității al organismului profesional de contabilitate (care include și controlul
asigurării calității activității membrilor și sistemelor de investigare și disciplinare).
Conform IES 7, “Dezvoltarea profesională continuă este: Un program de învățare de durată și
dezvoltare continuă a competenței profesionale”, și este o cerință pentru toți profesioniștii contabili. Acest
standard promovează activitățile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca
membrului individual, care pot fi estimate și verificate. Toate organismele de contabilitate solicită
membrilor fie să facă un anumit număr de ore de pregătire pe an, fie să demonstreze dezvoltarea
profesională continuă în baza competenței. Indiferent de abordarea aleasă, important pentru organismul
profesional de contabilitate este promovarea importanței dezvoltării profesionale continue.

1.2.2. Standardele Internaționale de Etică și rolul organismului profesional pentru

instituirea unui sistem de investigații și disciplinare
Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESBA)3 din cadrul IFAC a emis cadrul etic al
profesioniștilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate precum și alte prevederi pentru
profesioniștii contabili din întreaga lume. Codul etic IFAC stabilește principiile fundamentale ale eticii
profesionale pentru profesioniștii contabili și furnizează un cadru conceptual și îndrumări pentru
aplicarea acestor principii.
În România codul etic IFAC a fost adoptat drept Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili încă
din anul 2002. În baza obligațiilor ca membru al organismului internațional IFAC, organismul profesional
are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională și să se asigure că cerințele etice
sunt respectate, în caz contrar fiind necesară luarea măsurilor ce se cuvin. Rolul organismului în elaborarea
codului de etică derivă și din necesitatea apărării onoarei și independenței Corpului și a membrilor săi, și de
a conferi autoritate lucrărilor membrilor săi.
Organismul profesional are obligația de a pregăti cerințe etice detaliate, asigură consultanță și
îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică, introduce programe de cunoaștere a tuturor
cerințelor etice, publică articole și materiale prin diverse publicații, reglementează puterea acțiunii
disciplinare stabilită prin lege. Pentru toate aceste cerințe organismul profesional elaborează și
actualizează permanent Codul de etică profesională. Un organism profesional de contabilitate trebuie să
analizeze felul în care trebuie conduse investigațiile disciplinare. Structura de bază comună proceselor
disciplinare ale multor organisme profesionale contabile reprezintă:
(1) o metodă de a decide, conform regulamentului intern corespunzător, prin care plângerile
înaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigații
disciplinare;
(2) o curte disciplinară care investighează și judecă plângerile;
(3) o curte de apel care audiază apelurile împotriva constatărilor curții disciplinare.
Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită și funcționează va diferi în
funcție de mulți factori, cum ar fi: (1) numărul de cazuri rezolvate; (2) costul; (3) rolul personalului în
administrarea și desfășurarea procesului disciplinar; (4) necesarul de consilieri juridici; (5)
supravegherea exercitată de organismele guvernamentale sau de reglementare.
Comportamentul inadecvat include cele ce urmează: (1) activitate infracțională; (2) acțiuni sau
omisiuni care pot duce la pierderea reputației profesiei de contabil; (3) încălcarea standardelor
profesionale; (4) încălcarea cerințelor etice; (5) neglijența profesională crasă; (6) un număr de cazuri mai
puțin grave de neglijență profesională care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa; (7) activitate
nesatisfăcătoare.
Gama de penalizări impuse, dacă legea locală permite acest lucru, include: (1) avertizarea; (2)
pierderea sau limitarea drepturilor de practică; (3) amenda/plata cheltuielilor; (4) pierderea titlului
profesional; (5) excluderea ca membru.

1.2.3. Standardele Internaționale de Calitate și rolul organismului profesional pentru

asigurarea calității serviciilor profesionale
Controlul calității este abordat pe următoarele trei niveluri:
(1) la nivelul misiunii (control intern);

3 International Ethics Standards Board for Accountants (IESBA)

8
 (2) la nivelul cabinetului firmei (control intern);
(3) la nivelul organismului profesional (control extern).
Sistemul de control al calității la nivelul cabinetului trebuie să includă politici și proceduri care să
referă la: (1) cerințe etice; (2) resurse umane; (3) acceptarea și continuarea relațiilor cu clienții; (4)
responsabilitățile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului; (5) realizarea misiunilor; (6)
monitorizarea privind stabilirea de politici și proceduri.
Codul etic IFAC al profesioniștilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a
acționa în interesul public. Orice contabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu
respectă) standardele profesionale și cerințele legale face dificilă păstrarea reputației acestei profesii.
Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul și de a promova convergența spre
standardele internaționale.
Datoria de a adera la cerințele profesionale aparține contabilului profesionist.
Controlul calității este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei și nivelul
organismului profesional. Organizația poate analiza mai multe abordări care includ:
(1) Resurse interne (utilizarea de inspectori angajați de organismul profesional);
(2) Resurse externe:
- contractanți – folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractați de organizația
profesională;
- sistem de control de către terți – persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte
persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
- contractarea lucrărilor în afara entității – organismul profesional externalizează controalele unei
terțe părți (o altă organizație profesională cu experiența necesară);
- combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externaliza controlul entităților
înscrise și poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente;
- abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizații profesionale poate/pot dori
să combine resursele pentru realizarea controalelor.
Indiferent de abordarea folosită, organizația profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea
independenței auditorilor de calitate. În orice caz, aceștia trebuie să fie independenți de persoana, firma
și de entitățile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

1.2.4. Standardele Internaționale de Contabilitate și Standardele Internaționale de Audit

IFAC, prin intermediul Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru sectorul
public emite standarde internaționale de contabilitate pentru sectorul public IPSAS iar Consiliul pentru
Standarde Internaționale de Contabilitate emite standardele internaționale de raportare financiară
(IFRS).
Obligațiile organismelor membre IFAC în legătură cu standardele internaționale de contabilitate se
referă în principal la depunerea celor mai susținute eforturi pentru: (1) încorporarea cerințelor IPSAS-
urilor în cerințele naționale de contabilitate pentru sectorul public; (2) asistență la implementarea IPSAS-
urilor sau a standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public; (3) încorporarea
cerințelor IFRS în standardele internaționale de contabilitate; (4) asistență la implementarea IFRS-urilor
sau a standardelor naționale care încorporează IFRS.
IFAC prin Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit emite următoarele categorii de
standarde: (1) standarde internat de audit ISA; (2) standarde internat pentru misiunile de examinare
ISRE; (3) standardele internaționale pentru misiunile de certificare ISAE; (4) standardele internaționale
pentru serviciile conexe ISRS.
IAASB emite de asemenea, declarații aferente de practică, norme metodologice și îndrumări pentru
profesioniștii contabili. Obligațiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste standarde și alte
documente se referă la depunerea celor mai susținute eforturi pentru: (1) încorporarea standardelor
internat și a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naționale; (2) asistarea la
implementarea standardelor internat sau naționale care încorporează standardele internat; (3)
implementarea unui proces care să furnizeze membrilor în timp traducerea corectă și completă a
standardelor internaționale și a celorlalte documente emise de IAASB.

1.3. Etica în profesia contabilă. Definiție, rol și necesitate

Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili din România stabilește norme de conduită pentru
profesioniștii contabili și formulează principiile fundamentale ce trebuiesc respectate de către
profesioniștii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniștii contabili din România
9
acționează în diferite entități și ramuri ale economiei naționale ca liber – profesioniști sau ca angajați ,
scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.
Codul etic național are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniștii contabili și de a
proteja profesioniștii contabili împotriva implicării acestora în diverse fenomene negative.
Profesioniștii contabili trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public. În acest scop
relațiile dintre profesioniștii contabili și clienții sau angajatorii acestora, dar și relațiile dintre
profesioniștii contabili trebuie să respecte unele principii și reguli de comportament profesional. Aceste
principii au menirea de a da autoritatea necesară serviciilor respective și să prevină pătrunderea către
utilizatori a unor informații financiar-contabile ce pot influența negativ deciziile acestora.
Calitățile esențiale ale profesioniștilor contabili sunt următoarele: (1) știința, competența și
conștiința; (2) independența de spirit și dezinteres material; (3) moralitate, probitate și demnitate. Conform
Codului Etic, se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calități și
îndeosebi să: (1) își dezvolte necontenit cultura (profesională și generală pentru întărirea
discernământului); (2) acorde atenție și timp necesar fiecărei tranzacții și situații examinate pentru
formarea unei opinii, înainte de a face propuneri; (3) își exprime opinia și să se pronunțe cu sinceritate,
fără ocolișuri, ipotezele și concluziile formulate; (4) nu dea ocazia de a se afla în situația de a nu putea să
îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; (5) considere că
independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei, să protejeze
profesia prin respectarea normelor, regulilor și dispozițiilor stabilite de Corp.

1.4. Principiile etice fundamentale

Codul etic național prevede respectarea următoarelor principii fundamentale:
1. Integritatea. Presupune ca un profesionist contabil trebuie să fie cinstit și drept în orice misiune
are de îndeplinit și să nu se asocieze la raportări false sau care ar putea induce în eroare consumatorii,
utilizatorii, informațiile financiar-contabile.
2. Obiectivitatea. Presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie imparțial, fără idei
preconcepute, să nu se afle în situații de conflict de interese sau de incompatibilitate, și în nici o altă
situație care ar determina o terță persoană bine informată dar și bine intenționată să pună la îndoială
cinstea și corectitudinea profesionistului contabil.
Profesionistul contabil are obligația de a nu-și compromite profesia din cauza unor erori, conflicte
de interese sau influențe nedorite ale altor persoane. Relațiile ce aduc plus de confuzii sau influențează în
mod negativ raționamentul profesional trebuiesc evitate. Indiferent de poziție sau serviciul prestat,
profesioniștii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale, să nu cedeze la presiuni
care le pot afecta obiectivitatea, ideile preconcepute, nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri/invitații
care pot avea influență importantă și dăunătoare asupra raționamentului profesional.
3. Competența. Presupune ca un profesionist contabil trebuie să dețină competențele necesare
misiunilor pe care le are de îndeplinit și că el satisface cele două cerințe ale conceptului de competență, și
anume: obținerea și menținerea competențelor, care se realizează prin pregătire permanentă.
4. Confidențialitatea. Presupune că profesionistul contabil nu trebuie să divulge și nici să
folosească în interes personal informații pe care le obține în cursul misiunilor sale. Profesioniștii contabili
trebuie să se abțină de la dezvăluirea de informații confidențiale în afara firmei sau organizației
angajatoare fără autorizare sau folosirea informațiilor confidențiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantaj personal sau al unei terțe părți. Excepția la divulgare prezintă două
forme: (1) când legea obligă la divulgare (lupta împotriva terorismului, codul penal); (2) cu ocazia
controlului de calitate efectuat de organismul profesional – orice membru e controlat odată la 5 ani, sau
odată la 3 ani. (Auditorul de calitate verifică activitatea profesionistului respectând normele de lucru, de
raportare și de comportament).
5. Profesionalismul. Presupune că profesionistul contabil nu trebuie să întreprindă ceva care ar
aduce prejudicii profesiei contabile în ansamblu, organismului profesional sau colegilor. Profesioniștii
contabili trebuie să fie cinstiți și loiali și: (1) să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le
oferă, calificări sau experiență profesională; (2) să nu ofere referințe compromițătoare sau comparații
lipsite de fundament privind munca desfășurată de alții.
6. Respectarea standardelor și normelor Corpului emise de organismul profesional: să respecte
și să aplice toate standardele și normele emise de organismul profesional ca o garanție că acționează în
scopul protejării interesului public.
7. Independența. Presupune că profesionistul contabil satisface concomitent cele două
componente fundamentale ale conceptului de independență și anume: (1) independența de spirit (sau în
10
gândire) care constituie independența de drept constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit
căreia în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune în condiții de integritate și cu
obiectivitatea necesară; (2) independența în aparență sau independența comportamentală, independența
de fapt, presupune ca o persoană bine informată dar și bine intenționată nu găsește nici un motiv de
natură comportamentală, care să o determine să pună la îndoială integritatea și obiectivitatea
profesionistului contabil.

Concepte și noțiuni cheie

profesie contabilă, deontologie, reglementare, criterii de recunoaștere, codul etic și deontologic al

profesiei contabile, autoreglementare, reglementare externă, coreglementare, Standardele Internaționale
de Educație, Standardele Internaționale de Etică, Standardele Internaționale de Calitate, Standardele
Internaționale de Contabilitate și Standardele Internaționale de Audit, etică, principii etice, integritate,
obiectivitate, competență, confidențialitate, profesionalism, respectarea standardelor și normelor
Corpului, independență.

Întrebări de evaluare a cunoştinţelor:

1. Ce reprezintă profesia contabilă? Dar etica profesiei contabile?

2. Care sunt modalitățile de reglementare interne și europene privind profesia contabilă?
3. În ce constă Codul Etic și Deontologic al profesiei contabile?
4. Care sunt Standardele Internaționale de Educație și rolul organismului profesional pentru
dezvoltarea profesională continuă?
5. Care sunt Standardele Internaționale de Etică și rolul organismului profesional pentru instituirea unui
sistem de investigații și disciplinare?
6. Care sunt Standardele Internaționale de Calitate și rolul organismului profesional pentru asigurarea
calității serviciilor profesionale?
7. Care sunt principiile etice fundamentale ale profesiei contabile?

Bibliografie minimală

• Tamaș, A.S., Căpuşneanu, S., Topor, D.I. (2019). Deontology and Accounting Expertise. Judicial
Accounting and Tax Expertise, Lambert Academic Publishing, Germany.
• CECCAR (2009). Standardul profesional nr. 35: expertizele contabile: ghid de aplicare, Ed. a 3-a, rev. -
Bucureşti: Editura CECCAR..
• Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 08.01.2008.

11
Unitatea de învățare 2

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND EXPERTIZA ŞI EXPERTIZA CONTABILĂ

Cuprins

2.1. Conceptul de expertiză ……………………………………………………………………………………………......…. 12

2.2. Expertiza contabilă ……………………………………………………………………………………………....…….….. 13
2.3. Criterii de clasificare a expertizelor contabile …………………………………………………………....….… 15
2.3.1. Expertiza contabilă judiciară ………………………………………………………………………....…... 15
2.3.2. Expertiza contabilă amiabilă sau extrajudiciară …………………………………………….....…. 18
2.4. Destinatarii expertizelor contabile …………………………………………………………………………….....…. 19
2.5. Obiectul de cercetare al expertizei contabile ………………………………………………………………....... 20
2.6. Obiectivele expertizei contabile în diverse domenii de activitate ……………………………….....….. 20
2.7. Contractarea expertizei contabile …………………………………………………………………………….....….. 21
2.8. Conținutul dosarului de expertiză contabilă ……………..………………………………………………… 22
2.8.1. Comentarii și interpretări pe baza normelor de lucru specifice misiunilor de
expertiză contabilă privind delegarea și supravegherea lucrărilor de expertiză
contabilă …………………………..……………………………………………………………………….…. 22

Obiectivele urmărite

• Explicarea conceptelor de expertiză și expertiză contabilă

• Prezentarea tipologiei expertizelor contabile
• Prezentarea destinatarilor expertizei contabile și a modalităților de contractare
• Explicarea obiectului de cercetare al expertizei contabile și al obiectivelor acesteia
• Prezentarea conținutului dosarului de expertiză contabilă

2.1. Conceptul de expertiză

Noţiunea de „expertiză” provine din cuvântul „expertus” care se traduce prin „priceput” şi este de
origine latină. Acesta se referă la un individ care se pricepe foarte bine la ceva. Expertiza este, deci,
lucrarea unei persoane pricepute, experimentate, specializate. În literatura de specialitate se întâlnesc
mai multe definiţii date conceptului de expertiză, în general definirea conceptului a constituit o
preocupare a juriştilor, şi mai puţin a economiştilor. Astfel, Tănoviceanu T. defineşte expertiza ca fiind
„un mijloc de investigaţie prin care se ajunge la obţinerea unei probe sau la evaluarea exactă a unei probe
deja existentă”4. Teodoroiu Gh. consideră expertiza „o cercetare care constă în diferite operaţiuni
specifice fiecărei specialităţi”5, în timp ce Porumb Gr. defineşte expertiza drept „un mijloc de probă
reglementat de codul de procedură civilă, la care instanţa recurge, în cazul în care pentru stabilirea
adevărului, sunt necesare lămuriri privind unele împrejurări de fapt, lămuriri ce necesită cunoştinţe de
specialitate în domeniul ştiinţei, tehnice, artei, cunoştinţe pe care judecătorul nu le posedă”6.
Ultima definiţie limitează conţinutul conceptului la domeniul civil, dar conţine celelalte elemente
care fundamentează stratific definiţia. Toate definiţiile date de către jurişti au în vedere aspectul de probă
în cauze juridice, neluând în seamă faptul că expertiza nu este exclusiv judiciară. Ea poate fi cerută şi în
alte situaţii decât cauze juridice. Economiştii au definit expertiza drept "un mijloc de probă, de constatare,
confirmare, evaluare, lămurire sau dovedire, pe baza cercetării ştiinţifice de specialitate, a adevărului
obiectiv cu privire la o anumită faptă, împrejurare, problemă, situaţie, cauză sau litigiu”7.

4 Tănoviceanu, T. (1927). Tratat de drept şi procedură penală, Bucureşti, p. 628.

5 Teodoroiu, Gh. (1959). Curs de drept procesual penal, Lito, Iaşi, p. 446.
6 Porumb, Gr. (1960). Codul de procedură civilă comentat şi adnotat. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, pp. 437-439.
7 Boulescu, M., Ghiţă, M. (1996). Control şi expertiză contabilă, Editura Eficient, Bucureşti.

12
 Alți specialiști definesc expertiza, în contextul cercetării privind cunoștințele consumatorilor, ca
"capacitatea de a îndeplini cu succes sarcinile legate de produs"8. Prin această definiție autorii recunosc în
mod explicit că atributele cognitive trebuie să fie aduse în sarcină astfel încât să rezulte o performanță
superioară (cel puțin pe termen lung).
Ultima definiţie este ceea mai completă. Din ea rezultă calitatea expertizei de a fi mijloc de probă în
cauze sau litigii de natură juridică, dar şi calitatea expertizei de a fi o constatare, o confirmare, o evaluare,
o lămurire, în orice altă împrejurare. De asemeni rezultă ca pentru o expertiză este necesară o cercetare
ştiinţifică de specialitate cu privire la fapte, împrejurări, probleme, situaţii, cauze sau litigii.
În funcţie de natura şi conţinutul faptei, împrejurării, problemei, situaţiei, cauzei sau litigiului ce se
impune a se cerceta expertiza se diferenţiază în:
- expertiză tehnică în care faptele, împrejurările, situaţiile, problemele şi cauzele cercetate sunt de
natură tehnică, şi aparţin domeniilor tehnice: construcţii, miniere, tehnologice, transporturi (auto,
feroviare, navale, aeriene);
- expertiza medico-legală în care faptele, împrejurările, problemele, situaţiile şi cauzele cercetate
sunt din domeniul medical, şi se referă la constatarea stării de sănătate sau boală (inclusiv a bolilor
psihiatrice care diminuează discernământul bolnavului), constatarea cauzelor decesului;
- expertiza grafologică în care se cercetează caracteristicile scrisului dintr-un document pentru a
stabili persoana care 1-a scris, perioada când a fost scris, etc.
- expertiza artistică în care sunt cercetate opere de artă pentru a le stabili apartenenţa din punct de
vedere al creaţiei;
- expertiza contabilă în care se cercetează documentele justificative şi registrele de contabilitate
pentru a stabili diverse aspecte legate de contabilitatea unei persoane juridice sau fizice.
În funcţie de destinaţia lor expertizele pot fi: (1) expertize judiciare, respectiv cele cerute de
organele de cercetare sau de judecată, pentru lămurirea unor aspecte din cauzele cercetate sau judecate;
(2) expertize extrajudiciare, respectiv cele solicitate de persoane fizice sau juridice interesate în anumite
fapte, împrejurări, probleme, situaţii.

2.2. Expertiza contabilă

Expertiza contabilă este una din formele de expertiză, ţinând seama de natura şi conţinutul faptelor,
evenimentelor, problemelor, situaţiilor, cauzelor sau litigiilor cercetate în cursul expertizei. Aspectele
cercetate în cursul expertizei contabile sunt cele referitoare la modul de evidenţiere a averii şi
tranzacţiilor efectuate de persoane juridice sau fizice. Evident, şi expertiza contabilă poate fi judiciară sau
extrajudiciară. Chiar în definirea expertizei contabile, la modul general, uneori, se pierde din vedere
existenţa expertizei contabile extrajudiciare.
În ceea ce privesc studiile de contabilitate timpurie și prejudecățile euristice în domeniul
contabilității, noțiunea de expertiză bazată pe performanță a fost subliniată în mod explicit sau implicit.
Cercetătorii s-au îndepărtat de noțiunile bazate pe performanță, accentuând în schimb o perspectivă
cognitivă și implicit presupunând că diferențele observate conduc la performanțe ale experților. Acest
aspect a fost remarcat prin tendința de a nu-și dezvolta noțiunile de expertiză bazată pe performanță sa
datorată dificultăților de a măsura în mod obiectiv judecata/calitatea deciziei9. Unii cercetători contabili
au început recent să reînnoiască noțiunile de expertiză bazate pe performanță, subliniind în același timp
diferențele cognitive10,11.
Transpunând definiţia expertizei în domeniul contabil, putem considera expertiza contabilă „o
formă de cercetare ştiinţifică efectuată în vederea lămuririi modului în care sunt reflectate în documente,
evidenţa tehnic-operativă şi contabilă, anumite fapte, împrejurări, situaţii de natură economico-
financiară”12.

8 Alba, J., Hutchinson, W. (1987). Dimensions of consumer expertise, Journal of Consumer Research (March): 411-454.
9 Jacoby, J., Troutman, T., Kuss, A., Mazursky, D. (1984). Experience and expertise in complex decision making,
Advances in Consumer Research: 469-472.
10 Frederick, D., Libby, R. (1986). Expertise and auditors' judgments of conjunctive events, Journal of Accounting

Research (Autumn): 270-90.

11 Gibbins, M. (1988). Knowledge structures and experienced auditor judgment. In Auditor Productivity in the Year

2000: 1 987 Proceedings from the Eleventh Arthur Young Professors' Roundtable. edited by A. Bailey, 51-70. Reston,
VA: The Council of Arthur Young Professors.
12Boulescu, M., Ghiţă, M. (2001). Expertiza contabilă, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

13
 Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către
persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în
Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România (CECCAR)13.
Expertiza contabilă se individualizează între celelalte expertize prin anumite caracteristici de
conţinut şi formă. Aceste caracteristici se regăsesc în Normele profesionale referitoare la expertiza
contabilă editate de Corpul Experţilor Contabili şi a contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), şi sunt
tratate în literatura de specialitate.
1. Expertiza contabilă este o activitate specializată. Această caracteristică este comună tuturor
formelor de expertiză. Ca activitate specializată, expertiza în general, şi expertiza contabilă în special,
trebuie să cerceteze cu mijloace ştiinţifice specifice evenimente, fapte, situaţii, cazuri sau litigii de
specialitate. În cazul expertizei contabile specializate evenimentelor, faptelor, situaţiilor, cazurilor sau
litigiilor este contabilă. Ori în sfera de preocupări a contabilităţii intră fenomene, fapte situaţii de natură
economică financiară, patrimonială şi gestionară. Ca urmare expertiza contabilă trebuie să cerceteze
evenimente, fapte, situaţii cazuri sau litigii economice, financiare, patrimoniale şi gestionare.
2. Expertiza contabilă se bazează pe suportul informaţiei contabile: documente justificative şi
registre de contabilitate. Este chiar imperativ stabilită această cerinţă în Normele profesionale ale
CECCAR (comentariu la norma 3513 Calitatea expertizei contabile, vol. Expertiza contabilă, Norme
profesionale, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002). Ba mai mult, expertiza contabilă nu se poate baza „pe
prezumţii, declaraţii ale părţilor, şi sau martorilor”, ci doar pe documente contabile (comentariu la norma
3524 Documentarea lucrărilor privind expertiza contabilă).
3. Expertiza contabilă interpretează datele din evidenţă şi formulează opinii cu privire la
aspectele investigate ţinând seama de principiile, normele şi regulile contabile. Chiar dacă unii autori
reduc baza de interpretare la legi şi acte normative14, considerăm că tendinţa de armonizare a
contabilităţii româneşti cu normele internaţionale (IAS-uri) şi europene (Directivele europene), impune
luarea în considerare a unui evantai mai larg de reguli. De altfel, luarea în considerare a principiilor
practicii şi teoriei contabile, pe lângă actele normative, reprezintă recunoaşterea prevalentei
economicului asupra juridicului, principiu specific contabilităţii anglo-saxone în acelaşi timp, trebuie
ţinută seama de raţionamentul profesional, un alt concept întâlnit în normele contabile internaţionale.
Menţionăm faptul că prevalența economicului asupra juridicului şi raţionamentul profesional
trebuie utilizate cu discernământ, expertul fiind obligat să facă referire în primul rând, la norma juridică,
şi apoi să explice contradicţia dintre aceasta, pe de o parte, şi principiul prevalentei economicului asupra
juridicului şi raţionamentul profesional, pe de altă parte, în acest fel se pun în evidenţă eventualele
neajunsuri ale normelor juridice, mai ales în perioada de adaptare a legislaţiei la normele europene şi
internaţionale, în final, în expertiza contabilă judiciară, instanţa este ceea care, cunoscând aspectele
contabile, atât prin prisma normei juridice naţionale, cât şi prin prisma regulilor internaţionale şi
europene, adoptă soluţia considerată justă.
Expertiza contabilă nu trebuie confundată cu controlul în domeniul financiar contabil. O primă
deosebire între controlul financiar contabil şi expertiza contabilă este referitoare la executantul celor
două activităţi. Controlul financiar contabil se exercită de către organe interne sau externe cu atribuţii în
acest sens, cu o calificare corespunzătoare, dar nu, neapărat, specialişti cu înaltă calificare şi solidă
experienţă. Expertiza contabilă se poate efectua numai de specialişti cu o calificare superioară, cu o
experienţă solidă şi cu o reputaţie profesională şi morală neştirbite. Anumite forme de control sunt
atribute ale conducerii entităţilor patrimoniale, pe când expertiza contabilă este un apanaj al unor
profesionişti neutrii. Prin control conducerea entităţilor patrimoniale sau organele statului verifică modul
de realizare a obiectivelor propuse, respectiv modul de calcul şi de plată a impozitelor şi taxelor, în timp
ce prin expertiza contabilă se obţine un mijloc de probă, fie într-o cauză judiciară, fie într-o altfel de
împrejurare în care astfel de mijloace sunt necesare. Controlul, sub diverse forme, cuprinde întreaga
activitate a entităţilor patrimoniale, în timp ce expertiza contabilă se limitează la problemele strict
delimitate de beneficiarii expertizei. Ca urmare sunt supuse controlului financiar contabil toate
documentele contabile, expertiza rezumându-se la cele necesare lămuririi aspectelor cercetate. Controlul
este o activitate permanentă, iar expertiza contabilă este o activitate ocazională.

13 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România CECCAR (2009)- Standardul profesional nr. 35:
expertizele contabile: ghid de aplicare , Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Editura CECCAR, p. 9.
14 Boulescu, M., Ghiţă, M. (2001). Expertiza contabilă, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

14
 În sfârşit, în expertiză se aşteaptă nu numai rezultatul cercetării faptelor, evenimentelor,
împrejurărilor, situaţiilor, cauzelor sau litigiilor ci şi, mai ales, opinia, punctul de vedere al expertului
despre aspectele cercetate.

2.3. Criterii de clasificare a expertizelor contabile

Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile clasifică expertizele contabile în funcţie de trei
criterii, şi anume: scop, natura obiectivelor și natura juridică.
După scopul în care au fost solicitate expertizele contabile, putem distinge: (1) expertize contabile
judiciare (reglementate de Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi alte legi speciale) şi
(2) expertize contabile extrajudiciare (se efectuează în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea
unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de
mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării
probei cu expertiza contabilă judiciară sau a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă).
După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil, expertizele se grupează în:
(1) expertize contabile în cauze civile (dispuse sau acceptate în rezolvarea acestor litigii), (2) expertize
contabile în cauze penale (dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate acestor litigii),
(3) expertize contabile în cauze comerciale (dispuse sau acceptate în rezolvarea acestor litigii), (4)
expertize contabile în cauze fiscale (dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale) şi (5) alte
categorii de expertize contabile judiciare (dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de
clienţi). Expertizele contabile clasificate după acest criteriu pot fi la rândul lor judiciare sau
extrajudiciare.
După natura juridică, expertizele contabile se împart în: (1) expertize civile, (2) expertize penale, (3)
expertize extrajudiciare.

2.3.1. Expertiza contabilă judiciară

Expertiza contabilă judiciară este un mijloc de probă în justiţie, o formă de cercetare şi lămurire a
unor fapte sau împrejurări de natură economico-financiară indicate de organele judiciare în scopul
soluţionării litigiilor dintre persoane juridice, dintre acestea şi persoane fizice, precum şi a proceselor
penale privind infracţiuni prin care au fost cauzate pagube patrimoniului15.
Rezultă că expertiza contabilă judiciară este un mijloc de probă necesar organelor de cercetare
penală sau instanţei de judecată pentru lămurirea unor aspecte de specialitate contabilă, stabilirii
adevărului obiectiv. Stabilirea adevărului obiectiv este idealul spre care tinde orice judecată de valoare,
inclusiv organele de cercetare şi instanţele de judecată. Dar acest ideal este dificil de atins, necesită
cunoştinţe solide din diverse domenii de activitate. Uneori asemenea cunoştinţe sunt deţinute numai de
specialişti cu înaltă calificare şi temeinică experienţă. Nici un organ de cercetare şi nici o instanţă de
judecată nu pot deţine cunoştinţe de asemenea nivel din toate domeniile de activitate. Evident în
asemenea situaţii este benefic să se facă apel la specialişti capabili să lămurească aspectele specifice
profesiei lor. În cazul expertizei contabile judiciare specialiştii în cauză sunt profesioniştii contabili numiţi
experţi contabili, cărora li se încredinţează misiunea de a cerceta fapte, evenimente, situaţii contabile în
vederea stabilirii adevărului pe care organele de cercetare sau instanţele de judecată nu l-ar putea
cunoaşte cu forţe proprii.
Expertiza contabilă judiciară are ca principală sarcină să contribuie la stabilirea adevărului şi să
ajute, în acest fel, organele de cercetare şi instanţele de judecată, în soluţionarea corectă a diverse cauze
sau litigii. Realizarea acestei sarcini impune fundamentarea temeinică a expertizei contabile judiciare,
astfel încât aceasta să nu poată fi combătută prin nici un argument contrar.
Într-o expertiză contabilă judiciară, materialul documentar poate fi compus din:
(1) Dosarul cauzei, aflat la instanța de judecată care a dispus proba cu expertiza contabilă;
(2) Documentele justificative și registrele de contabilitate aflate în păstrarea părților implicate în
proces;
(3) Procesele verbale întocmite de organele de control abilitate.
(4) Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are
dreptul să ia cunoștință despre conținutul dosarului penal numai cu încuviințarea organului de cercetare
și urmărire penală (politie, parchet) sau a instanței de judecată;

15 Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
15
 (5) Explicațiile date de către părți (chiar în scris) nu constituie material documentar. Expertul
contabil trebuie să aibă în vedere explicațiile părților, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele
justificative și contabile expertizate, menționând în raportul de expertiză contabilă
concordanța/neconcordanța dintre explicațiile părților și actele examinate. În cazul expertizelor
contabile dispuse în dosarele penale, părțile implicate pot da explicațiile necesare numai cu încuviințarea
și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către acesta de la părțile
care îl au în păstrare.
Între controlul financiar și expertiza contabilă judiciară există unele elemente de diferențiere după
cum urmează (Tabel 1):

Tabel 1. Deosebiri între controlul financiar și expertiza contabilă judiciară

Controlul financiar Expertiza contabilă judiciară
Este o activitate cu caracter permanent. Este o activitate ocazională care are loc numai când
se dispune de organele judiciare.
Examinează întregul sistem de documente şi Are competenţă de examinare numai a
evidenţă a documentelor de evidenţă tehnic– documentelor de evidenţă primara tehnic –
operativă şi contabilă privind activitatea şi operativă şi contabilă numai in limita necesarului
perioada controlată. pentru lămurirea obiectelor stabilite de organele
judiciare.
Constată pagubele, abaterile, deficienţele, lipsurile Confirmă sau infirmă constatările controlului
etc. financiar cu privire la pagube, abateri, deficienţe,
lipsuri etc.
Este o funcţie a conducerii sau a organelor fiscale, Este un mijloc de probă în justiţie care intervine
după caz, precum și o formă de cunoaştere a numai atunci când organele judiciare o consideră
problemelor dezvoltării economice. necesară pentru elucidarea cauzelor în cursul de
anchetă sau de judecată.
Este o activitate prin care conducerea cunoaşte Este o activitate prin care organele judiciare primesc
modul în care se îndeplinesc sarcinile economice lămuriri de natură economico–financiară în scopul
şi financiare, se păstrează, se utilizează şi se de a stabili adevărul necesar soluţionării temeinice
valorifică patrimoniul în scopul prevenirii, şi legale a cauzelor privind faptele cercetate,
constatării şi înlăturării abaterilor, al stabilirii anchetate sau judecate.
răspunderii persoanelor vinovate de păgubirea
patrimoniului şi de îmbunătăţirea activităţii.
Cuprinde pe o anumită perioadă întreaga Se limitează numai la cercetarea problemelor cu
activitate economico–financiară a unei entități sau caracter economico – financiar indicate de organele
unele laturi ale acestei activități. judiciare.
Pe baza constatărilor şi concluziilor sale se Intervine ca probă administrată de organele de
continuă cu acţionarea în justiţie când se constată urmărire penală şi de judecată în vederea
pagube sau abateri ce reprezintă repercusiuni şi convingerii asupra realităţii faptelor şi condiţiei
prejudicii. apariţiei pagubei, deficienţei sau abaterii.

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Capitolul I INTRODUCERE
Paragraful (i)
Subsemnatul ____________________________________________, expert contabil, domiciliat în
_________________________ , posesor al carnetului de expert contabil nr. ____________ înscris în Tabloul Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) în Secţiunea __________ Poziţia
________________________
(Dacă sunt mai mulţi experţi contabili acesta se repetă pentru fiecare)

Paragraful (ii)
Am fost numit(ţi) prin ___________________ din data de _________expert(ţi) contabil(i) în dosarul nr.
_________ , părţile implicate în proces fiind:
1. _______________________
2. _______________________
16
 _______________________
n. _______________________
(Pentru fiecare parte implicată în proces se va menţiona: denumirea, domiciliul sau sediul social şi
calitatea procesuală)
Paragraful (iii)
Împrejurările şi circumstanţele în care a luat naştere litigiul sunt:
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabilă, căreia i s-au fixat
următoarele obiective (întrebări):
1. ______________________
2. ______________________
______________________
n. ______________________
Paragraful (v)
Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada ________la sediul social / domiciliul
________________________________
Paragraful (vi)
Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în
_____________________________________________
Paragraful (vii)
Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada __________________. În
cauză s-au efectuat / nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat / nu s-au utilizat lucrările altor
experţi (tehnici, fiscali etc.).
Problemele ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul
efectuării expertizei sunt:
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Paragraful (viii)
Data pentru depunerea prezentului raport de expertiză contabilă a fost fixată la _________ şi
prelungită la ____________ (dacă este cazul).

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i (i = 1, n)
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea) nr. i s-au examinat următoarele documente:
______________________________________________________
______________________________________________________
(Descriere detaliată, dacă este cazul)
În conformitate cu documentele expertizate, formulăm, la obiectivul nr. i, următorul răspuns:
______________________________________________________
______________________________________________________
(Se redactează răspunsul clar, concis şi fără ambiguităţi)
Capitolul III CONCLUZII
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul
prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele
(întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
__________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
__________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
__________________________________
(Se vor relua răspunsurile din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
17
 Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm
necesar să facem următoarele precizări:
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului
expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE
PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)
Expert(ţi) contabil(i):

2.3.2. Expertiza contabilă extrajudiciară

Acest tip de expertiză se efectuează la solicitarea diverşilor beneficiari, alţii decât organele de
cercetare sau instanţele de judecată. Beneficiarii expertizei contabile amiabile se pot afla într-un litigiu,
sau pot apela la expertiză fără a se afla într-un litigiu. Ei pot fi puşi, pur şi simplu, în situaţia de a nu putea
aprecia cu propriile cunoştinţe anumite aspecte financiar contabile, şi, ca atare, apelează la un expert
contabil.
Expertiza contabilă amiabilă poate fi utilizată de către beneficiari pentru a-şi fundamenta deciziile
investiţionale, pentru a proceda la partaje, fuziuni, divizări etc. Apelul la expertiza contabilă amiabilă
poate avea drept scop, pur şi simplu, confirmarea corectitudinii unor aspecte financiar contabile. Această
corectitudine poate fi verificată atât paralel cu acte de control, cât şi în lipsa actelor de control. Pot fi
expertizate prin expertiza contabilă amiabilă toate documentele contabile, inclusiv aşa-zisele documente
de sinteză contabilă (situaţiile financiare), dar se pot face limitări numai la unele categorii de documente,
de regulă cele de sinteză contabilă. Prin expertizarea acestora din urmă se obţine o asigurare rezonabilă
că informaţiile din acestea corespund cu registrele entităţii patrimoniale şi cu realitatea.
Expertiza contabilă amiabilă poate constitui baza de pornire a unei acţiuni judiciare, atunci când
prin expertiză se pun în evidenţă anumite situaţii generatoare de litigiu. Poate solicita o expertiză
contabilă amiabilă orice categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile: manageri, asociaţi sau
acţionari, bănci sau alţi creditori, furnizori, clienţi, salariaţi etc.
Expertizele contabile extrajudiciare sunt cele care se fac de către experţii contabili în afara
intervenţiilor judiciare. Ele sunt solicitate de către partea sau părţile care îşi alege singură/îşi aleg singure
experţii contabili şi le stabilesc obiectivele (întrebările/punctele) la care aceştia trebuie să răspundă.
Similar expertizelor contabile judiciare, şi cele extrajudiciare se caracterizează prin pluralitatea şi
diversitatea problemelor abordate.
După scopul în care sunt comandate de beneficiari, expertizele extrajudiciare pot fi folosite pentru:
(1) fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri; (2) concilierea derulării
tranzacţiilor comerciale şi de afaceri; (3) fundamentarea preliminară a acţiunilor adresate justiţiei; (4)
fundamentarea preliminară a acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ.
Principalele trăsături caracteristice care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară sunt:
(1) este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere între partenerii comerciali şi de afaceri, şi de
fundamentare preliminară a acţiunilor şi contestaţiilor în justiţie; (2) este activitatea prin care părţile
interesate pot dobândi (în afara acţiunilor judiciare) lămuriri de natură economico–financiară din partea
unor profesionişti contabili independenţi, de înaltă probitate şi cu deontologie profesională recunoscută;
(3) se axează pe cercetarea problemelor (obiectivelor) fixate de solicitant/solicitanţi, dar expertul
contabil poate evidenţia şi probleme (obiective) colaterale, pe care le consideră relevante în speţă; (4)
este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră oportună în acţiunile pe care vor să le
întreprindă.
RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ EXTRAJUDICIARĂ
Capitolul I. INTRODUCERE
Paragraful (i)
Subsemnatul _________________ expert contabil, domiciliat în posesor al carnetului de expert contabil nr.
______ înscris în TABLOUL EXPERŢILOR CONTABILI şi CONTABILILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA
(CECCAR) în partea __________ poziţia _________ (Dacă sunt mai mulţi experţi contabili, acesta se repetă
pentru fiecare)
Paragraful (ii)

18
 În baza contractului nr. ______________________ am acceptat misiunea efectuării unei expertize contabile
extrajudiciare pentru ____________________________________________ (se menţionează denumirea, domiciliul sau
sediul social al clientului)
Paragraful (iii)
Împrejurările şi circumstanţele care l-au determinat pe client să apeleze la prestaţia noastră sunt:
__________________________________________________________________________________
Paragraful (iv)
Conform art. nr. __________ din contractul nr. _______________ obiectivele fixate prezentei expertize
extrajudiciare sunt:
Obiectivul nr. 1 _________________________________________________________________
Obiectivul nr. 2 _________________________________________________________________
Obiectivul nr. n _________________________________________________________________

Paragraful (v)
Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada __________ la sediul social/domiciliul ______________.
Paragraful (vi)
Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în:
__________________________________________________________________________________
Paragraful (vii)
Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada ___________________________. În
cauză s-au efectuat /nu s-au efectuat, alte expertize contabile; s-au utilizat /nu s-au utilizat lucrările altor
experţi (tehnici, fiscali etc.). Problemele ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de
acestea în timpul efectuării expertizei sunt: _____________________________________________________Paragraful (viii)
Data pentru depunerea prezentului raport de expertiză contabilă a fost fixată la _______ şi prelungită la
_______________________. (dacă este cazul)
CAPITOLUL II. DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
Obiectivul nr. I (i=1,n).
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. i) s-au examinat următoarele documente şi acte:
____________________________________________________ (descriere detaliată cu trimitere la anexe, dacă este cazul)
În conformitate cu actele şi documentele expertizate, formulăm, la obiectivul nr. I, următorul răspuns:
_____________________________________________________________________________
(se redactează răspunsul clar, concis şi fără ambiguităţi)
CAPITOLUL III. CONCLUZII
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul
prezentului raport de expertiză, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările)
fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 ________________________________________________________________
La obiectivul nr. 2 ________________________________________________________________
La obiectivul nr. n ________________________________________________________________
(Se vor relua răspunsurile din capitolul II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să poată veni în sprijinul beneficiarului, considerăm
necesar să facem următoarele precizări: ________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului
expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat: CAPITOLUL IV. CONSIDERAŢIILE
PERSONALE ALE EXPERTU-LUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)
Expert(ţi) contabil(i):

2.4. Destinatarii expertizelor contabile

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective definite,
solicitate de cei interesaţi experţilor contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Prin urmare, destinatarii
expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare sunt solicitanţii acestora. Solicitanţii expertizelor
contabile judiciare sunt:
• organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale:
Poliţia şi Parchetul;
• instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile;

19
 • persoane fizice sau juridice care au calitatea de parte în cauza respectivă; în această situaţie
aceştia pot solicita organului jurisdicţional efectuarea unei expertize, iar acesta poate
dispune/desemna/încuviinţa un expert care să efectueze expertiza contabilă judiciară sau care să
participe la efectuarea expertizei.
Indiferent dacă expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea
părţilor implicate în procesul judiciar, acestea sunt, de asemenea, destinatarii principali ai expertizelor
contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. În mod
indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări în concilierea
intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organismele administrative etc., pot fi şi
aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

2.5. Obiectul de cercetare al expertizei contabile

În sfera de cuprindere a expertizei contabile intră fapte, evenimente, împrejurări sau situaţii de
natură financiar contabilă şi de gestionare a patrimoniului unor persoane fizice sau juridice. Aspectele de
natură financiar contabilă sunt cercetate în cursul expertizei contabile aşa cum rezultă ele din
documentele justificative în care se consemnează, conform legii16, orice operaţiune referitoare la
patrimoniul persoanelor juridice şi fizice, şi din registrele de contabilitate. Registrele contabile obligatorii
sunt registrul jurnal, cartea mare şi registrul inventar17.
În cursul expertizei contabile se poate proceda, în funcţie de rezultatele urmărite, la o analiză
economico-financiară a activităţii entităţii patrimoniale. În acest mod se poate descoperi comportamentul
diverselor persoane sau grupuri de persoane în activitatea desfăşurată de entitatea patrimonială.
Comportamentul descoperit poate fi unul normal, conform cu interesele entităţii patrimoniale, anormal în
contradicţie cu interesele acesteia, sau unul neutra dar neglijent.
Este extrem de important să arătăm că expertiza contabilă trebuie să se rezume, ca obiect de
cercetare, la aspectele economico-financiare şi contabile ale problemelor cercetate, şi să nu facă referire
la încadrarea juridică a faptelor, împrejurărilor etc. cercetate. Expertiza este lucrarea unui individ
priceput (expertus), ori, în nici un caz expertul contabil nu este mai priceput decât juriştii (organe de
cercetare sau instanţe de judecată), în ceea ce priveşte încadrarea juridică a unor fapte. Deci nu pentru
încadrarea juridică a faptelor se face apel la expertiză, în general, şi la expertiza contabilă, în special.

2.6. Obiectivele expertizei contabile în diverse domenii de activitate

Obiectivele expertizei contabile sunt, în general, întrebări la care se cere un răspuns din partea
expertului. Obiectivele sunt formulate de către cel sau cei care solicită expertiza. Chiar şi într-o cauză
judiciară solicitarea expertizei poate veni de la una sau alta din părţile în cauză, în acest caz partea care
solicită expertiza ca mijloc de probă formulează obiectivele şi le supune organului de cercetare sau
instanţei spre aprobare.
Organele de cercetare sau instanţele pot aproba obiectivele aşa cum au fost formulate, le pot
completa, reformula, sau le pot respinge. Cercetarea se va efectua cu scopul de răspunde la obiectivele-
întrebări aşa cum au fost aprobate de organele de cercetare sau de instanţe. Evident organele de
cercetare sau instanţele de judecată pot dispune o expertiză contabilă fără să existe solicitarea părţilor.
În cazul expertizelor contabile amiabile formularea obiectivelor pentru expertiză se face de către
beneficiarul care a solicitat expertiza. Formularea obiectivelor pentru expertiza contabilă se face în scris,
în cazul expertizelor contabile judiciare, prin actul prin care s-a dispus expertiza. Actul prin care se
dispune expertiza judiciară este încheierea de şedinţă, în cazul celor dispuse de instanţele de judecată, şi
ordonanţa, în cazul celor dispuse de organele de cercetare, în încheierea de şedinţă sau în ordonanţă sunt
consemnate obiectivele formulate pentru expertiza contabilă judiciară.
Actul prin care se dispune expertiza contabilă judiciară trebuie să conţină: organul sau instanţa
care a dispus expertiza, numărul dosarului pe rol la organul de cercetare sau la instanţă, părţile în cauză,
scopul efectuării expertizei contabile, faptele ce urmează a se cerceta şi încadrarea juridică a acestora,
numele expertului desemnat, actele ce trebuie avute în vedere la efectuarea expertizei, onorariu

16 Legea contabilităţii, nr. 82/1991, art. 6, al. (2) şi (3).

17 Camera Consultanţilor Fiscali.
20
provizoriu cuvenit expertului, termenul de finalizare a expertizei, şi bineînţeles, obiectivele-întrebări la
care se solicită răspunsuri.
În cazul expertizei contabile amiabile Normele profesionale elaborate de CECCAR, recomandă
existenţa unui contract între profesionistul expert contabil şi beneficiarul expertizei, în contract se
cuprind: scopul şi descrierea expertizei contabile, referiri la normele profesionale (dacă este cazul),
obligaţiile părţilor (ale expertului contabil şi a beneficiarului), termenele de execuţie, condiţiile financiare,
modalităţile de modificare a clauzelor contractuale, de încetare a raporturilor contractuale şi de rezolvare
a eventualelor litigii legate de contract. Ori principalele obligaţii ale expertului contabil se referă la a
răspunde obiectivelor-întrebări. Evident în cuprinsul acestei părţi a contractului sunt prezentate
obiectivele expertizei contabile.
În toate cazurile obiectivele-întrebări pentru expertiza contabilă trebuie formulate clar şi concret,
să se refere numai la aspecte de competenţa expertului contabil, să privească problemele care necesită
cunoştinţe de specialitate financiar-contabilă, să fie legate de cauza ce urmează a se soluţiona, să epuizeze
aspectele nelămurite din cauză, şi să nu se refere la încadrarea juridică a unor fapte, în cazul în care
expertul consideră obiectivele insuficient de clare, el poate cere lămuriri, reformulări ale acestora.
O serie de aspecte de natură financiar contabilă ar putea determina anumite obiective specifice
fiecărui aspect în parte iar o sistematizare a acestor obiective este prezentată mai jos18:
a. Referitor la constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale problemele care ar putea fi
obiective pentru expertiza contabilă sunt: (1) evaluarea aporturilor în natură la constituirea diverselor
tipuri de societăţi; (2) verificarea operaţiunilor realizate de fondatori în contul societăţii; (3) verificarea
avantajelor rezervate fondatorilor; (4) majorarea capitalului social prin aporturi în natură; (5) existenţa
infracţiunilor de bancrută sau bancrută frauduloasă; (6) fuziunea şi divizarea societăţilor; (7) stabilirea
părţii de profit ce revine unui asociat sau acţionar; (8) verificarea operaţiunilor efectuate de manageri;
(9) data înregistrării societăţii; (10) existenţa registrelor comerciale.
b. Referitor la cauze de natură civilă obiectivele expertizelor contabile ar putea fi: (1) verificarea
asociaţiei între societăţile comerciale; (2) verificarea operaţiunilor de cedare-preluare de imobile; (3)
verificarea operaţiunilor de cumpărări-vânzări de natură civilă; (4) verificarea operaţiunile de mandat;
(5) verificarea operaţiunilor de partaj; (6) verificarea contractelor de servicii.
c. Referitor la cauze de natură comercială obiectivele expertizei contabile ar putea fi: (1)
verificarea unei operaţiuni cu mărfuri sau în comision; (2) verificarea operaţiunilor de bancă, a extraselor
de cont, a contractului de cont curent, şi a contractelor de depozite bancare; (3) verificarea operaţiunilor
de participare la profituri; (4) verificarea contractelor comerciale de cumpărare, vânzare, prestări
servicii.
d. În domeniul cauzelor penale obiectivele expertizei contabile ar putea viza: (1) verificarea
gestiunii comercianţilor sau administratorilor; (2) verificarea corectitudinii actelor întocmite de organele
de control; (3) verificarea inventarelor periodice efectuate conform normelor; (4) verificarea modului în
care s-au calculat impozitele şi taxele datorate.

2.7. Contractarea expertizei contabile

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate
trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi întinderea lucrărilor
necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare
de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul” pentru care expertizele contabile,
indiferent de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele
fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare
penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor,
ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi
întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii contabili
sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea
onorariului se face de către organul în drept care a dispus efectuarea expertizei. În cazul expertizelor
contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin act adiţional la contractul iniţial.

18
Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
21
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi
acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un program de
lucru în care să se precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un buget de ore pe
fiecare capitol, subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi
modificat în timpul realizării expertizelor contabile.

2.8. Conținutul dosarului de expertiză contabilă

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile,
trebuie să cuprindă, după caz:
(1) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în
cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare. Încheierea de
şedinţă trebuie să cuprindă:

I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să
răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a
se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a
faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de
judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt
îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul
stabilit de instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili
numiţi, referitoare la subpunctele. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile
judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili
numiţi.
(2) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea
misiunii;
(3) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză
contabilă solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
(4) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei
contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării
raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză
contabilă cu beneficiarii acestora.

2.8.1. Comentarii și interpretări pe baza normelor de lucru specifice misiunilor de expertiză

contabilă privind delegarea și supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă
Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii
contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor
sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de
expertiză contabilă extrajudiciară.

Comentarii
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea
părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să
dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi
prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o
persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau
societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la
22
lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală
însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului
contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri,
Norma de lucru nr. 123 Delegarea şi supravegherea lucrărilor, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie
respectată.

Concepte și noțiuni cheie

Expertiză, expertiză contabilă, tipologia expertizelor contabile, expertiză contabilă judiciară, expertiză
contabilă extrajudiciară, destinatari, obiect de cercetare, obiective, contractare, dosar de expertiză
contabilă.

Întrebări de evaluare a cunoştinţelor:

1. Ce reprezintă expertiza? Dar expertiza contabilă?

2. Care este tipologia expertizelor contabile?
3. În ce constă expertiza contabilă judiciară? Dar expertiza contabilă extrajudiciară?
4. Care sunt destinatarii expertizelor contabile?
5. Care este obiectul de cercetare al expertizei contabile?
6. Care sunt obiectivele expertizei contabile?
7. Cum se contractează o expertiză contabilă?
8. Care este conținutul unui dosar de expertiză contabilă?

Bibliografie minimală

• Tamaș, A.S., Căpuşneanu, S., Topor, D.I. (2019). Deontology and Accounting Expertise. Judicial
Accounting and Tax Expertise, Lambert Academic Publishing, Germany.
• CECCAR (2009). Standardul profesional nr. 35: expertizele contabile: ghid de aplicare, Ed. a 3-a, rev. -
Bucureşti: Editura CECCAR.
• Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 08.01.2008.
• Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 138/2000 şi O.U.G. nr. 59/2001,
lucrare adnotată şi îngrijită de Pădurariu, D., Editura ALL BECK, Bucureşti,2001.
• Codul de procedură penală, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 207/2000 şi O.U.G. nr. 295/2000,
ediţie îngrijită și adnotată de judecător Lupaşcu, D., Editura Rosetti, Bucureşti, 2000.

23
Unitatea de învățare 3

EXPERTIZA CONTABILĂ JUDICIARĂ

Cuprins

3.1. Expertiza contabilă în procesul civil ………………………………………………………………………….…...... 25

3.1.1. Caracteristicile procesului civil ………………………………………………………………….…..…… 25
3.1.2. Obiectivele de expertiză contabilă în procesul civil ……………….………………………....….. 25
3.1.3. Numirea expertului contabil în cauze civile ………………………….……………………….....…. 26
3.1.4. Recuzarea expertului tehnic judiciar ….……………………...………….………………………...... 27
3.1.4.1. Conduita procedurală urmată de un expert contabil numit într-o
expertiză contabilă într-o cauză civilă în diverse situații ………………....…… 27
3.1.5. Efectuarea expertizei contabile în procesul civil …………………..…..…….............................. 28
3.1.6. Conţinutul raportului de expertiză contabilă ………………………..…..…..………………...….. 30
3.1.7. Utilizarea expertizei contabile ca mijloc de probă ………...………………………………...…... 32
3.2. Particularităţile expertizei contabile în cauze comerciale ………………………………………….....….. 32
3.3. Expertiza contabilă în procesul penal ………………………………………………….…………………...…..… 33
3.3.1. Caracteristicile şi etapele procesului penal ……………………………….…................................ 33
3.3.1.1. Organele de cercetare penală şi actele de constatare ……………………..…….. 33
3.3.1.2. Sesizarea organelor de cercetare penală ………………………………………....….. 33
3.3.1.3. Procesul penal şi părţile în procesul penal …………………………………….....…. 34
3.3.1.4. Acţiunea civilă în procesul penal ……………………………………............................. 34
3.3.2. Măsuri de siguranţă în procesul penal …………………………………………................................ 34
3.3.3. Repararea pagubei în procesul penal ……………………………………..………………...……...…. 34
3.3.4. Obiectivele expertizei contabile în procesul penal …………………….………………..…....….. 35
3.3.5. Numirea expertului în cauze penale ………………………………………….…................................ 35
3.3.6. Abținerea sau recuzarea expertului tehnic judiciar ………………………………………….… 36
3.3.6.1. Conduita procedurală urmată de un expert contabil numit într-o
expertiză contabilă într-o cauză penală în diverse situații ……………….…… 36
3.3.7. Conţinutul raportului de expertiză contabilă în cauze penale …………………………...….. 37
3.3.8. Utilizarea expertizei contabile ca mijloc de probă ………………………………………….....…. 37
3.4. Costul expertizei contabile judiciare şi onorariul expertului contabil …….……………………..…... 37
3.5. Cazuri reale de spețe expertiză contabilă …………………………………………………………………..……. 38
3.5.1. Expertiză contabilă judiciară …………………………………………………………............................. 38
3.5.1.1. Cazul 1. Decizie de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de
plată stabilite de inspecția fiscală …………………………………………………...….... 38
3.5.1.2. Cazul 2. Decizie de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de
plată stabilite de inspecția fiscală pentru accize și majorări de întârziere 52
3.5.2. Expertiză fiscală judiciară …………………………………………………………………………….…..... 69
3.5.2.1. Cazul 1. Decizie de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de
plată către bugetul statului, stabilite de inspecția fiscală ……………….……... 69
3.5.2.2. Cazul 2. Decizie de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de
plată (impozit pe profit și TVA), stabilite de inspecția fiscală ………………... 95

Obiectivele urmărite

• Explicarea conceptelor de expertiză contabilă în procesul civil și în procesul penal

• Prezentarea caracteristicilor și etapelor expertizei contabile în procesul civil și procesul penal
• Prezentarea componenței dosarelor de expertiză contabilă în procesul civil și procesul penal
• Explicarea cazurilor de recuzare și a costului expertizării
• Prezentarea unor cazuri de spețe reale de expertiză contabilă

24
 3.1. Expertiza contabilă în procesul civil
3.1.1. Caracteristicile procesului civil
Procesul civil este activitatea desfăşurată de instanţele de judecată având drept scop restabilirea
drepturilor ori intereselor de natură civilă a unei persoane juridice sau fizice.
Se presupune, deci, că o persoană juridică sau fizică se consideră lezată în drepturile sale de către o
autoritate publică, printr-un act administrativ, prin nesoluţionarea unei cereri, sau prin acţiunea ori
inacţiunea altei persoane fizice sau juridice. Persoana lezată în drepturile sale este îndreptăţită să se
adreseze instanţei de judecată şi să solicite recunoaşterea dreptului ce i-a fost încălcat, anularea actului
prin care a fost lezată şi repararea pagubei. Actul prin care se realizează solicitarea recunoaşterii
dreptului încălcat este acţiunea civilă. Acceptarea judecării unei asemenea solicitări reprezintă
deschiderea unui proces civil, într-un proces civil sunt implicate cel puţin două părţi: persoana a cărei
drept a fost încălcat şi persoana care a încălcat dreptul persoanei lezate. Cele două părţi se numesc
reclamant şi pârât (în faza judecării în fond), apelant şi intimat (în faza apelului), recurent şi intimat (în
faza de recurs), contestator şi intimat (în faze contestaţiei în anulare).
O acţiune civilă are un obiect reprezentat de ceea ce se solicită prin acţiunea în cauză. Obiectul
poate fi plata unei sume de bani, predarea unui bun, protejarea unor interese etc. Cauza acţiunii civile
este neînţelegerea dintre părţi, scopul reclamantului sau a pârâtului, şi temeiul juridic al solicitării. Cauza
acţiunii civile trebuie să existe, să fie reală, licită şi morală.
Judecarea se realizează de către instanţele judecătoreşti. De regulă, instanţele judecătoreşti sunt
specializate pe tipuri de cauze, instanţele specializate pe cauze civile făcând parte din secţiile civile ale
judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel, etc. Există şi organe cu atribuţii jurisdicţionale specializate,
cum ar fi de exemplu, arbitrajul Curţii de Conturi.
Pe parcursul procesului civil sunt întocmite o serie de acte: chemarea în judecată, întâmpinarea,
cererea reconvenţională, încheierile, concluziile scrise ale părților, hotărârea judecătoreasă, depoziţia de
martor, raportul de expertiză, comunicări.
În cursul judecăţii instanţele de judecată sunt datoare să stăruie pentru a afla adevărul despre
faptele, împrejurările, problemele ce reprezintă obiectul cauzei. Aflarea adevărului se realizează prin
aprecierea probelor propuse de părţi, şi considerate de instanţe ca fiind relevante pentru cauză, între
probe se află şi expertiza contabilă. Urmare a expertizei contabile ia naştere actul Raport de expertiză
contabilă.
Procesul civil nu se finalizează odată cu pronunţarea hotărârii instanţei. Hotărârea rămasă
definitivă se pune în executare, executarea silită fiind parte a procesului civil. Pentru a rămâne definitivă
o hotărâre judecătorească trebuie să nu fie atacată prin apel la o instanţă de judecată competentă să
judece apelul. Prin atac se solicită desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti anterioare.

3.1.2. Obiectivele de expertiză contabilă în procesul civil

Expertiza contabilă în procesul civil este reglementată prin Codul de procedură civilă şi prin
Normele profesionale ale organismelor profesionale contabile (CECCAR). Se prevede că instanţele de
judecată pot recurge la expertiza contabilă, ca mijloc de probă, oricând consideră că este necesară
lămurirea unor împrejurări de către specialiştii contabili. Proba expertizei contabile poate fi cerută de
oricare dintre părţi, iar instanţa poate admite sau respinge cererea părţilor, dar există şi situaţii în care
expertiza contabilă este indispensabilă. Aceste situaţii se referă la evaluarea aporturilor în natură,
avantajele rezervate fondatorilor, operaţiunile efectuate de fondatori în contul societăţii.
Obiectivele expertizei contabile se stabilesc de către partea/părțile interesate sau de către instanța
de judecată, expertul contabil fiind informat despre acestea prin încheierea de ședință prin care este
desemnat să efectueze expertiza în cauza respectivă. Astfel, obiectivele expertizei contabile în procesul
civil se referă la aspecte amintite într-un paragraf anterior, în mod concret, expertiza contabilă în cauze
civile ar putea fi chemată să răspundă la întrebări privind asocierile dintre întreprinderi (cotele de
beneficii cuvenite, contribuţiile la asociere etc.), operaţiunile cu imobile (raportul valoare-preţ),
cumpărări-vânzări (valorile de plătit ca preţ, penalizare etc.).
În litigiile dintre comercianţi obiectivele expertizei contabile se pot concretiza în întrebări
referitoare la calculele dintr-un extras de cont, calcule privind afaceri cu mărfuri, sconturi, participaţi!,
cumpărări-vânzări de bunuri şi servicii etc.
În litigiile privind societăţile comerciale obiectivele expertizei contabile se referă la cota parte din
profit şi/sau din patrimoniu net cuvenit unui asociat, răspunderea administratorului pentru gestionare,
neglijenţă, delapidare etc. în contractele de asigurări obiectivele expertizei contabile vizează stabilirea
valorii bunurilor asigurate, a despăgubirilor cuvenite, etc. în cazuri de faliment obiectivele expertizei
25
contabile ar putea viza stabilirea patrimoniului net al falitului, raportul datorii activ, valorile de recuperat
de la asociaţi în cazul societăţilor în nume colectiv.

3.1.3. Numirea expertului contabil în cauze civile

Expertul contabil este specialistul în domeniul contabil, profesionistul contabil cu înaltă calificare
chemat să lămurească anumite aspecte din cauza judiciară referitoare la competenţele sale. El ajută
judecătorii în formarea convingerii intime privind adevărul în cauza de judecat.
Expertul contabil nu este un martor în sensul adevărat al noţiunii de martor. Martorul relatează
judecătorului fapte pe care le cunoaşte personal dintr-o experienţă anterioară. Expertul nu cunoaşte
faptele ce formează cauza, dar face uz de cunoştinţele sale de specialitate pentru a pătrunde în detaliile
faptelor şi a formula o opinie specializată privind modul de desfăşurare a acestora. Opinia expertului se
formează în urma examinării faptelor, prelucrării şi sistematizării datelor referitoare la acestea prin
prisma cunoştinţelor de specialitate. Martorul intervine în cauză ca urmare a unor împrejurări obiective
în timp ce expertul este numit de instanţă.
Expertul contabil este numit de instanţa de judecată. Mecanismul de alegere a expertului numit este
specific fiecărei instanţe. De regulă, compartimentul de evidenţă a experţilor de pe lângă tribunalele
judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, propun un număr de 3-5 experţi, din care instanţa alege şi
numeşte unul pentru a efectua expertiza. Părţile pot conveni asupra unui expert pe care instanţa îl
numeşte, apoi pentru a efectua expertiza. Când părţile nu convin asupra unui expert, instanţa va numi un
expert, acesta nefiind propus de nici una dintre părţi.
Expertul contabil propus trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale pentru a putea efectua
expertiza contabilă. În primul rând, el trebuie să aibă calitatea de expert obţinută, conform
Regulamentului CECCAR, în urma unui examen de acces la profesie, a efectuării unui stagiu de trei ani pe
lângă cu experienţă, şi a unui examen de deontologie profesională. În al doilea rând, expertul trebuie să fie
membru activ al CECCAR, înscris în Tabloul Corpului. Tabloul Corpului se publică anual în Monitorul
Oficial al României. În al treilea rând expertul nu trebuie să se afle într-o situaţie de incompatibilitate.
Problema incompatibilităţilor este extrem de acută pentru profesia contabilă din România. Acută, dar de
loc limpede. Legea 186/1999 prevede că „experţii contabili nu pot să îşi exercite atribuţiile conferite de
această calitate pe durata în care desfăşoară orice activitate salarizată în afara CECCAR sau activitate
comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar,
consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.” La data adoptării acestei legi peste 90% din
persoanele care aveau calitatea de experţi contabili nu ar mai fi putut exercita atribuţiile conferite de
această calitate, în realitatea prevederile legii s-au aplecat doar în ceea ce priveşte strict expertiza
contabilă judiciară. Celelalte atribuţii conferite de calitatea de expert au fost şi sunt îndeplinite în
continuare de orice persoană, fără ca organele abilitate ale statului să ia vreo măsură.
Întrebarea care se pune este dacă prevederea din Legea 186/1999 este o situaţie de
incompatibilitate sau nu. După părerea noastră această prevedere nu este un caz de incompatibilitate, ci
mai curând o interdicţie menită să protejeze profesia contabilă liberală. Cazurile de incompatibilitate sunt
cele în care expertul trebuie să se abţină a accepta misiunea efectuării expertizei, sau în care el poate fi
recuzat: când are un interes direct, prin soţ, sau prin rude sau afini până la al patrulea grad în proces, a
fost sau este în judecată cu una din părţi, este tutore, curator, sau consilier al uneia din părţi, şi-a spus
părerea privind cauza care se judecă, a primit de la una din părţi daruri, primeşte onorarii pentru alte
servicii de la una din părţi, este în vrăjmăşie cu una din părţi sau cu rudele acestora până la al patrulea
grad de rudenie.
Sub nici o formă expertul contabil nu trebuie să accepte să răspundă unor obiective-întrebări care
depăşesc competenţele sale dobândite prin studii şi experienţă. Judecătorii apelează la experţii contabili
pentru că ei înşişi nu posedă cunoştinţele necesare lămuririi unor aspecte de specialitate. Dar tot mai
mult apar în interiorul contabilităţii aspecte sectoriale, astfel că, nu toţi experţii contabili se pot considera
experţi („pricepuţi”) în toate aspectele contabile, în cazul în care se consideră incapabil să lămurească
situaţiile neclare pentru judecători, expertul contabil nu trebuie să accepte misiunea încredinţată.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili,
pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin încheiere de şedinţă, care
trebuie să cuprindă:
(1) numele expertului contabil sau experţilor contabili nu-mit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor
în proces;
(2) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi)
trebuie să răspundă.
26
 (3) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul
de judecată.
(4) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul contabil
este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea de şedinţă
a paragrafelor lipsă.

3.1.4. Recuzarea expertului tehnic judiciar

Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate,
expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi
motive ca şi judecătorii. În cazul expertizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie
de abţinere, el poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această
dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură
civilă) 19. Recuzările se judecă în ședință publică cu citarea părților și a expertului. Expertul contabil poate
fi recuzat în următoarele cazuri:
- când el, soțul sau, ascendenții ori descendenții lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când
este soț, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din părți;
- când el este soț, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad
inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia din
aceste persoane;
- când soțul în viață și nedespărțit este rudă sau afin a uneia din părți până la al patrulea grad
inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viață ori despărțit, au rămas copiii;
- dacă el, soțul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea
care se judecă sau dacă au o judecată la instanța unde una din părți este judecător;
- dacă între aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea
recuzării;
- dacă este tutore, curator al uneia din părți;
- dacă și-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă;
- dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
- dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una
din părți, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv.

3.1.4.1. Conduita procedurală urmată de un expert contabil numit într-o expertiză

contabilă într-o cauză civilă în diverse situații
Situația 1. Conform cererii de apel, după numirea și înștiințarea sa cu privire la efectuarea unei
expertize contabile judiciare într-o cauză civilă, expertul contabil a consultat dosarul cauzei și a constatat
că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.
Comentariu
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata
că se află într-un caz de incompatibilitate. Conform Codului de Procedură Civilă, art.27, pct. 7. „dacă şi-a
spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în
susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, după caz,
președintelui instanței, că se abține de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana
obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate.
Situația 2. Conform cererii de apel, după numirea și înștiințarea sa cu privire la efectuarea unei
expertize contabile judiciare într-o cauză civilă, expertul contabil a consultat dosarul cauzei și a constatat

19Art.204 din Codul de procedură civilă:

(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această
dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
27
că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în
judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât.
Comentariu
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata
că se află într-un caz de incompatibilitate. Conform Codului de Procedură Civilă, art.27, pct. 5 „dacă între
aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării”.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, după caz,
președintelui instanței, că se abține de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana
obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate.

3.1.5. Efectuarea expertizei contabile în procesul civil

Efectuarea expertizei contabile într-o cauză civilă se poate face în instanţă sau în afara instanţei.
Expertiza contabilă se efectuează în instanţă atunci când este nevoie doar de o simplă părere a expertului
contabil asupra unor probleme ridicate de cauza de judecat. În acest caz instanţa procedează la ascultarea
expertului contabil, ascultare efectuată în şedinţă, iar părerea expertului este consemnată de grefierul de
şedinţă. Acest tip de expertiză este mai rar întâlnită.
Expertiza contabilă se efectuează în afara instanţei, atunci când este necesară consultarea altor
documente decât cele din dosarul cauzei, iar expertul trebuie să facă verificări ale acestora, să se
documenteze din acte normative, din literatura de specialitate, şi să analizeze şi sistematizeze
informaţiile obţinute prin consultările şi verificările făcute. Expertiza contabilă efectuată în afara instanţei
este cea mai frecvent întâlnită.
Efectuarea propriu-zisă a expertizei contabile trebuie să parcurgă mai multe etape:
- examinarea materialului documentar pus la dispoziţia sa; Materialul documentar se află la dosarul
cauzei, în arhiva părţilor sau în arhiva altor persoane juridice sau fizice. Printre documentele examinate
se pot afla şi acte de control financiar, expertize contabile anterioare, sau expertize tehnice în cauză.
- ascultarea şi analiza explicaţiilor persoanelor care au organizat şi condus contabilitatea părţilor,
a celor care au efectuat sau au participat efectiv la desfăşurarea operaţiunilor economico-financiare, ori a
altor persoane care cunosc împrejurările în care s-au desfăşurat operaţiunile în cauză; Pot fi ascultaţi şi
inspectori ai organele de control, care au întocmit anterior acte de control fiscal.
Documentele din arhiva părţilor sau a altor persoane juridice sau fizice se examinează, de regulă, la
sediul sau domiciliul acestora, în acest sens expertul urmează a se deplasa la adresa unde se află sediul
sau domiciliul. El este obligat, însă, să anunţe (citeze) părţile, care au dreptul să participe la examinarea
documentelor de expertizat. Prin citare părţile sunt încunoştinţate cu privire la data şi locul când se
efectuează examinarea documentelor în cauză. Dacă expertul nu procedează la citarea părţilor, raportul
întocmit de expert poate fi declarat nul la cererea părţii necitate. Cererea trebuie formulată la primul
termen ce urmează depunerii raportului de expertiză, altfel este considerată tardivă şi nu se mai poate
invoca necitarea părţilor pentru nulitatea raportului. Un raport de expertiză declarat nul pentru necitarea
părţilor presupune refacerea expertizei cu citarea corectă a părţilor.
Verificarea documentelor contabile (justificative - în care operaţiunile economico-financiare se
consemnează la locul şi în momentul desfăşurării acestora, respectiv registrele de contabilitate) este de
ceea mai mare importanţă pentru efectuarea expertizei contabile. Ea presupune mai multe aspecte.
În primul rând expertul contabil trebuie să verifice modul de organizare şi conducere a contabilităţii
persoanei în arhiva căreia se află documentele. Modul de organizare a contabilităţii este de mare
importanţă pentru verifica dacă în sfera de preocupări a acesteia sunt cuprinse toate operaţiunile
patrimoniale, dacă nu cumva neajunsuri de organizare permit „ignorarea” de către contabilitate a unor
operaţiuni patrimoniale, fie din faza de efectuare prin neconsemnarea în documentele justificative, fie din
faza de contabilizare prin neînregistrarea în registrele de contabilitate. O contabilitate care nu răspunde
principiului integralităţii nu poate constitui o bază temeinică pentru producerea unei probe juridice.
Din domeniul organizării contabilităţii face parte şi sinceritatea acesteia. Contabilitatea poate fi
aranjată astfel încât eventuale neregularităţi să nu poată fi descoperite, iar neregularităţile sunt menite să
ascundă fraude şi falsuri.
În al doilea rând se verifică valabilitatea documentelor contabile şi realitatea datelor din acestea.
Din punctul de vedere al sincerităţii contabilităţii documentele justificative se verifică după cum sunt
interne sau externe. Documentele justificative interne (întocmite în întreprinderea al cărui patrimoniu
este afectat prin operaţiunea consemnată) se verifică sub aspectul concordanţei dintre modul de
desfăşurare efectivă a operaţiunilor şi cele consemnate în documente. Este extrem de dificil pentru
28
expertul contabil din afară să stabilească existenţa sau inexistenţa acestei concordanţe. Expertul contabil
poate verifica doar aspectele formale ale concordanţei: existenţa semnăturilor celor care au efectuat
operaţiunea, a celor care au consemnat operaţiunea în documente, a celor care au verificat operaţiunea,
menţionarea clară a datei când operaţiunea a avut loc, a modificărilor patrimoniale intervenite ca urmare
a operaţiunii, în cazul documentelor gestionare trebuie să se verifice corelaţiile gestionare: consum de
materii prime, materiale-producţie obţinută, predări de la o gestiune-intrări în altă gestiune etc.
Documentele justificative externe (provenite de la terţi, dar care afectează patrimoniul persoanei la
care se efectuează verificarea) se verifică sub aceleaşi aspecte, dar verificarea se poate face şi printr-o
verificare aşa-zis încrucişată, respectiv la partenerii de la care provin documentele externe.
Valabilitatea documentelor justificative şi a înregistrărilor în registre are ca obiectiv, pe de o parte,
stabilirea concordanţei dintre normele legale în domeniu şi modul concret de întocmire a documentelor
contabile, iar pe de altă parte, realitatea datelor din documente. Comparaţia dintre condiţiile legale
impuse unor înscrisuri pentru a căpăta caracter de documente justificative şi modul în care sunt
întocmite cele verificate poate releva existenţa unor înscrisuri neoficiale, neconforme cu normele. Acestea
sunt luate în considerare numai dacă sunt confirmate de alte înscrisuri întocmite conform normelor.
Sigur documentele justificative trebuie să se întocmească conform unor norme. Părerea noastră
este, însă, că nu trebuie exagerat cu aspectele de formă, neglijând total aspectele de conţinut. Lipsa unor
elemente minore, cum ar fi, de exemplu, ora la care s-a efectuat livrarea unor bunuri înscrise într-o
factură, nu poate anula informaţiile din aceea factură, mai ales dacă, informaţiile sunt confirmate de alte
documente (bunurile din factură au fost utilizate în producţie, fiind confirmate de producţia realizată).
Expertul poate să ţină seama de astfel de documente, dar este obligat să menţioneze neregularităţile de
formă din documente.
Realitatea datelor înscrise în documente nu poate fi verificată în toate cazurile, astfel că expertul
trebuie să considere reale datele din documente. Eventualele îndoieli se menţionează în raportul de
expertiză. Verificarea realităţii, în unele cazuri, presupune refacerea unor evidenţe, cu utilizarea aceloraşi
metode sau cu utilizarea unor metode diferite, pentru a se confirma datele din documentele din arhiva
persoanei la care se efectuează verificarea, în alte cazuri verificarea realităţii foloseşte relaţii logice de
calcul cum ar fi: Stoc maxim posibil = Stoc inventar + Intrări – Ieşiri.
În al treilea rând verificarea documentelor contabile se corelează cu explicaţiile părţilor şi a altor
persoane fizice implicate în efectuarea operaţiunilor economico-financiare sau în consemnarea şi
înregistrarea operaţiunilor. Explicaţiile părţilor şi a altor persoane nu pot fi luate în seamă în expertiza
contabilă dacă contravin documentelor sau nu sunt confirmate de documente. Părţile şi alte persoane
implicate sunt obligate de lege să dea tot concursul expertului contabil, inclusiv prin explicaţii şi lămuriri,
pentru efectuarea expertizei contabile.
În al patrulea rând sunt analizate actele de control întocmite anterior şi, eventual, expertizele
contabile care au mai fost întocmite în cauză. Analiza acestora se face sub aspectul respectării normelor
legale cu ocazia efectuării controlului, corectitudinii calculelor din actele de control şi din expertizele
anterioare. Pentru fiecare problemă din obiectivele-întrebări puse expertului contabil, acesta trebuie să
prezinte, în paralel, constatările din actul de control, din expertizele anterioare şi din propria expertiză.
Pentru fiecare problemă tratată diferit va fi justificat tratamentul din raportul de expertiză curentă.
Organele de control ale căror acte sunt analizate pot fi contactate şi consultate de către expertul contabil,
mai ales dacă între constatările expertului şi cele ale organelor de control sunt diferenţe apreciabile.
Expertizele tehnice întocmite uneori anterior expertizei contabile sunt analizate de către expertul
contabil. Expertizele tehnice se efectuează de experţi tehnici. Ele sunt luate în calcul de către expertul
contabil dacă lămuresc aspecte cu implicaţii contabile. De exemplu se poate efectua o expertiză tehnică
care să confirme sau să infirme consumurile specifice ale unui utilaj, instalaţii etc.
Expertul contabil poate fi în imposibilitatea de a efectua expertiza contabilă. Imposibilitatea
efectuării expertizei contabile este consecinţa unei contabilităţi neadusă la zi, a necesităţii unei expertize
prealabile, a formulării unor obiective-întrebări greşite sau care depăşesc competenţele expertului
contabil, a cantităţii prea mari de documente ce urmează a se verifica pentru a răspunde obiectivelor-
întrebări, a necesităţii unor inventare prealabile etc. În această situaţie expertul contabil întocmeşte un
act prin care aduce la cunoştinţa beneficiarului expertizei că nu poate efectua expertiza, enumerând
cauzele pentru care este imposibilă efectuarea expertizei contabile. Actul întocmit este un proces-verbal.
În unele situaţii nu se poate răspunde la toate obiectivele-întrebări puse expertului contabil, ci doar
la o parte din acestea. În acest caz expertul contabil întocmeşte raportul de expertiză, răspunzând
obiectivelor pentru care poate formula concluzii, şi arătând cauzele din care nu poate răspunde celorlalte
obiective.
29
 3.1.6. Conţinutul raportului de expertiză contabilă
Expertul contabil îşi finalizează lucrările de expertiza contabilă printr-un raport de expertiză
contabilă. Acesta se înaintează beneficiarului expertizei contabile. În raportul de expertiză contabilă
trebuie să se răspundă tuturor obiectivelor-întrebări formulate de beneficiarul expertizei, sau să fie
prezentate cauzele pentru care nu se poate răspunde unora din acestea. În mod normal, expertul contabil
trebuie să prezinte răspunsuri exacte, într-o singură variantă. Aceasta chiar dacă, uneori, obiectivele-
întrebări sunt astfel formulate încât impun, aparent, mai multe variante de răspuns. Expertul contabil
trebuie să considere astfel de obiective-întrebări ca fiind, nu un singur obiectiv, ci două sau mai multe
obiective.
Expertiza contabilă poate fi efectuată de doi sau mai mulţi experţi, în acest caz toţi experţii
semnează raportul de expertiză contabilă. Dacă aceştia au puncte de vedere diferite, acestea sunt
prezentate distinct la fiecare obiectiv-întrebare, şi experţii îşi motivează, fiecare, propriul punct de
vedere.
Raportul se depune la beneficiar, în cazul când acesta este o instanţă de judecată sau un organ de
cercetare, depunerea se face cu cinci zile înainte de termenul de judecată stabilit în cauză. Raportul de
expertiză contabilă conţine cel puţin trei capitole: introducere, desfăşurarea expertizei, concluzii. Fiecare
capitol are anumite paragrafe specifice.
Capitolul I Introducere conţine paragrafe referitoare la:
(1) identificarea expertului sau experţilor contabil(i) care a(u) fost numit(ţi) să efectueze expertiza
contabilă: numele şi prenumele, domiciliul, numărul carnetului de expert, şi poziţia din Tabloul Corpului
experţilor contabili.
(2) identificarea beneficiarului expertizei contabile, adică a organului care a dispus expertiza
(instanţă de judecată sau organ de cercetare), sau a clientului persoană juridică sau fizică; în cazul
expertizei contabile judiciare care a fost dispusă de instanţă sau de organele de cercetare se va menţiona
actul pe baza căruia s-a făcut numirea expertului (încheiere de şedinţă sau ordonanţă), iar în cazul
expertizei contabile amiabile se va menţiona denumirea (numele) clientului, sediul (domiciliul) acestuia,
contractul în baza căruia se efectuează expertiza.
(3) identificarea părţilor, sediul (domiciliul) acestora, numărul şi anul deschiderii dosarului cauzei,
paragraf întâlnit numai în cazul expertizei contabile judiciare;
(4) prezentarea împrejurărilor în care a luat naştere cauza în care este necesară, s-a dispus sau s-a
contractat expertiza contabilă;
(5) obiectivele expertizei contabile; în cazul expertizelor contabile judiciare obiectivele-întrebări se
preiau, întocmai, din actul de dispunere a expertizei contabile, iar în cazul expertizelor contabile amiabile
se preiau din contractul misiunii.
(6) perioada şi locul în care s-a efectuat expertiza contabilă şi s-a redactat raportul de expertiză;
(7) materialul documentar utilizat în expertiza contabilă se referă la documentele contabile
(justificative şi de prelucrare contabilă) verificate, dar şi de referinţele etalon: acte normative, norme
internaţionale în domeniu, buletine emise de organe de specialitate sau de organizaţii profesionale,
literatură de specialitate etc. Se face precizarea dacă s-a utilizat şi o altă expertiză contabilă sau tehnică;
(8) persoanele de la care s-au solicitat şi de la care s-au obţinut explicaţii privind aspectele
expertizate;
(9) menționarea datei de depunere a raportului de expertiză contabilă, dacă s-au solicitat alte
termene decât cel stabilit de instanță și dacă în cauză au mai fost efectuate alte expertize contabile;
(10) precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanța de judecată și dacă în același dosar au
mai fost efectuate și alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/experților.
Capitolul II Desfăşurarea expertizei contabile trebuie să descrie amănunţit operaţiunile efectuate de
expert pentru a verifica documentele expertizate, pentru a analiza informaţiile din documente, locul unde
a efectuat verificarea, dacă părţile au participat sau nu la verificare, dacă acestea au formulat obiecţiuni,
dacă a ţinut seama de aceste obiecţii. Calculele, rezultatele obţinute şi interpretarea acestora şi modul de
formulare a concluziilor se prezintă detaliat. Eventual, se apelează la anexe pentru calculele necesare,
raportul făcând trimitere la acestea şi la rezultatele calculelor.
Cu alte cuvinte, capitolul II al expertizei contabile trebuie să cuprindă cel puțin următoarele
paragrafe:
(1) Fiecare obiectiv (întrebare) al expertizei, cu descrierea amănunțită a operațiilor efectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor și faptelor analizate, a surselor
de informații utilizate;
30
 (2) Fiecare paragraf trebuie încheiat cu răspunsul expertului contabil la obiectivul respectiv.
Răspunsul trebuie formulat „precis, concis, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi
sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, înregistrărilor contabile,
expertizelor şi actelor de control anterioare şi nici asupra încadrărilor legale”20.
Chiar dacă prevederea de mai sus este extrasă din Normele profesionale în domeniul expertizei
contabile, considerăm că expertul contabil poate să-şi spună părerea cu privire la concordanţa
documentelor contabile cu normele juridice şi profesionale referitoare la acestea. Nu vedem cum altfel ar
putea expertul contabil să justifice o concluzie de specialitate, decât comparând procedurile contabile
utilizate pentru operaţiunile expertizate cu modul ideal de desfăşurare a acestor proceduri. Interdicţia
din paragraful citat mai sus este valabilă numai pentru încadrarea legală a faptelor.
Expertul analizează evenimente și tranzacții și nu încadrarea juridică a acestora. În cazuri
deosebite, în care expertul contabil, în executarea misiunii sale, se confruntă cu acte și documente care nu
întrunesc condițiile legale, care exprimă situații nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să ia în
considerare în stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie să menționeze
aceasta în raportul de expertiză contabilă. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul
calculelor și interpretarea rezultatelor acestora. Dacă aceste prezentări ar îngreuna înțelegerea expunerii
de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se
facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar
rezultatele calculelor și interpretarea acestora.
(3) Dacă raportul de expertiză este întocmit de mai mulți experți care au opinii diferite, într-un
paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie să-și motiveze detaliat și documentat opinia pe care o
susține.
Capitolul III Concluzii conţine câte un paragraf distinct, numerotate în aceiaşi ordine ca în capitolele
anterioare, pentru prezentarea concluziei la fiecare obiectiv în parte. Practic, concluziile din capitolul
Desfăşurarea expertizei contabile sunt reluate în acest capitol. Atunci când expertul contabil consideră
necesar, poate formula o părere proprie, bazată pe raţionamentul său profesional, asupra obiectivelor
expertizei contabile, a eventualelor alte răspunsuri posibile dacă obiectivele ar fi fost altfel formulate.
Aceste aspecte pot face obiectul unui capitol distinct „Consideraţii personale ale expertului contabil”.
Raportul de expertiză contabilă se semnează, pagină cu pagină, inclusiv anexele, de către expertul
(experţii) contabil (contabili) care au efectuat expertiza. Raportul se depune la beneficiarul expertizei
contabile, instanţă de judecată, organ de cercetare, client, într-un număr de exemplare solicitat sau
convenit.

Comentarii
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta,
inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte.
Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de
expertiză contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea
expertizei contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru
expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi
mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci
zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă
clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.
Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau
cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă
şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul
raportului de expertiză contabilă.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există
necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să
degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte

20 CECCAR (2002). Expertiza contabilă, norme profesionale, Bucureşti.

31
elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele
justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele
raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

3.1.7. Utilizarea expertizei contabile ca mijloc de probă

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul beneficiar al expertizei, dar părţile
sunt în drept să cunoască conţinutul acestuia. Ca urmare, părţile primesc fiecare câte un exemplar al
raportului de expertiză. Instanţa de judecată sau organul de cercetare se asigură, în acest fel, că părţile
pot formula observaţii sau obiecţiuni faţă de concluziile expertizei. Observaţiile sau obiecţiunile se
formulează în scris şi se depun la dosarul cauzei.
Expertul contabil care a efectuat expertiza are obligaţia de răspunde observaţiilor şi obiecţiunilor
părţilor. Instanţa sau organul de cercetare analizează temeinicia observaţiilor şi a obiecţiunilor formulate
de părţi, răspunsul expertului la acestea, şi îşi formează sau nu convingerea privind adevărul despre
împrejurările cauzei. În situaţia în care instanţa sau organul de cercetare nu este pe deplin lămurită
(lămurit), poare solicita expertului un supliment de expertiză sau chiar o expertiză nouă. Expertiza nouă
poate fi efectuată de acelaşi expert sau de un alt expert, în cel de al doilea caz avem de a face cu o
contraexpertiză. Pentru efectuarea acesteia se numesc, de regulă, trei experţi contabili.
Ori câte expertize ar fi efectuate, în cazul celor al căror beneficiar este o instanţă de judecată,
concluziile acestora sunt analizate de judecător pentru a lămuri aspecte de specialitate referitoare la
cauza ce formează obiectul dosarului. El este liber să le ia în considerare, la fel ca orice altă probă, sau să
nu ţină seama de acestea.
În cazul celor al căror beneficiar este un organ de cercetare, organul care a dispus expertiza poate
adopta aceiaşi atitudine ca şi judecătorul. Oricum, expertiza rămâne în dosar, iar dacă acesta ajunge la o
instanţă de judecată, aceasta are aceiaşi libertate de a aprecia expertiza drept probă sau nu. Instanţa
poate ordona o altă expertiză contabilă.
Atât instanţa de judecată cât şi organul de cercetare în actele pe care le emit trebuie să motiveze
luarea sau neluarea în considerare a expertizei contabile.
Forţa probantă a expertizei contabile rezultă din faptul că judecătorul este legat de următoarele
aspecte constatate de expertul contabil: data raportului de expertiză contabilă şi constatările făcute şi
susţinerile părţilor, cu ocazia cercetării în prezenţa acestora. Aceste aspecte din raportul de expertiză
contabilă nu pot fi combătute şi înlăturate decât prin înscrierea în fals. Expertiza contabilă poate fi
declarată nulă de către instanţă dacă la efectuarea acesteia nu au fost citate corespunzător părţile, sau
dacă nu a fost depus la termen raportul de expertiză, iar prin nedepunerea raportului la timp, s-a cauzat
unei din părţi o pierdere ce nu poate fi reparată altfel decât prin nulitatea expertizei. Orice neregulă din
expertiza contabilă ce poate fi înlăturată nu constituie motiv de anulare a expertizei.

3.2. Particularităţile expertizei contabile în cauze comerciale

Expertiza contabilă în cauze comerciale este prevăzută de Codul comercial pentru situaţiile în care
urmează a se verifica „socoteli, înscrisuri, registre de comerţ”21. În aceşti caz Tribunalul poate numi unul
sau mai mulţi experţi care sub coordonarea unui judecător ascultă părţile, examinează socotelile,
înscrisurile şi registrele, şi consemnează într-un proces verbal constatările făcute pe baza acestora.
Evident expertiza contabilă în cauze comerciale trebuie să lămurească aspecte în care s-au produs
litigii între comercianţi, sau între un comerciant şi o persoană particulară. Comercianţi sunt consideraţi
cei „care fac fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită, şi societăţile comerciale” 22. Deci,
este vorba de persoane fizice şi de societăţi comerciale. În timp ce societăţile comerciale sunt considerate
comercianţi fără nici o condiţie, persoanele fizice trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să facă fapte
de comerţ, şi comerţul să reprezinte pentru acestea o profesiune obişnuită şi nu o ocazie.
Obiectivele expertizei contabile în cauze comerciale au fost prezentate anterior. Din prevederile
Codului comercial23 rezultă un anume obiectiv de expertiză, fără a se face referire expresă la expertul
contabil. Acest obiectiv este de evaluare a bunurilor societăţilor aflate în procedura de faliment. Aceste
bunuri trebuie „a se estima... prin experţi” numiţi de Tribunal. Chiar dacă nu se face trimitere expresă la
experţii contabili, având în vedere că printre atribuţiile ce pot fi îndeplinite de experţii contabili figurează

21 Codul comercial, art. 909, Codul comercial adnotat, Editura Tribuna, Craiova, 1994.
22 Idem, art. 5.
23 Idem, art. 803.
32
şi cea referitoare la „evaluări patrimoniale”24, deducem că aceştia pot primi asemenea misiuni din partea
instanţelor de judecată.

3.3. Expertiza contabilă în procesul penal

3.3.1. Caracteristicile şi etapele procesului penal
3.3.1.1. Organele de cercetare penală şi actele de constatare
Obiectul unei cauze penale îl reprezintă judecarea unei infracţiuni comise de una sau mai multe
persoane fizice. Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social, este săvârşită cu vinovăţie şi este
prevăzută de legea penală25. Fapta care prezintă pericol social poate fi o acţiune sau o inacţiune. Vinovăţia
există când fapta este săvârşită cu intenţie sau din culpă. Intenţia este prezentă în săvârşirea faptei atunci
când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi îl urmăreşte, sau prevede rezultatul faptei sale, nu îl
urmăreşte, dar acceptă posibilitatea producerii lui. Culpa este prezentă în săvârşirea faptei atunci când
făptuitorul prevede rezultatul faptei, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, sau nu
prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia să-1 prevadă.
Prima etapă în constituirea unui dosar penal este cercetarea penală, în această etapă se adună
probele necesare privind existenţa infracţiunii, existenţa făptuitorului, şi existenţa răspunderii, în cazul
existenţei celor trei elemente, se poate dispune trimiterea în judecată a făptuitorilor.
Cercetarea penală se efectuează de către procuror sau de către alte organe de cercetare penală,
respectiv organele de cercetare ale poliţiei, dar sub supravegherea procurorului. Sarcina organelor de
cercetare penală este să adune probe necesare stabilirii adevărului referitoare la cauza de soluţionat,
precum şi să stabilească împrejurările care au determinat, înlesnit sau favorizat săvârşirea infracţiunii. Pe
tot parcursul cercetării penale organele de cercetare trebuie să explice învinuitului sau inculpatului
drepturile pe care le au în această calitate.
Organele de cercetare penală transpun măsurile pe care le iau pe perioada cercetării penale prin
ordonanţe sau rezoluţii motivate.
O serie de infracţiuni sunt de natură să se lămurească cu privire la împrejurările în care s-au comis,
ori cu privire la consecinţele lor, prin expertiza contabilă. Acestea sunt: subminarea economiei naţionale,
compromiterea unor interese de stat, comunicarea de informaţii false, divulgarea secretului care
periclitează siguranţa statului, neglijenţa în păstrarea secretului de stat, abuzul de încredere, abuzul în
serviciu, delapidarea, deturnarea de fonduri, distrugerile, falsul, falsul intelectual, gestiunea frauduloasă,
înşelăciunea, lovirea, neglijenţa în serviciu, exercitarea fără drept a unei profesii, sabotajul, uzul de fals
etc.
Actele utilizate de organele de cercetare penală sunt declaraţiile şi procesele verbale. Declaraţiile
sunt luate de la făptuitor, iar procesele verbale sunt întocmite de organele de control, în exercitarea
atribuţiilor ce le revin. Organele de control sunt organe specializate ale statului, ale administraţiei publice
sau ale agenţilor economici.

3.3.1.2. Sesizarea organelor de cercetare penală

Procesul penal are ca scop constatarea faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană
care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu
fie trasă la răspundere penală. Procesul penal se desfăşoară în faza urmăririi penale, dar şi în faza
judecăţii. Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit
infracţiuni. Ea se pune în mişcare prin actul de inculpare, şi se poate exercita în tot cursul procesului
penal. Actul de inculpare este ordonanţa întocmită de procuror. Odată cu punerea în mişcare a acţiunii
penale, încetează urmărirea penală.
Acţiunii penale îi poate fi alăturată acţiunea civilă. Aceasta are ca obiect tragerea la răspundere
civilă a învinuitului sau inculpatului într-un proces penal. Ea se alătură acţiunii penale, prin constituirea
părţii vătămate ca parte civilă. Aceasta solicită repararea pagubei.
Sesizarea organelor de urmărire penală se face prin plângere, denunţ, din oficiu, sau pe orice altă
cale. Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană sau de o organizaţie căreia i s-a cauzat o
vătămare printr-o infracţiune, şi care se numeşte persoană vătămată. Denunţul este încunoştinţarea
făcută de o persoană sau organizaţie despre săvârşirea unei infracţiuni, în unele cauze urmărirea penală

24 Ordonanţa Guvernului 65/1994, art. 6.

25 Codul penal, art. 17.
33
nu poate începe decât printr-o sesizare specială, venită de la un organ competent. Sesizarea din oficiu a
organului de urmărire penală se efectuează printr-un proces verbal.
Persoana care este cercetată penal, fără ca împotriva acesteia să fie pusă în mişcare acţiunea penală
se numeşte învinuit. După punerea în mişcare a acţiunii penale, persoana împotriva căreia s-a efectuat
punerea în mişcare se numeşte inculpat.

3.3.1.3. Procesul penal şi părţile în procesul penal

În procesul penal instanţa de judecată urmăreşte descoperirea adevărului şi aplicarea legii.
Convingerea instanţei de judecată cu privire la adevăr se formează pe baza de probe, una dintre acestea
fiind reprezentată de expertiza contabilă. Pentru a judeca într-un proces penal este necesară o anumită
procedură. Un pas important al procedurii este citarea părţilor a martorilor experţilor. Citarea are loc
după ce instanţa de judecată a luat cunoştinţă de cauză, a fixat un termen şi a dispus citarea. La termenul
de judecată sunt citaţi şi experţii, care, spre deosebire de martori, pot fi prezenţi în sala de şedinţă pe
timpul dezbaterii. Pe parcursul judecăţii cauzelor penale, instanţa de judecată poate efectua, printre alte
acte specifice, o cercetare judecătorească. Aceasta constă în ascultarea părţilor, martorilor şi a experţilor,
inclusiv a experţilor contabili. Aceştia pot răspunde direct la unele întrebări, sau pot efectua o expertiză
contabilă. Persoana vătămată se poate constitui parte civilă contra învinuitului sau inculpatului. Această
constituire poate avea loc în faza de cercetare penală, sau în faţa instanţei de judecată până la citirea
actului de sesizare. Persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, poate acţiona
pe cale civilă pentru repararea pagubei pricinuite prin infracţiune, în timpul sau după procesul penal.
Dacă acţiunea civilă distinctă este formulată în timpul procesului penal, aceasta se suspendă până la
rezolvarea definitivă a cauzei penale.
Persoana care răspunde, în procesul penal, de pagubele produse părţii civile se numeşte parte
civilmente responsabilă.

3.3.1.4. Acţiunea civilă în procesul penal

Acţiunea civilă în procesul penal urmăreşte tragerea la răspundere civilă a inculpatului sau a părţii
civilmente responsabilă. Ea este pusă în mişcare de cererea persoanei vătămate care se constituie ca
parte civilă, sau din oficiu, când persoana vătămată este o entitate de interes public. Entitatea de interes
public trebuie să prezinte instanţei de judecată situaţia pagubelor ce i-au fost cauzate prin fapta penală.
Cuantumul despăgubirilor cuvenite părţii civile este la nivelul pierderilor suferite ca urmare a
faptei ilicite săvârşite de inculpat. Uneori există, în procesul penal, mai mulţi inculpaţi. Pentru a stabili
contribuţia fiecăruia la producerea pagubei, este necesară o analiză a raportului de cauzalitate dintre
pagubă şi faptele ilicite.

3.3.2. Măsuri de siguranţă în procesul penal

Odată cu punerea în mişcare a acţiunii penale şi, respectiv, terminarea cercetării penale, organele
de cercetare penală predau dosarul cauzei procurorului. Predarea dosarului de cercetare către procuror
poartă denumirea specifică de înaintare, înaintarea dosarului cauzei la parchet se face printr-un referat
cu privire la motivul punerii în mişcare a acţiunii penale, învinuit, faptele cercetate, probele adunate, locul
unde se află aceste probe, încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de învinuit, cheltuielile judiciare şi
măsurile de siguranţă dispuse în cauză. Unele dintre măsurile de siguranţă au efect asupra aspectelor
civile ale cauzei. Ele reprezintă măsurile asigurătorii privind reparaţiile civile luate în cursul cercetării
penale. Dintre măsurile asiguratorii prevăzute de Codul penal amintim confiscarea specială26, instituirea
unui sechestru a bunurilor mobile şi imobile în vederea reparării pagubei produse, precum şi pentru
garantarea executării pedepsei amenzii27, poprirea28.

3.3.3. Repararea pagubei în procesul penal

Repararea prejudiciului cauzat ca urmare a unei infracţiuni se face, după caz, în natură, sau prin
plata unui echivalent valoric. Repararea prejudiciului în natură presupune restituirea bunului,
restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, anularea unui înscris, sau orice altă modalitate de
despăgubire.

26 Idem, art. 112-118.

27 Codul de procedură civilă, art. 163.
28 Idem, art. 167.

34
 3.3.4. Obiectivele expertizei contabile în procesul penal
Obiectivele expertizei contabile în procesele penale sunt formulate de către părţi (învinuit sau
inculpat, parte civilă, parte civilmente responsabilă), de către organele de cercetare sau de către instanţa
de judecată. Fixarea obiectivelor la care urmează să răspundă expertul se desfășoară în două etape astfel:
(1) încuviințarea probei și stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului și fixarea unui termen
când se citează părțile împreună cu expertul numit și analiza sumară a dosarului de către expertul
contabil; (2) punerea în discuția părților și a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie să
răspundă, atenționarea asupra faptului că are dreptul să facă observații și să solicite modificarea
obiectivelor, să completeze obiectivele în prezența părților. Obiectivele expertizei contabile în procesele
penale pot constitui întrebări referitoare la modalităţile de organizare şi conducere a contabilităţii
(infracţiunile referitoare la Legea contabilităţii 82/1991, infracţiunile referitoare la Legea privind
combaterea evaziunii fiscale 87/1995), dar şi la existenţa şi întinderea pagubei suferite de partea civilă.
Obiectivele expertizei contabile în cazurile penale sunt în funcţie de tipul de infracţiune. Sunt astfel
posibile infracţiuni privind patrimoniul (furtul, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, delapidarea,
distrugerea, tăinuirea, abuzul de încredere), infracţiuni privind serviciul (abuzul în serviciu, neglijenţa în
serviciu), infracţiuni de fals (falsificarea de valori, timbre, bilete, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul
intelectual, uzul de fals), infracţiuni legate de anumite activităţi economice (specula, înşelăciunea,
divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, deturnarea de fonduri), infracţiuni de evaziune
fiscală, infracţiuni privind societăţile comerciale.

3.3.5. Numirea expertului în cauze penale

Numirea expertului contabil în cauzele penale se face de către instanţa de judecată sau de către
organul de cercetare. Fiecare dintre părţi are dreptul să recomande un expert care să participe la
efectuare expertizei. Experţii au drepturi egale fie că sunt numiţi de instanţă sau de organul de cercetare,
fie că sunt recomandaţi de părţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile
Codului de procedură penală, în astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care
a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi
expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi
precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau
completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert
recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea
expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire
penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor
contabili în cauze civile.
Experţii trebuie să nu se afle într-o situaţie de incompatibilitate. Situaţiile de incompatibilitate sunt:
- dacă este implicat financiar, direct sau indirect în activitățile clienților săi, cum ar fi: acceptarea
unei forme de salarizare; obținerea de participații la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii
sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cauțiuni de la sau pentru clienții săi.
- este implicat în activitățile clienților săi în calitate de membru al consiliului de administrație, al
executivului acestuia sau în calitate de angajat.
- desfășoară acte de comerț sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile
liberale, care se poate finaliza într-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau
în contradicție cu poziția de independență, integritate și obiectivitate a profesionistului contabil.
- este implicat prin relațiile de familiale și/sau personale cu clienții săi.
- accepta și primește de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de
ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune că profesionistul contabil își alocă
majoritatea timpului afectat activității sale în interesul clientului respectiv.
- acceptă și primește onorarii neprecizate anticipat în sumă absolută prin contracte sau convenții.
- dacă este martor expert sau arbitru în aceeași cauză, calitatea de martor având întâietate.
- dacă a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori apărător al vreuneia din
părți.
- dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat, sub orice formă, expertul, soțul sau vreo
rudă apropiată în soluționarea cauzei într-un anumit mod, care sunt de natură să-l facă pe expert
subiectiv.

35
 - dacă s-a pronunțat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, în calitate de organ de
control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la întocmirea actelor primare, a
evidențelor contabile tehnico-operative.
- dacă a mai întocmit o expertiză contabilă în același dosar, ocazie cu care și-a exprimat opiniile.
- experților contabili le este interzis să efectueze lucrări, deci inclusiv expertize contabile judiciare
și extrajudiciare pentru agenții economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soți ai administratorilor.
Experţii contabili incompatibili au obligaţia de a se abţine de la efectuarea expertizei, comunicând
instanţei sau organului de cercetare situaţia de incompatibilitate, în cazul în care expertul nu se abţine de
la efectuarea expertizei deşi se află într-o situaţie de incompatibilitate, el poate fi recuzat de oricare
dintre părţi.
Expertul contabil numit are dreptul de a consulta întreaga documentaţie a cazului, fie din dosarul
de judecată sau de cercetare, fie din arhiva părţilor. El poate participa la formularea obiectivelor
expertizei şi poate solicita instanţei sau organului de cercetare modificarea sau/şi completarea
obiectivelor la care trebuie să răspundă. Cu aprobarea organului care 1-a numit expertul contabil poate
obţine explicaţii de la părţi, în cazul când consideră necesar, expertul contabil poate solicita un control
prealabil efectuării expertizei.
Expertul contabil este obligat să fie imparţial, să execute personal, cu competenţă şi la termen
expertiza dispusă. El trebuie să respecte normele legale şi profesionale pe parcursul efectuării expertizei.
Nu poate delega altei persoane efectuarea expertizei, nu are dreptul să comunice informaţiile primite cu
ocazia efectuării expertizei terţilor.

3.3.6. Abținerea sau recuzarea expertului tehnic judiciar

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că
se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei
contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil
a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la
efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de
îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a
declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face
de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile,
precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a
respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac.
Cazurile de abținere a experților contabili în cazul expertizei judiciare în procesul penal sunt
similare cu cazurile de recuzare29.

3.3.6.1. Conduita procedurală urmată de un expert contabil numit într-o expertiză

contabilă într-o cauză penală în diverse situații
Situația 1. După convocarea de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize
judiciare şi primirea acceptului acestuia să consulte dosarul cauzei, expertul contabil a constatat că una
dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.
Comentariu
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că
se află într-un caz de incompatibilitate, conform art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există
duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi,
soţul sau rudele acesteia până la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală, persoana
incompatibilă este obligată să declare, după caz, președintelui instanței, procurorului care supraveghează
cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abține de a participa la procesul penal, cu
arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abținerii. Declarația de abținere se face
deîndată ce persoana obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate.

29
Vezi 2.1.4. Recuzarea expertului judiciar (cazurile de recuzare).
36
 3.3.7. Conţinutul raportului de expertiză contabilă în cauze penale
Raportul de expertiză contabilă în cauze penale are aceiaşi structură ca şi în cauzele civile. Dacă
este cazul se întocmesc anexe în care informaţiile din raport sunt fundamentate explicit pentru a fi
lămuritoare pentru instanţă sau pentru organul de cercetare. Redactarea raportului de expertiză
contabilă trebuie să asigure corectitudine şi claritate. Fiecare problemă formulată de către instanţă
trebuie analizată cu competenţă, iar soluţiile oferite trebuie argumentate prin documente legale. Expertul
contabil trebuie să se refere la documente (acte normative, documente justificative, registre contabile şi
situaţii financiare), şi nu la presupuneri sau aprecieri nefundamentate documentar. Datele manipulate de
expert trebuie să se coreleze logic, bazat pe proceduri contabile uzuale.
Expertul contabil trebuie să ignore în fundamentarea concluziilor sale documentele nevalabile puse
direct la dispoziţie de către părţi, chiar dacă menţionează aceste documente în raport, în cazul în care
există o expertiză tehnică anterioară, ea este utilizată de către expertul contabil. Expertul contabil nu are
voie să se substituie organului judiciar trăgând concluzii de natură juridică privind încadrarea faptelor, a
legalităţii sau ilegalităţii unor documente de altă natură decât ceea contabilă.
Rapoartele care nu se încadrează în cerinţele de mai sus nu sunt întocmite corespunzător.

3.3.8. Utilizarea expertizei contabile ca mijloc de probă

Printre mijloacele de probă expertiza contabilă în cauze penale, este utilizată atunci când instanţele
de judecată sau organele de cercetare au nevoie să verifice modul de gestionare a patrimoniului unei
persoane sau atunci când vor să cunoască dimensiunile prejudiciilor cauzate prin gestionarea
necorespunzătoare a patrimoniului. Cei care au gestionat patrimoniul sunt comercianţii sau
administratorii, în aceste cazuri instanţele de judecată sau organele de cercetare folosesc expertiza
contabilă ca mijloc de probă30, în materie penală mijloacele de probă sunt utilizate pentru a se constata
existenţa sau inexistenţa infracţiunii, pentru a identifica persoanele care au săvârşit sau favorizat
infracţiunea şi pentru a cunoaşte împrejurările în care s-a săvârşit infracţiunea.
Aprecierea expertizei contabile ca mijloc de probă se face de către instanţa de judecată sau de către
organul de cercetare. Expertiza contabilă este egală cu celelalte mijloace de probă: declaraţiile,
înscrisurile sau alte mijloace similare (înregistrări audio sau video), mijloacele materiale de probă
(obiecte sau urme de la locul faptei), constatările tehnice.
Expertiza contabilă poate fi solicitată de către orice parte a procesului penal. Instanţele de judecată
sau organele de cercetare pot solicita efectuarea expertizei contabile în orice fază a procesului penal.
Partea care a solicitat expertiza contabilă, instanţa sau organul de cercetare formulează obiectivele
pentru expertiză, în funcţie de aspectele pe care le consideră insuficient de clare pentru modul de
desfăşurare a cauzei. Obiectivele formulate de părţi sunt cenzurate de către instanţă sau de organul de
cercetare, care poate accepta obiectivele aşa cum au fost formulate sau le poate modifica.

3.4. Costul expertizei contabile judiciare şi onorariul expertului contabil

Reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea
desfăşurată este prevăzută în Regulamentul din 12.01.2009, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 87
din 13.02.2009 privind stabilirea criteriilor și modalităților pentru determinarea onorariilor,
indemnizațiilor și compensațiilor cuvenite experților contabili și contabililor autorizați, precum și
societăților de profil, membri ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
Expertul contabil care efectuează o lucrare de expertiză contabilă are dreptul la un onorariu
conform pregătirii, competenţei şi performanţelor sale. Onorariu depinde, fără îndoială, de volumul de
muncă necesar pentru efectuarea expertizei contabile.
Expertul contabil trebuie să justifice timpul consumat pentru efectuarea expertizei. Acest timp se
referă la activităţile de studiere a dosarului, documentare în vederea efectuării expertizei (consultarea
actelor normative, a lucrărilor de specialitate şi a arhivei părţilor), deplasare la faţa locului, întâlniri cu
părţile, sistematizarea datelor culese, redactarea raportului de expertiză.
Timpul total necesar efectuării expertizei ponderat cu tariful orar practicat de expert, duce la
stabilirea onorariului cuvenit expertului. La acesta se adaugă eventualele cheltuieli efectuate de expert

30Proba este definită ca fiind orice element care serveşte judecătorului sau organului de cercetare la formarea
convingerii intime cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor care se supun judecăţii sau cercetării.
37
cum ar fi transport, cheltuieli poştale, telefon, consumabile. Suma totală cuvenită expertului se aprobă 31
de către instanţa sau organul de cercetare care a dispus expertiza.
Onorariul expertului contabil se adaugă la celelalte cheltuieli de judecată. Partea care a solicitat
expertiza sau statul, în cazul în care aceasta a fost solicitată de către instanţa de judecată sau de către
organul de cercetare, avansează sumele necesare pentru acoperirea onorariului expertului. La finalizarea
procesului penal sumele avansate pentru cheltuieli de către stat, inclusiv onorariu expertului contabil,
sunt suportate de către inculpat sau partea civilmente responsabilă în cazul condamnării, partea
vătămată, partea civilă sau inculpat în cazul achitării, în cazul încetării procesului penal, şi în cazul clasării
cauzei. Sumele avansate de părţi pentru cheltuieli judiciare, inclusiv onorariu expertului contabil, sunt
suportate în acelaşi mod.

3.5. Cazuri reale de spețe expertiză contabilă

3.5.1. Expertiză contabilă judiciară
3.5.1.1. Cazul 1. Decizie de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de
inspecția fiscală

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Capitolul I, INTRODUCERE
Paragraful (i)
Subsemnații TAMAS SZORA ATTILA expert contabil, domiciliat în Alba Iulia, str. Ionel Pop nr.24
posesor al carnetului de expert contabil nr. 10194/1996 înscris în TABLOUL EXPERŢILOR CONTABILI şi
CONTABILILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA (CECCAR) în partea activă poziţia 10194, precum și STAFIE I.
ANA MARIA domiciliat în Alba Iulia, str. Ionel Pop nr.24 posesor al carnetului de expert contabil nr.
10194/1996 înscris în TABLOUL EXPERŢILOR CONTABILI şi CONTABILILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA
(CECCAR) în partea activă poziţia 10194.
Paragraful (ii)
Am fost numiți prin Încheierea de ședință a Tribunalului Alba din data de 19.05.2014 ca și expert
contabil numit TAMAS SZORA ATTILA și expert contabil parte STAFIE I. ANA MARIA în dosarul nr.
928/57/2013, aflat pe rolul CURȚII DE APEL ALBA IULIA – secția de contencios administrativ și fiscal,
părţile implicate în proces fiind: 1. Reclamant: SC SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA SRL 2. Pârât: DIRECȚIA
REGIONALȚĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV.
Paragraful (iii)
Împrejurările şi circumstanţele în care a luat naştere litigiul sunt:
În urma controlului fiscal din perioada 14.05.2011 -22.10.2012 a fost emisă decizia de impunere
privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală cu nr. 928/57/2013 aflat pe
rolul CURȚII DE APEL ALBA IULIA –secția de contencios administrativ și fiscal.
Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza judiciară în specializarea
contabilitate, căreia i s-au fixat următoarele obiective:
1. Să se constate dacă facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol Downstream SRL, SC
Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL au fost emise de SC Crimbo Gas
SRL.
2. Să se calculeze cuantumul impozitului pe profit și al TVA aferent facturilor emise în perioada
2007-2009 de SC Crimbo SRL către SC Rompetrol Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL(actual SC Ayro
Gaz SRL)și SC Fill Auto Gas Com SRL și să se menționeze dacă în suma finală sunt incluse și sumele pretins
a fi neînregistrate;
3. Să se constate dacă documentele înregistrate pentru justificarea operațiunilor prestate de SC
Partners&Business Consulting SRL, Rusu Mihai, SC Crimbo Gas Giurgiu SRL a căror valori nu au fost
neacceptate la deducere a impozitului pe profit și al TVA sunt întocmite și înregistrate în conformitate cu
reglementările legale și dacă aceste servicii erau necesare societății;
4. Să se menționeze suma cu care urmează a fi diminuate sumele reținute în decizia de impunere
cu titlu de impozit pe profit și TVA și a penalităților aferente.

31Aprobarea onorariilor de către instanţă sau de către organul de cercetare este o prevedere legală ,dar acest
procedeu este în contratimp cu regulile economiei de piaţă.
38
 Paragraful (v)
Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada 15.01.2015-05.06.2015 la sediul expertului
contabil din Alba Iulia, Ionel Pop nr. 24, jud. Alba.
Paragraful (vi)
Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în documentele aflate la
dosarul cauzei,printre care exemplificăm:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală
nr. F AB 396/22.10.2012;
- Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012;
- Decizia nr. 15/11.02.2013 privind soluționarea contestației depuse de reclamant, contestație
înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 138699/27.11.2012;
- Procese verbale de control încrucișat;
- Fise de cont privind tranzacțiile;
- Declarații 300 - TVA ,
- Declarații 394 – Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional;
- Documente justificative
- Acte de corespondente;
- Altele;
Paragraful (vii)
Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada 15.05.2015 -
05.06.2015. În cauză nu s-au efectuat alte expertize contabile; nu s-au utilizat lucrările altor experţi
(tehnici fiscali etc.).
Paragraful (viii)
Data ultimă pentru depunerea prezentului raport de expertiză contabilă a fost fixată la data de
08.06.2015.

CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectiv nr. 1.
Să se constate dacă facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol Downstream SRL,
SC Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL au fost emise de SC
Crimbo Gas SRL.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 1), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscala
nr. F AB 396/22.10.2012;
- Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012
- Decizia nr. 15/11.02.2013 privind soluționarea contestației depuse de reclamant, contestație
înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 138699/27.11.2012;
- Procese verbale de control încrucișat;
- Fișe de cont privind tranzacțiile;
- Declarații 300 - TVA ,
- Declarații 394 – Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional;
- Documente justificative;
- Acte de corespondente;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.1, următorul
răspuns:
Din Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012 care a stat la baza emiterii Deciziei de
impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F AB
396/22.10.2012 nu rezultă că facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol Downstream SRL, SC
Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL au fost emise de SC Crimbo Gas
SRL. Mai precis, în contabilitatea SC Crimbo Gas SRL nu se regăsesc acele facturi pe baza cărora organele
de inspecție, urmare a controalelor încrucișate derulate, au invocat că există tranzacții neînregistrate la
SC Crimbo Gas SRL. Această constatare a experților a fost făcută urmare a comparării evidențelor
contabile ale SC Crimbo Gas SRL cu informațiile cuprinse în procesele verbale de control încrucișat
derulate, fără însă ca respectivele facturi să fie prezentate de către organele fiscale sau alți deținători.
39
 Astfel, menționăm că instanța a solicitat către DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
BRAȘOV și către SC YNA CONSULTING SRL , la data de 31.03.2014 ca să fie depuse:
- De către DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV-scrisorile de trăsură aferente
vagoanelor închiriate de la SC Crimbo Gas GIURGIU SRL precum și toate facturile pretins a fi emise de
reclamantă către SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM
SRL.
- De către SC YNA CONSULTING SRL – în calitate de lichidator judiciar – toate documentele primare
emise în relația cu SC FILL AUTO GAS COM SRL
Față de aceste solicitări, s-au constatat următoarele:
- DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV a răspuns solicitării în data de
07.04.2014 menționând următoarele:
o Referitor la scrisorile de trăsură aferente vagoanelor închiriate de la SC Crimbo Gas GIURGIU
SRL se indică faptul că nici organele fiscale nu au intrat în posesia lor în timpul sau ca urmare a
controlului, nefiind prezentate de administratorul reclamantei.
o Referitor la facturile pretins a fi emise de reclamantă către SC ROMPETROL DOWNSTREAM
SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM SRL se indică faptul că au fost puse la dispoziția
instanței toate actele de control împreună cu toate anexele, precum și cu procesele verbale de control
încrucișat din care rezultă situația fiscală reținută în raportul de inspecție fiscală. Nu au fost puse însă la
dispoziția instanței în mod efectiv acele facturi care au fost solicitate.
- SC YNA CONSULTING SRL, conform încheierii din data de 19.05.2014 a depus la dosar orin fax o
adresă de răspuns prin care comunică că debitorul SC FILL AUTO GAS COM SRL s-a lichidat motiv pentru
care nu au putut intra în posesia documentelor solicitate;
Pe baza documentelor existente la dosarul cauzei și a analizei răspunsurilor de mai sus, experții
contabili trag concluzia că nu rezultă că facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol
Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL, pe baza
cărora organele de inspecție, urmare a controalelor încrucișate derulate, au invocat că există tranzacții
neînregistrate la SC Crimbo Gas SRL, au fost emise de SC Crimbo Gas SRL.

Obiectiv nr. 2
Să se calculeze cuantumul impozitului pe profit și al TVA aferent facturilor emise în perioada
2007-2009 de SC Crimbo SRL către SC Rompetrol Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL(actual SC
Ayro Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL și să se menționeze dacă în suma finală sunt incluse și
sumele pretins a fi neînregistrate.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 2), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscală
nr. F AB 396/22.10.2012;
- Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012;
- Decizia nr. 15/11.02.2013 privind soluționarea contestației depuse de reclamant, contestație
înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 138699/27.11.2012;
- Procese verbale de control încrucișat;
- Fișe de cont privind tranzacțiile;
- Declarații 300 - TVA ;
- Declarații 394 – Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional;
- Documente justificative;
- Acte de corespondente.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.2, următorul
răspuns:
Conform organelor fiscale, avem următoarele constatări pe linia impozitului pe profit:
Societatea nu a înregistrat în anul 2007 livrări de bunuri în sumă de 983.493 lei astfel:
− Livrări la SC ROMTELECOM DOWNSTREAM SRL în semestrul I 2007 în sumă de 54.746 lei
(bază impozabilă);
− Livrări la SC FILL AUTO GAS SRL în sem. II 2007 în sumă de 788.499 lei;
− Livrări la SC AYRO MOND SRL în sem. II 2007 de 140.248 lei.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu
suma de 983.493 lei și a impozitului pe profit cu suma de 157.359 lei.
40
 Societatea nu a înregistrat în anul 2008 livrări de bunuri în sumă de 174.298 lei astfel:
o Livrări la SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL în semestrul I 2008 în sumă de 6.875 lei (bază
impozabilă) și în semestrul II 2008 livrări în sumă de 16.094 lei.
o Livrări la SC AYRO MOND SRL în sem. I 2008 de 151.329 lei.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus conform organelor fiscale o reprezintă
diminuarea profitului impozabil cu suma de 174.289 lei și a impozitului pe profit cu suma 27.888 de lei.
Total impozit pe profit suplimentar stabilit conform organelor fiscale ca urmare a considerării
neînregistrării unor livrări de bunuri (conform Declarațiilor 394):185.247 lei.
Referitor la acest aspect arătăm următoarele: organele fiscale nu au demonstrat realitatea
tranzacțiilor presupuse a fi neînregistrate de către SC CRIMBO GAS SRL astfel încât impozitul pe profit
suplimentar stabilit conform organelor fiscale în sumă de 185.247 lei nu este cuvenit, conform
explicațiilor detaliate care se regăsesc la răspunsul la obiectivul nr.3 și 4 din prezenta.
Conform organelor fiscale, avem următoarele constatări pe linia TVA-lui:

TVA COLECTAT
SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL
a) La SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL a fost întocmit de către organele de control din cadrul
Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, procesul verbal nr.45649/28.07.2011,
înregistrat la AIF Alba sub numărul 403661/04.08.2011. Pe baza datelor evidențiate în procesul verbal
rezultă aspecte care sunt detaliate la pct.1 din capitolul „Alte constatări”. Astfel, se invocă faptul că SC
Crimbo Gas SRL nu a înregistrat în evidențele contabile și declarat prin declarațiile informative 394
livrări de mărfuri în valoare de 77.715 lei (bază impozabilă) cu TVA aferent colectat în sumă de 14.766
lei.
SC FILL AUTO GAS COM
b) SC FILL AUTO GAS COM SRL
Ca răspuns la solicitarea de control încrucișat a fost întocmit procesul verbal nr. 3625/16.09.2011
în care se precizează că:
− Societatea este în insolvență din data de 29.09.2010 iar începând cu data de 01.03.2011
societatea a intrat în procedură simplificată a falimentului, urmând ca prin sentința nr. 189/05.04.2011 a
Tribunalului Mehedinți să se închidă procedura falimentului și se dispune radierea societății din Registrul
Comerțului. Organele de control nu au putut verifica cele solicitate în adresa nr. 403658/20.06.2011.
Organele de inspecție fiscală consideră corecte achizițiile declarate de societatea FILL Auto Gas
Com SRL prin declarațiile informative 394. Ca urmare, se invocă ca SC CRIMBO GAS SRL nu a înregistrat
în evidența contabilă și nu a declarat prin declarațiile 394, în anul 2007, venituri în sumă de 788.499 lei și
nu a colectat TVA aferentă în sumă de 149.815 lei. Astfel s-a stabilit un TVA colectată stabilită
suplimentar în sumă de 149.815 lei.

SC AYRO MOND SRL- CUI 17708630

c) SC AYRO MOND SRL- CUI 17708630
Ca răspuns la solicitarea de control încrucișat a fost întocmit procesul verbal nr.
140660/18.05.2012 în care se precizează că SC AYRO MOND SRL a înregistrat în contabilitate achiziții de
mărfuri_GPL în valoare de 291.577 lei către SC Crimbo Gas SRL Zlatna.
Organele de inspecție fiscală constată că societatea SC CRIMBO GAZ SRL ZLATNA nu a înregistrat în
evidența contabilă și nu a declarat prin declarațiile 394 livrări de bunuri în sumă de 291.577 lei (bază
impozabilă)- TVA în sumă de 55.399 lei.
Total TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei din care:
- SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL - 14.766 lei.
- SC FILL AUTO GAS COM SRL - 149.815 lei.
- SC AYRO MOND SRL - 55.399 lei.
Referitor la acest aspect arătăm următoarele: având în vedere că nu au existat livrări de bunuri sau
prestări de servicii neînregistrate, astfel cum consideră organul de control fiscal, fără să fie dovedite, TVA-
ul suplimentar stabilit conform organelor fiscale în sumă de 219.980 lei nu este cuvenit, conform
explicațiilor detaliate care se regăsesc la răspunsul la obiectivul nr.3 și 4 din prezenta.

41
 Concluzie:
Cuantumul impozitului pe profit și al TVA aferent facturilor emise în perioada 2007-2009 de SC
Crimbo SRL către SC Rompetrol Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL(actual SC Ayro Gaz SRL) și SC Fill
Auto Gas Com SRL este următorul:
- Total impozit pe profit suplimentar stabilit conform organelor fiscale ca urmare a considerării
neînregistrării unor livrări de bunuri (conform Declarațiilor 394):185.247 lei.
- Total TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei
Totodată menționăm că în suma finală stabilită prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale
suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscala nr. F AB 396/22.10.2012 sunt incluse și sumele
calculate suplimentar ca urmare a facturilor pretins a fi neînregistrate.

Obiectivul 3
Să se constate dacă documentele înregistrate pentru justificarea operațiunilor prestate de
SC Partners&Business Consulting SRL, Rusu Mihai, SC Crimbo Gas Giurgiu SRL a căror valori nu au
fost neacceptate la deducere a impozitului pe profit și al TVA sunt întocmite și înregistrate în
conformitate cu reglementările legale și dacă aceste servicii erau necesare societății
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 3), așa cum s-a menționat in preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală
nr. F AB 396/22.10.2012;
- Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012;
- Decizia nr. 15/11.02.2013 privind soluționarea contestației depuse de reclamant, contestație
înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 138699/27.11.2012;
- Procese verbale de control încrucișat;
- Fișe de cont privind tranzacțiile;
- Declarații 300 - TVA ,
- Declarații 394 – Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional;
- Documente justificative.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.3, următorul
răspuns:
Precizare: Considerăm că formularea obiectivului este redactată eronat în privința afirmației a
căror valori nu au fost neacceptate la deducere a impozitului pe profit și al TV întrucât sensul corect,
din punct de vedere fiscal al acestei condiții este a căror valori nu au fost acceptate la deducere a
impozitului pe profit și al TVA - conform cu care se va elabora răspunsul.
Impozit pe profit
Sinteza constatărilor organelor fiscale precum și poziția expertului contabil referitoare la
deductibilitatea acestora este următoarea:
1) În luna decembrie 2006 SC CRIMBO GAS GIURGIU SRL facturează societății verificate, chirie
vagoane în sumă de 63.212 lei deși la aceea dată între cele două societăți nu există un contract încheiat,
iar societatea verificată nu a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscală documente din care să reiasă
că serviciile au fost efectiv prestate, că acestea au fost efectuate în vederea realizării activității societății.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu suma
de 63.212 lei și implicit a impozitului pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 10.114 lei. fără ca
între cele două societăți să existe un contract încheiat, și fără ca SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA să pună la
dispoziția organelor de inspecție fiscală documente din care să reiasă că serviciile au fost efectiv prestate;
în acest sens deși se invocă existența unor scrisori de trăsură totuși acestea nu au fost prezentate. Acest
aspect contravine prevederilor art. 21 al. 4 lit. f) din Codul fiscal conform cărora nu sunt deductibile
cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin
care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Așadar în
lipsă de contract de închiriere cât și de documente care să certifice utilizarea efectivă a vagoanelor,
respectiva cheltuială nu poate fi considerată deductibilă.
Concluzia expertului este că aceste cheltuieli au fost corect încadrate ca și nedeductibile de către
organele fiscale.

42
 2) Cheltuieli nedeductibile efectuate de Rusu Mihai sunt în sumă de 57.666 lei. Consecința fiscală a
deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu suma de 57.666 lei și
implicit a impozitului pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 9.226 lei. Acest aspect contravine
prevederilor art. 21 al. 1 din Codul fiscal conform cărora Pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. În opinia noastră faptul că persoana în cauză
este angajatul unei alte societăți deținătoare de părți sociale în cadrul SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA și că
există un contract de mandat pentru efectuarea activităților menționate de către SC CRIMBO GAS SRL
ZLATNA în contestația depusă, nu este suficient pentru a dovedi că cheltuielile efectuate sunt în scopul
realizării de venituri impozabile deoarece:
a. Contractul de mandat trebuia să fie pus la dispoziția și acceptat de Consiliul de Administrație al
SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA;
b. Nu există individualizate rapoarte, respectiv alte documente probante care să demonstreze
realitatea și finalitatea acelor activități pretinse.
Concluzia expertului este că aceste cheltuieli au fost corect încadrate ca și nedeductibile de către
organele fiscale.

3) Societatea a considerat ca și cheltuieli deductibile fiscal în anul 2007 și 2008 cheltuielile cu

prestări servicii consultanță realizate de către SC PARTENERS&BUSINES CONSULTING SRL, în valoare de
116.392 lei , fără să poată justifica în totalitate necesitatea și realitatea acestor servicii. Consecința fiscală
a deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu suma de 116.392 lei și a
impozitului pe profit cu suma de 18.622 lei.
Expertul contabil consideră, referitor la documentele justificative prezentate că acestea nu răspund
în totalitate cerințelor legale aplicabile menționate în continuare:
Cod fiscal - art. 21 alin. (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate
și pentru care nu sunt încheiate contracte;
- HG 44/2004 pct. 48 menționează în plus următoarele: Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de
management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ
următoarele condiții:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între
părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se
efectueze prin: situații de lucrări, procese - verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
piață sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul
activităților desfășurate.
Considerând prevederile legale de mai sus, rezultă că Societatea îndeplinește doar parțial cerințele
legale pentru deductibilitatea cheltuielii la calculul impozitului pe profit, neprezentând documente
justificative corespunzătoare care atestă prestarea serviciilor respective. Suntem de părere că nici cele
câteva rapoarte de activitate depuse de consultant pentru dovedirea activităților nu pot fi apreciate ca
fiind adecvate în sensul că se enumeră doar o listă de prestări, fără un fond de timp alocat fiecărei
prestări, fără individualizarea persoanelor executante și fără concretizarea în documente sau alte dovezi
aferente. În plus, nu poate fi deductibilă o cheltuială de această natură stabilită forfetar (astfel cum s-a
stabilit între părți), cu atât mai mult cu cât natura serviciilor contractate este complexă și nu una liniară și
continuă. Așadar, în opinia noastră, nu există dovezi suficiente că respectivele servicii au fost efectiv
prestate și în totalitate, chiar dacă se ia în considerare caracterul explicativ și nu limitativ al normelor
menționate la pct. 48 din Normele de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. m) Cod fiscal.
În acest sens redăm din literatura de specialitate opinia prof. univ.dr. Radu Bufan de la Univ. din
Timișoara pe aceasta temă (sursa: http://drept.uvt.ro/documents/Anale1-2011):
În opinia noastră caracterul explicativ și nu limitativ al normelor menționate la pct. 48 din Normele
de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. m) C. fisc. își are explicația în marea diversitate a serviciilor de consultanță,
management, asistență etc. diversitate și specificitate care impun că probele solicitate de către organele de
inspecție fiscală să fie dintre cele care sunt disponibile la nivelul contribuabilului, în funcție de natura exactă
a serviciului de care a beneficiat. Probele trebuie, deci, să fie adecvate specificului activității desfășurate.
Pentru activitățile materializate în rapoarte și studii (evaluări, analize, studii de fezabilitate etc.), sau în
lucrări de reparații, construcții etc. normele consideră că prezentarea respectivelor situații de lucrări,
43
rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale și eventual a unui proces verbal de
recepție prezumă prestarea efectivă a serviciului, fără a mai analiza corelația dintre prețul plătit și volumul
de muncă încorporat în acel raport.
Chiar dacă nu întotdeauna aceste probe nu pot fi făcute cu documentele tip de genul acelora indicate,
cu titlu exemplificativ, de Normele Metodologice, în opinia noastră în cazurile în care activitatea de
consultanță, de management sau de servicii de natură asemănătoare nu se materializează în rapoarte sau
studii, proba trebuie făcută în funcție de particularitățile fiecărei activități.
Considerăm că probele trebuie să fie apte de a servi două obiective:
- să prezinte un anumit grad de exactitate și de detaliu pentru a permite aprecierea legăturii
cheltuielilor la care se referă cu activitatea curentă a contribuabilului;
- să nu încarce excesiv cu sarcini administrative personalul contribuabilului și al prestatorului.
În concordanță cu aceste obiective poate fi adus ca argument principiul comunitar al
proporționalității; acesta impune ca măsurile adoptate de către state să nu fie excesive raportat la scopul ce
trebuie atins și dimpotrivă, să fie de un grad cât mai scăzut de constrângere. Acest principiu al
proporționalității beneficiază de consacrare legislativă prin dispozițiile Tratatului CE- art. 5 alin. (3).
Deosebit de cele de mai sus mai adăugăm faptul că o parte din prestările de servicii menționate în
cele două rapoarte întocmite de consultant (primul pentru perioada 15.10.2007-31.10.2007, respectiv al
doilea pentru perioada 01.11.2007-30.11.2007) nu reprezintă, ca și natură, servicii aferente activității de
exploatare ci celei de investiții, ca de ex.: întocmit în colaborare cu BP Strajan documentație completă
pentru obținerea autorizației de construcții pentru proiectul Fabrica procesare carne str. Livezii nr. 35B
Alba Iulia (activ. 1 –raport fila 1642); efectuarea de măsurători și ridicări topografice pentru obiectivul
Fabrica procesare carne str. Livezii nr. 35B Alba Iulia (activ. 4 –raport fila 1642) etc. În conformitate cu
HG 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente
investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aceste cheltuieli sunt cheltuieli conexe de investiții, astfel
încât nu pot fi deduse din profitul impozabil ci trebuiesc capitalizate conform art. 8 din HG 28/2008 care
se referă la cheltuielile care se includ în capitolele/subcapitolele devizului general:
3.5. Consultanţă
Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:
a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă, de evaluare etc.;
b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau
administrarea contractului de execuţie.
Față de cele de mai sus concluzia noastră este că nu există dovezi suficiente că respectivele
servicii au fost efectiv prestate și în totalitate, respectiv că îndeplinesc condițiile pentru deductibilitate
din profitul impozabil. Subliniem că deși nu se impune niciun formular standardizat, în funcție de
specificul activității de prestări de servicii, se poate organiza și crea o anumită evidență (set documente)
care să confere un minimum de elemente de conținut ce pot fi verificate și coroborate cu alte probe, fără
ca prin aceasta să se impună prestatorului lucrării costuri excesive, irațional de mari raportat la scopul
urmărit prin întocmirea respectivei documentații.
Concluzia expertului este că aceste cheltuieli au fost corect încadrate ca și nedeductibile de către
organele fiscale.

TVA
Sinteza constatărilor organelor fiscale precum și poziția expertului contabil referitoare la
deductibilitatea acestora este următoarea:

Rus Mihai
În anii 2006, 2007, 2008 societatea a acordat avansuri domnului Rus Mihai-care a deținut calitatea
de salariat al SC Crimbo Gas 2000 SRL, în vederea achiziționării de bunuri și servicii. O parte din aceste
achizitivi au fost efectuate pentru SC Crimbo Gas Zlatna (piese auto) iar o parte nu s-a putut justifica că au
fost utilizate în scopul realizării de operațiuni taxabile de către societatea verificată. TVA aferent achiziției
de bunuri și servicii care nu au fost utilizate în scopul realizării de operațiuni taxabile și pentru care
societatea nu îndeplinește condițiile pentru exercitarea dreptului de deducere se prezintă astfel:
− Pentru anul 2006 - 1.868 lei;
− Pentru anul 2007- 964 lei;
− Pentru anul 2008 -2.525 lei.
Total 5.357 lei.
44
 Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă majorarea nejustificată a TVA-lui
deductibil cu suma de 5.357 lei.

Parteners & Busines Consulting SRL

− Societatea a considerat deductibilă în perioada octombrie 2007-decembrie 2008, TVA în sumă
de 22.114 lei aferent prestării de servicii de consultanță realizate de către SC PARTENERS&BUSINES
CONSULTING SRL
− Societatea verificată are încheiat cu prestatorul, contractul nr 35/2007 în care sunt prezentate
serviciile pe care consultantul le va presta.
Organele de inspecție fiscală au solicitat justificarea serviciilor de consultanță efectuate. SC CRIMBO
GAS SRL ZLATNA nu a prezentat documentele justificative (rapoarte de lucru) din care să rezulte
serviciile prestate de consultanță, realitatea și necesitatea acestora.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă majorarea nejustificată a TVA-lui
deductibil cu suma de 22.114 lei.

SC Crimbo Gas Giurgiu SRL

Societatea a dedus în luna decembrie 2006, TVA în sumă de 12.010 lei aferentă prestării de servicii
de care societatea a beneficiat de la SC Crimbo Gas Giurgiu SRL. Între cele două societăți există contract de
prestări servicii-închiriere vagoane transport propan, doar pentru anul 2007. În concluzie, organele de
inspecție fiscală consideră că societatea nu deține documente justificative care să stea la baza deducerii.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă majorarea nejustificată a TVA-lui
deductibil cu suma de 12.010 lei.
Total TVA stabilit suplimentar prin diminuarea TVA –lui deductibil 2006-2008:
- Rus Mihai - 5.357 lei;
- Parteners&Busines Consulting SRL - 22.114 lei;
- SC Crimbo Gas Giurgiu SRL- 12.010 lei.
Total: 39.481 lei

Față de sumele calculate suplimentar de organele de inspecție reprezentând TVA total 39.481 lei,
facem următoarele precizări:
Organele de control fiscal respectiv de soluționare a contestației depusă de către reclamantă au
justificat neacordarea dreptului de deducere a TVA aferentă serviciilor achiziționate de la Rus Mihai –
achiziții diverse, SC Parteners&Busines Consulting SRL - consultanță și SC Crimbo Gas Giurgiu SRL –
închiriere, prin faptul că societatea nu deține documente care să stea la baza deducerii, respectiv care să
demonstreze că achizițiile au fost realizate în scopul operațiunilor taxabile.
Cu privire la aceste justificări ale organelor de control fiscal se impune o primă precizare legată de
faptul că respectivele „justificări” ar putea să fie luate în considerare la acordarea deductibilității unor
asemenea cheltuieli la calculul impozitului pe profit având în vedere prevederile art.21(4) lit. m) din
Codul fiscal, astfel cum acesta era în vigoare la 31.12.2010 și anume :
„ Art.21(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
[…]
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru
care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru
care nu sunt încheiate contracte;”
Pentru aplicarea acestor prevederi legale la pct.48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului
fiscal aprobate prin HG nr.44/2004 se precizează :
„ Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau
în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se
efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor
desfăşurate.”
O a doua precizare constă în faptul că cel puțin în privința cheltuielilor de consultanță prestate de
către SC Parteners&Busines Consulting SRL există dovada, pe planul TVA că achizițiile au fost realizate în

45
scopul operațiunilor taxabile, neexistând dovezi suficiente pe planul deductibilității raportate la impozitul
pe profit.
Cu alte cuvinte cu toate că temeiul de fapt și de drept invocat de către organele de control
fiscal pentru neacordarea dreptului de deducere a TVA aferentă serviciilor de consultanță și
management achiziționate de către reclamantă este cel prevăzut la Art.145(2) lit. a) din Codul
fiscal potrivit căruia:
Art. 145: Sfera de aplicare a dreptului de deducere
[…]
(2)Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt
destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:
a)operaţiuni taxabile; pentru a justifica neacordarea dreptului de deducere a TVA sunt aduse
drept argumente prevederile cuprinse în Codul fiscal la capitolul – impozitul pe profit-respectiv
cele cuprinse la art.21(4) lit. m) si pct.48 din N.M. de aplicare a Codului fiscal.
Este de remarcat faptul că neacordarea deductibilității unor cheltuieli la calculul impozitului
pe profit nu conduce automat la concluzia că nu se poate acorda nici dreptul de deducere al TVA
aferentă respectivelor cheltuieli, având în vedere faptul că altele sunt prevederile legale cuprinse in
Codul fiscal pentru tratarea celor două aspecte, cuprinse de altfel și în capitole distincte ale Codului fiscal.
În principiu potrivit legislației naționale în materie de TVA, condițiile de exercitare a dreptului de
deducere sunt prezentate la art.146 din Codul fiscal, unde la alin.1 al acestui articol se precizează: “Pentru
exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau
serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să
deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155;”
Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, cu privire la acest articol precizează faptul că
“Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art.
146 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. 73,
care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal “...
Societatea reclamantă deține facturile în original pentru serviciile respective, emise în
condițiile art.155 (5) din Codul fiscal
Așadar prevederile art.155 din Codul fiscal se referă la obligațiile agenților economici înregistrați ca
plătitori de TVA cu privire la informațiile care trebuiesc cuprinse în mod obligatoriu de facturile emise
pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. În lipsa acestor informații care trebuiesc cuprinse în
mod obligatoriu în facturi, organele de inspecție fiscală pot să reconsidere dreptul de a deduce TVA de
către beneficiarii respectivelor livrări sau prestări de servicii, fapt care nu s-a întâmplat în cazul de
față, neacordarea dreptului de deducere a TVA nu a fost cauzată în cazul de față de nerespectarea acestor
prevederi legale.
Temeiul de drept invocat de organele de control fiscal în justificarea deciziei de a nu acorda
dreptul de deducere pentru TVA reglementat așa cum am mai precizat, în următoarele prevederi legale:
• Art.145(2) lit. a) din Codul fiscal potrivit căruia:
Art. 145: Sfera de aplicare a dreptului de deducere
[…]
(2)Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt
destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:
a)operaţiuni taxabile;
Din cuprinsul documentelor aflate la dosarul cauzei precum și a informațiilor cuprinse în prezentul
raport rezultă faptul că serviciile de consultanță achiziționate de la SC Parteners&Busines Consulting SRL
sunt aferente realizării de venituri impozabile respectiv unor activități/operațiuni impozabile din punct
de vedere al TVA cu alte cuvinte sunt aferente unor operațiuni taxabile.
Considerăm însă în același timp că pentru serviciile achiziționate de la Rus Mihai – achiziții diverse
și SC Crimbo Gas Giurgiu SRL – închiriere, nu există dovezi suficiente furnizate de către SC Crimbo Gas
SRL că aceste achiziții sunt aferente unor operațiuni taxabile.
În plus, plecând de la Art.145/ Sfera de aplicare a dreptului de deducere din Codul fiscal care
menționează că: „(1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei” și Coroborând
prevederile art.134^1(7) cu prevederile art.145(1) din Codul fiscal rezultă că în momentul în care
reclamanta a confirmat acele facturi pentru serviciile prestate de către SC Parteners&Busines Consulting
SRL, TVA ul aferent a devenit exigibil iar pentru beneficiarul acestor servicii, deci pentru reclamantă, a
46
luat naștere dreptul de deducere pentru TVA în valoare egală, rezultând astfel netemeinicia deciziei
organelor de control fiscal de a nu acorda dreptul de deducere a TVA.
În același timp este de subliniat faptul că începând cu data aderării la U.E., România este obligată să
respecte legislația europeană și jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie de TVA,
jurisprudența europeană fiind un izvor de drept. Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, dreptul
persoanelor impozabile de a deduce din TVA-ul pe care îl datorează TVA datorată sau achitată pentru
bunurile achiziționate și serviciile primite anterior de acestea constituie un principiu fundamental al
sistemului comun al TVA-ului instituit prin legislația Uniunii. Astfel cum a subliniat Curtea
Europeana de Justiție, în mod repetat, dreptul de deducere prevăzut la articolul 167 și următoarele din
Directiva 2006/112 face parte integrantă din mecanismul TVA-ului și, în principiu, nu poate fi limitat.
În special, acest drept se exercită imediat pentru totalitatea taxelor aplicate operațiunilor efectuate în
amonte. Sistemul comun al TVA-ului garantează, neutralitatea impozitării tuturor activităților
economice, indiferent de scopurile sau de rezultatele acestor activități, cu condiția ca activitățile
menționate să fie, în principiu, ele însele supuse TVA-ului. În ceea ce privește condițiile de fond
necesare pentru nașterea dreptului de deducere, reiese de la articolul 168 litera (a) din Directiva
2006/112 că bunurile sau serviciile invocate pentru a justifica acest drept trebuie să fie utilizate în aval
de către persoana impozabilă în scopul operațiunilor taxabile ale acesteia (condiție îndeplinită în cazul
reclamantei prin utilizarea respectivelor servicii de care a beneficiat în scopul desfășurării unor activități
supuse TVA).
În concluzie, în conformitate cu documentele expertizate respectiv cu reglementările legale
naționale și europene aplicabile perioadei, societatea reclamantă avea dreptul să deducă suma de 22.114
lei reprezentând TVA-ul aferent facturilor fiscale întocmite pentru serviciile de consultanță și
management achiziționate astfel încât încadrarea TVA-lui de către expertul contabil este următoarea:
- Rus Mihai - 5.357 lei – nedeductibil;
- SC Crimbo Gas Giurgiu SRL - 12.010 lei – nedeductibil.
Total nedeductibil :17.367 lei
- Parteners&Busines Consulting SRL - 22.114 lei-deductibil.
Total deductibil: 22.114 lei

Având în vedere principiul de drept „accesoriul urmează principalul„ precum și concluzia cu privire
la faptul că societatea reclamantă avea drept de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată în sumă de
22.114 lei, rezultă că reclamanta nu datorează nici accesoriile aferente, calculate de către organele de
control fiscal.
Concluzia expertului contabil este că pentru suma de 39.481 lei societatea reclamantă avea drept de
deducere pentru taxa pe valoarea adăugată în sumă de 22.114 lei, astfel încât suma datorată suplimentar
este de 17.367 lei, la care se adaugă și accesoriile aferente.

Obiectivul 4
Să se menționeze suma cu care urmează a fi diminuate sumele reținute în decizia de
impunere cu titlu de impozit pe profit și TVA și a penalităților aferente.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 4), așa cum s-a menționat in preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală
nr. F AB 396/22.10.2012;
- Raportul de inspecție fiscală nr. F AB 339/22.10.2012;
- Decizia nr. 15/11.02.2013 privind soluționarea contestației depuse de reclamant, contestație
înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 138699/27.11.2012;
- Procese verbale de control încrucișat;
- Fișe de cont privind tranzacțiile;
- Declarații 300 - TVA ,
- Declarații 394 – Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional;
- Documente justificative.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.4, următorul
răspuns:
Din constatările organelor fiscale au rezultat următoarele:

47
 Impozit pe profit
Societatea nu a înregistrat în anul 2007 livrări de bunuri în sumă de 983.493 lei astfel:
− Livrări la SC ROMTELECOM DOWNSTREAM SRL în semestrul I 2007 în sumă de 54.746 lei (bază
impozabilă);
− Livrări la SC FILL AUTO GAS SRL în sem II 2007 în sumă de 788.499 lei;
− Livrări la SC AYRO MOND SRL în sem II 2007 de 140.248 lei.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu
suma de 983.493 lei și a impozitului pe profit cu suma de 157.359 lei.
Societatea nu a înregistrat în anul 2008 livrări de bunuri în sumă de 174.298 lei astfel:
o Livrări la SC ROMTELECOM DOWNSTREAM SRL în semestrul I 2008 în sumă de 54.7466.875
lei ( bază impozabilă) și în semestrul II 2008 livrări în sumă de 16.094 lei.
o Livrări la SC AYRO MOND SRL în sem I 2008 de 151.329 lei.
Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă diminuarea profitului impozabil cu
suma de 174.289 lei și a impozitului pe profit cu suma 27.888 de lei.
TOTAL impozit suplimentar stabilit ca urmare a considerării neînregistrării unor livrări de bunuri
(conform Declarațiilor 394): 185.247 lei din care:
▪ 157.359 lei din neînregistrarea unor livrări de bunuri în 2007;
▪ 27.888 lei din neînregistrarea unor livrări de bunuri (conform Declarațiilor 394).
Sinteza constatărilor de mai sus precum și poziția expertului contabil referitoare la deductibilitatea
acestora este următoarea:
Societatea nu a înregistrat livrări de bunuri în sumă de 1.157.791 lei ca urmare a comparării
declarațiilor 394. Consecința fiscală a deficienței menționate mai sus o reprezintă, în opinia organelor
fiscale, diminuarea profitului impozabil cu suma de 1.157.791 lei și implicit a impozitului pe profit
datorat bugetului de stat cu suma de 185.247 lei.
Referitor la acest aspect arătăm următoarele: organele fiscale nu au demonstrat realitatea
tranzacțiilor presupuse a fi neînregistrate de către SC CRIMBO GAS SRL. În acest sens considerăm că
procesele verbale de control încrucișat nu constituie probe suficiente în dovedirea de către organele
fiscale a faptelor invocate. În acest sens arătăm pe de o parte că aceste procese verbale nu conțin
deficiențele presupuse ci fac numai inventarul tranzacțiilor care au fost declarate de către fiecare
societate la care s-a efectuat controlul încrucișat, fără să se confrunte efectiv facturile individuale în
raport cu societatea parteneră a tranzacției. În aceste condiții organele fiscale au procedat la
determinarea de diferențe globale între total facturi înscrise în Declarația nr.394 la cele două societăți
partenere (vânzător–cumpărător) considerând că diferențele existente între cele două declarații, în
oglindă, constituie automat tranzacții neînregistrate, fără să ia în considerare că Declarația 394 este o
declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul național, fără să fie o
declarație fiscală producătoare de efecte fiscale în sensul impunerii unor sume cu titlu de obligații
suplimentare cuvenite bugetului statului.
Astfel, arătăm exemplificativ următoarele aspecte:
- În contestația depusă de către SC CRIMBO GAS SRL acesta a demonstrat , raportat la controlul
încrucișat desfășurat la SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL că factura nr. 11711/18.06.2008 a fost
emisă de SC CRIMBO GAS GIURGIU SRL și nu de către SC CRIMBO GAS SRL;
- Din procesul verbal de control încrucișat încheiat la SC FILL AUTO GAS COM SRL a rezultat că
societatea a fost radiată începând cu 18.04.2011, astfel încât nici nu au putut fi verificate documentele
justificative, respectiv facturile în cauză; de altfel, nici la dosarul cauzei nu au fost depuse aceste
documente, chiar și după solicitarea instanței, astfel cum s-a arătat la răspunsul la obiectivul 1. Totuși, și
în aceste condiții,organul fiscal a determinat tranzacții considerate ca neînregistrate, prin simpla
comparație a declarațiilor 394 depuse de către cele două societăți, fără ca situația de fapt să poată să fie
verificată.
De altfel, în contestația depusă de către SC CRIMBO GAS SRL la pag. 4-10 sunt redate mai multe
tipuri de cauze care au determinat diferențele de raportare legate de SC ROMPETROL DOWNSTREAM
SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM SRL (de genul – denumiri apropiate (SC CRIMBO GAS
SRL versus SC CRIMBO GAS GIURGIU SRL, schimbarea denumirii SC AYRO MOND SRL si altele).
Așadar, indiferent de conținutul proceselor verbale de control încrucișat s-au rezumat la a
determina diferența între declarațiile celor doi parteneri, considerând aceste diferențe nu erori de
declarare ci în mod direct ca și tranzacții neînregistrate. Considerăm că ar fi trebuit făcută dovada acestor
tranzacții cu documente justificative și nu cu declarații comparative, astfel cum susține și SC CRIMBO GAS

48
SRL în contestația depusă, invocând prevederile aplicabile referitoare la mijloacele de probă din codul de
procedură fiscală (art.6, art.49, art.56 și altele).
Pe de altă parte arătăm că în lipsa prezentării facturilor invocate de către organele fiscale a fi
neînregistrate, fapta invocată este doar presupusă, nu și dovedită.
Concluzia expertului este că aceste tranzacții determinate prin diferențele de raportare cuprinse în
Declarațiile 394 nu au fost dovedite ca fiind reale prin prisma documentelor justificative aferente astfel
încât au fost incorect încadrate de către organele fiscale ca și venituri neînregistrate, cu determinarea
unor sume suplimentare reprezentând impozit pe profit în sumă totală 185.247 lei raportat la cele trei
societăți care au fost nominalizate în obiectivele expertizei, respectiv SC ROMPETROL DOWNSTREAM
SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM SRL.

Notă:
Este de menționat însă un alt aspect care are legătură cu sumele stabilite suplimentar prin
compararea declarațiilor 394 și anume acela că au existat și sume stabilite suplimentar chiar și în situația
în care a rezultat că SC CRIMBO GAS SRL nu ar fi înregistrat toate achizițiile efectuate (calculate ca
diferență între total livrări incluse în D.394 la furnizor, mai mare și total cumpărări la SC CRIMBO GAS
SRL, mai mic). Determinarea veniturilor neînregistrate s-a efectuat prin stabilirea unor coeficienți medii
de adaos comercial aplicați asupra cumpărărilor rezultate ca neînregistrate. Influențele asupra
impozitului pe profit nu au fost determinate prin prezenta expertiza întrucât nu au solicitate prin
obiective. Această situație a fost semnalată însă prin prezenta expertiză întrucât ambele situații, respectiv
considerarea unor venituri neînregistrate în situația în care din D.394 ar rezulta vânzări mai mari la SC
CRIMBO GAS SRL față de parteneri - aspect cerut a fi soluționat prin obiectivele expertizei - respectiv
considerarea unor tranzacții ca fiind efectuate dar neînregistrate (calculate ca diferență între total livrări
incluse in D.394 la furnizor, mai mare și total cumpărări la SC CRIMBO GAS SRL, mai mic) - aspect
nesolicitat a fi soluționat prin obiectivele expertizei - au aceeași cauză.
Situația impozitului pe profit stabilit suplimentar în condițiile arătate mai sus este arătată în
situația de mai jos:
TVA achiziții Decl. 394 Trim IV 2007 1025 lei
TVA achiziții Decl. 394 Trim IV 2008 750 lei

Concluzie impozit pe profit: determinarea unor sume suplimentare reprezentând impozit pe

profit în sumă totală 185.247 lei raportat la cele trei societăți care au fost nominalizate în obiectivele
expertizei, respectiv SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM
SRL, ca urmare a unei pretinse neînregistrări a unor vânzări de către SC CRIMBO GAS SRL este nelegală și
cu această sumă ar trebui diminuate obligațiile stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile
fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F AB 396/22.10.2012.

TVA deductibil:
Conform și răspuns la obiectiv 3 avem următoarea sumă cu care trebuie diminuate obligațiile
stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția
fiscală nr. F AB 396/22.10.2012:
- Parteners&Busines Consulting SRL- 22.114 lei.

TVA colectat:
Total TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei din care:
- SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL - 14.766 lei.
- SC FILL AUTO GAS COM SRL - 149.815 lei.
- SC AYRO MOND SRL - 55.399 lei.
Menționăm că la răspunsul la obiectivul nr. 2 se regăsesc descrierile aferente acestor operațiuni.
Față de cele de mai sus referitor la TVA colectat, menționăm că organele fiscale au motivat, în drept,
că sunt aplicabile prevederile art. art. 134^1 din codul fiscal conform căruia - Faptul generator pentru
livrări de bunuri şi prestări de servicii – conform căruia:
(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile
prevăzute în prezentul capitol.
Cu privire la aceasta motivare expertul contabil consideră că această motivare nu este aplicabilă în
cazul de față, având în vedere că nu au existat livrări de bunuri sau prestări de servicii neînregistrate,
49
astfel cum consideră organul de control fiscal. Așa cum s-a arătat și la impozitul pe profit, prin simpla
comparație între declarațiile 394 ale partenerilor de afaceri nu se poate trage concluzia și dovedi că au
existat sau nu tranzacții neînregistrate. O astfel de constatare poate constitui doar o premisă care trebuie
dovedită, ori dovada nu a fost prezentată, prin prisma documentelor justificative aferente, ori prin alte
mijloace de probe cu forță probantă.
Conform și răspuns la obiectiv 2 avem următoarea sumă cu care trebuie diminuate obligațiile
stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția
fiscală nr. FAB 396/22.10.2012: TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei

Concluzie:Total sume cu care urmează a se diminua obligațiile stabilite prin Decizia de impunere
privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F AB 396/22.10.2012:
- Impozit pe profit: 185.247 lei;
- TVA deductibil : 22.114 lei;
- TVA colectat : 219.980 lei.
Total: 427.341 lei

La sumele de mai sus se adăugă și accesoriile după cum urmează:

Impozit pe profit (conform anexă), lei:
Total majorări Penalități
268.064 33.481,43
TVA, lei:
total de eliminat majorări 26.01.2007-25.01.2011 136.333,2
total de eliminat majorări 26.01.2011-19.10.2012 68.067,27
Penalități 39.029,4
243.429,9

CAPITOLUL III, CONCLUZII

În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul
prezentului raport de expertiză contabilă formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele
(întrebările) fixate acesteia:
Obiectiv nr. 1.
Să se constate dacă facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol Downstream SRL,
SC Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL au fost emise de SC
Crimbo Gas SRL.
Concluzia la acest obiectiv este că:
Pe baza documentelor existente la dosarul cauzei și a analizei răspunsurilor de mai sus, experții
contabili trag concluzia că nu rezultă că facturile înregistrate în contabilitate de SC Rompetrol
Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL (actual SC Ayrom Gaz SRL) și SC Fill Auto Gas Com SRL, pe baza
cărora organele de inspecție, urmare a controalelor încrucișate derulate, au invocat că există tranzacții
neînregistrate la SC Crimbo Gas SRL, au fost emise de SC Crimbo Gas SRL.

Obiectiv nr. 2
Să se calculeze cuantumul impozitului pe profit și al TVA aferent facturilor emise în perioada
2007-2009 de SC Crimbo SRL către SC Rompetrol Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL (actual SC
Ayro Gaz SRL)și SC Fill Auto Gas Com SRL și să se menționeze dacă în suma finală sunt incluse și
sumele pretins a fi neînregistrate.
Concluzia la acest obiectiv este că:
Cuantumul impozitului pe profit și al TVA aferent facturilor emise în perioada 2007-2009 de SC
Crimbo SRL către SC Rompetrol Downstream SRL, SC Ayro Mond SRL(actual SC Ayro Gaz SRL)și SC Fill
Auto Gas Com SRL este următorul:
- Total impozit pe profit suplimentar stabilit conform organelor fiscale ca urmare a considerării
neînregistrării unor livrări de bunuri (conform Declarațiilor 394):185.247 lei.
- Total TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei.
Totodată menționăm că în suma finală stabilită prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale
suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. FAB 396/22.10.2012 sunt incluse și sumele
calculate suplimentar ca urmare a facturilor pretins a fi neînregistrate.
50
 Obiectiv nr. 3
Să se constate dacă documentele înregistrate pentru justificarea operațiunilor prestate de
SC Partners&Business Consulting SRL, Rusu Mihai, SC Crimbo Gas Giurgiu SRL a căror valori nu au
fost neacceptate la deducere a impozitului pe profit și al TVA sunt întocmite și înregistrate în
conformitate cu reglementările legale și dacă aceste servicii erau necesare societății.
Concluzia este că:
Impozit pe profit
Față de cele de mai sus concluzia noastră este că nu există dovezi suficiente că respectivele servicii
au fost efectiv prestate și în totalitate, respectiv că îndeplinesc condițiile pentru deductibilitate din
profitul impozabil. Subliniem că deși nu se impune niciun formular standardizat, în funcție de specificul
activității de prestări de servicii, se poate organiza și crea o anumită evidență (set documente) care să
confere un minimum de elemente de conținut ce pot fi verificate și coroborate cu alte probe, fără ca prin
aceasta să se impună prestatorului lucrării costuri excesive, irațional de mari raportat la scopul urmărit
prin întocmirea respectivei documentații.
Concluzia expertului este că aceste cheltuieli au fost corect încadrate ca și nedeductibile la calculul
profitului impozabil de către organele fiscale.
TVA –situație finală:
- Rus Mihai - 5.357 lei – TVA nedeductibil;
- SC Crimbo Gas Giurgiu SRL - 12.010 lei - TVA nedeductibil.
Total nedeductibil :17.367 lei
- Parteners&Busines Consulting SRL - 22.114 lei -TVA deductibil.
Total deductibil: 22.114 lei

Obiectiv nr. 4
Să se menționeze suma cu care urmează a fi diminuate sumele reținute în decizia de
impunere cu titlu de impozit pe profit și TVA și a penalităților aferente.
Concluzie impozit pe profit: determinarea unor sume suplimentare reprezentând impozit pe
profit în sumă totală de 185.247 lei raportat la cele trei societăți care au fost nominalizate în obiectivele
expertizei, respectiv SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL, SC AYRO MOND SRL și SC FILL AUTO GAS COM
SRL, ca urmare a unei pretinse neînregistrări a unor vânzări de către SC CRIMBO GAS SRL este nelegală și
cu această sumă ar trebui diminuate obligațiile stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile
fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F AB 396/22.10.2012.
TVA deductibil:
Conform și răspuns la obiectiv 3 avem următoarea sumă cu care trebuie diminuate obligațiile
stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția
fiscală nr. F AB 396/22.10.2012:
- Parteners&Busines Consulting SRL- 22.114 lei.

TVA colectat:
Conform și răspuns la obiectiv 2 avem următoarea sumă cu care trebuie diminuate obligațiile
stabilite prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția
fiscală nr. F AB 396/22.10.2012: TVA colectat stabilit suplimentar de organele de inspecție –219.980 lei.
Concluzie finală: Total sume cu care urmează a se diminua obligațiile stabilite prin Decizia de
impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F AB
396/22.10.2012:
- Impozit pe profit: 185.247 lei;
- TVA deductibil: 22.114 lei;
- TVA colectat: 219.980 lei;
Total : 427.341 lei.
La sumele de mai sus se adăugă și accesoriile după cum urmează:
Impozit pe profit (conform anexă), lei:
Total majorări Penalități
268.064 33.481,43
TVA, lei:

51
 total de eliminat majorări 26.01.2007-25.01.2011 136.333,2
total de eliminat majorări 26.01.2011-19.10.2012 68.067,27
Penalități 39.029,4
243.429,9
Expert contabil numit: Expert contabil parte
ec. TAMAS ATTILA STAFIE I. ANA MARIA
CARNET EXPERT NR.10194/1996
CARNET EXPERT NR.10194/1996

3.5.1.2. Cazul 2. Decizie de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de
inspecția fiscală pentru accize și majorări de întârziere

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Capitolul I, INTRODUCERE
Paragraful (i)
Subsemnatul TAMAS ATTILA expert contabil, domiciliat în Alba Iulia, str. Ionel Pop nr.24 posesor al
carnetului de expert contabil nr. 10194/1996 înscris în TABLOUL EXPERŢILOR CONTABILI şi
CONTABILILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA (CECCAR) în partea activă poziţia 10194

Paragraful (ii)
Am fost numit prin Încheierea de ședința a Tribunalului Alba din data de 06.03.2013 expert
contabil în dosarul nr. 80889/107/2012, părţile implicate în proces fiind:
1. Contestator: SC EURO STAR GROUP SRL
2. Intimat: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI ALBA – consilier juridic
Cristea Florin

Paragraful (iii)
Împrejurările şi circumstanţele în care a luat naştere litigiul sunt:
În urma controlului operativ și inopinat al Gărzii Financiare Secția Alba, s-a constatat faptul că
motorina achiziționată de SC EURO STAR GROUP SRL de la SC DONI PROD 2007 SRL Constanța, SC
CREMER MAR SRL Constanța, SC CORAL GRUP SRL Piatra Neamț și SC ARICLEEA SRL Bacău, nu provine
dintr-un antrepozit fiscal, așadar, în susținerea organelor de control, accizele aferente cantității de
179433 litri motorină, potrivit celor 10 facturi, nu au fost achitate în contul corespunzător de venituri al
bugetului de stat. Organele de inspecție fiscală au constatat, în acest sens, potrivit mijloacelor probante
puse la dispoziție de Garda Financiară Secția Alba, prin adresa nr. 60437/AB/03.11.2009, o bază de
impunere suplimentară potrivit prevederilor art. 94 alin 3 din OG 92/2003 privind Codul de procedura
fiscală, cu modificările și completările ulterioare; pe aceasta bază SC EURO STAR GROUP SRL a fost
obligată la plata accizelor aferente cantității de motorină aferente celor 10 facturi, accize în sumă de
165.180 lei. La suma de 165180 lei - accize au fost calculate și majorări de întârziere în cuantum de
113597 lei.
Față de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția
fiscală cu nr. 13/18.12.2009 pentru accize în sumă de 165.180 lei și majorări de întârziere în cuantum de
113597 lei, precum și față de decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată
stabilite de inspecția fiscală cu 55/22.01.2010 pentru TVA în sumă de 31.384 lei și majorări de 6.615 lei
SC EURO STAR GROUP SRL a înaintat contestație care a fost soluționată negativ prin Decizia nr.
4/05.01.2012 privind soluționarea contestației depuse de SC EURO STAR GROUP SRL loc. Alba Iulia
(contestație înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 135687/11.11.2011). Ulterior, SC EURO STAR GROUP SRL
a deschis acțiune în instanță, acțiune care face obiectul dosarului nr. 80889/107/2012 aflat pe rolul
Tribunalului Alba.

Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiză judiciară în specializarea
contabilitate, căreia i s-au fixat următoarele obiective:

52
 1. să procedeze expertul la verificarea documentelor contabile ale reclamantei şi să precizeze dacă
operaţiunile comerciale efectuate de către acesta se încadrează în condiţiile impuse de Codul Fiscal şi
legislaţia aplicabilă în domeniu, sub următoarele aspecte:
- dacă plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară;
- dacă plăţile s-au efectuat pe baza documentelor prevăzute de lege, adică: factură fiscală, întocmită
conform art. 155 din Codul Fiscal; avize de expediţie şi/sau procese verbale de recepţie a mărfurilor, acte
din care rezultă că marfa vândută de furnizori către S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. provine din antrepozite
fiscale;
2. să precizeze expertul dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a fost
inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal;
3. să identifice expertul plăţile efectuate de reclamantă în calitate de beneficiar al mărfii către
furnizorii săi, corespunzătoare accizelor datorate, cu precizarea ponderii deţinute de accize în preţul
datorat;
4. să precizeze expertul dacă antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării
uleiurilor minerale accizabile pentru consum să oblige cumpărătorii (în speţă furnizorii S.C. EURO STAR
GROUP S.R.L.) să vireze în numele antrepozitarului la bugetul statului accizele aferente şi să-i prezinte
documentul de plată, condiţiile esenţiale pentru livrarea cantităţii comandate;
5. să expliciteze expertul prin prisma art. 165 din Codul Fiscal (în vigoare la data operaţiunilor) şi a
art. 221 din Codul Fiscal, dacă mărfurile justificate cu acte ca provenind din antrepozite fiscale au fost
eliberate în consum o data cu livrarea către furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L., livrare însoţită de
declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal;
6. să analizeze expertul în detaliu imputările privind TVA-ul pretins ca datorat în raportul de
inspecţie fiscală şi anume:
- T.V.A. aferent accizei imputate ca datorată;
- T.V.A. dedusă, T.V.A. colectată.
7. să precizeze expertul prin prisma verificării situaţiei tuturor furnizorilor (date existente în
dosarul organelor de control) la momentul efectuării raporturilor comerciale, dacă aceştia îndeplineau
din punct de vedere al legii societăţilor comerciale şi al legislaţiei comerciale cerinţele formale
înregistrare ORC, societate civilă) pentru a intra în relaţii comerciale cu terţii.
8. Declaraţia de conformitate era documentul legal şi suficient pentru a dovedi că furnizorii S.C.
EURO STAR GROUP S.R.L. s-au aprovizionat de la un antrepozit fiscal, cu respectarea art. 221 din Codul
Fiscal şi a art. 37 indice 2 din normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, care prevăd noţiuni clare
cu privire la eliberarea în consum a produselor petroliere
9. să identifice expertul dacă în perioada supusă controlului fiscal cantitatea de uleiuri minerale
accizabile a fost comercializată către alţi operatori economici-persoane juridice cu precizarea detaliată:
- pe de o parte, a cantităţii comercializate în sistem en gros (dacă există) către terţi agenţi
economici;
- pe de altă parte, a cantităţilor comercializate en detail pe piaţă de către consumatorul final.
10. să verifice expertul temeinicia constatărilor organelor de control, calculând şi identificând, dacă
este cazul, care este cuantumul obligaţiilor datorate de către reclamantă cu precizarea detaliată a modului
de calcul şi a perioadei aferente acestuia precum şi cu trimitere expresă la fiecare act normativ aplicabil
în speță, dată fiind succesiunea mai multor acte normative în timp;
11. să analizeze expertul noţiunile de ,, circuit economic’’, ,,datorare accize’’, ,,exigibilitate’’ şi
,,întrerupere circuit economic’’, prin prisma prevederilor pct. 7(4) din Normele metodologice de aplicare
a Legii 571/2003, text care a intrat în vigoare prin H.G. 1861/2112.2006 începând cu 01.01.2007,

Paragraful (v)
Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada 05.05.2013 - 17.09.2013 .2013 la sediul
expertului contabil din Alba Iulia, Ionel Pop nr. 24, jud. Alba.

Paragraful (vi)
Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în:
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscala
nr. 55/22.01.2010;
- Decizia nr. 4/05.01.2012 privind soluționarea contestației depuse de SC EURO STAR GROUP SRL
loc. Alba Iulia, contestație înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 135687/11.11.2011;
- Notă constatare emisă de Garda Financiară din 23.04.2008 seria AB nr. 0010475;
53
 - Notă constatare emisă de Garda Financiară din 07.10.2009 seria AB nr. 0010585;
- Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 604374/AB/27.10.2009 emisă de Garda
Financiară;
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
- Fișa terților însoțite de facturi fiscale, note de recepție și constatare de diferențe, declarații de
conformitate, OP-uri, bilet la ordin: PREBET SA, COMINCO ARDEAL SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD SRL,
CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL;
- Fișa contului 371 – mărfuri pentru clienții: COMINCO ARDEAL SRL, PREBET SA, în perioada
01.06.2007-31.12.2013;
- Certificat de înregistrare emis de către Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru terții:
CREMER MAR SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD 2007 SRL, CORAL GRUP SRL.

Paragraful (vii)
Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada 01.09.2013 - 17.03.2013.
În cauză nu s-au efectuat alte expertize contabile; nu s-au utilizat lucrările altor experţi (tehnici fiscali
etc.).

Paragraful (viii)
Data ultimă pentru depunerea prezentului raport de expertiză contabilă a fost fixată la data de
18.09.2013.

CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectiv nr. 1.
Să procedeze expertul la verificarea documentelor contabile ale reclamantei şi să precizeze
dacă operaţiunile comerciale efectuate de către acesta se încadrează în condiţiile impuse de Codul
Fiscal şi legislaţia aplicabilă în domeniu, sub următoarele aspecte:
- dacă plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară;
- dacă plăţile s-au efectuat pe baza documentelor prevăzute de lege, adică: factură fiscală,
întocmită conform art. 155 din Codul Fiscal; avize de expediţie şi/sau procese verbale de recepţie
a mărfurilor, acte din care rezultă că marfa vândută de furnizori către S.C. EURO STAR GROUP
S.R.L. provine din antrepozite fiscale;
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 1), așa cum s-a menționat in preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Notă constatare emisă de Garda Financiară din 23.04.2008 seria AB nr. 0010475;
- Notă constatare emisă de Garda Financiară din 07.10.2009 seria AB nr. 0010585;
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
- Fișa terților însoțite de facturi fiscale, note de recepție și constatare de diferențe, declarații de
conformitate, OP-uri, bilet la ordin: PREBET SA, COMINCO ARDEAL SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD SRL,
CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL;
- Fișa contului 371 – mărfuri pentru clienții: COMINCO ARDEAL SRL, PREBET SA, în perioada
01.06.2007-31.12.2013;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.1, următorul
răspuns:
Plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară în cea mai mare parte
dintre cazuri, existând și situații (puține) în care au fost emise chitanțe pentru plata parțială a facturilor,
ca de ex.:
- Chitanța nr. 02971805/17.11.2007 pentru suma de 4.598 lei reprezentând plata parțială la factura
130/17.11.2007 emisă de SC ARICLEEA SRL;
- Chitanța nr. 02971804/17.11.2007 pentru suma de 5.000 lei reprezentând plata parțială la factura
128/15.11.2007 emisă de SC ARICLEEA SRL;
Plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut pe baza de factură și note de recepție la
fiecare factură, însoțite de declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA
PETROBRAZI - pentru controlul calității, cu ștampila și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
precum și de raport de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI -
pentru conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent.
54
 Este de menționat ca art. 155 din Codul Fiscal la alin. menționează că:
(5) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
Din prevederile art. 155 din Codul Fiscal nu rezultă celelalte documente care trebuie emise în afară
de factură, aceste prevederi regăsindu-se în reglementările contabile și în cele privind formularistica
contabilă.
În ceea ce privește prevederile art. 155 din Codul Fiscal menționat în cadrul acestui obiectiv este de
menționat că la alin. sunt precizate informațiile care trebuie să fie conținute de factură și anume:
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în
care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de
identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat
un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA,
conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare
în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă
ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un
reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale
reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi
particularităţile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de
mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă,
scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi
alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;
Mai arătăm că în conformitate cu art. 195 lit. c) din Codul Fiscal, referitor la documentele fiscale, se
menționează că "transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz
de însoţire, precum şi de documentul de însoţire simplificat, după caz." Având în vedere că la art. 163 din
Codul Fiscal Definiţii - se menționează la lit. g) că "documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI este
documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv;"rezultă că în afara
regimului suspensiv - cazul supus expertizei - transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită,
este însoţit de factură sau aviz de însoţire - condiție îndeplinită în situația operațiunilor expertizate. Din
documentarea efectuată asupra facturilor emise de furnizori a rezultat că au fost respectate prevederile
art. 155 alin. 5 și 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu privire la conținutul acesteia.
Menționăm că în mod direct din facturile emise de furnizori nu rezultă că marfa vândută de
furnizori către S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. provine din antrepozite fiscale ci acest fapt rezultă în mod
indirect din actele însoțitoare ale facturilor respectiv din:
- declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA PETROBRAZI - pentru
controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
- rapoarte de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI - pentru
conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent;
Așadar concluzia la acest obiectiv este că:
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară în cea mai mare
parte dintre cazuri, existând și situații (puține) în care au fost emise chitanțe pentru plata parțială a
facturilor;
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut pe baza de factura și note de recepție la
fiecare factură, însoțite de declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA
PETROBRAZI - pentru controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
precum și de raport de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI -
pentru conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent.

55
 - au fost respectate prevederile art. 155 alin. 5 si 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu
privire la conținutul acesteia.

Obiectiv nr. 2
Să precizeze expertul dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a fost
inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal;
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 2), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
- Fișa terților insolite de facturi fiscale, note de recepție și constatare de diferențe, declarații de
conformitate, OP-uri, bilet la ordin către PREBET SA, COMINCO ARDEAL SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD
SRL, CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.2, următorul
răspuns:
Din documentele expertizate nu rezultă în mod direct dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L. a fost inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal întrucât produsele provin
de la furnizori care nu au obligația evidențierii nivelului accizelor plătite în facturi. Menționăm că
furnizorii intermediari de produse petroliere accizabile, după ce acciza a fost plătită, nu au obligații
declarative legate de aceste accize sau de evidențiere pe facturi a acestor mențiuni. De altfel, din
conținutul art. 194 din Codul Fiscal rezultă în mod clar care sunt obligațiile de declarare ale plătitorilor de
accize (alții decât furnizorii intermediari):
Depunerea declaraţiilor de accize
(1) Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la
autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei
pentru luna respectivă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operatorul neînregistrat are obligaţia de a depune
declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.
(3) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii
autorizaţi, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de
accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.
Față de cele de mai sus, la acest obiectiv concluzia este că din documentele expertizate nu rezultă în
mod direct dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a fost inclusă şi valoarea
accizelor prevăzute de Codul Fiscal întrucât produsele provin de la furnizori intermediari care nu au
obligația evidențierii nivelului accizelor plătite în facturi.

Obiectiv nr. 3
Să identifice expertul plăţile efectuate de reclamantă în calitate de beneficiar al mărfii către
furnizorii săi, corespunzătoare accizelor datorate, cu precizarea ponderii deţinute de accize în
preţul datorat;
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 3), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
- Fișa terților însoțite de facturi fiscale, note de recepție și constatare de diferențe, declarații de
conformitate, OP-uri, bilet la ordin către PREBET SA, COMINCO ARDEAL SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD
SRL, CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.3, următorul
răspuns:
În conformitate și cu răspunsul la obiectivul nr. 2 , menționăm că întrucât din documentele
expertizate nu rezultă în mod direct dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a
fost inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal întrucât produsele provin de la furnizorii
intermediari care nu au obligația evidențierii nivelului accizelor plătite în facturi, expertul, nu poate
identifica plăţile efectuate de reclamantă în calitate de beneficiar al mărfii către furnizorii săi,
corespunzătoare accizelor datorate, cu precizarea ponderii deţinute de accize în preţul datorat.
56
 Obiectiv nr. 4
Să precizeze expertul dacă antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării
uleiurilor minerale accizabile pentru consum să oblige cumpărătorii ( în speţă furnizorii S.C.
EURO STAR GROUP S.R.L.) să vireze în numele antrepozitarului la bugetul statului accizele
aferente şi să-i prezinte documentul de plată, condiţie esenţiala pentru livrarea cantităţii
comandate;
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 4), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.4, următorul
răspuns:
La data efectuării tranzacțiilor expertizate erau în vigoare următoarele prevederi cuprinse la art.
221 Cod fiscal:
ART. 221
Derogare pentru produse energetice
Prin derogare de la dispoziţiile art. 193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se
efectuează numai în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la
bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii
declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la
bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor
aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente.
Ulterior, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal - cu aplicare de la 01.01.2010 au fost introduse
următoarele modificări la Legea nr. 571/2003:

SECŢIUNEA a 12-a
Obligaţiile plătitorilor de accize

ART. 206^51
Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul
capitol prevede în mod expres alt termen de plată.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de
gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc
facturarea către consumatorul final.
(3) În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin
derogare de la alin. (1) momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16
alin. (3) lit. a) - e) din antrepozite fiscale se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine
documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce
urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele
diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele
antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de
acesta, în decursul lunii precedente.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la
art. 206^7 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care au devenit
exigibile.
Așadar, din textul legal de mai sus (Art. 221 astfel cum a fost modificat ulterior), rezultă concluzia
că antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării uleiurilor minerale accizabile pentru
consum să oblige cumpărătorii (în speţă furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L.) să vireze în numele
antrepozitarului la bugetul statului accizele aferente şi să-i prezinte documentul de plată, condiţie
esenţială pentru livrarea cantităţii comandate.

57
 Obiectiv nr. 5
Să expliciteze expertul prin prisma art. 165 din Codul Fiscal (în vigoare la data
operaţiunilor) şi a art. 221 din Codul Fiscal, dacă mărfurile justificate cu acte ca provenind din
antrepozite fiscale au fost eliberate în consum o data cu livrarea către furnizorii S.C. EURO STAR
GROUP S.R.L., livrare însoţită de declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 5), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.5, următorul
răspuns:
Prevederile art. 165 - Exigibilitatea - din Cod Fiscal - prevederi în vigoare la data operațiunilor,
menționează următoarele:
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de
produse accizabile.
Momentul eliberării pentru consum este reglementat de art. 166 - Cod fiscal, articol care prevede
următoarele:
Eliberarea pentru consum
(1) În înţelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice, gazului
natural, cărbunelui şi cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;
e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în
sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu;
Având în vedere și prevederile art. 221 Cod fiscal,conform căruia Prin derogare de la dispoziţiile art.
193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în momentul în care
cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor
aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, putem afirma, în baza documentelor existente (facturi,
declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal) că mărfurile justificate cu acte ca
provenind din antrepozite fiscale sunt considerate eliberate în consum odată cu livrarea către furnizorii
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. Totodată, prin prisma art. 221 din Codul Fiscal putem afirma, ca regulă
generală, că livrarea produselor energetice din aceste antrepozite fiscale trebuia efectuată numai în
momentul în care cumpărătorul (furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L) au prezentat documentul de
plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi
facturată - obligație care incumbă ca și responsabilitate titularilor antrepozitelor fiscale și nu S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L. Excepția - de la regula generală de mai sus o constituie situația de la lit. e) a art. 226
de mai sus conform căreia orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au
fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu, constituie eliberare în consum, caz
în care sunt aplicabile prevederile art. 194 alin. 4 din Codul fiscal, conform căruia S.C. EURO STAR GROUP
S.R.L ar fi trebuit, în mod teoretic să aibă obligații declarative, astfel:
(4) În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de
accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.
Subliniem faptul că S.C. EURO STAR GROUP S.R.L ar fi trebuit să aibă obligații declarative dacă ar fi
existat dovezi (documente fiscale și contabile reprezentate de facturi, avize etc. precum și orice alte
informații oficiale provenite de la furnizori, antrepozitari, organe fiscale etc.) că produsele accizabile
respective nu au fost introduse în sistemul de accizare - ceea ce nu este cazul de față.

Obiectiv nr. 6
Să analizeze expertul în detaliu imputările privind TVA-ul pretins ca datorat în raportul de
inspecţie fiscală şi anume:
- T.V.A. aferent accizei imputate ca datorată;
- T.V.A. dedusă, T.V.A. colectată.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 5), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
58
 - Dosarul cauzei;
- LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările
ulterioare;
- Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală
nr. 55/22.01.2010;
- Decizia nr. 4/05.01.2012 privind soluționarea contestației depuse de SC EURO STAR GROUP SRL
loc. Alba Iulia, contestație înregistrată la D.G.F.P. Alba sub nr. 135687/11.11.2011;
- Notă constatare emisă de Garda Financiară din 23.04.2008 seria AB nr. 0010475;
- Notă constatare emisă de Garda Financiară din 07.10.2009 seria AB nr. 0010585;
- Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 604374/AB/27.10.2009 emisă de Garda
Financiară;
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.6 următorul
răspuns:
Imputările privind TVA-ul pretins datorat în raportul de inspecţie fiscală nu sunt, în opinia
expertului contabil, legale calculate întrucât au ca premisă stabilirea de accize suplimentar datorate -
calculate la rândul lor în mod eronat , accize care intră în baza de impozitare din punct de vedere al TVA -
lui.
Motivația pentru care accizele nu sunt legal datorate de către SC EURO STAR GROUP SRL rezidă în
Normele metodologice - HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) invocate de către
organele fiscale în mod eronat la pag. 2 din decizia de impunere nr. 13/18.12.2009, norme care prevăd
următoarele:
În cazul în care prin circuitul economic nu se poate face dovada că produsele accizabile deţinute în
scopuri comerciale provin de la un antrepozit fiscal, operator înregistrat, operator neînregistrat sau de la un
importator, acciza se datorează de către persoana la care se întrerupe acest circuit, în termen de
cinci zile de la data la care s-a făcut constatarea.
Aceste norme metodologice sunt date în aplicarea art. 178 alin. 4 - Reguli generale - din codul fiscal
care prevede că:
(4) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada
plăţii accizelor, atrage plata acestora.
Considerăm că organele fiscale au aplicat și interpretat eronat Normele metodologice aprobate prin
HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv ale art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) (din norme) întrucât la data controlului
fiscal aceste prevederi exprese ale normelor metodologice erau abrogate. Astfel, conform cu art. II, alin.4
din HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
începând cu data de 1 aprilie 2010 se abrogă prevederile pct. 1 - 5^1.3, pct. 7 - 30 şi pct. 37 din
Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi
prevederile pct. 1 - 7^3 din Normele metodologice de aplicare a titlului VIII din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările
ulterioare.
Consecința abrogării acestor prevederi considerăm că o constituie lipsa oricărui temei legal pentru
instituirea unor accize în lipsa unor dovezi clare că SC EURO STAR GROUP SRL este cea care s-ar face
vinovată de încălcarea art. 178 alin. 4 din Codul fiscal (articol rămas în vigoare), respectiv de deţinerea de
produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, astfel
încât s-ar atrage plata acestora. În opinia noastră din documentele expertizate rezultă că produsele
provin din antrepozite autorizate, astfel încât dovada plăţii accizelor trebuie să fie cerută și regăsită la
deținătorul antrepozitului autorizat, respectiv la furnizorii SC EURO STAR GROUP SRL - societate care nu
are nici o obligație legală în acest sens referitoare la deținerea de dovezi privind plata accizelor în amonte
și, în mod esențial, nu are obligații de plată în domeniul accizelor pentru produsele care provin din
antrepozite autorizate, cu atât mai mult cu cât prin prisma art. 221 din Codul fiscal există obligația, că
livrarea produselor energetice din aceste antrepozite fiscale să se efectueze numai în momentul în care
cumpărătorul (furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L) au prezentat către antrepozitul autorizat
documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce
urmează a fi facturată.
Menționăm că argumentele invocate de organele de inspecție conform cărora furnizorii S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L nu funcționează la sediul declarat, nu are nici o legătură cu plata accizelor de către
59
aceștia , precum nu are nici cea mai mică legătură pe plan fiscal cu eventuala plată a accizelor de către S.C.
EURO STAR GROUP S.R.L. întrucât aceste accize trebuiau achitate de către furnizorii acestei
societăți,indiferent că aceste produse au fost furate din antrepozit fiscal sau că au fost cumpărate în mod
legal, conform prevederilor art. 221 Cod fiscal.
Invocam în acest sens, cu titlu de principiu aplicabil și în cazul de față, HOTĂRÂREA CURȚII
(Camera a doua) 11 iulie 2013 care stabilește că (extras):
Articolul 71 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28
noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că
furtul mărfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal determină intervenția faptului
generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
Tot cu titlu de principiu aplicabil în cazul de față invocăm și HOTĂRÂREA CURȚII EUROPENE DE
JUSTIȚIE - Cazul 324/11 - din 12.09.2012 care stabilește că (extras):
Atunci când autoritatea fiscală furnizează indicii concrete privind existența unei fraude, Directiva
2006/112 și principiul neutralității fiscale nu se opun ca instanța națională să verifice, în temeiul unei
examinări globale a tuturor circumstanțelor speței, dacă emitentul facturii a efectuat el însuși operațiunea
în cauză. Cu toate acestea, într-o situație precum cea din acțiunea principală, dreptul de deducere nu poate
fi refuzat decât atunci când autoritatea fiscală dovedește, având în vedere elemente obiective, că
destinatarul facturii știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de
deducere era implicată într-o fraudă săvârșită de emitentul respectiv sau de un alt operator care intervine
în amonte în lanțul de prestații.
Din cele două hotărâri enunțate rezultă, pe de o parte că, în cazul ipotetic în care s-ar fi produs
furturi de la antrepozitul autorizat, intervin faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată -
însă raportate la participanții la acest furt ipotetic - situație cu care oricum S.C. EURO STAR GROUP S.R.L
nu are nici o legătură, iar pe de altă parte că numai în situația în care în amonte în lanțul de prestații
există nereguli despre a căror existență S.C. EURO STAR GROUP S.R.L ar fi putut avea cunoștință sau ar fi
trebuit să știe - poate fi refuzat dreptul de deducere (sau impunerea accizei - cazul de față).

Obiectiv nr. 7
Să precizeze expertul prin prisma verificării situaţiei tuturor furnizorilor (date existente în
dosarul organelor de control) la momentul efectuării raporturilor comerciale, dacă aceştia
îndeplineau din punct de vedere al legii societăţilor comerciale şi al legislaţiei comerciale
cerinţele formale ( înregistrare ORC, societate civilă) pentru a intra în relaţii comerciale cu terţii.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 7), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- Certificate de înregistrare;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.7 următorul
răspuns:
Din punct de vedere al legii societăţilor comerciale şi al legislaţiei comerciale cerinţele formale de
funcționare erau îndeplinite în perioada 2007-2008, conform certificatelor de înregistrare anexate
prezentei (anexele 1) și conform mențiunilor din Registrul comerțului consultate de către expert astfel:
- SC CREMER MAR SRL - certificat seria B nr. 1194498 emisa la 20 febr. 2008;societatea nu are
înregistrări privind afectarea activității sau a capacității de a contracta;
- SC ARICLEEA SRL - certificat seria B nr. 0949521 emisa la 01 febr. 2007; societate în insolvență
conform încheiere 353/F/02.03.2009 - fără afectarea capacității de a contracta în 2007-2008;
- SC DONI PROD 2007 SRL - certificat seria B nr. 0980491 emisa la 14 Mai 2007; la data de
28.02.2011 se publică un anunț de dizolvare;
- SC CORAL GRUP SRL - certificat seria B nr. 1018727 emisă la 03 Mai 2007; în insolvență din
07.10.2009;

Obiectiv nr. 8
Declaraţia de conformitate era documentul legal şi suficient pentru a dovedi că furnizorii
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. – s-au aprovizionat de la un antrepozit fiscal, cu respectarea art. 221
din Codul Fiscal şi a art. 37 (considerăm că este vorba de pct. 37 si nu art.37) indice 2 din normele
metodologice de aplicare a Codului Fiscal, care prevăd noţiuni clare cu privire la eliberarea în
consum a produselor petroliere.

60
 Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 8), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- Codul fiscal - art. 221
- HG 44/2008 - pct. 37 la art.221
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.8 următorul
răspuns:
Norme metodologice invocate , la pct. 37 (HG 44/2004) menționează:
37. (1) Eliberarea în consum a produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai
în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a
valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.
(2) Ordinele de plată pentru trezoreria statului care atestă virarea la bugetul de stat a valorii
accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, prezentate de către cumpărători antrepozitarilor
autorizaţi, trebuie să fie confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a unităţii bancare care a debitat
contul plătitorului cu suma respectivă şi copie de pe extrasul de cont.
Față de prevederea de mai sus rezultă că această obligație privind dovada plății accizelor o au
cumpărătorii antrepozitarilor autorizaţi față de aceștia din urmă, nicidecum către clienții acestor
cumpărători.
Cu privire la celelalte prevederi (neinvocate în obiectiv dar care conturează obligațiile
dintre părți pe linia documentelor fiscale și/sau contabile), reținem următoarele:
- art. 155 din Codul Fiscal la alin. menționează că:
(5) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
Din prevederile art. 155 din Codul Fiscal nu rezultă celelalte documente care trebuie emise în afară
de factură, aceste prevederi regăsindu-se în reglementările contabile și in cele privind formularistica
contabilă.
- art. 195 lit. c) din Codul fiscal, referitor la documentele fiscale, menționează că "transportul de
produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz de însoţire, precum şi de
documentul de însoţire simplificat, după caz." Având în vedere că la art. 163 din Codul fiscal - Definiţii - se
menționează la lit. g) că "documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI este documentul care trebuie
folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv;"rezultă că în afara regimului suspensiv - cazul
supus expertizei - transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau
aviz de însoţire - condiție îndeplinită în situația operațiunilor expertizate.
Din documentarea efectuată asupra facturilor emise de furnizori a rezultat că au fost respectate
prevederile art.221,art. 155 alin. 5 și 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu privire la conținutul
acesteia. Mai menționăm că din actele însoțitoare ale facturilor rezultă că marfa vândută de furnizori
către S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. provine din antrepozite fiscale, aceste documente constând în:
- declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA PETROBRAZI - pentru
controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
- rapoarte de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI - pentru
conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent;
Așadar concluzia la acest obiectiv este că în lipsa altor stipulații în Codul fiscal, declaraţia de
conformitate era documentul legal şi suficient pentru a dovedi că furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L.
– s-au aprovizionat de la un antrepozit fiscal, cu respectarea art. 221 din Codul Fiscal şi a pct.. 37 indice 2
din normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal:
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară în cea mai mare
parte dintre cazuri, existând și situații (puține) în care au fost emise chitanțe pentru plata parțială a
facturilor;
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut pe baza de factura și note de recepție la
fiecare factură, însoțite de declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA
PETROBRAZI - pentru controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
precum și de raport de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI -
pentru conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent.
- au fost respectate prevederile art. 155 alin. 5 și 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu
privire la conținutul acesteia.

61
 Obiectiv nr. 9
Să identifice expertul dacă în perioada supusă controlului fiscal cantitatea de uleiuri
minerale accizabile a fost comercializată către alţi operatori economici-persoane juridice cu
precizarea detaliată:
- pe de o parte, a cantităţii comercializate în sistem en gros (dacă există ) către terţi agenţi
economici;
- pe de altă parte, a cantităţilor comercializate en detail pe piaţă de către consumatorul final.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 9), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Facturi fiscale însoțite de raport inspecție și declarație de conformitate (nr. 703/18.03.2008,
714/26.03.2008, 715/26.03.2008, 718/26.03.2008);
- Fișa terților însoțite de facturi fiscale, note de recepție și constatare de diferențe, declarații de
conformitate, OP-uri, bilet la ordin: PREBET SA, COMINCO ARDEAL SRL, ARICLEEA SRL, DONI PROD SRL,
CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL;
- Fișa contului 371 – mărfuri pentru clienții: COMINCO ARDEAL SRL, PREBET SA, în perioada
01.06.2007-31.12.2013;
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.9 următorul
răspuns:
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a vândut en gros întreaga cantitate de motorina euro 4 (179.443 litri)
aprovizionată de la ARICLEEA SRL, DONI PROD SRL, CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL. Principalii
clienți au fost PREBET SA AIUD și SC COMINCO ARDEAL SRL ABRUD.
În anexele nr.2 sunt prezentate pe fiecare sursă de aprovizionare în parte (din cei 4 furnizori)
destinația produselor - probată de documente justificative (facturi și situația decontărilor - conform
fișelor de cont deschise pe fiecare partener).

Obiectiv nr. 10
Să verifice expertul temeinicia constatărilor organelor de control, calculând şi identificând,
dacă este cazul, care este cuantumul obligaţiilor datorate de către reclamantă cu precizarea
detaliată a modului de calcul şi a perioadei aferente acestuia precum şi cu trimitere expresă la
fiecare act normativ aplicabil în speță, dată fiind succesiunea mai multor acte normative în timp;
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 10), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- Codul fiscal - Legea 571/2003;
- HG 44/2008.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.10 următorul
răspuns:
Așa cum s-a arătat la obiectivele precedente, am constatat și am considerat că:
- Din documentarea efectuată asupra facturilor emise de furnizori a rezultat că au fost respectate
prevederile art. 155 alin. 5 și 19 din Codul fiscal cu privire la obligația emiterii facturii și cu privire la
conținutul acesteia;
- furnizorii intermediari de produse petroliere accizabile, după ce acciza a fost plătită, nu au
obligații declarative legate de aceste accize sau de evidențiere pe facturi a acestor mențiuni.
Din conținutul art. 194 din Codul fiscal rezultă în mod clar care sunt obligațiile de declarare ale
plătitorilor de accize (alții decât furnizorii intermediari):
Depunerea declaraţiilor de accize
(1) Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la
autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei
pentru luna respectivă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operatorul neînregistrat are obligaţia de a depune
declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.
(3) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii
autorizaţi, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de
accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.

62
 - La data efectuării tranzacțiilor expertizate erau în vigoare următoarele prevederi cuprinse la art.
221 Cod fiscal:
ART. 221
Derogare pentru produse energetice
Prin derogare de la dispoziţiile art. 193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se
efectuează numai în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la
bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii
declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la
bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor
aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente.
Din textul legal de mai sus (Art.221 astfel cum a fost modificat ulterior) , rezultă concluzia că
antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării uleiurilor minerale accizabile pentru
consum să oblige cumpărătorii (în speţă furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L.) să vireze în numele
antrepozitarului la bugetul statului accizele aferente şi să-i prezinte documentul de plată, condiţie
esenţiala pentru livrarea cantităţii comandate
- Având în vedere și prevederile art. 221 Cod fiscal, conform căruia Prin derogare de la dispoziţiile
art. 193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în momentul în care
cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor
aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, putem afirma, în baza documentelor existente (facturi,
declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal) că mărfurile justificate cu acte ca
provenind din antrepozite fiscale sunt considerate eliberate în consum odată cu livrarea către furnizorii
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. Totodată, prin prisma art. 221 din Codul fiscal putem afirma, ca regulă
generală, că livrarea produselor energetice din aceste antrepozite fiscale trebuia efectuată numai în
momentul în care cumpărătorul (furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L) au prezentat documentul de
plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi
facturată - obligație care incumbă ca și responsabilitate titularilor antrepozitelor fiscale și nu S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L. Excepția - de la regula generală de mai sus o constituie situația de la lit. e) a art. 226
de mai sus conform căreia orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au
fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu, constituie eliberare în consum, caz
în care sunt aplicabile prevederile art. 194 alin. 4 din Codul fiscal, conform căruia S.C. EURO STAR GROUP
S.R.L ar fi trebuit, în mod teoretic să aibă obligații declarative, astfel:
(4) În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de
accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.
- Imputările privind TVA-ul pretins datorat în raportul de inspecţie fiscală nu sunt, în opinia
expertului contabil, legal calculate întrucât au ca premisă stabilirea de accize suplimentar datorate -
calculate la rândul lor în mod eronat, accize care intră în baza de impozitare din punct de vedere al TVA -
lui.
Motivația pentru care accizele nu sunt legal datorate de către SC EURO STAR GROUP SRL rezidă în
Normele metodologice - HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) invocate de către
organele fiscale în mod eronat la pag. 2 din decizia de impunere nr. 13/18.12.2009, norme care prevăd
următoarele:
În cazul în care prin circuitul economic nu se poate face dovada că produsele accizabile deţinute în
scopuri comerciale provin de la un antrepozit fiscal, operator înregistrat, operator neînregistrat sau de la un
importator, acciza se datorează de către persoana la care se întrerupe acest circuit, în termen de
cinci zile de la data la care s-a făcut constatarea.
Considerăm că organele fiscale au aplicat și interpretat eronat Normele metodologice aprobate prin
HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv ale art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) (din norme) întrucât la data controlului
fiscal aceste prevederi exprese ale normelor metodologice erau abrogate. Astfel, conform cu art. II, alin.4
din HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
începând cu data de 1 aprilie 2010 se abrogă prevederile pct. 1 - 5^1.3, pct. 7 - 30 şi pct. 37 din
Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi
prevederile pct. 1 - 7^3 din Normele metodologice de aplicare a titlului VIII din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările
ulterioare.

63
 În opinia noastră din documentele expertizate rezultă că produsele provin din antrepozite
autorizate, astfel încât dovada plăţii accizelor trebuie să fie cerută și regăsită la deținătorul antrepozitului
autorizat, respectiv la furnizorii SC EURO STAR GROUP SRL.
- Normele metodologice invocate, la pct. 37 (HG 44/2004) menționează:
37. (1) Eliberarea în consum a produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în
momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a
valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.
(2) Ordinele de plată pentru trezoreria statului care atestă virarea la bugetul de stat a valorii
accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, prezentate de către cumpărători antrepozitarilor
autorizaţi, trebuie să fie confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a unităţii bancare care a debitat
contul plătitorului cu suma respectivă şi copie de pe extrasul de cont.
Față de prevederea de mai sus rezultă că această obligație privind dovada plății accizelor o au
cumpărătorii antrepozitarilor autorizaţi față de aceștia din urmă, nicidecum către clienții acestor
cumpărători.
- În lipsa altor stipulații în Codul fiscal, declaraţia de conformitate era documentul legal şi suficient
pentru a dovedi că furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. – s-au aprovizionat de la un antrepozit fiscal,
cu respectarea art. 221 din Codul Fiscal şi a pct. 37 indice 2 din normele metodologice de aplicare a
Codului Fiscal;
Față de cele de mai sus în opinia noastră nu există obligaţiile fiscale suplimentar datorate de către
reclamantă din accize (inclusiv accesorii) și TVA (inclusiv accesorii) pentru operațiunile de aprovizionare
cu motorină de la cele 4 societăți comerciale care au făcut obiectul expertizei.

Obiectiv nr. 11
Să analizeze expertul noţiunile de ,,circuit economic’’, ,,datorare accize’’, şi ,,întrerupere
circuit economic’’, prin prisma prevederilor pct. 7(4) din Normele metodologice de aplicare a
Legii 571/2003, text care a intrat în vigoare prin H.G. 1861/2112.2006 începând cu 01.01.2007.
Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. 10), așa cum s-a menționat în preambul, s-au
examinat următoarele documente şi acte:
- Dosarul cauzei;
- Codul fiscal - Legea 571/2003;
- HG 44/2008.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.11, următorul
răspuns:
Normele metodologice - HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) prevăd
următoarele:
În cazul în care prin circuitul economic nu se poate face dovada că produsele accizabile deţinute în
scopuri comerciale provin de la un antrepozit fiscal, operator înregistrat, operator neînregistrat sau de la un
importator, acciza se datorează de către persoana la care se întrerupe acest circuit, în termen de
cinci zile de la data la care s-a făcut constatarea.
Aceste norme metodologice sunt date în aplicarea art. 178 alin. 4 - Reguli generale - din Codul fiscal
care prevede că:
(4) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face
dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.
Prezentăm mai jos o explicitare a noțiunilor precizate, cuprinse la pct. 7 (4) din HG 44/2004 (în
aplicarea art. 178 alin. 4 din Codul fiscal) - deși această prevedere de la pct. 7 (4) din HG 44/2004 (citat
mai sus) a fost abrogată de la 01.01.2010, astfel încât, considerăm că noțiunile care trebuiesc în mod
corect interpretate se referă doar la prevederea cuprinsă la art. 178 alin. 4 din Codul fiscal (citat mai sus).
,,circuit economic’’:
- art. 137 și pct. 19.2.din HG 44/2004: circuitul acestor bunuri de la producători/ distribuitori la
comercianţi s-au interpus unul sau mai mulţi intermediari cumpărători-revânzători pana la consumatorii
finali.
- art. 168 [...]din Codul fiscal:
(2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru
acel produs nu a fost plătită.
Norme metodologice:

64
 3. În afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost
plătită, iar prin circuitul economic, se poate face dovada că provin de la un antrepozitar autorizat, de
la un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un importator.
- art. 178 cod fiscal și pct. 7.4 din HG 44/2004:
4) În cazul în care prin circuitul economic nu se poate face dovada că produsele accizabile deţinute în
scopuri comerciale provin de la un antrepozit fiscal, operator înregistrat, operator neînregistrat sau de la un
importator, acciza se datorează de către persoana la care se întrerupe acest circuit, în termen de cinci zile
de la data la care s-a făcut constatarea.
- art. 239 cod fiscal și pct. 6.1 din HG 44/2004
6. (1) Sunt permise numai operaţiunile comerciale cu uleiuri minerale a căror provenienţă pe tot
circuitul economic poate fi dovedită ca fiind de la un antrepozitar autorizat pentru producţie sau
importator.
Așadar, prin prisma reglementărilor de mai sus, în sens fiscal, prin circuit economic se înțelege
lanțul de operațiuni în interiorul căruia se poate face dovada că produsele accizabile provin de la un
antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un
importator.
,,datorare accize’’ reprezintă, în opinia noastră, pe baza prevederilor cuprinse în Legea 571/2003 -
Codul fiscal, obligația fiscală referitoare la plata accizelor datorate de către persoanele obligate la
plata acestor obligații fiscale. În opinia noastră, SC EURO STAR GROUP S.R.L. nu face parte, în situațiile
supuse expertizei, în categoria de a avea obligații de plată a accizelor, conform mențiunilor cuprinse la
prezentul raport de expertiză la celelalte obiective anterioare.
,,exigibilitate’’
Conform art. 165 - Exigibilitatea - din Codul fiscal, avem următoarea prevedere: Acciza este
exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse
accizabile.
Așadar termenul de ,,exigibilitate’’ reprezintă în acest caz (al accizelor) dreptul organelor fiscale
de a solicita plata accizelor, drept la care există corelativ o obligație de plată a plătitorului.
,, întrerupere circuit economic’’
Dacă prin circuit economic se înțelege lanțul de operațiuni în interiorul căruia se poate face dovada
că produsele accizabile provin de la un antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un
operator neînregistrat sau de la un importator, prin noțiunea de ,,întrerupere circuit economic’’,
considerăm că se înțelege orice situație în care nu rezultă că produsele accizabile provin de la un
antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un
importator.
Față de cele de mai sus considerăm că organele fiscale au aplicat și interpretat eronat noțiunile de
mai sus cuprinse în Normele metodologice aprobate prin HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv ale art.
178 al. 4 - pct. 7 (4) (din norme) întrucât la data controlului fiscal aceste prevederi exprese ale normelor
metodologice erau abrogate. Astfel, conform cu art. II, alin.4 din HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, începând cu data de 1 aprilie 2010 se abrogă
prevederile pct. 1 - 5^1.3, pct. 7 - 30 şi pct. 37 din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi prevederile pct. 1 - 7^3 din Normele metodologice de
aplicare a titlului VIII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Consecința abrogării acestor prevederi considerăm că o constituie lipsa oricărui temei legal pentru
instituirea unor accize în lipsa unor dovezi clare că SC EURO STAR GROUP SRL este cea care s-ar face
vinovată de încălcarea art. 178 alin. 4 din Codul fiscal (articol rămas în vigoare), respectiv de deţinerea de
produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, astfel
încât s-ar atrage plata acestora.

CAPITOLUL III, CONCLUZII

În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul
prezentului raport de expertiză contabilă formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele
(întrebările) fixate acesteia:

65
 Obiectiv nr. 1.
Să procedeze expertul la verificarea documentelor contabile ale reclamantei şi să precizeze
dacă operaţiunile comerciale efectuate de către acesta se încadrează în condiţiile impuse de Codul
Fiscal şi legislaţia aplicabilă în domeniu, sub următoarele aspecte:
- dacă plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară;
- dacă plăţile s-au efectuat pe baza documentelor prevăzute de lege, adică: factură fiscală,
întocmită conform art. 155 din Codul Fiscal; avize de expediţie şi/sau procese verbale de recepţie
a mărfurilor, acte din care rezultă că marfa vândută de furnizori către S.C. EURO STAR GROUP
S.R.L. provine din antrepozite fiscale.
Concluzia la acest obiectiv este că:
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară în cea mai mare
parte dintre cazuri, existând și situații (puține) în care au fost emise chitanțe pentru plata parțială a
facturilor;
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut pe baza de factură și note de recepție la
fiecare factură, însoțite de declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA
PETROBRAZI - pentru controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
precum și de raport de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI -
pentru conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent.
- au fost respectate prevederile art. 155 alin. 5 si 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu
privire la conținutul acesteia.

Obiectiv nr. 2
Să precizeze expertul dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a fost
inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal.
Concluzia este că din documentele expertizate nu rezultă în mod direct dacă în preţul plătit de
reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a fost inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal
întrucât produsele provin de la furnizori intermediari care nu au obligația evidențierii nivelului accizelor
plătite în facturi.

Obiectiv nr. 3
Să identifice expertul plăţile efectuate de reclamantă în calitate de beneficiar al mărfii către
furnizorii săi, corespunzătoare accizelor datorate, cu precizarea ponderii deţinute de accize în
preţul datorat.
În conformitate și cu răspunsul la obiectivul nr. 2, menționăm că întrucât din documentele
expertizate nu rezultă în mod direct dacă în preţul plătit de reclamanta S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a
fost inclusă şi valoarea accizelor prevăzute de Codul Fiscal întrucât produsele provin de la furnizorii
intermediari care nu au obligația evidențierii nivelului accizelor plătite în facturi, expertul, nu poate
identifica plăţile efectuate de reclamantă în calitate de beneficiar al mărfii către furnizorii săi,
corespunzătoare accizelor datorate, cu precizarea ponderii deţinute de accize în preţul datorat.

Obiectiv nr. 4
Să precizeze expertul dacă antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării
uleiurilor minerale accizabile pentru consum să oblige cumpărătorii (în speţă furnizorii S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L.) să vireze în numele antrepozitarului la bugetul statului accizele aferente şi să-
i prezinte documentul de plată, condiţie esenţiala pentru livrarea cantităţii comandate.
Din textul legal (art.221 Cod fiscal astfel cum a fost modificat ulterior), rezultă concluzia că
antrepozitarii autorizaţi aveau obligaţia ca, înaintea eliberării uleiurilor minerale accizabile pentru
consum să oblige cumpărătorii (în speţă furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L.) să vireze în numele
antrepozitarului la bugetul statului accizele aferente şi să-i prezinte documentul de plată, condiţie
esenţială pentru livrarea cantităţii comandate.

Obiectiv nr. 5
Să expliciteze expertul prin prisma art. 165 din Codul Fiscal (în vigoare la data
operaţiunilor) şi a art. 221 din Codul Fiscal, dacă mărfurile justificate cu acte ca provenind din
antrepozite fiscale au fost eliberate în consum o data cu livrarea către furnizorii S.C. EURO STAR
GROUP S.R.L., livrare însoţită de declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal.

66
 Având în vedere și prevederile art. 221 Cod fiscal, conform căruia Prin derogare de la dispoziţiile art.
193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în momentul în care
cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor
aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, putem afirma, în baza documentelor existente (facturi,
declaraţii de conformitate purtând ştampila antrepozitului fiscal) ca mărfurile justificate cu acte ca
provenind din antrepozite fiscale sunt considerate eliberate în consum o dată cu livrarea către
furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. Totodată, prin prisma art. 221 din Codul fiscal putem afirma, ca
regulă generală, ca livrarea produselor energetice din aceste antrepozite fiscale trebuia efectuează numai
în momentul în care cumpărătorul (furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L) au prezentat documentul de
plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi
facturată - obligație care incumbă ca și responsabilitate titularilor antrepozitelor fiscale și nu S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L. Excepția - de la regula generală de mai sus o constituie situația de la lit. e) a art. 226
de mai sus conform căreia orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au
fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu, constituie eliberare în consum, caz
în care sunt aplicabile prevederile art. 194 alin. 4 din Codul fiscal, conform căruia S.C. EURO STAR GROUP
S.R.L ar fi trebuit, în mod teoretic să aibă obligații declarative,astfel:
(4) În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de
accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.
Subliniem faptul că S.C. EURO STAR GROUP S.R.L ar fi trebuit să aibă obligații declarative dacă ar fi
existat dovezi (documente fiscale și contabile reprezentate de facturi, avize etc. precum și orice alte
informații oficiale provenite de la furnizori, antrepozitari, organe fiscale etc.) că produsele accizabile
respective nu au fost introduse în sistemul de accizare - ceea ce nu este cazul de față.

Obiectiv nr. 6
Să analizeze expertul în detaliu imputările privind TVA-ul pretins ca datorat în raportul de
inspecţie fiscală şi anume:
- T.V.A. aferent accizei imputate ca datorată;
- T.V.A. dedusă, T.V.A. colectată.
În conformitate cu actele şi documentele expertizate formulăm, la obiectivul nr.6 următorul
răspuns:
Imputările privind TVA-ul pretins datorat în raportul de inspecţie fiscală nu sunt, în opinia
expertului contabil, legale calculate întrucât au ca premisă stabilirea de accize suplimentar datorate -
calculate la rândul lor în mod eronat , accize care intră în baza de impozitare din punct de vedere al TVA -
lui.
Considerăm că organele fiscale au aplicat și interpretat eronat Normele metodologice aprobate prin
HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv ale art. 178 al. 4 - pct. 7 (4) (din norme) întrucât la data controlului
fiscal aceste prevederi exprese ale normelor metodologice erau abrogate. Astfel, conform cu art. II, alin.4
din HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,
începând cu data de 1 aprilie 2010 se abrogă prevederile pct. 1 - 5^1.3, pct. 7 - 30 şi pct. 37 din
Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi
prevederile pct. 1 - 7^3 din Normele metodologice de aplicare a titlului VIII din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările
ulterioare.
În opinia noastră din documentele expertizate rezultă că produsele provin din antrepozite
autorizate, astfel încât dovada plăţii accizelor trebuie să fie cerută și regăsită la deținătorul antrepozitului
autorizat, respectiv la furnizorii SC EURO STAR GROUP SRL - societate care nu are nici o obligație legală în
acest sens referitoare la deținerea de dovezi privind plata accizelor în amonte și, în mod esențial, nu are
obligații de plată în domeniul accizelor pentru produsele care provin din antrepozite autorizate, cu atât
mai mult cu cât prin prisma art. 221 din Codul fiscal există obligația, că livrarea produselor energetice din
aceste antrepozite fiscale să se efectueze numai în momentul în care cumpărătorul (furnizorii S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L) au prezentat către antrepozitul autorizat documentul de plată care să ateste virarea
la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.
Menționăm că argumentele invocate de organele de inspecție conform cărora furnizorii S.C. EURO
STAR GROUP S.R.L nu funcționează la sediul declarat, nu are nici o legătură cu plata accizelor de către
aceștia.
67
 Am invocat în acest sens, cu titlu de principiu aplicabil și în cazul de față, HOTĂRÂREA CURȚII
(Camera a doua) 11 iulie 2013 și HOTĂRÂREA CURȚII EUROPENE DE JUSTIȚIE - Cazul 324/11 - din
12.09.2012.
Din cele două hotărâri enunțate rezultă, pe de o parte că, în cazul ipotetic în care s-ar fi produs
furturi de la antrepozitul autorizat, intervin faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată -
însă raportate la participanții la acest furt ipotetic - situație cu care oricum S.C. EURO STAR GROUP S.R.L
nu are nici o legătură, iar pe de altă parte că numai în situația în care în amonte în lanțul de prestații
există nereguli despre a căror existența S.C. EURO STAR GROUP S.R.L ar fi putut avea cunoștință sau ar fi
trebuit să știe - poate fi refuzat dreptul de deducere (sau impunerea accizei - cazul de față).

Obiectiv nr. 7
Să precizeze expertul prin prisma verificării situaţiei tuturor furnizorilor (date existente în
dosarul organelor de control) la momentul efectuării raporturilor comerciale, dacă aceştia
îndeplineau din punct de vedere al legii societăţilor comerciale şi al legislaţiei comerciale
cerinţele formale (înregistrare ORC, societate civilă) pentru a intra în relaţii comerciale cu terţii.
Din punct de vedere al legii societăţilor comerciale şi al legislaţiei comerciale cerinţele formale de
funcționare erau îndeplinite, conform certificatelor de înregistrare anexate prezentei pentru:
- SC CREMER MAR SRL - seria B nr. 1194498 emisă la 20 febr. 2008;
- SC ARICLEEA SRL - seria B nr. 0949521 emisă la 01 febr. 2007;
- SC DONI PROD 2007 SRL seria B nr. 0980491 emisă la 14 Mai 2007;
- SC CORAL GRUP SRL seria B nr. 1018727 emisă la 03 Mai 2007.

Obiectiv nr. 8
Declaraţia de conformitate era documentul legal şi suficient pentru a dovedi că furnizorii
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. – s-au aprovizionat de la un antrepozit fiscal, cu respectarea art. 221
din Codul Fiscal şi a art. 37 (considerăm că este vorba de pct. 37 si nu art.37) indice 2 din normele
metodologice de aplicare a Codului Fiscal, care prevăd noţiuni clare cu privire la eliberarea în
consum a produselor petroliere.
Concluzia la acest obiectiv este că în lipsa altor stipulații în Codul fiscal, declaraţia de conformitate
era documentul legal şi suficient pentru a dovedi că furnizorii S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. – s-au
aprovizionat de la un antrepozit fiscal, cu respectarea art. 221 din Codul Fiscal şi a pct.. 37 indice 2 din
normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal:
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut prin decontare bancară în cea mai mare
parte dintre cazuri, existând și situații (puține) în care au fost emise chitanțe pentru plata parțială a
facturilor;
- plăţile societăţii reclamante către furnizori s-au făcut pe baza de factură și note de recepție la
fiecare factură, însoțite de declarații de conformitate pentru fiecare livrare emise de către PETROM SA
PETROBRAZI - pentru controlul calității, cu ștampilă și a furnizorului direct (de ex. SC ARICLEEA SRL),
precum și de raport de inspecție pentru fiecare livrare emis tot de către PETROM SA PETROBRAZI -
pentru conformarea la cerințele din normativul de calitate aferent.
- au fost respectate prevederile art. 155 alin. 5 și 19 cu privire la obligația emiterii facturii și cu
privire la conținutul acesteia.

Obiectiv nr. 9
Să identifice expertul dacă în perioada supusă controlului fiscal cantitatea de uleiuri
minerale accizabile a fost comercializată către alţi operatori economici-persoane juridice cu
precizarea detaliată:
- pe de o parte, a cantităţii comercializate în sistem en gros (dacă există ) către terţi agenţi
economici;
- pe de altă parte, a cantităţilor comercializate en detail pe piaţă de către consumatorul final.
S.C. EURO STAR GROUP S.R.L. a vândut en gros întreaga cantitate de motorină euro 4 (179.443 litri)
aprovizionată de la ARICLEEA SRL, DONI PROD SRL, CREMER MAR SRL, CORAL GRUP SRL. Principalii
clienți au fost PREBET SA AIUD și SC COMINCO ARDEAL SRL ABRUD.

Obiectiv nr.10
Să verifice expertul temeinicia constatărilor organelor de control, calculând şi identificând,
dacă este cazul, care este cuantumul obligaţiilor datorate de către reclamantă cu precizarea
68
detaliată a modului de calcul şi a perioadei aferente acestuia precum şi cu trimitere expresă la
fiecare act normativ aplicabil în speță, dată fiind succesiunea mai multor acte normative în timp.
Față de cele de mai sus în opinia noastră nu există obligaţiile fiscale suplimentar datorate de către
reclamantă din accize (inclusiv accesorii) și TVA (inclusiv accesorii) pentru operațiunile de aprovizionare
cu motorină de la cele 4 societăți comerciale care au făcut obiectul expertizei.

Obiectiv nr. 11
Să analizeze expertul noţiunile de ,,circuit economic’’, ,,datorare accize’’, şi ,,întrerupere
circuit economic’’, prin prisma prevederilor pct. 7(4) din Normele metodologice de aplicare a
Legii 571/2003, text care a intrat în vigoare prin H.G. 1861/2112.2006 începând cu 01.01.2007.
Prin prisma reglementarilor fiscale, prin circuit economic se înțelege lanțul de operațiuni în
interiorul căruia se poate face dovada că produsele accizabile provin de la un antrepozitar autorizat,
de la un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un importator.
,,datorare accize’’: reprezintă, în opinia noastră, pe baza prevederilor cuprinse în Legea 571/2003
- Codul fiscal, obligația fiscală referitoare la plata accizelor datorate de către persoanele obligate la
plata acestor obligații fiscale. În opinia noastră, SC EURO STAR GROUP S.R.L. nu face parte, în situațiile
supuse expertizei, în categoria de a avea obligații de plată a accizelor, conform mențiunilor cuprinse la
prezentul raport de expertiză la celelalte obiective anterioare.
,,exigibilitate’’: Conform art. 165 - Exigibilitatea - din Codul fiscal, avem următoarea prevedere:
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri
de produse accizabile. Așadar termenul de ,,exigibilitate’’ reprezintă în acest caz (al accizelor) dreptul
organelor fiscale de a solicita plata accizelor, drept la care există corelativ o obligație de plată a
plătitorului.
,,întrerupere circuit economic’’: dacă prin circuit economic se înțelege lanțul de operațiuni în
interiorul căruia se poate face dovada că produsele accizabile provin de la un antrepozitar autorizat, de la
un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un importator, prin noțiunea de
,,întrerupere circuit economic’’, considerăm că se înțelege orice situație în care nu rezultă că
produsele accizabile provin de la un antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un
operator neînregistrat sau de la un importator.
Față de cele de mai sus considerăm că organele fiscale au aplicat și interpretat eronat noțiunile de
mai sus cuprinse în Normele metodologice aprobate prin HG 44/2004 la Codul fiscal, respectiv ale art.
178 al. 4 - pct. 7 (4) (din norme) întrucât la data controlului fiscal aceste prevederi exprese ale normelor
metodologice erau abrogate. Astfel, conform cu art. II, alin.4 din HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, începând cu data de 1 aprilie 2010 se abrogă
prevederile pct. 1 - 5^1.3, pct. 7 - 30 şi pct. 37 din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi prevederile pct. 1 - 7^3 din Normele metodologice de
aplicare a titlului VIII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Consecința abrogării acestor prevederi considerăm că o constituie lipsa oricărui temei legal pentru
instituirea unor accize în lipsa unor dovezi clare că SC EURO STAR GROUP SRL este cea care s-ar face
vinovată de încălcarea art. 178 alin. 4 din Codul fiscal (articol rămas în vigoare), respectiv de deţinerea de
produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, astfel
încât s-ar atrage plata acestora.

Expert contabil numit:

ec. TAMAS ATTILA
CARNET EXPERT NR.10194/1996

3.5.2. Expertiză fiscală judiciară

3.5.2.1. Cazul 1. Decizie de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată către bugetul
statului, stabilite de inspecția fiscală

69
 RAPORT DE EXPERTIZĂ FISCALĂ JUDICIARĂ

Cap. I. INTRODUCERE
1.1. Identificarea consultantului fiscal autorizat în efectuarea expertizei fiscale judiciare
Subsemnații, Dobra Ioan - consultant fiscal membru al Camerei Consultanților Fiscali din Romania
cu carnet nr. 5180/2010, cu sediul în Alba Iulia, str. Dr. Aurel Lazăr, nr. 51 – în calitate de expert
desemnat și Tamas Szora Attila - consultant fiscal membru al Camerei Consultanților Fiscali din Romania
cu carnet nr. 4841/2010, cu sediul in Alba Iulia, str. Ionel Pop, nr. 24, jud. Alba – în calitate de expert parte
pentru reclamanta S.C. MERCADO S.R.L., am întocmit prezenta expertiză fiscală judiciară în baza Încheierii
de ședință a Curții de Apel Alba Iulia, din data de 27.04.2016, în dosarul nr. 694/57/2015.
1.2. Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei fiscale judiciare
Am fost desemnați conform Încheierii de ședință a Curții de Apel Alba Iulia, din data de 27.04.2016,
în dosarul nr. 694/57/2015, pentru a efectua o expertiză fiscală judiciară în cauza ce formează obiectul
Dosarului nr. 694/57/2015 privind părţile:
RECLAMANTA: S.C. MERCADO S.R.L. – societate în insolvență;
PÂRÂȚI: A.N.A.F. prin DIRECŢIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și A.N.A.F. -
prin DIRECŢIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI – ACTIVITATEA DE
INSPECȚIE FISCALĂ.

1.3. Identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a fost încuviințată expertiza

fiscală judiciară
Împrejurările în care s-a întocmit raportul de expertiză fiscală judiciară, țin de faptul că organele
fiscale au stabilit sume suplimentare de plată către bugetul statului prin Decizia de impunere privind
obligaţiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală emisă sub nr. F-MC
1543/23.10.2014, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare
a Marilor Contribuabili, Activitatea de inspecție fiscală și Raportul de inspecție fiscală nr. F-MC
321/23.10.2014 emis de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de
Administrare a Marilor Contribuabili, Activitatea de inspecție fiscală.
Urmare a contestației formulată de către S.C. MERCADO S.R.L. împotriva unora dintre sumele
înscrise în actele administrativ fiscale menționate, a fost emisă Decizia nr. 117/24.04.2015 de către
Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
pentru soluționarea contestației administrative a S.C. MERCADO S.R.L., împotriva Deciziei de impunere nr.
F-MC 1543 din data de 23.10.2014 și împotriva Raportului de inspecție fiscală F-MC 321 din data de
23.10.2014, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Soluționare a
Contestațiilor.
În prezent, S.C. MERCADO S..RL solicită Instanței următoarele:
1. Anularea în parte a Deciziei nr. 117/24.04.2015 emisă de Direcția Generală de Soluționare a
Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind soluționarea contestației
administrative a S.C. MERCADO S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr. F-MC 1543 din data de
23.10.2014 și împotriva Raportului de inspecție fiscală F-MC 321 din data de 23.10.2014, emisă de
Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, pentru
sumele menționate la pct. 2 de mai jos;
2. Anularea în parte a Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite
de inspecția fiscală emisă sub nr. F-MC 1543/23.10.2014 de către Agenția Națională de Administrare
Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Activitatea de inspecție fiscală și
anularea în parte a Raportului de inspecției fiscală nr. F-MC 321/23.10.2014 emis de către Agenția
Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Activitatea
de inspecție fiscală, cu privire la următoarele sume:
a. Sumei de 64.967 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar si accesorii aferente în
cuantum de 4.899 lei, ca urmare a prescripției dreptului organului fiscal de a stabili sume suplimentare
pentru anul 2006;
b. Creanțelor fiscale accesorii stabilite suplimentar, în sumă de 4.038.919 lei, pe perioada ulterioară
datei începând cu care termenul maxim de finalizare a inspecției fiscale a fost depășit;
c. Sumei de 1.703 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării
nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 10.647 lei efectuate în anul 2006 pentru serviciile facturate
DREVMAR COMPANY PRODEXIM SRL București precum și accesorii aferente în cuantum de 877 lei;

70
 d. Sumei de 23.035 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării
nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 143.970 lei efectuate în perioada 2008-2011 pentru serviciile
facturate de SC Niko Group International SRL precum și accesorii aferente în cuantum de 5.415 lei pentru
anul 2008;
e. Sumei de 28.514 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării
nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 178.213 lei cu privire la casarea mijloacelor fixe scoase din
funcțiune în perioada 2008-2011, după cum urmează:
- suma de 18.622 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar pentru anul 2007 și
accesorii aferente în cuantum de 577 lei ca urmare a considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu
casarea mijloacelor fixe în cuantum de 116.389 lei pentru anul 2007 (din totalul cheltuielilor considerate
nedeductibile în cuantum de 178.213 lei) pentru perioada 2007-2009;
- suma de 9.892 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar pentru anul 2008-2009 ca
urmare a considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu casarea mijloacelor fixe în cuantum 61.824
lei;
f. Sumei de 126.151 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării
nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 788.442 lei efectuate în perioada 2008-2011 cu deplasarea în
Germania a salariatului Radu Pârvu;
g. Sumei de 33.631 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării
nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 210.192 lei aferente anului 2011, reprezentând provizioane
constituite pentru deprecierea altor imobilizări corporale;
h. Sumei de 116.613 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a
considerării nedeductibile a cheltuielilor în cuantum de 728.832 lei reprezentând perisabilitățile care
depășesc limita prevăzută de lege pentru perioada 2006 – 2010, astfel:
- suma de 33.459 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2006 și accesorii
aferente în cuantum de 16.017 lei (pentru perioada 2006-2008) ca urmare a considerării drept
nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 209.093 lei aferente anului 2006 (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 27.912 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2007 și accesorii
aferente în cuantum de 4.057 lei ca urmare a considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu
perisabilitățile în cuantum de 174.482 lei aferente anului 2007 (din totalul sumei de 728.832 lei
considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 5.125 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2008 lei ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 32.030 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 30.742 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2009 ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 192.141 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 19.375 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2010 ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 121.086 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
i. Sumei de 1.791.418 lei reprezentând credit fiscal extern neacordat societății, aferent impozitului
plătit în Germania de sediul permanent;
j. Sumei de 110.200 lei reprezentând TVA nedeductibilă stabilită suplimentar aferentă achiziționării
unui mijloc fix (mașina de tamblat) precum și accesorii aferente în cuantum de 72.049 lei calculate până
la data de 30.09.2014;
k. Sumei de 104.806 lei reprezentând TVA colectată stabilită suplimentar aferentă perisabilităților
care depășesc limita prevăzută de lege (minusurilor constatate la inventariere) precum și accesorii
aferente în cuantum de 62.102 lei calculate până la data de 30.09.2014;
l. Sumei de 123.958 lei reprezentând TVA colectată suplimentar precum și accesorii aferente în
cuantum de 65.000 lei aferente livrărilor intracomunitare de bunuri efectuate de diverși parteneri din
Comunitatea Europeană către SC ELIT SRL.;
3.- Pe cale de consecință, exonerarea de la plata obligațiilor stabilite suplimentar (principal și
accesorii) menționate mai sus la pct. 2, aferente motivelor invocate în prezenta acțiune, precum și
obligarea acordării creditului fiscal extern în cuantum de 1.791.418 lei.
ANAF, prin adresa nr. 949/17.03.2016 a comunicat la dosar poziția procesuală a Direcției Generale
a Marilor Contribuabili raportat la Notele de probatoriu depuse la dosarul cauzei de către reclamantă.

71
 1.4. Identificarea obiectivului expertizei fiscale judiciare
Obiectivele iniţiale ale expertizei fiscale judiciare aşa cum au fost solicitate de către instanţă prin
Încheierea de ședință a Curții de Apel Alba Iulia din data de 27.04.2016 în dosarul nr.694/57/2015 au
fost următoarele:
1. În ceea ce privește impozitul pe profit
1.1. Să stabilească expertul din ce se compune baza de impunere stabilită suplimentar cu titlu de
impozit pe profit prin Raportul de inspecție fiscală nr. F-MC 321/23.10.2014 și Decizia de impunere nr. F-
MC 1543/23.10.2014.
1.2. Să stabilească expertul cuantumul impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru
anul 2006 și accesoriile aferente.
1.3. Să stabilească expertul, în cadrul accesoriilor calculate de inspecția fiscală, cuantumul
accesoriilor calculate de către organul fiscal pentru perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni
a inspecției fiscale prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscală.
1.4. În ceea ce privește cheltuielile cu prestările de servicii efectuate de NIKO GROUP
INTERNATIONAL, în sumă de 143.970 lei, să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile de
deductibilitate a amortizării prevăzute de art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal coroborat cu art. 24 din
Codul fiscal, dacă serviciile efectuate de NIKO GROUP INTERNAȚIONAL au fost efectiv prestate și dacă au
fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.
1.5. Să stabilească expertul dacă serviciile de intermediere efectuate de către DREVMAR COMPANY
PRODEXIM S.R.L. sunt reale și au fost efectiv prestate raportat la obținerea rezultatului prevăzut în
Contractul de intermediere nr. 134/15.02.2006.
1.6. Să stabilească expertul dacă cheltuielile înregistrate cu scoaterea din funcțiune a mijlocului fix
cu valoarea fiscală incomplet amortizată au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
1.7. Să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal privind
deductibilitatea cheltuielilor rezultate cu scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe.
1.8. Să stabilească expertul dacă cheltuielile privind deplasarea în Germania a d-lui Radu Pârvu în
perioada iulie 2008 - decembrie 2011 sunt dovedite prin documente justificative.
1.9. Să stabilească expertul dacă cheltuielile efectuate de dl. Radu Pârvu la sediul permanent din
Germania au fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul
fiscal.
1.10. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială a ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor corporale ca urmare a unui incendiu și prin considerarea drept impozabile a
veniturilor din despăgubirea primită se ajunge la o dublă impozitare a aceluiași element de
venit/cheltuială.
1.11. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială deductibilă a ajustărilor pentru
deprecierea imobilului incendiat a fost influențat rezultatul fiscal.
1.12. Să stabilească expertul dacă cheltuiala cu ajustarea de depreciere a imobilului este deductibilă
raportat la dispozițiile pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal.
1.13. Să stabilească expertul care este cuantumul perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din
totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe
preliminar.
1.14. Să stabilească expertul dacă procentul de perisabilități de 0,25% trebuie aplicat la „mărfurile
intrate”, la „mărfurile vândute” sau la stocul de mărfuri constatat la inventariere.
1.15. Dacă Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale a avut impact fiscal asupra
modului de calcul al profitului impozabil.
1.16. Să stabilească expertul cuantumul creditului fiscal extern de care poate beneficia Mercado SRL
pentru impozitul pe profit plătit în Germania aferent sediului permanent.

2. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată

2.1. Să stabilească expertul dacă achiziția mijlocului fix (mașină de tamblat) pentru care organul
fiscal a refuzat deductibilitatea TVA în cuantum de 110.200 lei a fost efectuată în folosul operațiunilor
taxabile în sensul art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
2.2. În ceea ce privește TVA aferentă perisabilităților, să stabilească expertul care este TVA aferent
perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de
Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar, precum și dacă cuantumul de 0,25% al
perisabilităților se încadrează în dispozițiile art. 128 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
72
 2.3. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 76/19.02.2008 emisă de
SUINCOM au fost destinate MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele
MERCADO S.R.L.
2.4. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 803028/10.03.2008 emisă de
Algo Foods SAS Franța au fost destinate MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în
evidențele MERCADO S.R.L.
2.5. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în facturile nr. 3459/15.11.2011, nr.
3468/16.11.2011 și nr. 3552/08.12.2011 emise de către Axell Franța au fost destinate MERCADO S.R.L. și
dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele MERCADO S.R.L.

1.5. Perioada şi locul de desfăşurare a expertizei fiscale judiciare

Expertiza fiscală judiciară s-a efectuat în perioada 01.06.2016 – 15.09.2016 la sediul profesional al
consultantului fiscal principal şi al expertului parte.

1.6. Materialul documentar şi probatoriu care a stat la baza întocmiri raportului de

expertiză fiscală judiciară
Materialul documentar care a stat la baza întocmirii expertizei fiscale judiciare a fost:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• H.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri,
în procedeul de comercializare.

1.7. Identificarea datei până la care trebuie depus Raportul de expertiză fiscală judiciară şi
eventuale prelungiri faţă de termenul iniţial
Termenul de depunere a raportului de expertiză fiscală judiciară la instanţă: 30.09.2016.

1.8. Menţionarea expertizelor care s-au mai efectuat şi dacă au avut aceleași obiective, dacă
s-au analizat lucrările altor experţi( fiscali, contabili, tehnici etc.)
În cauza supusă judecăţii nu s-au mai efectuat alte expertize.

Capitolul II. DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI FISCALE JUDICIARE

În conformitate cu prevederile Normelor privind realizarea de expertize fiscale la solicitarea
instanţelor judecătoreşti, organelor de cercetare penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate,
aprobate prin Hotărârea nr. 13/2011 al Consiliului Superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, am studiat
la arhiva Curţii de Apel Alba Iulia materialul documentar aflat la dosarul cauzei necesar pentru elaborarea
raportului de expertiză fiscală judiciară.
Am identificat şi aprofundat materialul documentar considerat relevant în vederea răspunsului
obiectivele fixate de către instanţă, aflate la dosarul cauzei.
Am convocat în data de 24 mai 2016 părțile implicate fără ca din partea A.N.A.F. să participe
reprezentanți. (i.e. Anexa nr. 1)
Dintre părțile care sunt implicate la această expertiză fiscală și au dat explicații suplimentare în
cursul expertizei o menționăm pe Elena Moldovan – director financiar SC MERCADO SLR.
Redactarea raportului de expertiza fiscală s-a făcut în perioada 15.09.2016 – 25.09.2016

Cap. II. DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

În ceea ce privește impozitul pe profit
Obiectivul nr. 1.
1.1. Să stabilească expertul din ce se compune baza de impunere stabilită suplimentar cu titlu de
impozit pe profit prin Raportul de inspecție fiscală nr. F-MC 321/23.10.2014 și Decizia de impunere nr. F-
MC 1543/23.10.2014.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
73
 • HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• H.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri,
în procedeul de comercializare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 1.1 se formulează următorul
răspuns:
Baza impozabilă stabilită suplimentar pentru calcularea impozitului pe profit, potrivit Deciziei de
impunere nr. F-MC 1543/23.10.2014 emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr.321/23.10.2014 se
compune din următoarele venituri impozabile stabilite suplimentar față de societate, după cum urmează:
A. Majorarea profitului impozabil aferent anilor 2006 și 2007 cu suma totală de 210.524 lei,
reprezentând cheltuieli cu serviciile prestate de către D.V. BEST SRL Pitești, SC EXPERT MULTISERVICES
IMPEX SRL BUCUREȘTI și RĂDOI IOAN – persoana fizică, considerate nedeductibile din punct de vedere
fiscal de către echipa de inspecție fiscală.
B. Majorarea profitului impozabil aferent anului 2006 cu suma de 10.647 lei, reprezentând
contravaloarea serviciilor prestate și facturate de SC DREVMAR COMPANY PRODEXIM SRFL, considerate
nedeductibile din punct de vedere fiscal.
C. Majorarea profitului impozabil cu suma de 11.362 lei, ca urmare a reîntregirii veniturilor cu
minusurile constatate la Gestiunea nr.18 – Depozit frigorific –în anii 2006 și 2008 și înregistrate pe
cheltuieli și considerate ca nedeductibile fiscal de către echipa de inspecție.
D. Majorarea profitului impozabil cu suma de 834.332 lei, reprezentând minusurile constatate la
inventar în perioada 2006–2010, la carnea congelată (223.632 lei – anul 2006;249.602 lei în anul 2007;
32.030 lei anul 2008; 207.982 lei în anul 2009 și 121.086 lei în anul 2010), care nu au fost admise ca
perisabilități conform legii și respectiv cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal la calculul
impozitului pe profit.
E. Majorarea profitului impozabil cu valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate cu
suma de 116.389 lei în anul 2007, 4.092 lei în anul 2008 și 57.732 lei în anul 2009, în total suma
considerată nedeductibilă din punct de vedere fiscal este de 178.213 lei.
F. Cheltuielile cu amortizarea echipamentelor de fitness consemnate în Raportul de inspecție fiscala
la litera “C”,pag. 41, în sumă de 12.780 lei, au fost considerate de echipa de inspecție fiscală nedeductibile
din punct de vedere fiscal fiind majorat profitul impozabil aferent anului 2009 cu suma totală de 12.780
lei.
Precizăm că în Decizia de impunere 1543 din 23.10.2014, la litera “F” este consemnată perioada
2007 – 2011, însă nu este trecută nici o sumă.
G. A fost majorat profitul impozabil aferent anilor 2008–2011 cu suma de 113.680 lei (2008 -
12.357 lei; 2009 - 23.617 lei; 2010 - 19.271 lei și 2011 -58.435 lei) reprezentând cheltuieli cu
întreținerea, amortizarea , taxele și impozitele locale aferente unor imobile aflate în patrimoniul unității și
date în folosință gratuită către SC ANDO COMERT SRL din Alba Iulia și considerate nedeductibile din
punct de vedere fiscal.
H. S-a majorat profitul impozabil cu suma de 14.748 lei, reprezentând provizioane calculate asupra
creanțelor neîncasate în termen, înregistrate pe cheltuieli în luna decembrie 2008 dar considerate de
echipa de inspecție fiscală nedeductibile fiscal.
I. A fost majorat profitul impozabil în perioada 2008–2011 cu suma totală de 143.970 lei,
reprezentând cheltuieli cu amortizarea serviciilor facturate de SC NICO GRUP INTERNATIONAL SRL
BUCUREȘTI, considerate de echipa de inspecție fiscală nedeductibile din punct de vedere fiscal, după cum
urmează: 28.128 lei - anul 2008;35.836 lei-anul 2009; 40.003 lei - anul 2010 și 40.003 lei - anul 2011.
J. Cu privire la calculul profitului impozabil/pierderii fiscale aferent sediului permanent din
Germania:
J.1. Profitul impozabil/pierderea fiscală a fost influențată ca urmare a modificării bazei de calcul a
acestora cu cheltuielile aferente contribuțiilor pentru asigurări sociale obligatorii datorate de angajator în
sumă de 1.178.150 lei - anul 2008;3.089.377 lei - anul 2009; 2.952.402 lei - anul 2010 și 3.166.926 lei -
anul 2011.
Astfel, profitul impozabil aferent anilor 2008–2011 a fost influențat cu suma de 5.064.971 lei,
reprezentând cheltuieli de natură salarială rezultate din reîntregirea venitului brut cu contribuțiile
sociale individuale stabilite suplimentar în timpul inspecției fiscale, după cum urmează: 668.243 lei-anul
2008;1.830.831 lei - anul 2009; 1.747.106 lei - anul 2010 și 1.818.791 lei - anul 2011;

74
 J.2. Profitul impozabil a fost majorat în perioada 2008–2011 cu suma de 788.442 lei, reprezentând
cheltuieli cu deplasarea și cazarea salariatului Pârvu Radu în Germania, considerate nedeductibile din
punct de vedere fiscal, astfel: 91.575 lei - anul 2008; 251.932 lei - anul 2009; 215.362 lei - anul 2010 și
229.573 lei - anul 2011.
J.3. Neacordarea deductibilității din punct de vedere fiscal a cheltuielilor realizate în Germania la
punctele J.1 și J.3, echipa de inspecție fiscală a recalculat creditul fiscal, rezultând faptul că în perioada
2008–2011 SC MERCADO SRL nu avea dreptul la deducere a sumelor totale de 1.791.418 lei, după cum
urmează:208.445 lei - anul 2008;671.814 lei - anul 2009; 491.640 lei - anul 2010, și 419.519 lei - anul
2011.
L. Echipa de inspecție fiscală a majorat profitul impozabil cu cheltuielile cu amortizarea aferentă
surplusului din reevaluarea imobilizărilor corporale în sumă totală de 20.128 lei în perioada mai 2009 -
decembrie 2011.
M. Majorarea profitului impozabil cu suma de 210.192 lei reprezentând provizioane constituite
pentru deprecierea unei imobilizări corporale (incendiu la ferma Unirea) cheltuială considerată de echipa
de inspecție fiscală ca fiind nedeductibilă din punct de vedere fiscal, neîncadrându-se în prevederile
art.22 alin(1) din Legea 571/2003 – privind Codul Fiscal.
Situația centralizatoare a impozitului pe profit suplimentar și a rezultatului fiscal (pierdere) este
prezentată în tabelul de mai jos:

Pierdere de recuperat
Nr. crt. Perioada Impozit profit/an
în anii următori
1 2006 - stab. de control 1,343,818
2 2006 - stab. de societate 1,278,851
3 Diferențe stab. de control/2006 64,967
4 2007 - stab. de control 602,130
5 2007 - stab. de societate 535,095
6 Diferențe stab. de control/2007 67,035
7 2008 - stab. de control 102,759
8 2008 - stab. de societate 153,298
9 Diferențe stab. de control/2008 -50,539
10 2009 - stab. de control 258,070
11 2009 - stab. de societate 281,779
12 Diferențe stab. de control/2009 -23,708
13 2010 - stab. de control 61,277
14 2010 - stab. de societate 388,857
15 Diferențe stab. de control/2010 -327,580
16 2011 - stab. de control 0 2,765,631
17 2011 - stab. de societate 0
18 Diferențe stab. de control/2011 0
19 Total imp.profit - 2006-2011 -269,825 2,765,631

În concluzie, baza de impunere stabilită suplimentar cu titlu de impozit pe profit, se compune din:
- 210.524 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile prestate de către D.V.BEST SRL Pitești, SC
EXPERT MULTISERVICES IMPEX SRL BUCURESTI și RADOI IOAN – persoană fizică, considerate
nedeductibile în 2006-2007;
- 10.647 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și facturate de SC DREVMAR
COMPANY PRODEXIM SRFL, considerate nedeductibile în 2006;
- 11.362 lei , ca urmare a reîntregirii veniturilor cu minusurile constatate la Gestiunea nr.18 –
Depozit frigorific –în anii 2006 și 2008;
- 834.332 lei, reprezentând minusurile constatate la inventar în perioada 2006 – 2010;
- 178.213 lei reprezentând valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate după cum
urmează: 116.389 lei în anul 2007, 4.092 lei în anul 2008 și 57.732 lei în anul 2009;
- amortizarea echipamentelor de fitness, în sumă de 12.780 lei, în anul 2009;
- suma de 113.680 lei (2008-2011) reprezentant cheltuieli cu întreținerea, amortizarea, taxele și
impozitele locale aferente unor imobile aflate în patrimonial unității și date în folosință gratuită;

75
 - 14.748 lei, reprezentând provizioane calculate asupra creanțelor neîncasate în termen, în anul
2008;
- 143.970 lei, reprezentând cheltuieli cu amortizarea serviciilor facturate de S.C. NICO GRUP
INTERNATIONAL S.R.L. BUCUREȘTI, în perioada 2008-2011;
- profitul impozabil aferent anilor 2008–2011 influențat cu suma de 5.064.971 lei, reprezentând
cheltuieli de natura salarială rezultate din reîntregirea venitului brut cu contribuțiile sociale individuale
stabilite suplimentar în timpul inspecției fiscale, după cum urmează: 668.243 lei - anul 2008; 1.830.831
lei - anul 2009; 1.747.106 lei - anul 2010 și 1.818.791 lei - anul 2011;
- 788.442 lei, reprezentând cheltuieli cu deplasarea și cazarea salariatului Pârvu Radu în Germania,
în perioada 2008-2011;
- surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale în sumă totală de 20.128 lei în perioada mai
2009 - decembrie 2011;
- 210.192 lei reprezentând provizioane constituite pentru deprecierea unei imobilizări corporale
(incendiu la ferma Unirea).

Obiectivul nr. 2
1.2. Să stabilească expertul cuantumul impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru
anul 2006 și accesoriile aferente.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 2 se formulează următorul
răspuns:
Conform cap. III. 1.21.pct. A din RIF (raport de inspecție fiscal nr. F – MC 321/23.10.2014),
impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru anul 2006 este în sumă de 64.967 lei.
Accesoriile aferente impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscal sunt în sumă de 10.603 lei.
Situația sintetică a impozitului stabilit suplimentar și a accesoriilor aferente este prezentată în tabelul de
mai jos (anexa la RIF):

Impozit Impozit
Nr. Impozit profit Nr. Zile Cote Dobânzi de
Perioada profit profit
crt. suplimentar întârziere dobânzi întârziere
societate control
Sold
1 -57,925 0.10
01.01.2006
2 Trim. I 2006 166,868 180,785 13,917 0 0.10 0
3 0 90 0.10 1,253
4 0 0 0.10 0
5 Trim. II 2006 200,223 209,971 9,748 91 0.10 2,154
6 0 0 0.10 0
Trim. III
7 443,146 453,750 10,604 91 0.10 3,118
2006
8 0 0 0.10 0
Trim. III
9 443,146 453,750 10,604 78 0.10 3,500
2006
10 0 3 0.10 58
Trim. IV
11 25,467 45,561 20,095 8 0.10 520
2006
12 Total 2006 1,278,850 1,343,817 64,967 x x 10,603

În concluzie, cuantumul impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru anul 2006 este
de 64.967 lei, iar a accesoriile aferente este de 10.603 lei.

76
 Obiectivul nr. 3
1.3. Să stabilească expertul, în cadrul accesoriilor calculate de inspecția fiscală, cuantumul
accesoriilor calculate de către organul fiscal pentru perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni
a inspecției fiscale prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscală.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 3 se formulează următorul
răspuns:
În ceea ce privește accesoriile calculate de inspecția fiscală pentru impozitul pe profit, pentru
perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni a inspecției fiscale prevăzute de art. 104 din Codul
de procedură fiscală, se constată că acestea sunt în sumă de 4.038.919 lei - conform anexei F II3 la
acțiunea de contencios administrativ depusă de Mercado cu nr. 721/22.10.2015. Menționăm că organul
fiscal nu a calculat în cadrul RIF în mod distinct aceste accesorii, astfel încât au fost verificate calculele de
accesorii făcute de către Mercado SRL, acestea fiind în sumă de 4.038.919 lei.
Suma de 4.038.919 lei, conform anexei F pag. 22 la acțiunea de contencios administrativ depusă de
Mercado cu nr. 721/22.10.2015 reprezintă suma calculată pentru perioada 2008-2011 pe baza modului
de calcul al inspecției fiscale pentru sumele de bază stabilite suplimentar reprezentând indemnizații de
detașare și cheltuieli neacceptate ca fiind deductibile. Suma totală a acestor accesorii calculate pentru
impozitele, taxele și contribuțiile stabilite suplimentar de 16.634.216 lei, sunt de 13.393.911 lei și se
compun din suma de 12.155.261 lei –dobânzi/majorări de întârziere și 1.238.650 lei penalități de
întârziere, potrivit situației anexate.
Menționăm însă că în conformitate cu Deciziile de anulare a obligațiilor fiscale nr. 1502/18.01.2016
și nr 2311/28.01.2016 au fost anulate atât sumele de bază, reprezentând contribuții sociale suplimentare,
cât și accesoriile aferente, totalul sumei anulate (i.e. bază și accesorii) fiind de 29.347.529 lei, din care
accesorii 12.895.713 lei (i.e. Anexa nr. 2).
Menționăm că inspecția fiscală a început în data de 16.05.2012 și a fost finalizată la data de
23.10.2014, accesoriile fiind calculate pentru perioada care a depășit 6 luni, respectiv, de la data de
11.11.2012, în suma de 4.038.919 lei.
În concluzie, în cadrul accesoriilor calculate de inspecția fiscală, cuantumul accesoriilor calculate
de către organul fiscal pentru perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni a inspecției fiscale
prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscal este de 4.038.919 lei.
Precizăm însă că urmare a Deciziei de anulare a obligațiilor fiscale emisă de A.N.A.F., nr.
1502/18.01.2016, prin care au fost anulate accesorii în sumă totală de 12.895.713 lei (Anexa nr. 3) suma
accesoriilor rămase sunt de 498.198 lei (13.393.911 lei accesorii stabilite de echipa de inspecție fiscală -
12.895.713 lei accesorii anulate). Suma accesoriilor peste 6 luni rămasă după anuale este de 110.673 lei
(conform Anexei nr. 4).

Obiectivul nr. 4
1.4. În ceea ce privește cheltuielile cu prestările de servicii efectuate de NIKO GROUP
INTERNATIONAL, în sumă de 143.970 lei, să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile de
deductibilitate a amortizării prevăzute de art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal coroborat cu art. 24 din
Codul fiscal, dacă serviciile efectuate de NIKO GROUP INTERNAȚIONAL au fost efectiv prestate și dacă au
fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 4 se formulează următorul
răspuns:

77
 Organele de inspecție fiscală au reținut că „pentru facturile emise de prestatorul SC NIKO GROUP
INTERNATIONAL SRL, înregistrate în evidența contabilă a beneficiarului SC MERCADO SRL, nu au fost
anexate acte și/sau documente justificative, respectiv societatea verificată nu a putut pune la dispoziția
echipei de inspecție fiscală acte și/sau documente (situații de lucrări, rapoarte de activitate, pontaje,
studii, procese verbale etc.)”.
Din acest motiv, organele de inspecție fiscală concluzionează că în condițiile legale prezentate de
acestea în Raportul de inspecție fiscală („RIF”) rezultă că - cheltuielile cu amortizarea aferentă serviciilor
facturate de SC NIKO GROUP INTERNATIONAL SRL reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de
vedere fiscal, drept pentru care echipa de inspecție fiscală a procedat la majorarea profitului impozabil
aferent perioadei 2008 - 2011 cu suma totală de 143.970 lei.
Argumentele reținute de organul de soluționare a contestației, în motivarea deciziei de respingere a
contestației, rețin că măsurile dispuse prin actele administrative contestate sunt legale și temeinice,
motivat, în esență, de faptul ”doar contractul, facturile și existența clădirii nu justifică, din punct de vedere
fiscal, prestarea efectivă a serviciilor/lucrărilor contractate cu acest prestator, așa cum prevede în mod
expres legea fiscală”.
La expertiză s-a constatat că Mercado SRL a susținut realitatea serviciilor prestate prin
următoarele:
Între MERCADO și prestatorul SC NIKO GROUP INTERNATIONAL SRL a fost încheiat un contract de
prestări servicii care a fost pus la dispoziția organelor de inspecție fiscal în timpul controlului. MERCADO
deține facturi corecte emise de SC NIKO GROUP INTERNATIONAL SRL. Construcția există fizic și este
utilizată de Societate în activitatea sa economică. Lucrările efectuate de SC NIKO GROUP
INTERNATIONAL SRL au fost continuate ulterior de alt prestator de servicii – lucru care atestă, în mod
evident, existența lucrărilor efectuate în prealabil de SC NIKO GROUP INTERNATIONAL SRL.MERCADO
deține procesul-verbal de recepție a lucrărilor pentru întreaga valoare a construcției, fapt ce atestă
inclusiv lucrările efectuate de SC NIKO GROUP INTERNATIONAL SRL. Documentele de recepție a
lucrărilor se regăsesc în Anexa G la acțiunea în contencios înaintată de MERCADO.
Experții contabili constată că cheltuiala cu amortizarea este reglementată de art. 24 din Codul Fiscal
„(1) Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii
mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării
potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau
în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative; b) are o valoare fiscală
mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.”
În cazul de față, toate condițiile prevăzute la art. 24 alin. (2) C. fisc. au fost cumulativ îndeplinite.
Este de observat că alin. (1) al art. 24 se referă în mod expres la „cheltuielile aferente achiziționării,
producerii, construirii ..... mijloacelor fixe amortizabile”. În cazul nostru, mijlocul fix a fost construit
pentru a fi folosit în activitatea curentă și în scopul obținerii de venituri impozabile, aspect necontestat de
organul fiscal.
Faptul că respectiva construcție este un mijloc fix, conform definiției de la alin. 2 al art. 24 din Codul
Fiscal, este confirmat și de reevaluarea aferentă anului 2009, conform Raportului de evaluare prezentat în
timpul inspecției fiscale și atașat tot în Anexa G la acțiunea în contencios înaintată de MERCADO.
Trebuie invocate în acest context și prevederile art. 21 alin. (3) lit. j) Cod fiscal, conform cărora sunt
deductibile limitat „cheltuielile cu amortizarea, în limita prevăzută la art. 24”. Art. 24 alin. (1) Cod fiscal
dispune următoarele: „Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau
îmbunătățirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea
amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.
În plus, suntem de acord cu faptul că art. 24 alin. (1) C. fisc. se referă la o serie de activități
(achiziție, producere, construire, instalare, îmbunătățire) legate de mijloacele fixe, care trebuie verificate
raportat la mijlocul fix utilizat în producție, fără a impune asezonarea cu alte condiții de deductibilitate
(spre exemplu, cele de la art. 21 alin. (4) lit. m).
Raportat la condițiile de deductibilitate prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. m) și pct. 48 din normele
metodologice, considerăm că acestea sunt îndeplinite. Astfel, sunt susținute cu dovezi de către MERCADO
următoarele aspecte: necesitatea construirii depozitului în scopul activității desfășurate, existența unui
contract sau obținerea de venituri impozabile ca urmare a acestui depozit. Suntem de părere că
justificarea prestării serviciului se face prin mijloace de probă alternativ prevăzute de lege precum cele
numite expres în normele metodologice (de exemplu, situații de lucrări) sau prin documente care atestă
78
că investiția rezultată a fost pusă în funcțiune, respectiv procesul verbal de recepție întocmit conform
dispozițiilor legale.
În concluzie, față de cele de mai sus, considerăm constatările privind nedeductibilitatea sumei de
143.971 lei reprezentând cheltuiala cu amortizarea ca nefiind fundamentate, drept pentru care apreciem
că suma respectivă este deductibila din punct de vedere fiscal.

Obiectivul nr. 5
1.5. Să stabilească expertul dacă serviciile de intermediere efectuate de către DREVMAR COMPANY
PRODEXIM S.R.L. sunt reale și au fost efectiv prestate raportat la obținerea rezultatului prevăzut în
Contractul de intermediere nr. 134/15.02.2006.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 5 se formulează următorul
răspuns:
Experții constată că organele de inspecție fiscală consideră că, deși societatea deține un contract de
intermediere și facturi fiscale, la aceste documente nu sunt anexate nici un fel de acte și/sau documente
justificative sub forma rapoartelor de activitate, situațiilor de lucrări, studiilor de piață sau a altor
materiale corespunzătoare, astfel încât serviciile facturate de SC DREVMAR COMPANY PRODEXIM SRL
reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal, drept pentru care echipa de inspecție fiscală
a procedat la majorarea profitului impozabil aferent anului 2006 cu suma totală de 10.647 lei.
Argumentele organului fiscal se regăsesc la pag. 11-12 din RIF iar temeiul legal invocat este reprezentat
de art. 19 alin. (1) Cod fiscal, art. 21 alin. (4) lit. m) Cod fiscal, pct. 12 si 48 din Normele metodologice de
aplicare a Titlului II din Codul fiscal, art. 6 alin. (1) si (2) din Legea contabilității nr. 82/1991. De
asemenea organul fiscal de soluționare a contestației constată că organul de inspecție fiscală a stabilit că
acestea sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit ”Întrucât societatea nu justifică cu
documentele cerute de lege prestarea efectivă a acestora” deoarece ”(…) prezentarea doar a contractului de
intermediere, facturii si Protocolului prin care se aprobă de către societate plata intermediarului nu sunt
suficiente pentru justificarea acestor cheltuieli”.
Față de cele de mai sus experții consideră că susținerile MERCADO SRL sunt întemeiate, având în
vedere următoarele aspecte:
Factura întocmită a fost emisă în baza Contractului de intermediere nr.134/15.02.2006 încheiat
între SC DREVMAR COMPANY PRODEXIM SRL în calitate de intermediar și SC MERCADO SRL în calitate
de beneficiar. Conform contestației administrative, cât și acțiunii în contencios, MERCADO justifică faptul
că serviciile au fost reale și efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, întrucât. Societatea s-a
aprovizionat în cursul perioadei martie-decembrie 2006 de la furnizorul Food Service din Polonia – ca
urmare a intermedierii efectuate de către SC DREVMAR COMPANY PRODEXIM SRL. Există argumente
conform cărora furnizorul din Polonia a acceptat continuarea relației comerciale cu MERCADO datorită
intervenției acestui intermediar, conform dovezilor privind aprovizionările efectuate prezentate în Anexa
G. la acțiunea în contencios.
Considerăm că sunt aplicabile prevederile pct. 48 din Normele de aplicare a Codului Fiscal, conform
cărora „pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări
de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părți sau
în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se
efectuează prin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
piață sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților
desfășurate.”
În baza prevederilor legale de mai sus, rezultă că Societatea îndeplinește cerințele legale pentru
deductibilitatea cheltuielii la calculul impozitului pe profit, prezentând materialele corespunzătoare care
atestă prestarea serviciilor respective. În plus, tipul de operațiune supus verificării nu este de prestări
servicii – pentru care trebuie prezentate documente justificative aferente specifice ci unul de comisionare
79
- operațiune care se dovedește prin atingerea rezultatului – ca în cazul de față. Mai adăugăm că legea
fiscală română, inclusiv Normele metodologice, nu fixează o listă exhaustivă de mijloace de probă
admisibile pentru a dovedi faptul că serviciile au fost efectiv prestate. În cazul concret, dovada efectuării
activității de intermediere rezultă din relația contractuală cu partenerul din Polonia.
În concluzie, societatea îndeplinește cerințele legale pentru deductibilitatea cheltuielii la calculul
impozitului pe profit, prezentând materialele corespunzătoare care atestă prestarea serviciilor
respective, astfel încât serviciile de intermediere efectuate de către DREVMAR COMPANY PRODEXIM
S.R.L. sunt reale și au fost efectiv prestate raportat la obținerea rezultatului prevăzut în Contractul de
intermediere nr. 134/15.02.2006

Obiectivul nr. 6
1.6. Să stabilească expertul dacă cheltuielile înregistrate cu scoaterea din funcțiune a mijlocului fix
cu valoarea fiscală incomplet amortizată au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 6 se formulează următorul
răspuns:
Constatările organelor fiscale vizează nedeductibilitatea cheltuielilor în sumă de 178.213 lei
reprezentând valoarea rămasă a mijloacelor fixe scoase din funcțiune. Echipa de inspecție fiscală a
procedat la reîncadrarea tranzacției și implicit la recalcularea profitului impozabil și a impozitului pe
profit, prin includerea valorii rămase neamortizate a mijloacelor fixe casate – suma de 178.213 lei - în
categoria cheltuielilor nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Organul fiscal de soluționare a contestației constată că în mod temeinic și legal organul de inspecție
fiscală a stabilit că acestea sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit întrucât ca
urmare a casării mijloacelor fixe aceasta a înregistrat pe cheltuieli de exploatare suma de 178.213 lei, însă
nu a procedat la ”dezmembrarea acestora, invocând evaluările realizate la momentul respectiv din care
rezultă că valoarea ce s-ar fi putut recupera era mai mică decât costul recuperării.”
În speță, experții contabili considera că sunt aplicabile prevederile Codului Fiscal, art.24, alin.15: ... ”
Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se
calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală. (…)”
Referitor la acest aspect, Normele metodologice (punctul 71^6) prevăd că:
„În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a
casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării
de venituri impozabile.
Așadar, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală incomplet
amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, deci sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit. Considerăm că valorificarea părților componentelor rezultate, prin vânzare
sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului este aplicabilă, dacă este cazul, depinzând de
natura mijlocului fix, neputând fi o condiție de sine stătătoare de aplicabilitate a prevederii respective.
Menționăm că nu s-a probat de către organele fiscale existent eventualelor componente rezultate, care să
poată fi valorificabile în activitatea proprie sau prin vânzare. Se mai constată, din înscrisurile existente că
vechile grajduri erau într-o stare foarte avansată de degradare (conform listă de inventariere cu activele
casate Anexa E pag 97-101).
În concluzie, față de cele de mai sus, apreciem că măsurile organelor de inspecție fiscală sunt
nefundamentate, motiv pentru care cheltuielile înregistrate cu scoaterea din funcțiune a mijlocului fix cu
valoarea fiscală incomplet amortizată au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Obiectivul nr. 7
1.7. Să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal privind
deductibilitatea cheltuielilor rezultate cu scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
80
 • Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 7 se formulează următorul
răspuns:
În baza celor menționate la răspunsul de la obiectivul 1.6 de mai sus, reiteram faptul că în cazul de
față sunt îndeplinite condițiile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal privind deductibilitatea cheltuielilor
rezultate cu scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe.

Obiectivul nr. 8
1.8. Să stabilească expertul dacă cheltuielile privind deplasarea în Germania a d-lui Radu Pârvu în
perioada iulie 2008 - decembrie 2011 sunt dovedite prin documente justificative.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 8 se formulează următorul
răspuns:
Conform RIF,organele de inspecție fiscală constată că în perioada iulie 2008 - decembrie 2011,
Mercado a înregistrat în categoria cheltuielilor de exploatare, respectiv în debitul contului 625.50
“Cheltuieli cu deplasarea, detașări și transferări” suma totală de 834.886 lei, reprezentând cheltuieli cu
deplasarea și cazarea acordate salariatului Pârvu Radu pentru deplasările în Germania. Din această sumă
inspecția fiscală a considerat nejustificat nedeductibilă suma de 788.442 lei, având în vedere că organele
de inspecție fiscală au constatat că în vederea justificării acestor cheltuieli, societatea a pus la dispoziția
echipei de inspecție fiscală ordine de deplasare întocmite pe numele domnului Pârvu Radu, iar anexat la
acestea deconturile întocmite conform legislației specifice statului german, „fără însă a atașa alte acte și
documente justificative de natura să dovedească deplasarea efectivă în Germania în interesul realizării
sarcinilor de serviciu. Temeiul legal invocat de organul fiscal este reprezentat de art. 19 alin. (1) din Codul
fiscal, art. 31 alin. (1) si alin. (2) din Codul fiscal, pct. 12, pct. 13 si pct. 91 din Normele metodologice de
aplicare a Titlului II din Codul fiscal.
Organul de soluționare a contestației arată că organele de inspecție fiscală au stabilit că acestea ar fi
nedeductibile la calculul impozitului pe profit, motivat de faptul că societatea nu ar fi prezentat
documente justificative întocmite conform prevederilor legale de natură să justifice deplasarea acestuia
în Germania. Mai reține organul de soluționare a contestației că ”pe lângă condițiile de formă, legiuitorul a
impus și îndeplinirea condițiilor de fond, respectiv ca deplasările să fie efectuate în interesul realizării
sarcinilor de serviciu” și ca ”simpla înregistrare în contabilitate a cheltuielilor înscrise în documente nu
este suficientă pentru ca aceste cheltuieli să fie deductibile la calculul profitului impozabil”.
Experții contabili au constatat că această cheltuială a fost considerată de către SC MERCADO SRL ca
fiind deductibilă din punct de vedere fiscal la stabilirea profitului impozabil aferent sediului permanent
din Germania pentru anul 2008–2011. Documentele justificative ale sumei de 788.442 lei sunt anexate
atât la contestația împotriva deciziei de impunere cât și la acțiunea în contencios administrativ (anexa E ).
Pe lângă ordinele de deplasare, deductibilitatea cheltuielilor aferente deplasării poate fi justificată fiscal și
prin coroborare cu alte documente și anume toate documentele privind funcționarea sediului permanent
din Germania - întrucât oricare din aceste documente indică și prezența domnului Radu Pârvu la sediul
permanent, în calitate de conducător al activității de acolo (Anexa E pag 114). Menționăm că există o
anexă la fișa postului pentru Radu Pârvu în calitate de șef compartiment producție pentru personalul
detașat în Germania, datat în 28.11.2010 (anexat prezentei - anexa nr. 000).
Astfel, conform punctului 16 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor
financiar-contabile (OMEF 3512/2008), formularele de decont prezentate întocmite conform legii
precum și toate documentele de funcționare a sediului permanent din Germania, demonstrează realitatea
deplasărilor în interesul serviciului și, ca atare, deductibilitatea acestor cheltuieli de deplasare în suma de
788.442 lei.

81
 Experții contabili apreciază că pentru decontarea cheltuielilor aferente unei deplasări externe
potrivit legislației românești se folosește formularul “Ordin de deplasare (delegație)” cod 14-5-4 prevăzut
de Normele specifice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin OMEF
3512/2008 privind documentele financiar-contabile, pe lângă care trebuie să existe alte dovezi care să
ateste deplasarea în interesul sarcinilor încredințate persoanei. Această abordare are în vedere și că ,
conform pct. 16 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile,
aprobate prin același ordin, formularele financiar-contabile pot fi adaptate în funcție de specificul și
necesitățile fiecărei persoane însărcinate cu ținerea contabilității, cu condiția respectării conținutului de
informații și a normelor de întocmire și utilizare a acestora. În aceste condiții, formularele adaptate în
raport cu cerințele din Germania răspund și cerințelor din România.
S-a mai constatat că aceste cheltuieli au fost efectuate în scopul realizării sarcinilor de serviciu și în
condițiile în care și organul fiscal a constatat acest aspect, (sediul permanent fiind impozitat primar în
Germania și ulterior în România ,cu observația ca dublă impunere fiind eliminate prin metoda creditului
fiscal) rezultă că efectuarea acestor cheltuieli cu deplasarea dlui. Pârvu a fost în scopul realizării
sarcinilor de serviciu și în vederea obținerii de venituri impozabile.
În concluzie, cheltuielile privind deplasarea în Germania a d-lui Radu Pârvu în perioada iulie 2008-
decembrie 2011 sunt dovedite prin documente justificative, respectiv “Ordin de deplasare (delegație)”,
precum și cu alte documente care probează prezența fizică a acestei persoane în Germania în perioadele
incluse în aceste deconturi (contracte, dovada funcționării punctului de lucru în Germania – punct de
lucru coordonat de către Radu Pârvu, comunicări cu organele fiscale și firma de contabilitate - rezultat
control în Germania, corespondență, contacte etc.). În mod normal aceste cheltuieli trebuie să urmeze
calea contribuțiilor, iar debitele și accesoriile să fie anulate.

Obiectivul nr.9
1.9. Să stabilească expertul dacă cheltuielile efectuate de dl. Radu Pârvu la sediul permanent din
Germania au fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul
fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 9 se formulează următorul
răspuns:
Considerăm că prin nerecunoașterea caracterului deductibil al cheltuielilor efectuate de dl. Radu
Pârvu pentru activitatea sediului permanent din Germania, subscrisa societate a fost restricționată în
exercitarea libertății la stabilire – prin intermediul sediului permanent din Germania.
Mai mult, organele fiscale din Germania au considerat deductibile cheltuielile efectuate de dl. Radu
Pârvu pentru activitatea sediului permanent din Germania .Aceste cheltuieli au condus la obținerea de
venituri impozabile atât în Germania cât și în România, aspect necontestat de organul fiscal, aceste
cheltuieli fiind efectuate în scopul realizării de venituri care au fost supuse impozitării.
Mai arătăm că MERCADO a înregistrat, conform legii, un sediu permanent în Germania,unde
veniturile nete (cheltuielile deductibile fiind scăzute din veniturile nete) au fost impozitate primar în
Germania. Ulterior în România, aceste venituri și cheltuieli înregistrate în evidența sediului permanent au
fost impozitate în România iar pentru evitarea dublei impuneri, s-a acordat un credit fiscal pentru
impozitul plătit în Germania. Subliniem că sediul permanent al MERCADO SRL din Germania a fost
impozitat în acest stat conform convenției de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu
Germania (Anexa I) în speță art. 7 “Profiturile întreprinderii” și art. 5 “Sediul permanent”.
În concluzie, în baza mențiunilor cuprinse mai sus în cadrul răspunsului la acest obiectiv, precum
și a celor de la obiectivul precedent (obiectiv 8), cheltuielile efectuate de dl. Radu Pârvu la sediul
permanent din Germania au fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin.
(1) din Codul fiscal.

82
 Obiectivul nr.10
1.10. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială a ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor corporale ca urmare a unui incendiu și prin considerarea drept impozabile a
veniturilor din despăgubirea primită se ajunge la o dublă impozitare a aceluiași element de
venit/cheltuială.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 10 se formulează următorul
răspuns:
Organele de inspecție fiscală au constatat că, în luna decembrie 2011, societatea verificată a
constituit si înregistrat în evidența contabilă (debit ct. 6814 „Cheltuieli exploatare – provizioane
depreciere active circulante”) – provizioane pentru deprecierea unei imobilizări corporale în suma de
210.192 lei, urmare a producerii unui incendiu la obiectivul Ferma (punctul de lucru a societății) –
incendiu ce a fost constatat de Inspectoratul pentru situații de urgență „Unirea” al județului Alba,
Subunitatea Garda de Intervenție Sebeș, prin procesul verbal de intervenție nr. 44/757/11.11.2011.
Astfel, organele de inspecție fiscală au stabilit cheltuieli nedeductibile fiscal în sumă de 210.192 lei la
determinarea profitului impozabil pentru anul 2011, întrucât provizioanele constituite de societate
pentru deprecierea activului respectiv nu sunt prevăzute la art. 22, alin. (1) din Legea 571/2003 privind
Codul Fiscal.
Organul fiscal de soluționare a contestației constată că organul de inspecție fiscală a stabilit că
acestea sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit întrucât ”agenții economici pot
constitui provizioane conform prevederilor legale invocate respectiv pentru garanții de bună execuție,
provizioane specifice, provizioane de risc pentru operațiunile pe piețele financiare respectiv pentru
închiderea si urmărirea post închidere a depozitelor de deșeuri.
Din constatări reiese că societatea a constituit provizioane pentru deprecierea imobilizărilor,
societatea susținând că a efectuat ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale ca urmare a unui
incendiu care a afectat un imobil asigurat, cuantumul acestora fiind egal cu valoarea despăgubirilor
primite de la societatea de asigurări și care au fost înregistrate ca venituri”.
De asemenea, se mai arată că ”conform prevederilor legale mai sus invocate se reține că provizioanele
sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să
existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor
apărea, însă nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor.”
În opoziție cu organele fiscale, în acțiunea depusă, MERCADO a arătat că Societatea a înregistrat
ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale ca urmare a unui incendiu care a afectat un imobil
asigurat. S-a mai arătat că cheltuiala cu ajustarea de depreciere a fost înregistrată în aceiași perioadă
fiscală și cu aceeași sumă, cu despăgubirile primite de la societatea de asigurări, despăgubiri înregistrate
ca venituri. În acest mod rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel. În continuare, în exercițiul
următor când imobilul a fost refăcut, pe măsura înregistrării unor cheltuieli de refacere, au fost reluate
ajustările ca venituri, astfel că nici în această perioadă nu a fost influențat rezultatul fiscal. Astfel,
MERCADO consideră că suma de 210.192 lei trebuia inclusă ca și cheltuială deductibilă la determinarea
profitului impozabil pentru anul 2011. În ANEXA G există documente justificative cu privire la veniturile
impozabile reprezentând despăgubirea primită de la asigurător, cât și notele contabile aferente stornării
provizionului constituit.
În urma verificării susținerilor ambelor părți și a documentelor cauzei, considerăm neîntemeiate
constatările organelor fiscale întrucât cheltuiala cu ajustarea de depreciere a fost înregistrată în aceeași
perioadă fiscală și cu aceeași sumă, cu despăgubirile primite de la societatea de asigurări, despăgubiri
înregistrate ca venituri. În acest mod rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel. În plus, în exercițiul
următor când imobilul a fost refăcut, pe măsura înregistrării unor cheltuieli de refacere, au fost reluate
ajustările ca venituri, astfel că nici în această perioadă nu a fost influențat rezultatul fiscal. Astfel,
considerăm că suma de 210.192 lei trebuia considerată, în mod corespunzător, cheltuială deductibilă la
determinarea profitului impozabil pentru anul 2011.

83
 În concluzie prin înregistrarea drept cheltuială a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
corporale ca urmare a unui incendiu și prin considerarea drept impozabile a veniturilor din despăgubirea
primită nu se ajunge la o dublă impozitare a aceluiași element de venit/cheltuială. În plus, în cazul de față,
rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel.

Obiectivul nr.11
1.11. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială deductibilă a ajustărilor pentru
deprecierea imobilului incendiat a fost influențat rezultatul fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 11 se formulează următorul
răspuns:
Conform răspunsului dat la obiectivul precedent (obiectivul nr. 10), prin înregistrarea drept
cheltuială deductibilă a ajustărilor pentru deprecierea imobilului incendiat nu a fost influențat rezultatul
fiscal, rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel întrucât în aceeași perioadă fiscală și cu aceeași
sumă, au fost înregistrate despăgubirile primite de la societatea de asigurări, sub formă de venituri.

Obiectivul nr.12
1.12. Să stabilească expertul dacă cheltuiala cu ajustarea de depreciere a imobilului este deductibilă
raportat la dispozițiile pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 12 se formulează următorul
răspuns:
Textul pct. 42 din Normele metodologice date în aplicarea art. 21 alin. (4) lit. c) Cod fiscal
precizează că „sunt considerate deductibile și cheltuielile privind stocurile și mijloacele fixe
amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale, incendii, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe și în caz de război”. În speță, acest text este pe deplin aplicabil, proba
producerii incendiului fiind făcută cu documentele prescrise de lege, întocmite de către instituțiile
autorizate.
În concluzie, cheltuiala cu ajustarea de depreciere a imobilului este deductibilă raportat la
dispozițiile pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.

Obiectivul nr.13
1.13. Să stabilească expertul care este cuantumul perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din
totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe
preliminar.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• H.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri,
în procedeul de comercializare.

84
 În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 13 se formulează următorul
răspuns:
Subiectul contenciosului administrativ, referitor la perisabilități, se referă la sumei de 116.613 lei
reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării nedeductibile a cheltuielilor
în cuantum de 728.832 lei reprezentând perisabilitățile care depășesc limita prevăzută de lege pentru
perioada 2006–2010, astfel:
- suma de 33.459 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2006 și accesorii
aferente în cuantum de 16.017 lei (pentru perioada 2006-2008) ca urmare a considerării drept
nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 209.093 lei aferente anului 2006 (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 27.912 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2007 si accesorii
aferente în cuantum de 4.057 lei ca urmare a considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu
perisabilitățile în cuantum de 174.482 lei aferente anului 2007 (din totalul sumei de 728.832 lei
considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 5.125 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2008 lei ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 32.030 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 30.742 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2009 ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 192.141 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010);
- suma de 19.375 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar în anul 2010 ca urmare a
considerării drept nedeductibile a cheltuielilor cu perisabilitățile în cuantum de 121.086 lei (din totalul
sumei de 728.832 lei considerată nedeductibilă pentru perioada 2006-2010).
Arătăm că echipa de inspecție fiscală a stabilit faptul că din suma totală de 1.056.340 lei
reprezentând minusuri constatate la inventariere, pe perioada 2006-2010, suma de 834.332 lei
reprezintă valoarea minusurilor de inventar care este nedeductibilă din punct de vedere fiscal la calculul
profitului impozabil și implicit a impozitului pe profit, pe motivul că Societatea nu ar fi aplicat în mod
corespunzător procentele prevăzute de legislația in vigoare.
Față de suma de mai sus, MERCADO a dedus doar suma de 728.832 lei (reprezentând diferența
dintre suma de 834.332 stabilită la control și suma de 105.500 lei reprezentând minusuri la inventar
peste limite admise), fiind astfel stabilită suma de 728.832 lei, ca și cheltuială deductibilă la impozitul pe
profit .Impozitul pe profit dedus, ca urmare a acestei cheltuieli este în sumă de 116.613 lei.
În concluzie, cuantumul perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. este de 728.832 lei care are
ca și efect un impozit pe profit în sumă de 116.613 lei cuprins în totalul acestei creanțe a Agenției
Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar.

Obiectivul nr.14
1.14. Să stabilească expertul dacă procentul de perisabilități de 0,25% trebuie aplicat la „mărfurile
intrate”, la „mărfurile vândute” sau la stocul de mărfuri constatat la inventariere.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• H.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri,
în procedeul de comercializare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 14 se formulează următorul
răspuns:
Arătăm că MERCADO nu a contestat decât procentul de 0,25% reprezentând perisabilități admise
de lege pe durata depozitării NU și procentul de 0,15% reprezentând perisabilități pe durata
transportului. Astfel, din suma totală considerată nedeductibilă de 834.332 lei MERCADO a contestat doar
suma de 728.832 lei pentru care a considerat că există dreptul la deducerea cheltuielii. Conform H.G. nr.
831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri în procesul
de comercializare, la art. 7 se prevede că “limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si
desfacere se stabilesc la nivelul întregii activități a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin
85
aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mărfuri la prețul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la
prețul de livrare pentru mărfurile vândute in perioada cuprinsa intre doua inventare”.
În concluzie, procentul de perisabilități de 0,25% se aplică ori la „mărfurile intrate”, ori la
„mărfurile vândute” în perioada cuprinsă între două inventare.

Obiectivul nr.15
1.15. Dacă Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale a avut impact fiscal asupra
modului de calcul al profitului impozabil.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 15 se formulează următorul
răspuns:
În conformitate cu Fișa de cont 473 Operațiuni în curs de lămurire întocmită pentru anul 2014,
toate sumele aferente Deciziei de impunere nr.1543/2014 au fost înregistrate prin debitul acestui cont și
creditul contului 4481 Alte datorii față de bugetul statului – fără influențarea profitului impozabil.
Astfel au fost înregistrate în anul 2014 sume totale de 16.181.991 lei și au fost anulate în luna 12 –
2015 sume în baza Deciziilor de anulare nr. 1502/18.01.2016 și 2.311/28.01.2016, în sumă totală de
16.451.816 lei (prin debit cont 4481 și credit cont 473) contul 473 având un sold la 31.12.2015 în sumă
de 269.825 lei.
Totodată au fost înregistrate accesorii totale de 13.393.911 lei și au fost anulate accesorii în baza
Deciziei de anulare nr. 1502/2016 în sumă totală de 12.895.713 (prin debit cont 4481 și credit cont 473)
contul 473 având un sold la 31.12.2015 în sumă de 498.198 lei.
Din modul de înregistrare de mai sus se poate constata că au fost afectate doar conturi de decontări,
respectiv contul 473 Operațiuni în curs de lămurire și contul 4481 Alte datorii față de bugetul statului, pe
debit, respectiv credit, fără ca anularea respectivelor obligații fiscale să fi avut impact fiscal asupra
modului de calcul al profitului impozabil.
În concluzie, Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale nu a avut impact fiscal
asupra modului de calcul al profitului impozabil la MERCADO, având în vedere modul de înregistrare a
acestor obligații fiscale.

Obiectivul nr.16
1.16. Să stabilească expertul cuantumul creditului fiscal extern de care poate beneficia Mercado SRL
pentru impozitul pe profit plătit în Germania aferent sediului permanent.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 16 se formulează următorul
răspuns:
Prin considerarea drept deductibile a cheltuielilor cu contribuțiile sociale și nedeductibile a
cheltuielilor dlui Pârvu, doar prin perspectiva Codului fiscal român, organul fiscal a anihilat posibilitatea
de a beneficia de creditul fiscal de 1.791.418 lei pentru impozitul plătit în Germania pentru aceleași
venituri și aceleași cheltuieli. Suma de 1.791.418 lei, conform anexelor la acțiunea în contencios, are
următoarea structură: suma de 208.445 lei pentru anul 2008, suma de 671.814 lei pentru anul 2009,
suma de 491.640 lei pentru anul 2010 și suma de 419.519 lei pentru anul 2011.
Temeiul legal invocat de organele de inspecție fiscală este reprezentat de art. 31 alin. (1) și alin. (2)
din Codul fiscal și punctul 91 din normele metodologice de aplicare a Titlului II din Codul fiscal. Prin
urmare, suma plătită în Germania cu titlu de impozit pentru sediul permanent, conform organelor fiscale
nu mai poate fi dedusă din impozitul de plătit în România pentru veniturile sediului permanent.
86
 Menționăm că dacă MERCADO SRL ar fi desfășurat activitatea doar în România nu s-ar fi aflat în
situația de a suporta definitiv, fără a putea solicita credit fiscal, impozitul plătit în Germania. Potrivit art.
91 alin. (3) din Codul fiscal Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate.
În concluzie, cuantumul creditului fiscal extern de care poate beneficia Mercado SRL pentru
impozitul pe profit plătit în Germania aferent sediului permanent este de 1.791.418 lei, cu următoarea
structură: suma de 208.445 lei pentru anul 2008, suma de 671.814 lei pentru anul 2009, suma de 491.640
lei pentru anul 2010 și suma de 419.519 lei pentru anul 2011.

2. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată

Obiectivul nr.1.
2.1. Să stabilească expertul dacă achiziția mijlocului fix (mașină de tamblat) pentru care organul
fiscal a refuzat deductibilitatea TVA în cuantum de 110.200 lei a fost efectuată în folosul operațiunilor
taxabile în sensul art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 1 se formulează următorul
răspuns:
Organele de inspecție fiscală au constatat în timpul inspecției fiscale faptul că în luna decembrie
2009, Societatea a achiziționat un mijloc fix (mașina de injectat în procesarea cârnii) de la SC KOKET SRL,
pe care l-a vândut ulterior către SC LIDER PROD CARN SRL (societate aflată în procedură de insolvență).
Ulterior, în 2010, SC MERCADO SRL a achiziționat de la SC LIDER PROD CARN SRL mijlocul fix menționat
mai sus, respectiv mașina de injectat în procesarea cărnii.
Organele de inspecție fiscală menționează că Societatea a dedus în mod nejustificat TVA aferentă
achiziției mijlocului fix (mașina de injectat în procesarea cărnii) în sumă totală de 110.200 lei pentru
motivul că nu ar fi fost utilizată în procesul de producție al Societății. Pe lângă nedeductibilitatea sumei de
110.200 lei reprezentând TVA nedeductibilă stabilită suplimentar aferentă achiziționării unui mijloc fix
(mașina de tamblat), au fost calculate și accesorii aferente în cuantum de 72.049 lei calculate până la data
de 30.09.2014.
Experții au constatat că Societatea a achiziționat un mijloc fix, specific domeniului de procesare a
cărnii, care urma a fi utilizat în viitor în scopul desfășurării de activități economice taxabile (și anume,
procesarea și vânzarea ulterioară a cărnii - activitatea de bază a societății), astfel încât poate să deducă
TVA, întrucât, din perspectiva TVA, este importantă intenția de a desfășura în viitor operațiuni
economice, conform art. 145 din Codul Fiscal (și a Normelor Metodologice aferente) . În acest sens, într-o
speță similară (interpretarea CJUE oferită în cauza INZO32) CJUE a decis următoarele: „chiar şi prima
cheltuială de investiţie în scopul unei activităţi poate fi considerată activitate economică în sensul art. 4
din Directiva a VI-a (în prezent art. 9 din Directiva 112/2006) și, în acest context, autoritățile fiscale
trebuie să țină cont de intenția declarată a persoanei de a desfăşura activităţi care vor face obiectul TVA".
Faptul că MERCADO nu a dedus amortizarea (utilajul fiind în regim de conservare) nu are nicio
relevanță în privința TVA, dacă acest utilaj urma să fie utilizat în scopuri taxabile. Potrivit art. 145 alin. (2)
lit. a) C. fisc. ”orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt
utilizate în folosul operațiunilor taxabile”. În plus, dacă eventual utilajul respectiv nu ar fi fost utilizat în
scopul operațiunilor taxabile, MERACDO ar fi avut obligația ajustării TVA- lui dedus.
În concluzie, achiziția mijlocului fix (mașină de tamblat) pentru care organul fiscal a refuzat
deductibilitatea TVA în cuantum de 110.200 lei a fost efectuată în folosul operațiunilor taxabile în sensul
art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, conform atitudinii manifestate de către MERCADO, neexistând
dovezi cu privire la intenția de utilizare a acestuia în alte operațiuni decât cele taxabile.

32
Decizia Curții Europene de Justiție ("CEJ") în cazul C/110/94 Intercommunale voor zeewaterrontzilting (INZO) v.
Belgian State
87
 Obiectivul nr.2
2.2. În ceea ce privește TVA aferentă perisabilităților, să stabilească expertul care este TVA aferent
perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de
Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar, precum și dacă cuantumul de 0,25% al
perisabilităților se încadrează în dispozițiile art. 128 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• H.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilități la mărfuri,
în procedeul de comercializare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 2 se formulează următorul
răspuns:
Din analiza documentară cu privire la modul de calcul al perisabilităților, au fost constatate
următoarele aspecte:
În vederea stabilirii limitei maxime admise de perisabilitate, SC MERCADO SRL a aplicat un
coeficient de 0,4% asupra cantităților de mărfuri efectiv intrate în perioada cuprinsa între două
inventare, respectiv coeficientul de 0,15% prevăzut ca limită maximă de perisabilitate pe perioada
transportului și coeficientul de 0,25% prevăzut ca limită maximă de perisabilitate pe perioada depozitării.
Echipa de inspecție fiscală a stabilit faptul că din suma totală de 1.056.340 lei reprezentând
minusuri constatate la inventariere pe perioada 2007-2010 suma de 834.332 lei reprezintă valoarea
minusurilor de inventar care este nedeductibilă din punct de vedere fiscal la calculul profitului impozabil
și implicit a impozitului pe profit, motiv pentru care au constatat că Societatea aferent sumei considerată
nedeductibilă la calculul impozitului pe profit suma de 884.332 lei, reprezentând suma lipsă la inventar,
iar societatea avea obligaţia să colecteze TVA în suma de 122.088 lei, aferent acestei sume.
Organul fiscal de soluționare a contestației menționează la pag. 118 din Decizia de soluționare a
contestației că ”având în vedere că minusurile constatate la inventariere înscrise în procesele verbale de
inventariere și listele de inventariere anexate acestora nu se încadrează în limitele maxime de
perisabilitate prevăzute de lege, precum și faptul că societatea nu prezintă documentele din care să
rezulte o altă situație de fapt fiscală decât cea constatată, așa cum s-a analizat la capitolul III.B. Impozit pe
profit, pct. 5 din prezenta decizie aceasta constituie operațiune asimilată livrării cu plată pentru care
societatea avea obligația colectării taxei pe valoarea adăugată”.
Organul fiscal invocă dispozițiile art. 128 alin. (3) lit. e) si alin. (9) lit. a)-c) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal conform cărora:
(3) Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuri efectuate cu plată, în sensul alin. (1)
e) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepția celor prevăzute la alin. (9) lit. a) si c).
Același organ de soluționare a contestației menționează că potrivit alin. 9 al art. 128 din Codul
fiscal, nu constituie livrare de bunuri în sensul alin. (1)
a) Bunurile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră;
b) Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate în condițiile
stabilite prin norme;
c) Perisabilitățile, în condițiile prevăzute prin lege.
Experții au constatat însă că din această sumă de 122.088 lei MERCADO a contestat doar suma de
104.804 reprezentând TVA aferentă perisabilităților de 0,25% pe perioada depozitării. În acest context,
decizia organelor de inspecție fiscală de colectare a TVA în cuantum de 104.806 lei (la care se adaugă
accesoriile în cuantum de 62.102 lei) aferentă perisabilităților pentru perioada 2007-2010 nu este
fundamentată corespunzător, având în vedere că MERCADO s-a încadrat în nivelul de perisabilități admis
de lege de 0,25%, astfel încât perisabilitățile în acest cuantum de 0,25% au fost stabilite în limita
prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 831/2004. Față de cele precizate anterior, menționăm că sunt
aplicabile prevederile art. 7, respectiv 9 din Hotărârea pentru aprobarea Normelor privind limitele
admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare:
„Art. 7. Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare și desfacere se stabilesc la nivelul
întregii activități a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit

88
pentru grupa de mărfuri la prețul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la prețul de livrare pentru
mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare (…).
În cadrul Anexei F la acțiunea în contencios sunt prezentate calculele aferente lipsurilor constatate
cu ocazia inventarieri, prin aplicarea procentului de 0,25% aferent intrărilor de marfă (pe grupe) dintre
două inventare.
În concluzie, TVA-ul aferent perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din totalul acestei
creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar, este in de
cuantum de 104.806 lei (la care se adaugă accesoriile în cuantum de 62.102 lei) iar cuantumul de 0,25%
al perisabilităților se încadrează în dispozițiile art. 128 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal.

Obiectivul nr.3
2.3. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 76/19.02.2008 emisă de
SUINCOM au fost destinate MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele
MERCADO S.R.L.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 3 se formulează următorul
răspuns:
Organele fiscale, analizând actele și documentele justificative prezentate de SC MERCADO SRL în
anexa la nota explicativă, au constatat că în cadrul facturii nr. 76/19.02.2008 (anexa E) în valoare totală
de 33.207,20 EUR (121.465 lei) emisă de Suincom SPA Italia (cod TVA 00995820362) este menționată
adresa de facturare a SC MERCADO SRL, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA a acesteia (RO
5608999), iar ca adresa de destinație este înscrisă SC ELIT SRL Cugir.
Față de cele de mai sus, organele fiscale au constatat si o diferență negativă aferentă trimestrului I
2008 în suma de 121.365 lei, rezultată ca fiind declarată de operatorul intracomunitar Suincom SPA Italia
(cod TVA 00995820362) și nedeclarată de SC MERCADO SRL.
Față de cele de mai sus, organul fiscal de soluționare a contestației consideră că organul de
inspecție fiscală a stabilit că această sumă trebuia colectată, considerându-se că Mercado SRL a realizat
achiziții intracomunitare de bunuri urmate de către o livrare internă către ELIT SRL pentru care
societatea avea obligația de a întocmi facturi și de a colecta taxa pe valoare adăugată.
Experții contabili, față de cele de mai sus, au constatat că deși bunurile au fost facturate de Suincom
SPA Italia către SC MERCADO SRL, acestea au fost recepționate de către SC ELIT SRL (așa cum rezultă din
notele de recepție (Anexa E pag. 12-109 la acțiunea în contencios) întocmite de SC ELIT SRL, iar SC ELIT
SRL a dispus de bunuri ca și un proprietar, facturile aferente fiind înregistrate în contabilitatea ELIT iar
nu a Mercado . Așadar MERCADO nu a fost beneficiar al acestor mărfuri ci ELIT care, la rândul său a
colectat TVA aferentă atunci când a procedat la valorificarea mărfurilor.
Conform notei explicative domnului Voicu Vuscan în calitate de Administrator a SC MERCADO SRL
(anexa la RIF) a rezultat că „Societățile Mercado SRL și SC Elit SRL au avut parteneri (furnizori) comuni,
relațiile desfășurându-se direct de către fiecare sau și una prin intermediul celeilalte. Unii dintre furnizorii
societății SC Elit SRL și ai SC Mercado SRL au facturat din eroare către SC Mercado SRL bunuri şi servicii,
prestate de fapt pentru SC Elit SRL. Bunurile au fost recepţionate de SC Elit SRL, după cum urmează:
-în data de 14.03.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.363/14.03.2008 marfă de la ALGO
FOOD SAS în valoare de 13.905,18 Eur
-în data de 22.02.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.231/22.02.2008 marfă de la
SUINCOM S.P.A în valoare 33.207.20 Eur;
-în data de 18.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1640/18.11.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.215 Eur;
-în data de 19.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1644/19.11.2011 marfă de la AXELL
în valoare 30.073 Eur;
-în data de 12.12.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1788/12.12.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.896 Eur;

89
 Menţionăm că SC Elit SRL este singura societate care a înregistrat facturile în cauză şi le-a declarat
prin Declaraţia 390, de asemenea precizăm că în fișele solicitate de către SC MERCADO SRL partenerilor sus
menționați, aceste facturi apar ca având destinatar pe SC MERCADO SRL.”
Menționăm că Anexa E la acțiunea în contencios cuprinde recepții și facturi AXELL SAINT
GREGORIE, ALGO FOODS; SUIN COM.
În concluzie, mărfurile menționate în Factura nr. 76/19.02.2008 emisă de SUINCOM nu au fost
destinate MERCADO S.R.L. ci SC ELIT SRL, nefiind înregistrate în evidențele MERCADO S.R.L.

Obiectivul nr.4
2.4. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 803028/10.03.2008 emisă de
Algo Foods SAS Franța au fost destinate MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în
evidențele MERCADO S.R.L.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 4 se formulează următorul
răspuns:
Organele fiscale au constatat că în cadrul facturii nr.803028/10.03.2008 în valoare totală de
13.905,18 EUR (51.673 lei) emisă de Algo Foods Sas Franța (cod TVA FR 12481859916) este menționată
adresa de facturare a SC MERCADO SRL, iar ca adresă de destinație este înscrisă SC ELIT SRL Romania. În
plus, organul fiscal a constatat o diferență negativă aferentă trimestrului I 2008 în sumă de 50.820 lei,
rezultată ca fiind declarată de operatorul intracomunitar Algo Foods Sas Franța (cod TVA FR
12481859916) și nedeclarată de SC MERCADO SRL.
Experții contabili au constatat, conform documentelor anexate acțiunii în contencios că MERCADO
nu a fost beneficiar al acestor mărfuri ci ELIT care, la rândul său a colectat TVA aferentă atunci când a
procedat la valorificarea mărfurilor. Mai arătăm că în factura nr. 803028/10.03.2008 în valoare totală de
13.905,18 EUR (51.673 lei) emisă de Algo Foods Sas Franța (cod TVA FR 12481859916) este menționată
adresa de facturare a SC MERCADO SRL, iar ca adresă de destinație este înscrisă SC ELIT SRL Romania,
însă nu este menționat codul de TVA al Mercado, fiind vorba de o indicarea greșită a adresei.
Conform notei explicative domnului Voicu Vuscan în calitate de Administrator a SC MERCADO SRL
(anexă la RIF) a rezultat că „Societățile Mercado SRL și SC Elit SRL au avut parteneri (furnizori) comuni,
relațiile desfășurându-se direct de către fiecare sau și una prin intermediul celeilalte. Unii dintre furnizorii
societății SC Elit SRL și ai SC Mercado SRL au facturat din eroare către SC Mercado SRL bunuri şi servicii,
prestate de fapt pentru SC Elit SRL. Bunurile au fost recepţionate de SC Elit SRL, după cum urmează:
-în data de 14.03.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.363/14.03.2008 marfă de la ALGO
FOOD SAS în valoare de 13.905,18 Eur
-în data de 22.02.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.231/22.02.2008 marfă de la SUINCOM
S.P.A în valoare 33.207.20 Eur;
-în data de 18.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1640/18.11.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.215 Eur;
-în data de 19.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1644/19.11.2011 marfă de la AXELL
în valoare 30.073 Eur;
-în data de 12.12.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1788/12.12.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.896 Eur;
Menţionăm că SC Elit SRL este singura societate care a înregistrat facturile în cauză şi le-a declarat
prin Declaraţia 390, de asemenea precizăm că în fișele solicitate de către SC MERCADO SRL partenerilor sus
menționați, aceste facturi apar ca având destinatar pe SC MERCADO SRL.”
Menționăm că Anexa E la acțiunea în contencios cuprinde recepții și facturi AXELL SAINT
GREGORIE, ALGO FOODS; SUIN COM.
Experții au constatat că bunurile facturate de ALGO FOOD către S.C. MERCADO S.R.L., au fost
recepționate de către S.C. ELIT S.R.L. (așa cum rezultă din notele de recepție (Anexa E pag. 12-109)
întocmite de S.C. ELIT S.R.L. și puse la dispoziția echipei de inspecție fiscală de către S.C. MERCADO S.R.L.),

90
iar S.C. ELIT S.R.L. a dispus de bunuri ca și un proprietar, facturile aferente fiind înregistrate în
contabilitatea S.C. ELIT S.R.L., iar nu a S.C. Mercado S.R.L.
În concluzie, mărfurile menționate în Factura nr. 803028/10.03.2008 emisă de Algo Foods SAS
Franța nu au fost destinate MERCADO S.R.L. și aceste achiziții nu au fost înregistrate în evidențele
MERCADO S.R.L.

Obiectivul nr.5
2.5. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în facturile nr. 3459/15.11.2011, nr.
3468/16.11.2011 și nr. 3552/08.12.2011 emise de către Axell Franța au fost destinate MERCADO S.R.L. și
dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele MERCADO S.R.L.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr 494/57/2015;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări şi completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări şi
completării ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări şi completări ulterioare.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 5 se formulează următorul
răspuns:
Organele de inspecție fiscală au constatat că în cadrul facturilor nr. 3459/15.11.2011, nr.
3468/16.11.2011 și nr. 3552/08.12.11 (anexa E) în valoare totală de 87.184 EUR (379.428 lei) emise de
Axell Franța (cod TVA FR46424937191) este menționat codul de înregistrare în scopuri de TVA a SC
MERCADO SRL (RO 5608999). În plus, s-a constatat de către organele fiscale o diferență negativă aferentă
perioadei noiembrie 2011–decembrie 2011 în sumă totală de 377.736 lei, rezultată ca fiind declarată de
operatorul intracomunitar Axell Franța (cod TVA FR46424937191) și nedeclarată de SC MERCADO SRL.
Conform notei explicative domnului Voicu Vuscan în calitate de Administrator a SC MERCADO SRL
(anexă la RIF) a rezultat că „Societățile Mercado SRL și SC Elit SRL au avut parteneri (furnizori) comuni,
relațiile desfășurându-se direct de către fiecare sau și una prin intermediul celeilalte. Unii dintre furnizorii
societății SC Elit SRL și ai SC Mercado SRL au facturat din eroare către SC Mercado SRL bunuri şi servicii,
prestate de fapt pentru SC Elit SRL. Bunurile au fost recepţionate de SC Elit SRL, după cum urmează:
-în data de 14.03.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.363/14.03.2008 marfă de la ALGO
FOOD SAS în valoare de 13.905,18 Eur
-în data de 22.02.2008 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.231/22.02.2008 marfă de la SUINCOM
S.P.A în valoare 33.207.20 Eur;
-în data de 18.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1640/18.11.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.215 Eur;
-în data de 19.11.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1644/19.11.2011 marfă de la AXELL
ăn valoare 30.073 Eur;
-în data de 12.12.2011 SC ELIT SRL a recepționat cu recepția nr.1788/12.12.2011 marfă de la AXELL
în valoare 28.896 Eur.
Menţionăm că SC Elit SRL este singura societate care a înregistrat facturile în cauză şi le-a declarat
prin Declaraţia 390, de asemenea precizăm că în fișele solicitate de către SC MERCADO SRL partenerilor sus
menționați, aceste facturi apar ca având destinatar pe SC MERCADO SRL.”
Menționăm că Anexa E la acțiunea în contencios cuprinde recepții și facturi AXELL SAINT
GREGORIE, ALGO FOODS; SUIN COM.
Experții au constatat că bunurile facturate de AXELL SAINT către SC MERCADO SRL, au fost
recepționate de către SC ELIT SRL (așa cum rezultă din notele de recepție (Anexa E pag. 12-109)
întocmite de SC ELIT SRL și puse la dispoziția echipei de inspecție fiscală de către SC MERCADO SRL), iar
SC ELIT SRL a dispus de bunuri ca și un proprietar, facturile aferente fiind înregistrate în contabilitatea
ELIT iar nu a Mercado.
În concluzie, mărfurile menționate în facturile nr. 3459/15.11.2011, nr. 3468/16.11.2011 și nr.
3552/08.12.2011 emise de către Axell Franța nu au fost destinate MERCADO S.R.L. ci SC ELIT SRL iar
aceste achiziții nu au fost înregistrate în evidențele MERCADO S.R.L.

91
 CAP. III CONCLUZII:
În ceea ce privește impozitul pe profit

Obiectivul nr. 1.
1.1. Să stabilească expertul din ce se compune baza de impunere stabilită suplimentar cu titlu de
impozit pe profit prin Raportul de inspecție fiscală nr. F-MC 321/23.10.2014 și Decizia de impunere nr. F-
MC 1543/23.10.2014.
În concluzie, baza de impunere stabilită suplimentar cu titlu de impozit pe profit, se compune din:
- 210.524 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile prestate de către D.V.BEST SRL Pitești,SC EXPERT
MULTISERVICES IMPEX SRL BUCURESTI SI RADOI IOAN – persoana fizică, considerate nedeductibile în
2006-2007;
- 10.647 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și facturate de SC DREVMAR
COMPANY PRODEXIM SRFL, considerate nedeductibile în 2006;
- 11.362 lei, ca urmare a reîntregirii veniturilor cu minusurile constatate la Gestiunea nr.18 –
Depozit frigorific –în anii 2006 și 2008;
- 834.332 lei, reprezentând minusurile constatate la inventar în perioada 2006–2010;
- valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate cu suma de 116.389 lei în anul 2007, 4.092
lei în anul 2008 și 57.732 lei în anul 2009. Precizăm că suma de 12.780 nu este trecută în Decizia de
impunere nr. F-MC 1543/23.10.2014;
- amortizarea echipamentelor de fitness, în sumă de 12.780 lei, în anul 2009;
- suma de 113.680 lei (2008-2011) reprezentând cheltuieli cu întreținerea, amortizarea, taxele și
impozitele locale aferente unor imobile aflate în patrimonial unității și date în folosință gratuită;
- 14.748 lei, reprezentând provizioane calculate asupra creanțelor neîncasate în termen, în anul
2008;
- 143.970 lei, reprezentând cheltuieli cu amortizarea serviciilor facturate de SC NICO GRUP
INTERNATIONAL SRL BUCUREȘTI, în perioada 2008-2011;
- cheltuielile aferente contribuțiilor pentru asigurări sociale obligatorii datorate de angajator în
sumă de 1.178.150 lei - anul 2008;3.089.377 lei - anul 2009; 2.952.402 lei - anul 2010 și 3.166.926 lei -
anul 2011.
- modificarea bazei de calcul aferent sediului permanent din Germania cu cheltuielile aferente
contribuțiilor pentru asigurări sociale obligatorii datorate de angajator în sumă de 1.178.150 lei - anul
2008; 3.089.377 lei - anul 2009; 2.952.402 lei - anul 2010 și 3.166.926 lei - anul 2011;
- 788.442 lei, reprezentând cheltuieli cu deplasarea și cazarea salariatului Pârvu Radu în Germania,
în perioada 2008-2011;
- surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale în sumă totală de 20.128 lei în perioada mai
2009-decembrie 2011;
- 210.192 lei reprezentând provizioane constituite pentru deprecierea unei imobilizări corporale
(incendiu la ferma Unirea).

Obiectivul nr. 2
1.2.- Să stabilească expertul cuantumul impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru
anul 2006 și accesoriile aferente.
În concluzie, cuantumul impozitului stabilit suplimentar de inspecția fiscală pentru anul 2006 este
de 64.967 lei, iar a accesoriile aferente este de 10.603 lei.
Obiectivul nr. 3
1.3. Să stabilească expertul, în cadrul accesoriilor calculate de inspecția fiscală, cuantumul
accesoriilor calculate de către organul fiscal pentru perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni
a inspecției fiscale prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscală.
În concluzie, în cadrul accesoriilor calculate de inspecția fiscală, cuantumul accesoriilor calculate
de către organul fiscal pentru perioada aferentă depășirii duratei maxime de 6 luni a inspecției fiscale
prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscal este de 4.038.919 lei. Precizăm însă că urmare a
Deciziei de anulare a obligațiilor fiscale emisă de A.N.A.F., nr. 1502/18.01.2016, prin care au fost anulate
accesorii în sumă totală de 12.895.713 lei (Anexa nr. 3), suma accesoriilor rămase sunt de 498.198 lei
(13.393.911 lei accesorii stabilite de echipa de inspecție fiscală -12.895.713 lei accesorii anulate). Suma
accesoriilor peste 6 luni rămasă este de 110.673 lei (conform Anexei nr. 4).

92
 Obiectivul nr. 4
1.4. În ceea ce privește cheltuielile cu prestările de servicii efectuate de NIKO GROUP
INTERNATIONAL, în sumă de 143.970 lei, să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile de
deductibilitate a amortizării prevăzute de art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal coroborat cu art. 24 din
Codul fiscal, dacă serviciile efectuate de NIKO GROUP INTERNAȚIONAL au fost efectiv prestate și dacă au
fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.
În concluzie, față de cele de mai sus, considerăm constatările privind nedeductibilitatea sumei de
143.971 lei reprezentând cheltuiala cu amortizarea ca nefiind fundamentate, drept pentru care apreciem
că suma respectivă este deductibilă, din punct de vedere fiscal.

Obiectivul nr. 5
1.5. Să stabilească expertul dacă serviciile de intermediere efectuate de către DREVMAR COMPANY
PRODEXIM S.R.L. sunt reale și au fost efectiv prestate raportat la obținerea rezultatului prevăzut în
Contractul de intermediere nr. 134/15.02.2006.
În concluzie, Societatea îndeplinește cerințele legale pentru deductibilitatea cheltuielii la calculul
impozitului pe profit, prezentând materialele corespunzătoare care atestă prestarea serviciilor
respective, astfel încât serviciile de intermediere efectuate de către DREVMAR COMPANY PRODEXIM
S.R.L. sunt reale și au fost efectiv prestate raportat la obținerea rezultatului prevăzut în Contractul de
intermediere nr. 134/15.02.2006.

Obiectivul nr. 6
1.6. Să stabilească expertul dacă cheltuielile înregistrate cu scoaterea din funcțiune a mijlocului fix
cu valoarea fiscală incomplet amortizată au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
În concluzie, față de cele de mai sus, apreciem că masurile organelor de inspecție fiscală sunt
nefundamentate, motiv pentru care cheltuielile înregistrate cu scoaterea din funcțiune a mijlocului fix cu
valoarea fiscală incomplet amortizată au fost efectuate în scopul realizării de venituri impozabile (i.e. Pct.
716 din N.M. de aplicare a art. 24 alin. 15 din Codul Fiscal).

Obiectivul nr. 7
1.7. Să stabilească expertul dacă sunt îndeplinite condițiile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal privind
deductibilitatea cheltuielilor rezultate cu scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe.
În baza celor menționate la răspunsul de obiectivul 1.6 de mai sus, reiterăm faptul că în cazul de
față sunt îndeplinite condițiile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal privind deductibilitatea cheltuielilor
rezultate cu scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe (i.e. Pct. 716 și 717 din N.M. de aplicare a art. 24
alin. 15 din Codul Fiscal).

Obiectivul nr. 8
1.8. Să stabilească expertul dacă cheltuielile privind deplasarea în Germania a d-lui Radu Pârvu în
perioada iulie 2008-decembrie 2011 sunt dovedite prin documente justificative.
În concluzie, cheltuielile privind deplasarea în Germania a d-lui Radu Pârvu în perioada iulie 2008-
decembrie 2011 sunt dovedite prin documente justificative, respectiv “Ordin de deplasare (delegație)”,
precum și cu alte documente care probează prezența fizică a acestei persoane în Germania în perioadele
incluse în aceste deconturi (contracte, dovada funcționării punctului de lucru în Germania – punct de
lucru coordonat de către Radu Pârvu, comunicări cu organele fiscale și firma de contabilitate - rezultat
control în Germania, corespondență, contacte etc.).

Obiectivul nr.9
1.9. Să stabilească expertul dacă cheltuielile efectuate de dl. Radu Pârvu la sediul permanent din
Germania au fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin. (1) din Codul
fiscal.
În concluzie, în baza mențiunilor cuprinse mai sus în cadrul răspunsului la acest obiectiv, precum
și a celor de la obiectivul precedent (obiectiv 8), cheltuielile efectuate de dl. Radu Pârvu la sediul
permanent din Germania au fost efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile în sensul art. 21 alin.
(1) din Codul fiscal.

93
 Obiectivul nr.10
1.10. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială a ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor corporale ca urmare a unui incendiu și prin considerarea drept impozabile a
veniturilor din despăgubirea primită se ajunge la o dublă impozitare a aceluiași element de
venit/cheltuială.
În concluzie prin înregistrarea drept cheltuială a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
corporale ca urmare a unui incendiu și prin considerarea drept impozabile a veniturilor din despăgubirea
primită nu se ajunge la o dublă impozitare a aceluiași element de venit/cheltuială. În plus, în cazul de față,
rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel.

Obiectivul nr.11
1.11. Să stabilească expertul dacă prin înregistrarea drept cheltuială deductibilă a ajustărilor pentru
deprecierea imobilului incendiat a fost influențat rezultatul fiscal.
Conform răspunsului dat la obiectivul precedent (obiectivul nr. 10), prin înregistrarea drept
cheltuială deductibilă a ajustărilor pentru deprecierea imobilului incendiat nu a fost influențat rezultatul
fiscal. Rezultatul fiscal nu a fost influențat în nici un fel, întrucât, în aceeași perioadă fiscală și cu aceeași
sumă, au fost înregistrate despăgubirile primite de la societatea de asigurări, sub formă de venituri (i.e.
Nota contabilă din Anexa nr. 000).

Obiectivul nr.12
1.12. Să stabilească expertul dacă cheltuiala cu ajustarea de depreciere a imobilului este deductibilă
raportat la dispozițiile pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal.
În concluzie, cheltuiala cu ajustarea de depreciere a imobilului este deductibilă raportat la
dispozițiile pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.

Obiectivul nr.13
1.13.Să stabilească expertul care este cuantumul perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din
totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe
preliminar.
În concluzie, cuantumul perisabilităților contestat de S.C. MERCADO S.R.L. este de 728.832 lei care
are ca și efect un impozit pe profit în sumă de 116.613 lei și accesorii de 20.074 lei, cuprins în totalul
acestei creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar.

Obiectivul nr.14
1.14. Să stabilească expertul dacă procentul de perisabilități de 0,25% trebuie aplicat la „mărfurile
intrate”, la „mărfurile vândute” sau la stocul de mărfuri constatat la inventariere.
În concluzie, procentul de perisabilități de 0,25% se aplică ori la „mărfurile intrate”, ori la
„mărfurile vândute” în perioada cuprinsă între două inventare.

Obiectivul nr.15
1.15. Dacă Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale a avut impact fiscal asupra
modului de calcul al profitului impozabil.
În concluzie, Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale nu a avut impact fiscal
asupra modului de calcul al profitului impozabil la MERCADO, având în vedere modul de înregistrare a
acestor obligații fiscale.

Obiectivul nr.16
1.16. Să stabilească expertul cuantumul creditului fiscal extern de care poate beneficia Mercado SRL
pentru impozitul pe profit plătit în Germania aferent sediului permanent.
În concluzie, cuantumul creditului fiscal extern de care poate beneficia Mercado SRL pentru
impozitul pe profit plătit în Germania aferent sediului permanent este de 1.791.418 lei, cu următoarea
structură: suma de 208.445 lei pentru anul 2008, suma de 671.814 lei pentru anul 2009, suma de 491.640
lei pentru anul 2010 și suma de 419.519 lei pentru anul 2011.
2. În ceea ce privește Taxa pe valoarea adăugată

94
 Obiectivul nr. 1
2.1. Să stabilească expertul dacă achiziția mijlocului fix (mașină de tamblat) pentru care organul
fiscal a refuzat deductibilitatea TVA în cuantum de 110.200 lei a fost efectuată în folosul operațiunilor
taxabile în sensul art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
În concluzie, achiziția mijlocului fix (mașină de tamblat) pentru care organul fiscal a refuzat
deductibilitatea TVA în cuantum de 110.200 lei a fost efectuată în folosul operațiunilor taxabile în sensul
art. 145 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, conform atitudinii manifestate de către MERCADO, neexistând
dovezi cu privire la intenția de utilizare a acestuia în alte operațiuni decât cele taxabile.

Obiectivul nr.2
2.2. În ceea ce privește TVA aferentă perisabilităților, să stabilească expertul care este TVA aferent
perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din totalul acestei creanțe a Agenției Naționale de
Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar, precum și dacă cuantumul de 0,25% al
perisabilităților se încadrează în dispozițiile art. 128 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal întrucât perisabilitățile
în cuantum de 0,25% au fost stabilite în limita prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 831/2004.
În concluzie, TVA-ul aferent perisabilităților contestat de MERCADO S.R.L. din totalul acestei
creanțe a Agenției Naționale de Administrare Fiscală înscrisă în tabelul de creanțe preliminar, este în de
cuantum de 104.806 lei (la care se adaugă accesoriile în cuantum de 62.102 lei) iar cuantumul de 0,25%
al perisabilităților se încadrează în dispozițiile art. 128 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.

Obiectivul nr.3
2.3. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 76/19.02.2008 emisă de
SUINCOM au fost destinate MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele
MERCADO S.R.L.
În concluzie, mărfurile menționate în Factura nr. 76/19.02.2008 emisă de SUINCOM nu au fost
destinate MERCADO S.R.L. ci SC ELIT SRL, nefiind înregistrate în evidențele MERCADO S.R.L.

Obiectivul nr.4
2,4. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în Factura nr. 803028/10.03.2008 emisă de
Algo Foods SAS Franța au fost destinate S.C. MERCADO S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în
evidențele S.C. MERCADO S.R.L.
În concluzie, mărfurile menționate în Factura nr. 803028/10.03.2008 emisă de Algo Foods SAS
Franța nu au fost destinate S.C. MERCADO S.R.L. și aceste achiziții nu au fost înregistrate în evidențele S.C.
MERCADO S.R.L.

Obiectivul nr.5
2.5. Să stabilească expertul dacă mărfurile menționate în facturile nr. 3459/15.11.2011, nr.
3468/16.11.2011 și nr. 3552/08.12.2011 emise de către Axell Franța au fost destinate S.C. MERCADO
S.R.L. și dacă aceste achiziții au fost înregistrate în evidențele S.C. MERCADO S.R.L.
În concluzie, mărfurile menționate în facturile nr. 3459/15.11.2011, nr. 3468/16.11.2011 și nr.
3552/08.12.2011, emise de către Axell Franța nu au fost destinate S.C. MERCADO S.R.L. ci S.C. ELIT S.R.L.,
iar aceste achiziții nu au fost înregistrate în evidențele S.C. MERCADO S.R.L.

25.09.2016

Experți fiscali,
Ec. dr. Dobra Ioan
Ec. jr. dr. Tamas Szora Attila

3.5.2.2. Cazul 2. Decizie de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată (impozit pe
profit și TVA), stabilite de inspecția fiscală

95
 RAPORT DE EXPERTIZĂ FISCALĂ JUDICIARĂ

Capitolul I . Introducere
1.1 Identificarea consultanților fiscali autorizați în efectuarea expertizei fiscale:
Subsemnații:
Tamaș Szora Attila, consultant fiscal, domiciliat în Alba Iulia, str. Ionel Pop nr.24, membru al
Camerei Consultanților Fiscali din România cu carnet nr. 4841/2010, înscris în Registrul Consultanților
Fiscali Activi - Capitolul A – jud. ALBA, la poziția nr.7.
Stef Gheorghe, consultant fiscal, domiciliat în Alba Iulia, str. Brândușei, nr. 29, județul Alba,
posesor al carnetului de consultant fiscal nr 2644/2007, înscris în Registrul Consultanților Fiscali Activi -
Capitolul A-jud. ALBA, la poziția nr 18;

1.2 Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei:

Am fost desemnați prin Încheierea din data de 30.09.2013 de a efectua o expertiză fiscală judiciară
în cauza ce formează obiectul Dosarului cu numărul de mai sus privind părțile:
Reclamant: SC. MOLENT SEBES SRL, loc. Sebeș str. Occidentului nr. 5, jud. Alba, CIF10684917,
J01/262/1998, având CIF 23575229 și înregistrată la ORC Alba sub nr.J01/402/2008, reprezentată prin
administrator MOLENT ROMANO, CAEN –2511– Fabricarea de construcții metalice și părți componente
ale structurilor metalice.
Pârât: Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. Alba, cu sediul în Municipiul Alba Iulia, str.
Primăverii nr 10, județul Alba;
Dosarul civil având ca Obiect: Deductibilitatea unor cheltuieli privind colaborarea societății
cu SC. MAR ITAL SRL Sibiu și SC.TREGIO SRL Sebeș cu implicații în stabilirea corectă a obligațiilor
către bugetul de stat (impozit pe profit și TVA).

1.3. Identificarea împrejurărilor și circumstanțelor în care a fost contractată expertiza

Expertiza judiciară în cauză a fost solicitată de către reclamantă, solicitând încuviințarea probei cu
expertiză fiscală solicitată în cauza cu obiectivele menționate în dosar, considerând că se impune
administrarea acestei probe și solicită numirea unui auditor fiscal. Instanța admite această probă și
acceptă desemnarea unui expert fiscal parte a SC. MOLENT SEBES SRL.
Împrejurările și circumstanțele în care a fost contractată expertiza sunt prezentate în mod succint
astfel:
a) DGFP Alba - Activitatea de Inspecție Fiscală a efectuat o inspecție fiscală având ca temei Titlul VII
din OG.nr.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, republicată cu modificările ulterioare, în urma
controlului efectuat încheind Raportul de Inspecție fiscală nr. F-AB 97/19.03.2012 și Decizia de Impunere
privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. FB 104/19.03.2012 stabilindu-se următoarele obligații
fiscale suplimentare de plată:
- impozit pe profit suplimentar în sumă de 221.295 lei cu majorări de întârziere aferente în sumă de
221.005 lei și penalizări de întârziere de 33.195 lei;
- TVA suplimentară în sumă de 228.283 lei cu majorări de întârziere aferente în sumă de 260.051
lei și penalități de întârziere de 52.171 lei.
b) Din Raportul de Inspecție fiscală nr. F-AB 97/19.03.2012 și Decizia de Impunere privind
obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. FB 104/19.03.2012 se rețin deficiente legate de:
- modul de înregistrare pe cheltuieli deductibile a unor servicii de consultanță tehnică,
considerându-se că deși aveau contracte încheiate, totuși aceste servicii nu au putut fi justificate cu anexe;
- modul de determinare a producției neterminate aferente lunii ianuarie 2007 considerându-se ca
lucrări în sumă de 197.629 lei au fost scăzute eronat (fără să fi fost anterior înregistrate);
- modul de determinare a producției neterminate aferente lunii ianuarie 2009, respectiv februarie
2009 a influențat baza de impozitare cu suma de 109986,32 lei, parte din aceste cheltuieli nefiind
aferente perioadei de raportare, generând astfel o diminuare a impozitului pe profit și a TVA-ului datorat.
SC MOLENT SEBES SRL, prin conducerea societății nu a fost de acord cu constatările organelor de
control fiscal și cu sumele suplimentare stabilite de plată astfel că în termenul legal a formulat Contestație
împotriva Raportului de inspecție fiscală nr. F-AB 97/19.03.2012 și a Deciziei de impunere nr. FB
104/19.03.2012.

1.4. Identificarea obiectivului expertizei fiscale:

Obiectivele expertizei fiscale așa cum a fost solicitată de instanță sunt următoarele:
96
 I. Obiective propuse de reclamantă:
1. Să se stabilească dacă cheltuielile reprezentând servicii de consultanță prestate subscrisei de
către SC. Tregio SRL, pe perioada octombrie 2005–ianuarie 2006 în cuantum de 51.056,70 lei și de către
SC. Mar Ital SRL, pe perioada martie 2006-ianuarie 2010 în cuantum de 1.249.555,12 lei reprezintă
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, având în vedere înscrisurile depuse de subscrisă în
probațiune,
2. Să se stabilească dacă cheltuielile menționate la punctul.1 sunt aferente veniturilor subscrisei,
respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli menționate la punctul 1 au participat la obținerea de
venituri de către subscrisă, raportat și la cifrele de afaceri ale subscrisei din acea perioadă,
3. În măsura în care aceste cheltuieli menționate la punctul 1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 221.295 lei și în acest caz
dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006–09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii,
4. În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct.1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli este sau nu deductibil,
respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin
decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 207.386,97 lei aferent facturilor de
consultanță emise de SC. TregioSRL și SC. Mar Ital Ital SRL către subscrisa pe perioada octombrie 2005–
ianuarie 2010, și în acest caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest TVA stabilit suplimentar în
sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006 –09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii,
5. Să se stabilească dacă cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate de subscrisa în
contabilitate în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de 109.986,32 lei sunt
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit aferent, trimestrului I al
anului 2009, respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli sunt aferente veniturilor subscrisei,
6. În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 și care este cuantumul acestuia și în acest
caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006-09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii,
7. În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli în cuantum de 20.897,39 lei
este sau nu deductibil și aferent operațiunilor taxabile, respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm
sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în
cuantum de 20.897,39 lei aferent facturilor de cheltuieli sau bonuri de consum în baza cărora au fost
înregistrate în contabilitate aceste cheltuieli, și în acest caz datorăm sau nu accesorii calculate la acest
TVA stabilit suplimentar în sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006-09.03.2012 și care este cuantumul
acestor accesorii.

II. Obiective propuse de pârâtă:

1. Să stabilească expertul dacă, pe baza documentelor puse la dispoziție de societate se poate
determina dacă serviciile au fost prestate efectiv de SC. Mar Ital SRL, având în vedere că toate
documentele anexate (corespondență, oferte) poartă antetul SC. Molent Sebes SRL și sunt semnate de
reprezentanții acesteia.
2. Să se stabilească care a fost influența acestor cheltuieli asupra realizării de venituri și dacă, după
încetarea colaborării cu SC. Mar Ital SRL activitatea reclamantei a fost influențată negativ (respectiv,
reclamanta a fost în imposibilitate de a realiza structuri metalice după desene și schițe care nu mai erau
executate de personalul autorizat și specializat al SC. Mar Ital SRL).
Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada 17.10.2013–15.11.2013 la sediul
profesional al consultantului fiscal și la sediul SC. MOLENT SEBES SRL.
Materialele documentare care au stat la baza efectuării expertizei au constat în:
Redactarea raportului de expertiză fiscală s-a făcut în perioada 13.11.2013–15.11.2013.
În această cauză nu s-au mai efectuat alte expertize fiscale sau contabile.

1.5. Perioada și locul de desfășurare a expertizei

Lucrările expertizei fiscale s-au efectuat în perioada 17.10.2013–15.11.2013 la sediul profesional al
consultanților fiscali și la sediul SC. MOLENT SEBES SRL.
97
 Dovada citării părților este anexată prezentei (confirmări de primire).

1.6. Materialul documentar și probatoriu care a stat la baza întocmirii Raportului de

expertiză fiscală
Pentru întocmirea expertizei fiscale materialul documentar care a stat la baza acesteia a fost:
• Dosarul cauzei nr.423/57/2013;
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Codul de procedură fiscală aprobat prin OG 92/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscal întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC.MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012;
• Copia sentinței penale nr.63/2013;
• Dosarul nr.1325/P/2011;
• Contractele de consultanță tehnică cu SC.MAR ITAL SRL și SC.TREGIO SRL;
• Adrese de la diverși clienți prin care se confirmă realitatea prestațiilor de către consultanții tehnici;
• Evidențele primare și contabile ale SC. MOLENT SEBES SRL.

1.7 Identificarea datei până la care trebuie depus Raportul de contraexpertiză fiscală și
eventuale prelungiri față de termenul inițial:
Termenul de depunere a Raportului de expertiză fiscală la instanță: 18 noiembrie 2013.

1.8. Menționarea expertizelor fiscale care s-au mai efectuat și dacă au avut aceleași
obiective, dacă s-a analizat lucrările altor experți( fiscali, contabili, tehnici etc.)
În cauza supusă judecății nu s-au mai efectuat expertize contabile.
A fost întocmit un dosar penal sub nr.1325/p/2011 pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune
fiscală, prevăzută de art.9 alin.1, lit. c rap. la art.9 alin.2 din Legea nr.241/2005, de către învinuitul
MOLENT ROMANO în calitate de administrator al SC. MOLENT SEBES SRL, care în perioada martie 2006-
ianuarie 2010, a înregistrat în contabilitatea societății cheltuieli cu servicii de consultanță care nu au la
bază operațiuni reale (aspecte rezultate în urma inspecției fiscale finalizate la data de 19.03.2012 de către
DGFP alba –Activitatea de inspecție fiscală), prejudiciind bugetul de stat cu suma de 449578 lei, din care
suma de 221295 lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar suma de 228283 lei reprezintă TVA.
Prin Rezoluția nr.803/II/2/2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba dispune neînceperea
urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Capitolul II. DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI FISCALE

În conformitate cu prevederile art. 208 din Codul de procedură civilă și ale prevederilor Normelor
privind realizarea de expertize fiscale la solicitarea instanţelor judecătoreşti, organelor de cercetare
penală, organelor fiscale sau a altor părţi interesate aprobate prin Hotărârea nr. 13/2011 al Consiliului
Superior al Camerei Consultanților Fiscali părțile în dosarul de mai sus au fost citate de către experți cu
privire la începerea lucrărilor expertizei, și au stabilit o primă întâlnire în data de 6 noiembrie 2013,
întâlnire care a avut loc la sediul consultantului fiscal Tamaș Szora Attila și în care s-au dezbătut aspecte
privind expertiza, toate părțile implicate în dosar fiind prezente și luând cuvântul exprimându-și propriul
punct de vedere. La întâlnirea menționată mai sus precum și la realizarea lucrărilor nu a participat d-l
Zanca Adrian - expert parte desemnat de către Pârât, întrucât, conform și adresei cu nr. 149622
/5.11.2013 (anexa nr. 1) nu a fost încheiat contractul de prestări servicii între expertul propus și Parat.

Obiective propuse de reclamantă:

Obiectivul nr. 1
Să se stabilească dacă cheltuielile reprezentând servicii de consultanță prestate subscrisei de către
SC. Tregio SRL, pe perioada octombrie 2005–ianuarie 2006 în cuantum de 51.056,70 lei și de către SC.
Mar Ital SRL, pe perioada martie 2006-ianuarie 2010 în cuantum de 1.249.555,12 lei reprezintă cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil, având în vedere înscrisurile depuse de subscrisă în
probațiune.
98
 Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr.423/57/2013;
• Dosarul nr.1325/P/2011
• Contractele de consultanță tehnică cu SC MAR ITAL SRL și SC TREGIO SRL;
• Documentelor emise de către SC MOLENT SEBES SRL în legătură cu activitățile consultanților;
• Adrese de la diverși clienți prin care se confirmă realitatea prestațiilor de către consultanții tehnici;
• Evidențele primare și contabile ale SC MOLENT SEBES SRL.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 1 se formulează următorul
răspuns:

Referitor la serviciile de consultanță prestate de către SC TREGIO SRL

Organele fiscale au considerat că deși există contract încheiat cu SC TREGIO SRL, totuși aceste
servicii nu au putut fi justificate cu anexe. Față de această constatare a organelor fiscale experții au
constatat, pe de o parte, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și că există și
probe documentare în acest sens. Aceste aspecte și dovezi sunt sintetizate în Tabelul cu activitățile
realizate de către reprezentantul SC TREGIO SRL în baza contractelor încheiate pe perioada iulie 2005-
decembrie 2005- anexa nr. 2 la prezenta. Astfel, conform contractului (TG-RM 02/01.11.2004+Act
adițional 1/20.06.2005), activitatea desfășurată de către Trevisan Giorgio - reprezentantul SC TREGIO
SRL, a constat în activități de supraveghere și coordonare activitate de producție în hală, activități pentru
care au fost identificați beneficiarii finali ai comenzilor supravegheate și coordonate cât și persoana de
contact aferentă. În același tabel au fost identificate și documente emise referitoare la activitatea
desfășurată, documente constând în (de exemplu): fișa de lucru săptămânală pentru personalul muncitor,
fișa lunară pentru consumuri materiale auxiliare și ore efectuate etc. Au fost anexate (anexele nr. 3/a și
3/b) astfel de documente, cu titlu exemplificativ, la tabelul centralizator menționat mai sus. Aceste
documente anexate, puse la dispoziție experților, sunt asumate de către conducerea SC MOLENT SEBES
SRL probând întocmirea lor de către Trevisan Giorgio - în limba italiană. Din verificarea orelor pontate și
confirmate de către SC MOLENT SEBES SRL s-a constatat că aceste ore ca și număr sunt corespunzătoare
întinderii activităților desfășurate de prestator. În același tabel de mai sus sunt incluse și informațiile
referitoare la contractele/comenzile terților în legătură cu care au fost desfășurate activitățile de
supraveghere și coordonare activitate de producție în hală, precum și cu persoanele de contact aferente.
La prezenta expertiză este prezentat un sumar al colaborării între părți (anexa nr. 3/c).

Referitor la serviciile de consultanță prestate de către SC Mar Ital SRL

Experții au constatat, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și că există
și probe documentare în acest sens. Aceste aspecte și dovezi sunt sintetizate în Tabelul cu activitățile
realizate de către reprezentantul SC TREGIO SRL în baza contractelor încheiate pe perioada ianuarie
2006-decembrie 2009- anexa nr. 4 la prezenta. Astfel, conform contractelor încheiate la 01.01.2006,
01.01.2007 și 01.01.2008 - activitatea desfășurată de către Marino Gaiarin - reprezentantul SC T Mar Ital
SRL, a constat în următoarele activități:
• contact cu clienți și potențiali clienți ai societății în vederea stabilirii nevoilor acestora și găsirea
unor variante optime pentru aceștia;
• formulare de oferte cu calculele necesare de rigoare (materiale și manoperă);
• formulare cereri de oferte de preț către diverși furnizori din România și Italia;
• contact cu proiectant pentru găsirea de variante optime de construcție;
• analiză documentație de proiectare și stabilirea necesarului de materiale;
• dezvoltare detalii de execuție pentru realizarea structurilor metalice în hala proprie;
• urmărire realizare producției în hală;
• coordonare activitate montaj în șantier;
• realizare de situații de lucrări;
• contact cu beneficiarii pe parte tehnică.
Pentru activitățile de mai sus au fost identificați beneficiarii finali (clienții) cât și persoana de
contact aferentă. În același tabel au fost identificate și documente emise referitoare la activitatea
desfășurată, documente constând în (de exemplu): oferte, documentații conținând calcule de stabilire
necesar cantități materiale, cereri ofertă de preț pentru materiale, comenzi, situații de lucrări, cereri de
oferte diverse etc. Astfel de documente cuprinse în tabelul centralizator menționat mai sus se regăsesc și
în dosarul nr.1325/P/2011. Din verificarea orelor pontate și confirmate de către SC MOLENT SEBES SRL
99
s-a constatat că aceste ore ca și număr sunt corespunzătoare întinderii activităților desfășurate de
prestator. În același tabel de mai sus sunt incluse și informațiile referitoare la contractele/comenzile
terților în legătură cu care au fost desfășurate activitățile menționate, precum și cu persoanele de contact
aferente.
La prezenta expertiză sunt anexate și confirmări din partea unor clienți (SC POMPONIO SA, SC
ALBALACT SA, SC SUPREMIA GRUP SRL, SC TINOBETON SRL - anexele nr. 5/a - 5/d) cu privire la
colaborarea lor cu consultanții menționați, colaborare ocazionată de tranzacțiile derulate cu SC MOLENT
SEBES SRL.
În plus față de cele de mai sus se menționează că în Ordonanța din 07.11.2012 a Parchetului de pe
lângă Tribunalul Alba, ordonanța prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală a lui Molent
Romano - administrator SC MOLENT SRL și a lui Gaiarin Marino - administrator SC Mar Ital SRL, se rețin
următoarele aspecte referitoare la realitatea operațiunilor desfășurate de către Gaiarin Marino:
- pag. 3, alin. 2: învinuitul Gaiarin Marino menționează că activitatea SC Mar Ital SRL în favoarea
societății sale a avut un caracter de permanență, învinuitul Gaiarin Marino fiind prezent permanent în
incinta societății sale, serviciile de consultant fiind efectuate personal de către învinuit, acesta având
cunoștințe și pregătire profesională în domeniu;
- pag. 3, alin. 4: totodată, alături de situațiile de lucrări care însoțesc fiecare factură emisă, la
dosarul cauzei au fost anexate mai multe situații, schițe, corespondențe purtate între beneficiarii
lucrărilor contractate de SC MOLENT SRL, în speță SC HOUWELING ROMANIA SRL cu învinuitul GAIARIN
ROMANO, reprezentat al societății prestatoare, aspect care demonstrează faptul că învinuitul GAIARIN
ROMANO a prestat servicii de consultant în favoarea societății administrate de învinuitul MOLENT
ROMANO.
La anexele nr. 6/a-6/m se regăsesc cu caracter exemplificativ documente justificative depuse la
dosarul penal care probează realitatea activității de consultanță prestată de către GAIARIN ROMANO
precum și înscrierea în documentele de decontare dintre părți (situații de lucrări) a naturii lucrărilor de
consultanță, cu menționarea documentelor emise în acest sens, documente care s-au dovedit reale.
La prezenta expertiză este prezentat un sumar al colaborării între părți (anexa nr. 6/n).
Față de cele de mai sus, pe baza constatărilor și a probelor menționate considerăm că cheltuielile
reprezentând servicii de consultanță prestate către SC MOLENT SEBES SRL de către SC. Tregio SRL, pe
perioada octombrie 2005–ianuarie 2006 în cuantum de 51.056,70 lei și de către SC.Mar Ital SRL, pe
perioada martie 2006-ianuarie 2010 în cuantum de 1.249.555,12 lei reprezintă cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil.

Obiectivul nr. 2
Să se stabilească dacă cheltuielile menționate la punctul 1 sunt aferente veniturilor subscrisei,
respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli menționate la punctul 1 au participat la obținerea de
venituri de către subscrisă, raportat și la cifrele de afaceri ale subscrisei din acea perioadă.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr.423/57/2013;
• Dosarul nr.1325/P/2011
• Adrese de la diverși clienți prin care se confirma realitatea prestațiilor de către consultanții tehnici;
• Evidențele primare și contabile a SC MOLENT SEBES SRL;
• Contracte/comenzi client;
• Situații financiare 2005-2010;
• Fișe de cont (producție neterminată, venituri, cheltuieli etc.)

În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 2 se formulează următorul

răspuns:
În tabelul denumit - Valoarea lucrărilor executate către terți aferente activităților desfășurate de
către consultantul SC TREGIO SRL (anexa nr. 8) - sunt menționate, în baza documentelor identificate
arătate la obiectivul nr. 1 , pe perioade și clienți, veniturile obținute de către SC MOLENT SEBES SRL
legate direct de activitatea prestată de către reprezentantul SC TREGIO SRL.
În tabelul denumit - Valoarea lucrărilor executate către terți aferente activităților desfășurate de
către consultantul SC MAR ITAL SRL (anexa nr. 7) sunt menționate, în mod similar, în baza documentelor
identificate arătate la obiectivul nr. 1, pe perioade și clienți, veniturile obținute de către SC MOLENT
SEBES SRL legate direct de activitatea prestată de către reprezentantul SC MAR ITAL SRL.

100
 Față de cele de mai sus, pe baza constatărilor și a probelor menționate considerăm că cheltuielile
menționate la punctul 1 sunt aferente veniturilor realizate de SC MOLENT SEBES SRL respectiv că aceste
cheltuieli menționate la punctul 1 au participat la obținerea de venituri de către SC MOLENT SEBES SRL,
raportat și la cifrele de afaceri ale acesteia din acea perioadă.

Obiectivul nr. 3
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la punctul 1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 221.295 lei și în acest caz
dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006–09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscal întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC.MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 3 se formulează următorul
răspuns:
Având în vedere prevederile art. 19 din Legea nr. 571/2003 care menționează că (1) Profitul
impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile, experții consideră că întrucât activitățile de prestări servicii menționate sunt
reale și probate cu documente emise în acest sens, documente care confirmă că aceste cheltuieli sunt
realizate în scopul realizării de venituri, atunci cheltuielile menționate la punctul 1 sunt deductibile la
calculul profitului impozabil, astfel încât SC.MOLENT SEBES SRL nu datorează impozit pe profit
suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de
221.295 lei și nici accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina subscrisei
calculate pe perioada 18.04.2006– 09.03.2012.

Obiectivul nr. 4
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli este sau nu deductibil,
respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin
decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 207.386,97 lei aferent facturilor de
consultanță emise de SC. Tregio SRL și SC. Mar Ital Ital SRL către subscrisa pe perioada octombrie 2005–
ianuarie 2010, și în acest caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest TVA stabilit suplimentar în
sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006 –09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscal întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 4 se formulează următorul
răspuns:
Având în vedere prevederile art. 129 Prestarea de servicii din Legea nr. 571/2003 în care sunt
definite activitățile de prestări servicii și că aceste prestări de servicii au fost reale și că există documente
justificative în acest sens, experții consideră, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 145 alin. (2)
din Legea nr. 571/2013 conform căreia-Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă
achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: a) operaţiuni taxabile -
ca TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli este deductibil, respectiv că SC MOLENT SEBES SRL nu
101
datorează TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în
cuantum de 207.386,97 lei aferent facturilor de consultanță emise de SC Tregio SRL și SC. Mar Ital Ital SRL
către SC MOLENT SEBES SRL pe perioada octombrie 2005–ianuarie 2010, și nu datorează accesorii
calculate la acest TVA stabilit suplimentar în sarcina SC MOLENT SEBES SRL pe perioada 26.09.2006–
09.03.2012.

Obiectivul nr. 5
Să se stabilească dacă cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate de subscrisa în
contabilitate în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de 109.986,32 lei sunt
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit aferent trimestrului I al
anului 2009, respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli sunt aferente veniturilor subscrisei.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscală întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012;
• Fișe de cont (cheltuieli și venituri);
• Documente justificative pentru cheltuieli ianuarie și februarie 2009.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 5 se formulează următorul
răspuns:
Organele fiscale au stabilit că cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate în
contabilitate de SC MOLENT SRL în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de
109.986,32 lei nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, determinând impozit pe profit în plus
în sumă de 23.527 lei în conformitate cu anexa nr. 21 la raportul de inspecție fiscală. În conformitate cu
documentele justificative pentru cheltuieli aferente lunilor ianuarie și februarie 2009 s-a constatat că
cheltuielile înregistrate în contabilitate sunt aferente următoarelor activități:
- Pentru luna ianuarie: în afară de suma de 104.999,79 corectată ulterior (sept. 2009) au mai fost
declarate lucrări în curs astfel:
o Biserica Deva - 12.212,26 lei;
o Investim SRL - 9.025,53 lei.
Față de aceste lucrări au fost identificate și consumuri materiale cu bonurile de consum nr.
758/31.01.2009 - 2.679,36 lei și nr. 760/31.01.2009 - 2.586,48 lei.
În plus față de aceste consumuri identificate direct pe lucrările menționate, au mai fost identificate
următoarele cheltuieli:
Ianuarie:
- cheltuieli de întreținere cu piese de schimb - 646,80 lei;
- obiecte de inventar - 3.697,03 lei;
- materiale auxiliare - 238,89 lei;
- utilități - energie electrică - 6.126,63 lei;
- alte materiale (nestocate) - 1.283,23 lei;
- combustibili - 8.503,05 lei ( pentru transport persoane și consumuri tehnologice);
- transport materiale - 12.464,96 lei.
Total cheltuieli identificate pe comenzi și alte cheltuieli pe luna ianuarie 2009 = 38.178,43 lei
Februarie:
- cheltuieli de întreținere cu piese de schimb - 604,03 lei;
- obiecte de inventar - 6.177,29 lei;
- materiale auxiliare - 162,17 lei;
- utilități - energie electrică - 13.108,64 lei;
- alte materiale (nestocate) - 1.439,90 lei;
- transport materiale - 5.049,30 lei.
Total cheltuieli identificate pe comenzi și alte cheltuieli pe luna februarie 2009 = 26.541,33 lei.
Total cheltuieli identificate pe comenzi și alte cheltuieli pe luna ianuarie și februarie 2009 =
64.719,76 lei.

102
 Așadar, față de cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate în contabilitate de SC
MOLENT SRL în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de 109.986,32 lei -
cheltuieli considerate nedeductibile de către organele fiscale, experții au constatat că cheltuieli în sumă
totală de 64.719,76 lei sunt considerate deductibile având în vedere prevederile art. 19 din Legea nr.
571/2003 care menționează că (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate
din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Față de această situație experții
consideră, în baza documentelor justificative identificate și raționamentului profesional că cheltuielile
identificate mai sus în mod analitic sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, astfel încât
sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Diferența de cheltuieli în sumă totală de 45.266,56 lei nu
a fost considerată deductibilă întrucât nu a fost efectuată de către contribuabil la identificarea lucrărilor
aferente. Modul de calcul al profitului impozabil și al impozitului pe profit determinat cu luarea în
considerare a acestor cheltuieli arătate mai sus pentru lunile ianuarie și februarie 2009 este următorul:
Diferența ian - feb. 2009 (64.719,76*16%=10.355 lei)
Așadar față de suma de impozit pe profit suplimentar stabilit la control de 23.527 lei aferentă
diferenței nedeductibile de 109. 986,32 lei, impozitul pe profit suplimentar stabilit la expertiză
determinat astfel:
Determinare impozit pe profit conform raport de inspecție:
profit impozabil calculat Impozit pe profit Profit impozabil Impozit pe profit
de societate societate stabilit la control stabilit la control
anul trim I cumul trim I cumul trim I cumulat trim I cumulat
2009 -58565 -58565 0 0 147044 147044 23527 23527
Determinare impozit pe profit conform expertiză:
profit impozabil calculat Impozit pe profit Profit impozabil stabilit la Impozit pe profit
de societate societate expertiza stabilit la control
nul trim I cumul trim I cumul trim I cumulat trim I cumulat
009 -58565 -58565 0 0 103.831,56 103831,6 16613 16613
Obs.: Profitul impozabil stabilit la expertiză este determinat prin cumularea profitului impozabil
calculat de societate de -58565 lei cu suma de 45.266,56 lei considerată neeligibilă (45.266,56 + 58565 =
103.831,56 lei. Așadar impozitul pe profit suplimentar rezultat din expertiză aferent acestei spețe este de
6.914 lei (23527 - 16613).

Obiectivul nr. 6
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 și care este cuantumul acestuia și în acest
caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006-09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscală întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012;
• Fișe de cont (cheltuieli și venituri);
• Documente justificative pentru cheltuieli ianuarie și februarie 2009;
• Declarații privind impozitul pe profit pe 2009.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 6 se formulează următorul
răspuns:
Întrucât cheltuielile menționate la pct. 5 în sumă totală de 64.719,76 lei sunt deductibile la calculul
profitului impozabil, SC MOLENT SRL datorează un impozit pe profit suplimentar calculat de către experți
în cuantum de 16.613 lei așa cum este detaliat calculul la pct. 5 cu accesorii calculate la acest impozit pe
profit stabilit suplimentar în sarcina SC MOLENT SRL prin prezenta expertiză, calculate pe perioada
18.04.2006-09.03.2012 în sumă de 11.387 lei - majorări și 2.492 lei penalități conform tabel de mai jos:
103
 Profit
Cota/nr. de zile Penalități
Perioada impozabil Scadenta Perioada de întârziere Majorări
15%
suplimentar 0,10% 0,05% 0,04%
trim I 16613 27.04.2009 28.04.2009 -15.04.2010 353 5864
16613 27.04.2009 15.04.2010 -09.03.2012 76 92 526 5522 2492
Total 11.387 2492

Obiectivul nr. 7
În măsura în care în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli în cuantum de 20.897,39 lei
este sau nu deductibil și aferent operațiunilor taxabile, respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm
sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în
cuantum de 20.897,39 lei aferent facturilor de cheltuieli sau bonuri de consum în baza cărora au fost
înregistrate în contabilitate aceste cheltuieli, și în acest caz datorăm sau nu accesorii calculate la acest
TVA stabilit suplimentar în sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006-09.03.2012 și care este cuantumul
acestor accesorii.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Legea Contabilității nr. 82/1991 cu modificări și completări ulterioare;
• Codul Fiscal aprobat prin legea nr 571/2003 cu modificări și completări ulterioare;
• HG 44/2004 privind aprobarea Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificări și
completări ulterioare;
• Raportul de inspecție fiscală întocmit de DGFP Alba nr.97/19.03.2012;
• Decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012;
• Contestația SC MOLENT SEBES SRL înregistrată sub nr.44/02.02.2012;
• Fișe de cont (cheltuieli și venituri);
• Documente justificative pentru cheltuieli ianuarie și februarie 2009;
• Declarații privind TVA pe 2009.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 7 se formulează următorul
răspuns:
Organele fiscale au determinat TVA de plată suplimentar aferent cheltuielilor considerate
nedeductibile de 109.986,32 lei pe lunile ianuarie și februarie 2009. Astfel, pe luna ianuarie au eliminat
de la deducere TVA de 12.083,40 lei iar pe luna februarie TVA de 8.813,99 lei, adică în total 20.897,39 lei.
Față de TVA stabilit suplimentar de 20.897,39 lei prin raportul de inspecție fiscală, la expertiză s-au
constat următoarele: Pentru luna ianuarie sume din RIF considerate nedeductibile = 63596,88 lei cu TVA
nedeductibil de 12.083.40 lei.
Din acest total la expertiză se consideră deductibil după cum urmează:
- 20138.74-materiale ianuarie provenind din achiziții intracomunitare (nu comportă TVA);
- 38178,43-chelt deductibile (componența acestei sume se regăsește la calculul sumelor contestate
din impozitul pe profit);
- 3878,82-cheltuieli de deplasări – nu comportă TVA.
Total bază TVA considerată deductibilă la expertiză = 62195.99 lei la care Tva deductibil la
expertiză = 11.817,2 lei față de 12.083,4 lei stabilit ca nedeductibil la control, rezultând un Tva
suplimentar de 266 lei.
Pentru luna februarie sume din RIF considerate nedeductibile= 42957,51-cu Tva nedeductibil de
8813.99 lei. Din acest total la expertiză se consideră deductibil după cum urmează:
- 4.957,89 lei - materiale februarie provenind din achiziții intracomunitare – nu comportă TVA;
- 26.541.33 lei - cheltuieli deductibile (componența acestei sume se regăsește la calculul sumelor
contestate din impozitul pe profit);
- 5.449.90 lei - deplasări –fără Tva.
Total bază TVA considerată deductibilă la expertiză -36949.12 lei la care TVA deductibil la
expertiză = 7.020,3 lei față de 8.813,99 lei stabilit ca nedeductibil la control, rezultând un TVA
suplimentar de 1.794 lei.
Concluzie: baza TVA considerată deductibilă la expertiză: 99.145,11 lei cu TVA aferent deductibil de
18.837,57 lei. Diferența de TVA suplimentar stabilit la expertiză este de 20.897,39 lei - 18.837,57 lei =
2.060 lei. Accesoriile calculate la aceasta sumă sunt de 1.487 lei dobânzi și 309 lei penalități conform
tabelului de mai jos:
104
 TVA Cota/nr. de zile Penalități
Perioada Scadența Perioada de întârziere Majorări
suplimentar 0,10% 0,05% 0,04% 15%
ianuarie 266 25.02.2009 26.02.2009-25.03.2009 28 7,4
februarie 2060 25.03.2009 26.03.2009-30.06.2010 462 952
2060 01.07.2010-30.09.2010 92 95
2060 01.10.2010-09.03.2012 525 433 309
total 1487 309

II. Obiective propuse de pârâtă:

Obiectiv nr. 1:
Să stabilească expertul dacă, pe baza documentelor puse la dispoziție de societate se poate
determina dacă serviciile au fost prestate efectiv de SC. Mar Ital SRL, având în vedere că toate
documentele anexate (corespondență, oferte) poartă antetul SC. Molent Sebes SRL și sunt semnate de
reprezentanții acesteia.
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• Dosarul cauzei nr.423/57/2013;
• Dosarul nr.1325/P/2011;
• Contractele de consultanță tehnică cu SC MAR ITAL SRL și SC TREGIO SRL;
• Documentelor emise de către SC MOLENT SEBES SRL în legătură cu activitățile consultanților;
• Adrese de la diverși clienți prin care se confirmă realitatea prestațiilor de către consultanții tehnici;
• Evidențele primare și contabile a SC MOLENT SEBES SRL.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 1 se formulează următorul
răspuns:
Organele fiscale au considerat că deși există contract încheiat cu SC TREGIO SRL și SC MAR ITAL
SRL, totuși aceste servicii nu au putut fi justificate cu anexe. Față de această constatare a organelor fiscale
experții au constatat, pe de o parte, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și
că există și probe documentare în acest sens chiar dacă aceste documente nu au fost semnate ÎN
TOTALITATE de către consultant ci numai întocmite de către aceștia.

Obiectiv nr. 2:
Să se stabilească care a fost influența acestor cheltuieli asupra realizării de venituri și dacă, după
încetarea colaborării cu SC. Mar Ital SRL activitatea reclamantei a fost influențată negativ (respectiv,
reclamanta a fost în imposibilitate de a realiza structuri metalice după desene și schițe care nu mai erau
executate de personalul autorizat și specializat al SC Mar Ital SRL).
Pentru a răspunde acestui obiectiv expertul fiscal s-a documentat asupra:
• situații financiare 2011-2012.
În conformitate cu actele și documentele expertizate, la obiectivul nr. 2 se formulează următorul
răspuns:
Experții nu pot determina, în evoluția cifrei de afaceri care au fost motivele exacte legate de
creșterea sau descreșterea acesteia în anumite perioade cu atât mai mult cu cât factori precum criza,
evoluția ciclică a investițiilor publice și private dar și altele în această perioadă și-au pus amprenta pe
evoluția cifrei de afaceri.

Capitolul III . CONCLUZII

Obiective propuse de reclamanta:
Obiectivul nr. 1
Să se stabilească dacă cheltuielile reprezentând servicii de consultanță prestate subscrisei de către
SC. Tregio SRL, pe perioada octombrie 2005–ianuarie 2006 în cuantum de 51.056,70 lei și de către SC.
Mar Ital SRL, pe perioada martie 2006-ianuarie 2010 în cuantum de 1.249.555,12 lei reprezintă cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil, având în vedere înscrisurile depuse de subscrisă în
probațiune.
Răspuns:
Referitor la serviciile de consultanță prestate de către SC TREGIO SRL
Experții au constatat, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și că există
și probe documentare în acest sens. Aceste aspecte și dovezi sunt sintetizate în Tabelul cu activitățile

105
realizate de către reprezentantul SC TREGIO SRL în baza contractelor încheiate pe perioada iulie 2005-
decembrie 2005- anexa nr. 2 la prezenta.
Referitor la serviciile de consultanță prestate de către SC Mar Ital SRL
Experții au constatat, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și că există
și probe documentare în acest sens. Aceste aspecte și dovezi sunt sintetizate în Tabelul cu activitățile
realizate de către reprezentantul SC TREGIO SRL în baza contractelor încheiate pe perioada ianuarie
2006-decembrie 2009- anexa nr. 4 la prezenta.
Față de cele de mai sus, pe baza constatărilor și a probelor menționate considerăm că cheltuielile
reprezentând servicii de consultanță prestate către SC MOLENT SEBES SRL de către SC. Tregio SRL, pe
perioada octombrie 2005–ianuarie 2006 în cuantum de 51.056,70 lei și de către SC. Mar Ital SRL, pe
perioada martie 2006-ianuarie 2010 în cuantum de 1.249.555,12 lei reprezintă cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil.

Obiectivul nr. 2
Să se stabilească dacă cheltuielile menționate la punctul 1 sunt aferente veniturilor subscrisei,
respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli menționate la punctul 1 au participat la obținerea de
venituri de către subscrisa, raportat și la cifrele de afaceri ale subscrisei din acea perioadă.
Răspuns:
Pe baza constatărilor și a probelor menționate considerăm că cheltuielile menționate la punctul 1
sunt aferente veniturilor realizate de SC MOLENT SEBES SRL respectiv că aceste cheltuieli menționate la
punctul 1 au participat la obținerea de venituri de către SC MOLENT SEBES SRL, raportat și la cifrele de
afaceri ale acesteia din acea perioadă.

Obiectivul nr. 3
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la punctul 1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 221.295 lei și în acest caz
dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006–09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Răspuns:
Având în vedere prevederile art. 19 din Legea nr. 571/2003 care menționează că (1) Profitul
impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile, experții consideră că întrucât activitățile de prestări servicii menționate sunt
reale și probate cu documente emise în acest sens, documente care confirmă că aceste cheltuieli sunt
realizate în scopul realizării de venituri, atunci cheltuielile menționate la punctul 1 sunt deductibile la
calculul profitului impozabil, astfel încât SC. MOLENT SEBES SRL nu datorează impozit pe profit
suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de
221.295 lei și nici accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina subscrisei
calculate pe perioada 18.04.2006–09.03.2012.

Obiectivul nr. 4
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 1 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli este sau nu deductibil,
respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin
decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în cuantum de 207.386,97 lei aferent facturilor de
consultanță emise de SC. Tregio SRL și SC. Mar Ital Ital SRL către subscrisa pe perioada octombrie 2005–
ianuarie 2010, și în acest caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest TVA stabilit suplimentar în
sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006 –09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Răspuns:
Având în vedere prevederile art. 129 Prestarea de servicii din Legea nr. 571/2003 în care sunt
definite activitățile de prestări servicii și că aceste prestări de servicii au fost reale și că există documente
justificative în acest sens, experții consideră, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 145 alin. (2)
din Legea nr. 571/2013 conform căreia - Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă
achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: a) operaţiuni taxabile -
că TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli este deductibil, respectiv că SC MOLENT SEBES SRL nu
datorează TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în
106
cuantum de 207.386,97 lei aferent facturilor de consultanță emise de SC Tregio SRL și SC. Mar Ital Ital SRL
către SC MOLENT SEBES SRL pe perioada octombrie 2005–ianuarie 2010, și nu datorează accesorii
calculate la acest TVA stabilit suplimentar în sarcina SC MOLENT SEBES SRL pe perioada 26.09.2006–
09.03.2012.

Obiectivul nr. 5
Să se stabilească dacă cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate de subscrisa în
contabilitate în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de 109.986,32 lei sunt
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit aferent trimestrului I al
anului 2009, respectiv să se stabilească dacă aceste cheltuieli sunt aferente veniturilor subscrisei.
Răspuns:
Față de cheltuielile aferente lucrărilor executate și înregistrate în contabilitate de SC MOLENT SRL
în luna ianuarie 2009 respectiv luna februarie 2009 în cuantum total de 109.986,32 lei - cheltuieli
considerate nedeductibile de către organele fiscale, experții au constatat că cheltuieli în sumă totală de
64.719,76 lei sunt considerate deductibile având în vedere prevederile art. 19 din Legea nr. 571/2003
care menționează că (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Față de această situație experții consideră, în
baza documentelor justificative identificate și raționamentului profesional că cheltuielile identificate mai
sus în mod analitic sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, astfel încât sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit. Diferența de cheltuieli în sumă totală de 45.266,56 lei nu a fost considerată
deductibilă întrucât nu a fost efectuată de către contribuabil la identificarea lucrărilor aferente.
Modul de calcul al profitului impozabil și al impozitului pe profit determinat cu luarea în
considerare a acestor cheltuieli arătate mai sus pentru lunile ianuarie și februarie 2009 este următorul:
Diferența ian. - feb.2009 (64.719,76*16%=10.355 lei)
Așadar față de suma de impozit pe profit suplimentar stabilit la control de 23.527 lei aferentă
diferenței nedeductibile de 109. 986,32 lei, impozitul pe profit suplimentar stabilit la expertiză este de
6.914 lei determinat astfel:
Determinare impozit pe profit conform raport de inspecție:

profit impozabil calculat de Impozit pe profit Profit impozabil stabilit la Impozit pe profit stabilit
societate societate control la control
anul trim I cumul trim I cumul trim I cumulat trim I cumulat
2009 -58565 -58565 0 0 147044 147044 23527 23527
Determinare impozit pe profit conform expertiză:
profit impozabil calculat Impozit pe profit Profit impozabil stabilit la Impozit pe profit stabilit
de societate societate expertiza la control
nul trim I cumul trim I cumul trim I cumulat trim I cumulat
009 -58565 -58565 0 0 103.831,56 103831,6 16613 16613

Profitul impozabil stabilit la expertiză este determinat prin cumularea profitului impozabil calculat
de societate de -58565 lei cu suma de 45.266,56 lei considerată neeligibilă (45.266,56 + 58565 =
103.831,56 lei. Așadar impozitul pe profit suplimentar rezultat din expertiză aferent acestei spețe este de
6.914 lei (23527 - 16613).
Obiectivul nr. 6
În măsura în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă subscrisa datorăm sau nu impozit pe profit suplimentar calculat de
organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 și care este cuantumul acestuia și în acest
caz dacă datorăm sau nu accesorii calculate la acest impozit pe profit stabilit suplimentar în sarcina
subscrisei calculate pe perioada 18.04.2006-09.03.2012 și care este cuantumul acestor accesorii.
Răspuns:
Întrucât cheltuielile menționate la pct. 5 în sumă totală de 64.719,76 lei sunt deductibile la calculul
profitului impozabil, SC MOLENT SRL datorează un impozit pe profit suplimentar calculat de către experți
în cuantum de 16.613 lei așa cum este detaliat calculul la pct. 5 cu accesorii calculate la acest impozit pe
profit stabilit suplimentar în sarcina SC MOLENT SRL prin prezenta expertiză, calculate pe perioada
18.04.2006-09.03.2012 în sumă de 11.387 lei - majorări și 2.492 lei penalități.

107
 Obiectivul nr. 7
În măsura în care în care aceste cheltuieli menționate la pct. 5 sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, să se stabilească dacă TVA-ul aferent acestor facturi de cheltuieli în cuantum de 20.897,39 lei
este sau nu deductibil și aferent operațiunilor taxabile, respectiv să se stabilească dacă subscrisa datorăm
sau nu TVA suplimentar calculat de organul fiscal prin decizia de impunere nr. FB 104/19.03.2012 în
cuantum de 20.897,39 lei aferent facturilor de cheltuieli sau bonuri de consum în baza cărora au fost
înregistrate în contabilitate aceste cheltuieli, și în acest caz datorăm sau nu accesorii calculate la acest
TVA stabilit suplimentar în sarcina subscrisei pe perioada 26.09.2006-09.03.2012 și care este cuantumul
acestor accesorii.
Răspuns:
Baza TVA considerată deductibilă la expertiză: 99.145,11 lei cu TVA aferent deductibil de 18.837,57
lei. Diferența de TVA suplimentar stabilit la expertiză este de 20.897,39 lei - 18.837,57 lei = 2.060 lei.
Accesoriile calculate la această sumă sunt de 1.487 lei dobânzi și 309 lei penalități.

II. Obiective propuse de pârâtă:

Obiectiv nr. 1:
Să stabilească expertul dacă, pe baza documentelor puse la dispoziție de societate se poate
determina dacă serviciile au fost prestate efectiv de SC. Mar Ital SRL, având în vedere că toate
documentele anexate (corespondență, oferte) poartă antetul SC. Molent Sebes SRL și sunt semnate de
reprezentanții acesteia.
Răspuns:
Organele fiscale au considerat că deși există contract încheiat cu SC TREGIO SRL și SC MAR ITAL
SRL, totuși aceste servicii nu au putut fi justificate cu anexe. Față de această constatare a organelor fiscale
experții au constatat, pe de o parte, cu privire la realitatea serviciilor prestate, că acestea au fost reale și
că există și probe documentare în acest sens chiar dacă aceste documente nu au fost semnate în totalitate
de către consultant ci numai întocmite de către aceștia.

Obiectiv nr. 2:
Să se stabilească care a fost influența acestor cheltuieli asupra realizării de venituri și dacă, după
încetarea colaborării cu SC. Mar Ital SRL activitatea reclamantei a fost influențată negativ (respectiv,
reclamanta a fost în imposibilitate de a realiza structuri metalice după desene și schițe care nu mai erau
executate de personalul autorizat și specializat al SC Mar Ital SRL).
Răspuns:
Experții nu pot determina, în evoluția cifrei de afaceri care au fost motivele legate de creșterea sau
descreșterea acesteia în anumite perioade cu atât mai mult cu cât factori precum criza, evoluția ciclică a
investițiilor publice și private în această perioadă și-au pus amprenta pe evoluția cifrei de afaceri.

15.11.2013

Experți fiscali
Tamas Szora Attila
Stef Gherghe

Concepte și noțiuni cheie

Expertiză contabilă în proces civil, expertiză contabilă în proces penal, numire expert, recuzare, conduită
procedurală, conținut raport de expertiză contabilă, mijloc de probă, organe de cercetare penală, acte de
constatare, acțiune civilă, măsuri de siguranță, sesizare, reparare pagubă, obiective ale expertizei,
onorariu, spețe.

108
 Întrebări de evaluare a cunoştinţelor:

1. Cum se realizează expertiza contabilă în procesul civil? Dar în procesul penal?

2. Care sunt etapele de derulare în cazul expertizei contabile în procesul civil?
3. Care sunt etapele de derulare în cazul expertizei contabile în procesul penal?
4. Care sunt organele de cercetare penală și actele constatatoare?
5. Cum se realizează numirea expertului contabil în procesul civil și în procesul penal?
6. Care sunt obiectivele expertizei contabile în procesul civil și în procesul penal?
7. Cum se stabilește onorariul expertului contabil în procesul civil și în procesul penal?
8. Care este conținutul unui dosar de expertiză contabilă în procesul civil și în procesul penal?
9. Care sunt cazurile de recuzare ale expertului contabil?

Bibliografie minimală

• Tamaș, A.S., Căpuşneanu, S., Topor, D.I. (2019). Deontology and Accounting Expertise. Judicial
Accounting and Tax Expertise, Lambert Academic Publishing, Germany.
• CECCAR (2009). Standardul profesional nr. 35: expertizele contabile: ghid de aplicare, Ed. a 3-a, rev. -
Bucureşti: Editura CECCAR.
• Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 08.01.2008.
• Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 138/2000 şi O.U.G. nr. 59/2001,
lucrare adnotată şi îngrijită de Pădurariu, D., Editura ALL BECK, Bucureşti,2001.
• Codul de procedură penală, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 207/2000 şi O.U.G. nr. 295/2000,
ediţie îngrijită și adnotată de judecător Lupaşcu, D., Editura Rosetti, Bucureşti, 2000.
• Regulament privind disciplina onorariilor, indemnizaţiilor şi criteriile pentru restituirea cheltuielilor
pentru prestaţiile profesionale ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi şi aprobarea „Tarifului
profesional" aprobat conform Hotărârii Conferinţei Naţionale nr. 01/49, Sibiu, 31 martie 2001, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2004.

109
Unitatea de învățare 4

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ ÎN ROMÂNIA

Cuprins

4.1. Definirea expertului şi a expertului contabil …………………………………….……………………………. 110

4.2. Condiţii şi modalităţi de obţinere a calităţii de expert contabil …………….………………………….. 110
4.3. Modul de exercitare a profesiei de expert contabil ………………………………....………………………. 111
4.4. Conduita etică şi profesională a expertului contabil ……………………………....……………………..… 112
4.4.1. Comentarii și interpretări pe baza normelor de comportament profesional
specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile …………….…………………..…… 113
4.5. Răspunderea expertului contabil …………………………………………………………...…………………….... 115
4.6. Organizaţia profesională a experţilor contabili …………………………………..…..…………………….... 116
4.6.1. Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi …………..…..…………………….... 116
4.6.2. Atribuţiile CECCAR, organele de conducere şi relaţia acestuia cu Ministerul de
Finanțe ……………………………………………………………………........................................................ 117

Obiectivele urmărite

• Explicarea conceptelor de expert și expert contabil

• Explicarea condițiilor și a modalităților de obținere a calității de expert contabil
• Prezentarea conduitei etice și profesionale a expertului contabil
• Explicarea cazurilor de răspundere ale expertului contabil
• Prezentarea CECCAR și a atribuțiilor acestuia

4.1. Definirea expertului şi a expertului contabil

Expertul este persoana care posedă o cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu, un specialist
de mare clasă33 . Expertului i se recunoaşte o competenţă de specialitate deosebită într-un anumit
domeniu, şi, ca atare, este solicitat pentru a efectua o expertiză. Cum am văzut, expertiza este o cercetare
cu caracter ştiinţific asupra unei situaţii, a unei probleme a cărei lămurire necesită cunoştinţe deosebite.
Expertul este consultat de către diverse persoane, instituţii sau organe cu privire la situaţiile, problemele,
cauzele în care competenţa sa este atestată şi recunoscută.
De regulă competenţa deosebită a expertului se obţine ca urmare a unei pregătiri superioare şi a
unei experienţe practice în domeniu. Modul de dobândire a statutului de expert într-un domeniu sau altul
este reglementat prin norme profesionale sau/şi juridice.
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prevăzute de actele
normative specifice, are competenţă profesională pentru a verifica şi aprecia modul de organizare şi
conducere a contabilităţii, pentru a supraveghea gestiunea patrimoniilor, pentru a verifica corectitudinea
situaţiilor34 financiare ale întreprinderilor şi pentru a analiza poziţia economico-financiară şi
performanţele acestora.

4.2. Condiţii şi modalităţi de obţinere a calităţii de expert contabil

Accesul la calitatea de expert contabil este permis absolvenţilor unei instituţii de învăţământ
superior cu profil economic şi care au o anumită experienţă ca urmare a practicării profesiei de
economist o perioadă de 3 ani, în cazul absolvenţilor specializărilor de contabilitate şi/sau finanţe,
respectiv de cinci ani, în cazul absolvenţilor altor specializări din profilul economic. Candidaţii trebuie să

33Coteanu L, Seche L., Seche M., (1984). Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei.
34Prin "situaţii" se înţelege, în acest context, complexul de documente de sinteză contabilă pe care le întocmesc
periodic întreprinderile, conform prevederilor legale în vigoare.
110
aibă capacitatea de exerciţiu deplină şi să nu fi suferit condamnări care interzic dreptul de gestiune şi
administrare a întreprinderilor.
Accesul se realizează pe baza unui examen de acces constând din probe la şapte discipline
(contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluare, control financiar, expertiză), examen la care trebuie să se
obţină cel puţin media şapte, şi minim nota şase la fiecare disciplină. Tematica de examen pentru cele
şapte discipline se stabileşte de către Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din
România35 cu avizul Ministerului Finanţelor.
Dosarul pentru prezentarea la examenul de acces la profesia de expert contabil trebuie să conţină: o
cerere de înscriere, curriculum vitae, certificat medical privind capacitatea de exerciţiu deplină copie
legalizată actului de studii, dovada privind experienţa (copie după carnetul de muncă sau adeverinţa de la
locurile de muncă) şi certificat de cazier judiciar.
Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România organizează examenul de acces,
de regulă, în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, şi Iaşi odată pe an.
Comisia de examen se numeşte prin decizia comună a Ministerului Finanţelor Publice la Ministerului
Educaţiei şi Cercetării. La nivelul centrelor universitare sunt numite, prin hotărârea Consiliului Superior
al Corpului, subcomisii de examen compuse din cadre universitare, experţi contabili, reprezentanţi ai
Ministerului Finanţelor Publice şi ai Ministerului justiţiei.
Promovarea examenului de acces dă dreptul candidatului să devină stagiar. Stagiul presupune o
activitate de trei ani pe lângă un expert contabil cu vechime, numit tutore de stagiu. Stagiarul cere, în
scris, admiterea la stagiu, având acordul tutorelui de stagiu cu care va efectua stagiul. Pe perioada
stagiului stagiarul va efectua cel puţin două sute de ore de lucrări în timpul programului de muncă a
tutorelui de stagiu.
Tutorii de stagiu sunt persoane fizice membre ale Corpului care au aprobarea Consiliului Superior
al Corpului, la propunerea filialelor judeţene. Propunerea filialelor se face pe baza cererii de
abilitare"depusă de expert. Pentru li putea cere abilitarea ca tutore de stagiu, experţii trebuie să aibă o
vechime de cel puţin cinci ani ca expert.
Stagiul presupune efectuarea unor lucrări din categoria celor specifice profesiei sub îndrumarea
tutorelui de stagiu, dar şi pregătire profesională privind comportamentul profesional şi etic. Pregătirea
profesională şi deontologică se poate face în cadrul cabinetului tutorelui "sau a societăţii de expertiză,
dar şi prin participarea la acţiuni specifice organizate de Corp.
Pregătirea profesională a stagiarilor vizează organizarea profesiei, documente specifice
profesioniştilor, sistemul contabil naţional, evaluarea bunurilor şi a întreprinderilor, fiscalitate, drept şi
legislaţie contabilă etc. Stagiarii întocmesc semestrial un raport de activitate în care prezintă un studiu de
caz.
Controlul stagiului se efectuează de către controlorii de stagiu desemnaţi la nivelul filialelor
judeţene ale Corpului sau la nivelul Consiliului Superior al Corpului. Controlul urmăreşte respectarea de
către stagiari a obligaţiilor ce le revin, comportamentul acestora, preocuparea pentru calitatea lucrărilor
la realizarea cărora contribuie, pentru pregătirea profesională^ deontologică, etc.
Poate fi recunoscută ca perioadă de stagiu activitatea desfăşurată într-un cabinet sau societate de
expertiză contabilă, membră a Corpului, în calitate de angajat cu carte de muncă.
Examenul de aptitudini este susţinut de către persoanele care au efectuat perioada de stagii
prezentată mai sus. Ca într-un film cu copii handicapaţi, persoanele care solicită înscrierea la examenul
aptitudini, trebuie să prezinte certificatul de admitere la stagiu certificatul de stagiu, copie după diploma
de studii (din nou) şi cerere de înscriere.
Examenul de aptitudini constă dintr-o probă scrisă (un caz practic specific profesiei şi întrebări de
legislaţie financiar contabilă), şi o probă orală (întrebări de legislaţie, finanţe, contabilitate audit).

4.3. Modul de exercitare a profesiei de expert contabil

Exercitarea profesiei liberale contabile se poate organiza individual sau în cadrul unor societăţi
comerciale cu activitate specifică, în cadrul societăţilor comerciale, experţii contabili pot avea calitatea de
acţionari (asociaţi), sau calitatea de salariaţi.
Exercitarea individuală a profesiei poate fi efectuată numai în nume propriu. Persoanele fizice care
au calitatea de expert contabil pot să exercite activităţi specifice profesiei în condiţiile Legii 186/1999,

35Organismul profesiei contabile gestionează experţii contabili şi contabilii autorizaţi, calităţi distincte ale aceleiaşi
profesii.
111
respectiv dacă nu sunt salariaţi ai unor societăţi din afara Corpului, dacă nu desfăşoară activităţi
comerciale de orice fel la societăţi din afara Corpului. Excepţie de la aceste condiţii fac parlamentarii şi
consilierii pe perioada mandatului, cadrele didactice şi redactorii din editurile de specialitate.
Societăţile de expertiză contabilă trebuie să aibă ca obiect de activitate, activităţi specifice profesiei,
majoritatea acţionarilor (asociaţilor) trebuie să fie experţi contabili, majoritatea acţiunilor (părţilor
sociale) trebuie deţinute de experţi contabili, şi să fie înscrise în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi a
Contabililor Autorizaţi din România.
Membrii Corpului, persoane fizice sau societăţi comerciale, au nevoie, pentru exercitarea profesiei,
de viză anuală. Aceasta se acordă la nivelul filialelor Corpului, în condiţiile în care, atât persoanele fizice
cât şi societăţile de expertiză, au depus Fişa de activitate pentru anul precedent şi au achitat toate
obligaţiile către Corp pentru anul curent, respectiv obligaţiile fiscale pentru anul precedent.

4.4. Conduita etică şi profesională a expertului contabil

Pentru a asigura profesiei contabile un statut bazat pe acceptare şi credibilitate din partea
comunităţii de afaceri, profesioniştii contabili trebuie să respecte cu stricteţe o serie de reguli şi
standarde etice şi profesionale.
Principiile etice fundamentale în profesia contabilă sunt:
(1) Integritate profesională care presupune ca, în efectuarea lucrărilor specifice, profesionistul
contabil să fie drept, cinstit şi sincer.
(2) Obiectivitate profesională care impune profesionistului contabil să fie corect, să nu aibă
prejudecăţi şi să fie imparţial.
(3) Independenţă profesională care impune profesionistului contabil să fie şi să se manifeste liber
faţă de orice interes care să-i afecteze integritatea şi obiectivitatea. El nu poate avea interese în cazurile
asupra cărora îşi spune părerea ca specialist. Interesele care ar putea afecta integritatea şi obiectivitatea
profesionistului contabil se referă la implicarea financiară a acestuia (salarizarea de către clienţi sau
părţi, deţinerea de acţiuni sau părţi sociale la clienţi, primirea sau acordarea de împrumuturi de la
client(ului), primirea sau acordarea de gajuri de la client(ului)), implicarea în activităţile clienţilor sau
părţilor (membru în consiliul de administraţie, angajat), relaţii familiale şi personale cu clienţii sau
părţile. Independenţa profesionistului contabil este indispensabilă obiectivităţii, principialităţii,
corectitudinii, şi, în ultima instanţă, exprimării adevărului.
(4) Secretul profesional impune profesionistului contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor
pe care le obţine cu ocazia efectuării lucrărilor la care s-a angajat. Confidenţialitatea nu acoperă cazurile
penale descoperite de profesionist cu ocazia efectuării lucrărilor de specialitate.
(5) Respectarea regulilor tehnice şi profesionale sau regularitatea impune profesionistului contabil
să respecte toate regulile şi normele legale cu ocazia efectuării lucrărilor de specialitate.
(6) Competenţa profesională care presupune ca profesionistul contabil să aibă un nivel de
cunoştinţe şi competenţe profesionale ridicat, să se preocupe permanent de dezvoltarea acestora, astfel
încât să ofere clienţilor sau părţilor servicii de înaltă ţinută profesională, la nivelul celor mai noi
cunoştinţe tehnice şi legislative şi în concordanţă cu practica naţională, europeană şi internaţională.
Profesionistul contabil, în special expertul contabil solicitat de instanţe sau organe de cercetare, nu
trebuie să accepte decât lucrări pe care le poate efectua cu maximum de competenţă.
(7) Comportarea deontologică presupune ca profesionistul contabil să se comporte astfel încât să nu
aducă atingere ci să întărească reputaţia profesiei.
Pentru a asigura respectarea regulilor de mai sus profesionistului contabil are o serie de obligaţii
cum ar fi:
- să aibă cunoştinţe de specialitate aprofundate şi o experienţă temeinică;
- să dea dovadă de răbdare, prudenţă, imparţialitate, luciditate;
- să fie discret, să nu considere că opinia lui este o decizie;
- să caute argumente pentru orice afirmaţie;
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, prezintă și explică următoarele
principii deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil, deci și profesionistul contabil: (1)
independența expertului contabil; (2) competența expertului contabil; (3) calitatea expertizelor contabile;
(4) secretul profesional și confidențialitatea expertizelor contabile; (5) acceptarea expertizelor contabile;
(6) responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

112
 4.4.1. Comentarii și interpretări pe baza normelor de comportament profesional specifice
misiunilor cu privire la expertizele contabile
1. Norma de comportament profesional ”Independenţa expertului contabil”
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului.
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de
părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o
constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
Comentarii
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi
ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie.
Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din
oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi
în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia
acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de
procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le
aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi
va completa o „Declaraţie de independenţă” care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la
Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

2. Norma de comportament profesional ”Competenţa expertului contabil”

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa
presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă
expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi
testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.
Comentarii
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi
tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile
trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în
domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al
Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la
pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

3. Norma de comportament profesional ”Calitatea expertizelor contabile”

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-
a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes
public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit
reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Comentarii
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil
trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie
fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă
obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui
procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă
judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la
soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de
expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu
113
înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus
o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi
metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o
consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii.
Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o
fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de
calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

4. Norma de comportament profesional ”Secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor

contabile”
Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a
avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de
la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are
obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

Comentarii
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult
decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură
cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza
contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să
se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale
direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat
calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot
consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se
abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi
făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se
continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu
inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa
de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu
părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

5. Norma de comportament profesional ”Acceptarea expertizelor contabile”

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate
decât dacă există motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei
expertize contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special
de regulile de independenţă şi competenţă.
Comentarii
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice,
religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă
ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de
martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care
rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei
într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
3515.3. Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele
situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-
a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-
operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;
114
 (ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă
judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular,
expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi
de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
3515.4. Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice
organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi 3512.
3515.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

6. Norma de comportament profesional ”Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile”

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile
judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
Comentarii
3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui
jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), după cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce sau pe
Biblie, jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi pe
conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune (depun)
jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea
martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru
efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea
expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea
sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul
încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

4.5. Răspunderea expertului contabil

Expertul contabil răspunde disciplinar, civil sau penal după caz, pentru faptele care reprezintă
abateri de la normele profesionale şi juridice în vigoare. Faptele care pot atrage răspunderea disciplinară
a expertului contabil privesc conduita acestuia ca membru al unei organizaţii profesionale (CECCAR), care
are un Regulament propriu de organizare şi funcţionare, şi care are stabilite norme profesionale şi etice
de comportament. La acest Regulament şi la normele profesionale şi etice aderă fiecare membru al
Corpului din momentul în care dobândeşte calitatea de expert şi solicită să fie înscris în Tabloul Corpului.
În mod concret abaterile disciplinare ale experţilor contabili se referă la:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi
Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale
Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin
normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris
încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl
încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de
administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;

115
 j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu
terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica pentru abaterile referitoare la faptele de mai sus sunt în
raport cu gravitatea faptei şi consecinţele acesteia. Ele sunt: mustrarea, avertismentul, suspendarea
dreptului de a exercita profesia pe o anume perioadă de timp (de la trei luni la un an), interzicerea
dreptului de a exercita profesia. Ori care ar fi sancţiunea ea se poate aplica numai în cel mult un an de la
data săvârşirii faptei imputate.
Răspunderea civilă a expertului contabil poate fi instituită în temeiul art. 998 din Codul Civil,
potrivit căruia orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a
ocazionat a-l repara. Literatura juridică consacră principii de răspundere civilă foarte largi și
cuprinzătoare, astfel încât orice activitate prejudiciabilă este susceptibilă să intre sub incidența lor. În
acest fel, în situațiile în care lipsește o reglementare expresă specială pentru angajarea răspunderii
juridice, se apelează la aceste texte din Codul Civil. Pentru a garanta clienţilor pentru pagubele cauzate
experţii contabili pot încheia un contract de asigurare pentru risc profesional, sau pot vărsa o garanţie la
dispoziţia clienţilor.
Răspunderea civilă a expertului contabil decurge din prevederile contractelor dintre acesta şi
clienţi (răspundere civilă contractuală), sau din săvârşirea unei fapte ilicite în realizarea contractului cu
clienţii (răspundere civilă delictuală). Răspunderea civilă contractuală este urmare a neexecutării sau
executării defectuoase a obligaţiilor contractuale. Efectuarea defectuoasă are în vedere erorile săvârşite,
dar şi întârzierile care cauzează pagube clienţilor. Răspunderea civilă delictuală decurge dintr-o faptă
ilicită care produce clientului o pagubă. Fapta ilicită poate fi o acţiune sau o inacţiune prin care se încalcă
prevederile legale.
Răspunderea penală a expertului contabil este urmare a săvârşirii unei infracţiuni de către acesta.
Infracţiunile pe care le poate săvârşi un expert contabil se referă la:
- obţinerea de foloase necuvenite, solicitarea sau primirea unor avantaje mai mari decât onorariul
stabilit;
- cuprinderea unor date nereale în raportul de expertiză contabilă; Trebuie făcută distincţia între
acest gen de fapte în cazul expertizelor în cauze civile şi cele în cauze penale, în cazul expertizelor în
cauze penale, cuprinderea unor date nereale în raportul de expertiză poate avea drept scop acoperirea
unor infracţiuni, şi în acest caz avem de a face cu reaua-credinţă în concluziile expertizei contabile.
- în cazurile penale îngreunarea aflării adevărului poate fi o faptă de natură penală şi ea se
manifestă prin întocmirea unei expertize contabile necorespunzătoare sau incorecte.
Potrivit legii, experţii contabili/contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, și din punct
de vedere administrativ. Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute
în vedere următoarele: (1) fapta să fie săvârşită cu vinovăţie; (2) fapta să fie prevăzută de lege sau alt act
normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.
Deşi nu se referă la experţii contabili activi, trebuie să amintim despre infracţiunea prevăzută de
Legea 186/1999, respectiv, exercitarea oricărei atribuţii ce decurge din calitatea de expert contabil de
către persoane neautorizate sau aflate într-o situaţie de incompatibilitate.

4.6. Organizaţia profesională a experţilor contabili

4.6.l. Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi
Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), este persoană
juridică de utilitate publică, autonomă din care fac parte profesioniştii contabili - experţi contabili şi
contabili autorizaţi. Cum am mai arătat, acesta are filiale în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti.
Filialele judeţene şi a municipiului Bucureşti nu au personalitate juridică. Corpul acordă şi retrage dreptul
de exercitare a profesiei contabile, şi gestionează exercitarea profesiei, în cadrul gestionării profesiei

116
avem în vedere preocuparea pentru menţinerea nivelului de competenţă a membrilor săi, asigurarea
calităţii serviciilor oferite de experţii contabili, respectarea codului etic al profesioniştilor.
Corpul este organizat pe baza Regulamentului aprobat de Conferinţa Naţională, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei. În cadrul Corpului activitatea se desfăşoară prin
secţiuni, comisii şi departamente. Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale: una pentru
experţii contabili, alta pentru contabili autorizaţi. Secţiunile organizate pe categorii profesionale sunt
conduse de câte cinci membrii desemnaţi de către Consiliul Superior dintre membrii săi. La nivelul
fiecărei filiale se regăsesc corespondente ale secţiunilor Corpului.
Un loc aparte în structura Corpului îl ocupă Secretariatul general. Acesta execută hotărârile şi
deciziile privind activitatea administrativă a Corpului. El pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele
de buget ale filialelor şi a Corpului, asigură execuţia acestora, răspunde de organizarea şi ţinerea
contabilităţii Corpului şi a filialelor, asigură evidenţa centralizată a membrilor Corpului, întocmirea şi
publicarea în Monitorul Oficial a Tabloului Corpului, organizează publicitatea pentru membrii Corpului,
propune schema de personal şi grila de salarizare.

4.6.2. Atribuţiile CECCAR, organele de conducere şi relaţia acestuia cu MF

Organele de conducere a Corpului sunt Conferinţa Naţională a Corpului, Consiliul Superior, şi Biroul
permanent al Consiliului Superior.
Conferinţa Naţională a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România este
organul superior de conducere şi control a Corpului. Se constituit din membrii Consiliului Superior,
membrii Consiliilor Filialelor, membrii comisiei de disciplină, reprezentanţi a Ministerului Finanţelor
Publice, şi reprezentanţi ai filialelor desemnaţi de Adunările generale conform normei de un delegat la o
sută de membrii. Conferinţa Naţională poate fi ordinară sau extraordinară.
Conferinţa Naţională ordinară se întruneşte anual şi are ca atribuţii aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Corpului, a Codului de conduita etică şi profesională, a planurilor anuale de
activitate a Corpului, a Codului de conduită etică şi profesională, a planurilor anuale de activitate a
Corpului, a bugetului de venituri şi cheltuieli, a raportului de activitate a Consiliului Superior, a raportului
comisiei de cenzori, a grilei de salarizare şi a schemei de personal, alegerea preşedintelui şi a Consiliului
Superior al Corpului, a comisiei de cenzori şi a comisiei de disciplină. La nivelul filialelor judeţene şi a
municipiului Bucureşti corespondentul Conferinţei Naţionale este Adunarea generală, cu menţiunea că
atribuţiile acesteia sunt limitate de lipsa de personalitate juridică a filialelor.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc în cazuri deosebite, se convoacă de către Consiliul
Superior sau de către filiale reprezentând o cincime din membrii înscrişi în Tabloul Corpului.
Consiliul Superior al Corpului este constituit din 24 de membri şi opt supleanţi aleşi prin vot secret.
Mandatul este pentru patru ani. Jumătate din numărul mandatelor membrilor Consiliului superior se
reînnoiesc din doi în doi ani. Consiliul Superior îşi desfăşoară activitatea prin sesiuni la un interval de cel
puţin odată pe semestru. Atribuţiile Consiliului Superior privesc alegerea vicepreşedinţilor, elaborarea şi
completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare Corpului, Codului de conduită etica şi
profesională, administrarea şi gestionarea patrimoniului, coordonarea activităţilor filialelor.
Biroul permanent al Consiliului Superior al Corpului se compune din preşedinte şi vicepreşedinţi.
Se întruneşte lunar.
Corespondentul organelor executive de conducere a Corpului la nivelul filialelor este Consiliul
filialei, cu aceiaşi menţiune privind atribuţiile limitate de lipsă personalităţii juridice pentru filiale.
Biroul permanent a Consiliului Superior se compune din preşedinte şi vicepreşedinte şi se
întruneşte lunar. La nivelul filialelor există un consiliu al filialei şi un birou permanent a consiliului
filialelor. Numărul membrilor a Consiliilor filialelor diferă în funcţie de mărimea filialelor.

Concepte și noțiuni cheie

Expert, expert contabil, calitatea de expert contabil, condiții, exercitare profesie, conduită etică, conduită
profesională, răspundere, CECCAR, atribuții, organe de conducere.

117
 Întrebări de evaluare a cunoştinţelor:

1. Cum se definește expertul? Dar expertul contabil?

2. Care sunt condițiile și modalitățile de obținere a calității de expert contabil?
3. Care sunt modalitățile de exercitare a profesiei de expert contabil?
4. Care este conduita etică și profesională a expertului contabil?
5. Care sunt cazurile de răspundere ale expertului contabil?
6. Ce reprezintă CECCAR? Și care sunt atribuțiile CECCAR?

Bibliografie minimală

• Tamaș, A.S., Căpuşneanu, S., Topor, D.I. (2019). Deontology and Accounting Expertise. Judicial
Accounting and Tax Expertise, Lambert Academic Publishing, Germany.
• CECCAR (2009). Standardul profesional nr. 35: expertizele contabile: ghid de aplicare, Ed. a 3-a, rev. -
Bucureşti: Editura CECCAR.
• Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din 08.01.2008.
• Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 138/2000 şi O.U.G. nr. 59/2001,
lucrare adnotată şi îngrijită de Pădurariu, D., Editura ALL BECK, Bucureşti,2001.
• Codul de procedură penală, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 207/2000 şi O.U.G. nr. 295/2000,
ediţie îngrijită și adnotată de judecător Lupaşcu, D., Editura Rosetti, Bucureşti, 2000.
• Regulament privind disciplina onorariilor, indemnizaţiilor şi criteriile pentru restituirea cheltuielilor
pentru prestaţiile profesionale ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi şi aprobarea „Tarifului
profesional" aprobat conform Hotărârii Conferinţei Naţionale nr. 01/49, Sibiu, 31 martie 2001, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2004.

118
Unitatea de învățare 5

CONSULTANŢA FISCALĂ

Cuprins

5.1. Conţinutul activităţii de consultanţă fiscală ……………………………………………………………………. 119

5.2. Drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei Consultanţilor Fiscali ……………….…………….…… 120
5.3. Organele de conducere ale Camerei Consultanţilor Fiscali ………………………………..…………..… 121

Obiectivele urmărite

• Explicarea activității de consultanță fiscală

• Explicarea drepturilor și obligațiilor membrilor Camerei Consultanților Fiscali din România
• Prezentarea organelor de conducere ale Camerei Consultanților Fiscali din România

5.1. Conţinutul activităţii de consultanţă fiscală

Activitatea de consultanţă fiscală este definită de către specialiştii atestaţi şi constă în:
- acordarea de servicii profesionale în domeniul fiscal contribuabililor;
- acordarea de asistenţă de specialitate pentru întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe;
- acordarea de asistenţă pe diverse probleme de procedură fiscală;
- acordarea de asistenţă pentru întocmirea diverselor tipuri de documentaţie în domeniul fiscal;
- reprezentarea contribuabililor în faţa organelor fiscale inclusiv pe parcursul derulării inspecţiei
fiscale;
- realizarea de expertize fiscale la solicitarea diverşilor utilizatori (organe judecătoreşti, organe de
cercetare, organe fiscale, părţi interesate);
Specialistul care desfăşoară activitatea de consultanţă fiscală trebuie să fi dobândit această calitate
şi să fie înregistrat în Registrul Consultanţilor Fiscali. Dobândirea calităţii de consultant fiscal este
accesibilă persoanelor fizice care îndeplinesc următoarele condiţii:
- sunt licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;
- au o experienţă de minim 5 ani după licenţă în elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea
legislaţiei fiscale în servicii de administrare a legislaţiei fiscale, în elaborarea sau aprobarea
reglementărilor contabile sau în servicii financiar-contabile;
- să nu aibă antecedente penale;
- să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
- să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscale.
Consultanţii fiscali care au obţinut această calitate pot să-şi desfăşoare activitatea individual sau în
societăţi comerciale de consultanţă fiscală. Atât ca persoane fizice cât şi ca persoane juridice, pot
desfăşura şi activitate contabilă, audit financiar şi instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal cu
respectarea condiţiilor prevăzute în actele normative care reglementează aceste activităţi.
După promovarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal, persoanele fizice sunt
obligate să se înregistreze în Registrul Consultanţilor Fiscali, într-un termen de 60 de zile de la
comunicarea rezultatului. Pentru aceasta se va depune un dosar care conţine: cerere tip de înscriere,
copie după actul de identitate, dovada plăţii taxei de înscriere şi fotografii necesare legitimaţiei.
Persoanele fizice înscrise în Registrul Consultanţilor Fiscali primesc carnetul profesional şi o parafă.
Persoanele fizice care au calitatea de consultanţi fiscali pot înfiinţa societăţi de consultanţă fiscală.
Acestea se înregistrează în Registrul Consultanţilor Fiscali pe baza unor documente similare celor de la
persoane fizice (cerere tip, certificat de înmatriculare, act constitutiv, certificat constatator, certificat de
cazier fiscal, dovada plăţii taxelor).
Persoanele fizice şi/sau juridice care au calitatea de consultant fiscal într-un alt stat membru al
Uniunii Europene se pot înregistra în Registrul Consultanţilor Fiscali în urma unei evaluări a
documentaţiei depuse de aceştia.

119
 Persoanele fizice care au dobândit calitatea de consultant fiscal pot fi activi sau inactivi. Membrii
activi sunt cei care desfăşoară activitatea de consultanţă fiscală în condiţiile prevăzute de lege. Membrii
inactivi sunt persoanele fizice care au dobândit calitatea de consultant fiscal, dar care desfăşoară activităţi
incompatibile cu calitatea de consultant fiscal pe perioada desfăşurării acestor activităţi.
Gestionarea profesiei de consultant fiscal se realizează de către Camera Consultanţilor Fiscali.
Aceasta este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fără scop lucrativ.
Atribuţiile Camerei sunt:
- coordonează activitatea de consultanţă fiscală;
- apără interesele profesionale ale membrilor săi;
- organizează examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal;
- oferă sprijin şi asistenţă membrilor în problem financiare;
- elaborează noeme privind activitatea de consultanţă fiscală;
- ţine Registrul Consultanţilor Fiscali;
- organizează cursuri de perfecţionare a consultanţilor fiscali;
- colaborează cu alte asociaţii profesionale din ţară şi din străinătate;
- editează publicaţii de specialitate;
- stabileşte măsuri disciplinare;
- elaborează şi aprobă Codul de conduită etică şi normele de pregătire profesională;
- ca entitate juridică îşi acoperă cheltuielile din venituri proprii reprezentate de taxe, cotizaţii, din
publicaţii proprii, donaţii şi sponsorizări etc.
Registrul Consultanţilor Fiscali şi a societăţilor de consultanţă fiscală cuprinde atât membrii activi
cât şi membrii inactivi. El se actualizează anual şi se publică în Monitorul Oficial al României. Fiecare
consultant fiscal/ societate comercială va fi prezentat în Registrul Consultanţilor Fiscali prin:
- nume şi prenume/denumire;
- domiciliu/sediu social;
- numele asociaţilor/acţionarilor, administratorilor care au calitatea de consultant fiscal;
- alte date de identificare.
Orice modificare în statul personal al consultanţilor fiscali faţă de ceea ce este publicat în Monitorul
Oficial se aduce la cunoștința Camerei Consultanţilor Fiscali în termen de 30 de zile de la data când a
intervenit modificarea.

5.2. Drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei Consultanţilor Fiscali

Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali au următoarele drepturi36:
- să exercite activităţi specifice profesiei în conformitate cu prevederile actelor normative, adică
O.G. nr.71/2001 şi a regulamentului Camerei Consultanţilor Fiscali;
- să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Camerei;
- să voteze în Conferința Naţională a Consultanţilor Fiscali;
- să solicite sprijin pentru rezolvarea unor litigii de etică şi practică profesională;
- să conteste eventualele sancţiuni primite.
Obligaţiile membrilor Camerei Consultanţilor Fiscali sunt37:
- să menţină un nivel ridicat de pregătire profesională prin participare la cursuri;
- să declare exact şi corect veniturile realizate la termenele prevăzute în regulament;
- să achite la termen cotizaţiile şi taxele profesionale;
- să respecte hotărârile Conferinţei Naţionale şi a Consiliului Superior;
- să nu devină membrii a altei asociaţii profesionale din România cu scop identic cu cel al Camerei;
- să nu aducă atingere reputaţiei şi intereselor organizaţiei profesionale a consultanților fiscali;
- să păstreze secretul profesional asupra informaţiilor care le deţin ca urmare a exercitării
profesiei.
Membrii Camerei sunt obligaţi să informeze în scris în termen de 30 de zile asupra unor
evenimente cum ar fi:
- aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională de către autoritate sau organism profesional;
- condamnare penală definitivă;

36
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, art. 8, alin. (1)
37
Idem art. 8, alin. (2).
120
 - interdicţii judecătoreşti cu privire la exercitarea atribuţiilor de administrator sau late atribuţii
de gestionare;
- încadrarea în situaţii de insolvenţă sau lichidare;
- orice alte informaţii cu privire la reputaţia profesională şi etică a consultantului fiscal.

5.3. Organele de conducere ale Camerei Consultanţilor Fiscali

Organele de conducere ale Camerei Consultanţilor Fiscali sunt: Conferinţa Naţională, Consiliul
Superior şi Biroul Permanent.
Conferinţa Naţională este formată din toţi consultanţii fiscali însoriși în evidenţa Camerei cu drept
de vot. Au drept de vot consultanţii fiscali care şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de Cameră. Nu au drept de
vot membrii Camerei suspendaţi ca urmare a aplicării unor măsuri disciplinare. Conferinţa Naţională este
de două feluri: ordinară şi extraordinară. Conferinţa Naţională ordinară se desfăşoară anul în cel mult 4
luni de la închiderea exerciţiului financiar. Aceasta are următoarele atribuţii:
- dezbate şi aprobă raportul anual de activitate a Consiliului Superior;
- dezbate, modifică (dacă este cazul) şi aprobă situaţiile financiare anuale ale Camerei;
- dezbate şi aprobă raportul comisiei de auditori statutari privind gestiunea financiară;
- aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul precedent;
- aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
- alege, eliberează şi revocă membrii Consiliului Superior;
- alege, eliberează şi revocă membrii Comisiei de auditori statutari;
- alege, eliberează şi revocă membrii Comisiei de Apel.
Conferinţa extraordinară poate fi convocată la cererea Biroului permanent a cel puţin două treimi
din membrii Consiliului Superior sau a unei cincimi din membrii Camerei cu drept de vot. Aceasta trebuie
să aibă ordine de zi extraordinară.
Convocarea conferinţelor se face cu 30 de zile înainte de data desfăşurării.
Consiliul Superior este format din membrii aleşi în cadrul Conferinţei ordinare pe o perioadă de 5
ani. Un consilier poate avea această calitate cel mult două mandate. Componenţa Consiliului Superior este
de 15 membrii. Acesta se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar şi are următoarele atribuţii:
- alege la prima şedinţă din rândul membrilor săi prin vot secret un preşedinte, un prim-
vicepreşedinte şi 5 vicepreşedinţi;
- asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor conferinţei;
- asigură condiţiile pentru administrarea şi gestionarea patrimoniului Camerei;
- prezintă conferinţei raportul de activitate, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi situaţiile
financiare al Camerei;
- aprobă organigrama şi politicile privind resursele umane;
- aprobă anula indemnizaţiile membrilor Comisiei de Auditori statutari şi a Comisiei de Apel;
- aprobă şi modifică regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei, Codul de Conduită Etică
şi Profesională şi normele de pregătire profesională;
- aprobă normele şi termenele de plată a cotizaţiei;
- aprobă regulamentul de organizare a examenului pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal;
- aprobă normele privind controlul în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor;
- validează candidaturile depuse pentru organele alese de conferinţă;
- stabileşte criteriile de acreditare a celor ce pot desfășura cursuri de pregătire profesională;
- stabileşte nivelul şi condiţiile de acordare a indemnizaţiilor cuvenite membrilor Consiliului
Superior;
- aprobă angajarea de credite pentru activităţi de investiţii;
- emite hotărâri în cazurile de abateri disciplinare.
Preşedintele ales de Consiliul Superior devine drept preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali. El
este şi preşedintele Biroului permanent şi are următoarele atribuţii38:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice, cu autorităţile publice,
precum şi cu organizaţiile naționale profesionale din alte ţări şi organismele internaţionale ale profesiei
de consultant fiscal, apărând prestigiul şi independenţa profesionala a membrilor Camerei;
b) semnează acorduri/convenţii privind exercitarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi
pe teritoriul României cu organizaţii similare din alte ţări;

38
Idem art. 33, alin. (1).
121
 c) convoacă şi conduce lucrările Conferinţei, Consiliului superior şi Biroului permanent;
d) semnează hotărârile emise de Consiliul superior şi deciziile adoptate de Biroul permanent;
e) prezintă anual spre adoptare Consiliului superior proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
f) aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget;
g) prezintă situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli spre adoptare
Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei;
h) numeşte şi revocă în baza aprobării Biroului permanent secretarul general şi personalul din
cadrul aparatului executiv al Camerei prevăzut în organigramă;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa, Consiliul superior şi Biroul permanent.
Biroul permanent este format din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi 5 vicepreşedinţi. Acesta se
întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii simple a
membrilor săi. Deciziile emise de Biroul permanent între şedinţele Consiliului superior se prezintă
acestuia pentru validare.
Biroul permanent are următoarele atribuţii principale39:
a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anual, pe care îl înaintează spre adoptare
Consiliului superior, nu mai târziu de data de 15 decembrie a fiecărui an anterior anului la care se referă
bugetul respectiv;
b) supraveghează lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei;
c) examinează şi propune spre aprobare Consiliului superior programul de activitate al Camerei;
d) aprobă programele de activitate ale direcţiilor executive;
e) aprobă deplasările în străinătate;
f) aprobă numirea, sancţionarea şi revocarea secretarului general, şefilor direcţiilor Camerei şi a
altor persoane cu funcţii de conducere din aparatul executiv al Camerei;
g) aprobă salarizarea pentru fiecare funcţie prevăzută în organigramă;
h) aprobă eliberarea autorizaţiilor de funcţionare ale societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;
i) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Conferinţă şi de Consiliul superior.
Aparatul executiv al Camerei este format din:
- secretarul general;
- secretariatul general;
- direcţia de învăţământ;
- direcţia de servicii pentru membri;
- direcţia de monitorizare, control şi competenţă profesională;
- direcţia de conduită şi disciplină profesională;
- direcţia de servicii generale;
- direcţia de relaţii naţionale şi internaţionale.
Secretarul general al Camerei este propus de Biroul permanent şi numit de preşedintele Consiliului
superior.
Secretarul are următoarele atribuţii40:
a) prezintă Biroului permanent proiectul programului de activitate al Camerei;
b) propune spre aprobare preşedintelui Biroului permanent angajarea personalului executiv,
potrivit organigramei Camerei;
c) asigură punerea în aplicare a deciziilor Biroului permanent cu privire la execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli al Camerei;
d) propune Biroului permanent ordinea de zi a şedinţelor acestuia şi ale Consiliului superior,
asigurând elaborarea şi prezentarea documentelor care fac obiectul şedinţelor respective;
e) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Secretariatul general prezintă următoarele atribuții:
a) asigură serviciile de secretariat pentru lucrările Conferinţei, Consiliului superior şi Biroului
permanent;
b) conduce Registrul de procese-verbale de şedinţă şi urmăreşte realizarea sarcinilor stabilite;
c) asigură serviciile juridice pentru activităţile proprii ale Camerei;
d) asigură serviciile de registratură, relaţii publice şi protocol;

39
Idem art. 35 alin. (2).
40
Idem art. 42 alin (2).
122
 e) întocmeşte raportul de activitate pe perioada anterioară şi elaborează proiectul programului de
activitate al Camerei;
f) asigură transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor
Conferinţei naţionale şi ale Consiliului superior;
g) executa alte atribuții stabilite de Consiliul superior si de Biroul permanent.
Direcţia de învățământ are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte tematica, bibliografia şi subiectele pentru examenele de atribuire a calităţii de
consultant fiscal;
b) stabileşte cerinţele de pregătire profesională şi organizarea acestei activităţi;
c) elaborează normele privind pregătirea profesională a consultanţilor fiscali şi programul anual de
perfecţionare continuă a membrilor;
d) întocmeşte evidenţa şi documentaţia privind pregătirea profesională a consultanţilor fiscali;
e) asigură asistenţa profesională pentru membrii Camerei;
f) asigură materialele pentru pregătirea profesională şi informarea periodică a consultanţilor
fiscali;
g) propune oportunităţi de colaborare cu entităţile care îndeplinesc condiţiile de organizare a
cursurilor de pregătire profesională;
h) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Direcția de servicii pentru membri are următoarele atribuții:
a) organizează examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal;
b) primeşte şi verifică dosarele de înscriere ale candidaţilor;
c) conduce Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală şi toate
evidenţele operative privind consultanţii fiscali, în sistem informatizat;
d) eliberează carnetele profesionale, parafele şi autorizaţiile de funcţionare;
e) primeşte declaraţiile cu veniturile realizate şi acordă viza anuală pe carnetele profesionale şi
autorizaţiile de funcţionare;
f) asigură publicarea anuala în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Registrului consultanţilor
fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală şi procedează la actualizarea site-ului Camerei;
g) organizează activitatea de informare a membrilor cu privire la hotărârile Consiliului superior şi
ale Biroului permanent;
h) gestionează dosarele profesionale ale consultanţilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de
consultanţă fiscală;
i) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Direcţia de monitorizare, control şi competenţă profesională are, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură controlul calităţii activităţii profesionale a consultanţilor fiscali;
b) asigură controlul realităţii veniturilor din activitatea de consultanţă fiscală declarate Camerei;
c) urmăreşte respectarea normelor de conduită etică şi profesională în domeniul consultanţei
fiscale;
d) urmăreşte aplicarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţă fiscală;
e) verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele ordonanţei şi ale prezentului regulament privind folosirea
sintagmei "fiscal";
f) identifică persoanele care nu au obţinut calitatea de consultant fiscal şi care exercită această
profesie;
g) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Direcţia de conduită şi disciplină profesională analizează cazurile de abatere disciplinară. Aceasta
execută şi alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii generale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) coordonează şi asigură serviciile: resurse umane, tehnologia informaţiei, administrativ şi de
gestionare a patrimoniului Camerei;
b) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei, pe care îl prezintă spre
dezbatere şi avizare Biroului permanent;
c) conduce şi organizează activităţi financiar-contabile şi asigură execuţia bugetară, în sistem
informatizat;
d) urmăreşte încasarea cotizaţiilor, taxelor şi a altor venituri ale Camerei;
f) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.
Direcţia de relaţii naţionale şi internaţionale are următoarele atribuţii:

123
 a) efectuează documentări referitoare la activitatea de consultanţă fiscală şi la organizaţiile
profesionale din alte ţări şi prezintă informări Consiliului superior şi Biroului permanent;
b) asigură realizarea măsurilor necesare în vederea aderării Camerei la organismele profesionale
internaţionale de profil, iniţierea şi încheierea acordurilor/convenţiilor cu organizaţii similare din alte
ţări privind exercitarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe teritoriul României;
c) asigură colaborarea şi cooperarea cu instituţiile din alte ţări care activează în domeniul
consultanţei fiscale;
d) asigură participarea reprezentanţilor Camerei la diverse manifestări naţionale şi internaţionale
pe teme profesionale;
e) elaborează propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a normelor de consultanţă
fiscală;
f) asigură colaborarea şi cooperarea cu alte organisme profesionale din ţară;
g) execută alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi de Biroul permanent.

Concepte și noțiuni cheie

Consultanță fiscală, drepturi și obligații, organe de conducere, Camera Consultanților Fiscali din România.

Întrebări de evaluare a cunoştinţelor:

1. Ce reprezintă consultanța fiscală? Care este componența activităților acesteia?

2. Care sunt drepturile și obligațiile membrilor Camerei Consultanților Fiscali din România?
3. Care sunt organele de conducere ale Camerei Consultanților Fiscali din România?

Bibliografie minimală

• Tamaș, A.S., Căpuşneanu, S., Topor, D.I. (2019). Deontology and Accounting Expertise. Judicial
Accounting and Tax Expertise, Lambert Academic Publishing, Germany.
• CECCAR (2009). Standardul profesional nr. 35: expertizele contabile: ghid de aplicare, Ed. a 3-a, rev. -
Bucureşti: Editura CECCAR.
• Boulescu, M., Ghiţă, M. (2002). Expertiza contabilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă
fiscală, actualizată la data de 27.06.2007.
• Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 700/17.10.2007.
• Codul de procedură fiscală.

124