Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
x p er rC o n t a b ili s i
C o n t a b ililo r A ţiu tdoinr izRa ân
o mia
T O N IA• J A C O U EP SO T D E V IN
M A R IN
Elem entede
D O C T RĂINS ID E O N T O L OAG IE
P R O F E S IE I C O N T A B IL E
E d it u r a C E C C A Rşti,2
, B u0c0u8r e
Marin TOMA - autor
Jacques POTDEVIN - coautor la Partea A, capitolele II, III
Capitolul L Introducere.......................................................10
13
protecţiei si monopolurilor care au fost acordate altora. Aceste diferenţe au un impact direct
asupra pieţei unice, dat fiind că în unele state membre gazdă profesioniştilor contabili emigranţi
li se interzice practica în domenii în care au acces nelimitat în statele lor membre de origine.
Pentru a se menţine calitatea înaltă şi diversitatea serviciilor profesionale prestate, este esenţial
să se asigure că firmele profesionale sunt capabile să elaboreze cea mai largă serie posibilă de
competenţe şi de a atrage şi a reţine cele mai talentate persoane pentru a servi clienţii lor.
Aceasta este situaţia, şi nu una de protecţionism şi medii anticoncurenţiale, lucru care permite
satisfacerea interesului clientului, cât şi al publicului în general. Se garantează o gamă mai
largă de consultanţi profesionali, se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură ca
aptitudinile şi experienţa profesiei contabile să poată fi utilizate pentru a oferi asistenţă afacerilor
europene, în special întreprinderilor mici şi mijlocii.
în consecinţă, pentru a menţine calitatea ridicată a activităţii desfăşurate de profesie
pentru întreprinderile din Uniunea Europeană - şi pentru a asigura că profesia europeană
poate fi competitivă şi poate exercita o influenţă la nivel internaţional, în lumina mişcărilor
spre o mai mare liberalizare a serviciilor profesionale din întreaga lume -, FEE recomandă ca
eventualele limitări privind aria de practică profesională care nu pot fi justificate
obiectiv prin motive de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate să fie
eliminate.
în sfârşit, profesioniştii contabili, pentru a se cunoaşte şi a-şi cunoaşte foarte bine rolul,
trebuie să înţeleagă contextul socio-economic şi politic în care îşi desfăşoară activitatea.
O profesie liberă şi autonomă există acolo unde este libertate şi democraţie. Din această
cauză, rolul specialiştilor este inevitabil pentru a-şi explica ideile în mod liber şi pentru a oferi
autonomie profesiei tocmai pentru autoreglarea acestei profesii.
14
Pentru contabili, asigurarea împărţirii corecte a valorii adăugate, raportarea corectă a
datelor financiare, comparabilă, sigură si capabilă să asigure distribuţia resurselor în mod
egal, independenţa, libertatea, autonomia şi conducerea democratică reprezintă cerinţele
inevitabile ale profesiei lor.
Asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să îşi îndeplinească
activităţile independent şi liber indiferent de modul în care le sunt constrânse, limitate si
împiedicate libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică. Este necesar ca
experţii contabili să-şi dezvolte şi să-şi menţină propria administrare prin păstrarea reputaţiei
si onoarei profesionale pentru propriul lor respect de sine, propria încredere şi onoare, însă
aceasta depăşeşte capacitatea contabililor individuali şi a firmelor de contabilitate. Principala
sarcină care reiese din această situaţie aparţine organismelor profesionale care reflectă şi
asigură capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.
Acest mod de acţiune şi acest gen de grijă sunt necesare pentru o activitate
profesională democratică. Membrii profesiei care nu pretind libertatea profesională si
activitatea profesională democratică ce stă la baza independenţei şi care nu încearcă să
dezvolte acest mediu îşi pierd motivaţiile şi eficienţa socială. Din moment ce nu îşi pot păstra
democraţia, independenţa şi autonomia profesiei, aceştia nu-si pot păstra nici drepturile
profesionale şi nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale.
O caracteristică a profesiei contabile din România constă în faptul că vocea
funcţionarilor publici în sistemul de reprezentare guvernamentală a profesiei este încă prea
puternică; există situaţii semnificative de conflict de interese şi de incompatibilităţi, în
special ale funcţionarilor publici, dar chiar şi ale oamenilor politici, în plus, în profesia
contabilă există paralelisme instituţionale nejustificate; nu există o cultură a aplicării de
standarde şi de bune practici contabile la nivel de firmă, ceea ce impune intensificarea
dialogului multipartit pentru elaborarea de standarde contabile.
15
CAPITOLUL II
Profesia contabilă: concept, structură, rol şi mod de
reglementare
1. Concept şi structură
Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor)
care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează
(prestează), precum şi organismele lor profesionale.
a) Activităţi/servicii componente
Profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă şi diversă, în toate
statele membre UE, în pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi culturale, poate
fi regăsit un cumul de activităţi, care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei
contabile, legate mai mult sau mai puţin de procesul de elaborare şi validare a
informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Unele dintre aceste activităţi sunt de obicei
rezervate exclusiv profesiei contabile şi formează o parte a domeniului tradiţional de
activitate al acesteia, chiar dacă uneori aceste activităţi sunt „împărţite" cu alte profesii.
Printre aceste activităţi se află, de exemplu, activitatea privind insolvenţa sau cea de
asistenţă fiscală.
Pentru a menţine o înaltă calitate şi diversitate a serviciilor profesionale oferite este
esenţială asigurarea faptului că firmele profesionale pot elabora cea mai largă gamă de
competenţe posibilă şi sunt capabile să atragă şi să reţină persoanele cele mai talentate
pentru a-şi servi clienţii; aceasta este calea ideală, şi nu protecţio-nismul şi mediul
anticompetitiv, pentru a permite să fie servit atât
16
interesul clienţilor, cât şi al publicului în general; aceasta este calea pe care se încurajează
inovaţia şi concurenţa şi se asigură faptul că experienţa şi aptitudinile profesiei contabile pot fi
utilizate pe deplin pentru dezvoltarea economiei.
Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă şi o reprezentare
grafică în funcţie de ponderea aproximativă a acestora se prezintă astfel:
Expert
contabil
Audito
r
Serviciul profesional:
1. Ţinerea contabilităţii;
2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
3. Audit statutar;
4. Alte lucrări de audit financiar-contabil;
5. Management financiar-contabil;
6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală);
7. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor;
8. Evaluări de întreprinderi şi titluri;
9. Alte servicii contabile şi paracontabile.
17
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă, chiar dacă în anumite organizaţii
profesionale membrii se ocupă în fapt de una singură sau de foarte puţine dintre aceste
activităţi.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul
public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări,
insolvabilitate, expertiză juridică, consultanţă, consiliere şi reprezentare fiscală, consiliere în
investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea şi tehnologia
informaţiei etc.
Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă si obiectivitate pot
limita aria de practică profesională a profesioniştilor contabili.
Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita:
- prin compartimente proprii;
- prin externalizare.
Dintre toate activităţile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este
în mod obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricărei entităţi supuse unui
astfel de control.
Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în:
- dependenţi, cu statut de angajaţi;
- independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori
ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesionistilor contabili,
aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea:
- individual;
- în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.
O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea - în calitate de angajaţi sau
ca furnizori de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi
importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.
18
Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor, procedurilor şi metodelor
prin care responsabilii unei entităţi deţin controlul asupra activităţii de care răspund. Controlul
intern este o stare, şi nu un compartiment administrativ funcţional al întreprinderii. Auditul
intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existenţei, adaptabilităţii si modului de
aplicare a dispozitivelor, procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern
al entităţii. Această activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al entităţii sau
externalizată prin profesionişti contabili independenţi.
Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern şi un
mijloc pentru realizarea obiectivului audi-tului statutar.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili sau partajate cu alte profesii
sunt:
- resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de plată, proceduri de control
intern, relaţii cu instituţiile de securitate socială, asistenţă în litigiile legate de
resursele umane, recrutare etc.;
- misiuni de consultanţă şi consiliere contabilă si fiscală;
- servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiară prealabilă (investigare
şi analiză), analiza investiţiilor, planificarea financiară, restructurarea datoriilor şi
recapitalizarea, gestionarea portofoliului, controlul administrativ şi financiar,
brokerajul etc.;
- servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin
juridic şi administrativ pentru Adunarea generală, consiliere privind Legea
companiilor etc.
20
Prin audit financiar se înţelege „orice intervenţie cu caracter de control, analiză,
verificare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei entităţi, efectuată de un profesionist
contabil competent si independent" dacă celelalte elemente fundamentale ale definiţiei
auditului în general sunt reunite.
Altfel spus, „auditul financiar este auditul în general, cu precizarea că obiectul
examinării îl constituie informaţia financiar-contabilă, iar persoana competentă şi
independentă trebuie să fie profesionist contabil".
Prin audit statutar se înţelege „examinarea profesională efectuată de un profesionist
contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în ansamblul
lor, în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu
imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, a situaţiei financiare şi a performanţelor
financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de audit".
Altfel spus, între auditul statutar şi auditul financiar este o diferenţă de la parte la
întreg: „Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situaţiilor financiare în
ansamblul lor, iar criteriul de calitate îl constituie standardele naţionale sau internaţionale de
audit". Rezultă că orice audit statutar este un audit financiar, dar nu orice audit financiar este şi
audit statutar. De exemplu, auditul stocurilor cerut unui expert contabil de către un
investitor la întreprinderea unde doreşte să investească este un audit financiar, dar nu este un
audit statutar.
în reglementările şi practicile europene şi internaţionale, „auditul statutar", specific şcolii
anglo-saxone, circulă şi sub denumirile de „audit legal" sau „control legal", trei denumiri cu
acelaşi înţeles şi aceleaşi semnificaţii, si anume:
- caracterul legal: este singurul tip de audit reglementat prin Directiva a 8-a la nivel
european, prin legile naţionale şi prin statutele întreprinderilor;
21
-independenţa absolută a specialistului care îl realizează;
- autonomia organismului din care face parte specialistul (auditorul) respectiv.
O sinteză a elementelor fundamentale ale celor trei tipuri de audit în funcţie de aria de
cuprindere se prezintă astfel:
Nr. Tipul de audit Audit în general Audit financiar Audit statutar
crt. Elementele auditului
(criterii definitorii)
1. Denumirea acţiunii Examen Examen Examen profesional
profesional profesional
2. Obiectul acţiunii Orice informaţie Orice informaţie Situaţiile financiare în
financiar-contabilă ansamblul lor, aşa cum sunt
stabilite prin referenţialul
contabil adoptat
3. Profesionistul care Orice profesionist Profesionist contabil Profesionist contabil
realizează acţiunea competent competent şi competent şi independent,
independent în independent, membru autorizat să presteze servicii
domeniul său de al unui organism de audit statutar
pregătire profesional recunoscut
4. Scopul acţiunii îmbunătăţirea Emiterea unei opinii Emiterea unei opinii
informaţiei în motivate, motivate, responsabile şi
domeniul respectiv responsabile şi independente
independente
5. Obiectul opiniei Calitatea Calitatea informaţiei Imaginea fidelă, clară şi
informaţiei financiar-contabile completă a poziţiei, situaţiei
şi performanţelor financiare
prezentate prin situaţiile
financiare în ansamblul lor
22
6. Criterii de Standardul, norma Standardele Standardele
referinţă sau reglementarea profesionale emise naţionale sau
specifică de o autoritate internaţionale de
profesională audit
independentă
şi/sau
reglementările
aplicabile
23
Diagnostic asupra Compartimente specializate ale Audit intern
controlului intern al unei entităţii sau profesionişti
entităţi contabili care au calitatea de
expert contabil
Analiza riscurilor şi a Profesionişti contabili care au Audit operaţional
deficienţelor pentru a face calitatea de expert contabil
recomandări şi a propune membru al unui organism
strategii în domeniul funcţiei profesional recunoscut
financiar-contabile a entităţii
Găsirea de probe ale unei Profesionişti contabili care au Audit de
fraude sau critica calitatea de expert contabil gestiune
operaţiunilor de gestiune membru al unui organism
profesional
24
în funcţie de poziţia auditorului faţă de entitatea auditată se disting următoarele
tipuri de audit:
Denumirea auditului Poziţia faţă de întreprindere
- Audit statutar - Extern;
Audit financiar - legal Extern;
Audit operaţional - contractual Extern;
Audit de gestiune - contractual Extern;
Audit intern contractual Intern sau externalizat, pe bază de contract
25
comitetul de audit), auditorul statutar face certificarea situaţiilor
financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor financiare.
• Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este să
aprecieze bunul control asupra activităţilor întreprinderii
(dispozitive de control intern) şi să recomande măsuri
pentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul auditului
statutar îl constituie certificarea regularităţii, sincerităţii
şi imaginii fidele a conturilor, situaţiei financiare şi
rezultatelor întreprinderii. De observat că pentru atingerea
acestor obiective auditul statutar va trebui să aprecieze
şi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; deci
controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc, în
timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.
• Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar în
globează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor
şi la elaborarea situaţiilor financiare, însă în toate funcţiile
întreprinderii (un auditor statutar care şi-ar limita obser
vaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face o
activitate incompletă); altfel spus, auditul statutar cu
prinde toate funcţiile întreprinderii, dar în legătură numai
cu obiectivul său de certificare; auditul intern are un do
meniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate
funcţiile întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestor
funcţii.
• Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile legale de
divulgare, auditul statutar se preocupă de orice fraudă
de îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influenţă
asupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu are
drept scop descoperirea fraudelor, având o arie mult mai
26
largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor,
suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespectare a
procedurilor de control intern.
• Independenta nu este de acelaşi tip: Independenţa audito
rului statutar este cea a titularului unei profesii liberale,
este juridică şi statutară, este una absolută; independenţa
auditorului intern este una restrictivă; el este independent
faţă de structurile auditate, dar nu şi faţă de conducerea
entităţii.
• Periodicitatea auditurilor: Auditorii statutari nu sunt pre
zenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioada
propice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semes
tru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorul
intern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbă
frecvent interlocutorii. Altfel spus, din punct de vedere
al prezenţei în întreprindere auditul statutar este periodic,
iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere
relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic,
iar auditul statutar este permanent.
• Metoda: Auditorii statutari îşi efectuează lucrările după
metode verificate, pe bază de comparaţii, analize, inven
tare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi origi
nală, adaptată la cultura întreprinderii.
28
rilor din impozite pentru guverne si interesul public de a încuraja stimulentele de
afaceri prin reducerea impozitelor si maximizarea returnărilor post-impozitare.
Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabilităţii financiare, în
special pentru companiile mari care se confruntă cu legi fiscale şi reglementări diferite la
nivel local, naţional şi internaţional, necesită o expertiză specializată aprofundată din
partea profesioniştilor contabili.
Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile, acoperă la rândul ei o
arie largă de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare şi consultanţă fiscală,
reprezentarea în faţa instanţelor juridice şi servicii legate de impozitarea corporaţiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii să se conformeze eficient la
cerinţele de raportare şi completare a returnărilor de impozite în ţările în care deţin active
şi să îşi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare şi o consultanţă corespun-
zătoare.
Aşa se explică faptul că deşi la începuturile profesiei serviciile fiscale erau
oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de contabilitate, situaţie care se
menţine pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca şi
relaţia simbiotică dintre fiscalitate si contabilitate au dus la apariţia firmelor de
consultanţă multicompetente; departamentele fiscale din cadrul firmelor de
contabilitate sunt alcătuite din contabili specializaţi în fiscalitate şi din profesionişti în
domeniile juridic si economic.
Alţi furnizori de servicii fiscale sunt avocaţii, care au început prin implicarea lor în
litigiile fiscale şi care si-au extins aria de servicii către planificarea fiscală în special în
domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi, fără ca la nivel global aceştia să
aibă o poziţie relevantă în piaţa serviciilor fiscale.
29
Pentru companiile cotate, aria completă de servicii fiscale este esenţială pentru ca
firmele să îşi îndeplinească obligaţia de a se conforma la regulile fiscale într-o manieră
similară în toate jurisdicţiile în care activează. Varietatea serviciilor fiscale necesare pentru
dezvoltarea afacerii lor şi eforturile de a minimiza impozitele în limitele legii fără a intra într-o
planificare fiscală abuzivă sunt la fel de importante. Până în prezent firmele de contabilitate
sunt singurii prestatori care pot ajuta aceste companii într-o arie largă de servicii fiscale
globale.
Grupul de revizuire al IFAC, în anul 2004, a efectuat un studiu limitat la 11 ţări din
zone şi jurisdicţii diferite, care a scos în evidenţă informaţii deosebite cu privire la relaţia
dintre profesia contabilă şi serviciile fiscale1.
Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte largă de aplicabilitate deoarece orice
operaţiune angajată de o întreprindere sau de o persoană va avea implicaţii fiscale; cu cât
mai complexă sau mai neobişnuită este operaţiunea şi cu cât mai multe companii sau ţări sunt
implicate, cu atât mai complexă va fi consilierea profesională respectivă.
Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii, formularea unui sfat sau asistarea
clienţilor în orice problemă fiscală, în special cu privire la impozitarea personală, impozitarea
corporativă, TVA, impozitul pe câştigurile de capital etc.
Cele mai frecvente sarcini sunt:
- întocmirea declaraţiilor de impozitare;
- evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tran
zacţii;
- sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniul
fiscal;
1
IFAC, Serviciile fiscale si contabilitatea.
30
- asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si cu completele de judecată;
- planificarea fiscală, în scopul gestionării optime a obligaţiilor fiscale în
conformitate cu legislaţia aplicabilă. Planificarea fiscală trebuie gestionată
atent deoarece în timp ce economisirea fiscală (dreptul de a alege cursul
sau montajul unei operaţiuni care va avea ca rezultat cea mai mică datorie
fiscală) este legală, evaziunea fiscală (reducerea impozitului prin tăinuire,
înşelăciune sau manopere frauduloase) este sancţionată ca abatere de la lege.
Ponderea serviciilor Dacă există cerinţe
fiscale prestate de suplimentare de
contabili din totalul calificare (educaţie) în
pieţei serviciilor fiscale afara celor prevăzute
pentru contabili
Argentina Majoritatea Nu
Australia Circa 90% -
Canada Circa 60% Nu
Franţa Nu există date Nu
Germania Nu există date Nu
India Circa 90% Nu, Nu, cu excepţia
persoanelor fizice, pentru
Italia Circa 95% activitatea de reprezentare
a clientului
Japonia Cvasimajoritatea Nu, cu excepţia
Spania Circa 23% Circa reprezentării clientului
Suedia 80% Cea mai mare Nu
Marea parte Nu
Britanic Nu
Nu
31
2. Profesia contabilă - o profesie reglementată a) Necesitatea
reglementării
Modul în care ar trebui reglementată profesia contabilă a constituit în ultimii ani
subiectul multor dezbateri şi în consecinţă au avut loc multe schimbări deoarece profesioniştii
contabili, clienţii lor, organismele lor profesionale şi guvernele caută să se asigure că profesia
contabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea
economică globală.
în timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesul
public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se
regăsesc în cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale, şi
anume:
- educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calitatea: certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să
promoveze practicile profesionale la nivel înalt, inclusiv prin intermediul reglementării,
membrilor lor. Organismul profesional trebuie să reglementeze activităţile şi conduita
membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa faţă de interesul public este
îndeplinită, chiar şi atunci când există o reglementare externă semnificativă a profesiei din
partea unei agenţii guvernamentale.
O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi
etica celor implicaţi în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la
nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.
32
Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:
a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi
eficient cererilor economiei şi societăţii;
b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglemen
tarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile
contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ce
implică:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi
ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii
etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din
partea anumitor membri ai profesiei, care au avut ca
rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară,
au impus modificări esenţiale ale reglementării pro
fesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securi
tăţii financiare în Franţa etc.).
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi de abordare a unor
aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin datorită următoarelor două cauze:
• Existenţa unui dezechilibru în ceea ce priveşte cunoştin
ţele între clientul care primeşte serviciile contabile şi
furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză profe
sională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin
oferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispune
de calificările necesare şi va respecta standardele profe
sionale adecvate în activitatea sa. Astfel, beneficiarul este
încredinţat că primeşte servicii de calitate.
• în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii contabile
există şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri
33
semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile; reglementarea poate trata
acest aspect dând o asigurare că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt
luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs şi la ce standarde de
calitate. De exemplu, situaţiile financiare au o utilizare mult mai amplă şi nu se
limitează doar la compania care este supusă unei misiuni de audit, iar reglementarea îi
asigură pe terţi (investitori, creditori etc.) că primesc informaţiile de care au nevoie,
deci ea certifică faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute în vedere când se
contractează misiunea de audit.
35
- coreglementarea: reprezintă o combinare între autoregle-
mentare şi reglementarea externă.
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie
complementare, şi nu să se concureze.
Există mai multe modalităţi în care autoreglementarea şi reglementarea externă pot fi
combinate în vederea unui amestec eficient de reglementare:
- autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă
de o agenţie independentă; în acest caz supravegherea
este complementară reglementării şi o întăreşte;
- o combinare în care organismul profesional este respon
sabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar gu
vernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.
De exemplu, cerinţele de normalizare a educaţiei pentru profesionişti contabili fac parte
dintr-un domeniu în care organismul profesional poate avea o capacitate semnificativă de
expertiză, deci el poate reglementa domeniul.
Combinarea între autoreglementare şi reglementarea externă folosită în anumite state
poate depinde de unii factori precum:
- experienţa istorică;
- performanţa de autoreglementare a organismului profe
sional;
- orientarea politică generală către reglementarea ca instru
ment de conducere economică;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura şi caracteristicile eşecurilor pieţei.
în practică, chiar şi în cazul reglementării externe, guvernul interacţionează explicit sau
implicit cu organismul profesional.
Tendinţele echilibrului între autoreglementare şi reglementarea externă diferă de la ţară
la ţară: în statele cu organisme profe-
36
sionale puternice de autoreglementare creşte preocuparea pentru un rol sporit al reglementării
externe; în statele în tranziţie, tendinţa este de solidificare prealabilă a organismelor
profesionale şi a rolului acestora de autoreglementare.
Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie să joace un rol
hotărâtor în reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea
interesului public:
- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia
organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor
oferite de membrii săi;
- ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii
lor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta
comportamentul;
- ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;
- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu
guvernele în interesul public.
La rândul lor, guvernele trebuie să se asigure că reglementarea respectivă îşi atinge
obiectivul referitor la interesul public la cel mai scăzut cost posibil. Pentru aceasta,
guvernele trebuie:
- să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care
reglementarea caută să le rezolve;
- să beneficieze de un sistem de monitorizare a performan
ţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;
- să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi
consecvenţa serviciilor contabile;
- să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea
atunci şi acolo unde este nevoie.
Rezultă că organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune:
profesioniştii contabili să servească interesul
37
public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile
prestate.
Atingerea acestor obiective comune presupune existenţa unui
dialog constant între guvern şi organismele profesionale pentru ca
sistemul de reglementare să rămână actual şi eficient.
Deşi rolul organismelor profesionale în sistemul de reglemen-
tare a profesiei diferă de la ţară la ţară, în toate cazurile organismele
profesionale au responsabilitatea de a se asigura că profesia serveşte
interesului public; deci organismele profesionale trebuie să joace
un rol cât mai important în reglementarea profesiei.
Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant
cu guvernele în vederea aflării echilibrului între autoreglementarea
şi supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor
contabile.
Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea
de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca
profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de regle-
mentare din ţară şi la nivel global.
38
aptitudini, iar calitatea profesională obţinută are diferite denumiri,
dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert
contabil" (întâlnită frecvent în ţările latino-continentale), „chartered
accountant" (în general în zona anglo-saxonă), „contabil public
autorizat" (CPA) în Statele Unite etc.
39
• condiţiile speciale privind independenţa auditorului,
calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele apli
cabile;
• crearea unui sistem de supraveghere publică asupra acti
vităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari.
Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din
situaţiile financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (con-
sumatorii) finali; de aici, rolul deosebit al activităţii de audit statutar
- auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului pu-
blic; de aici, necesitatea unei evidenţe distincte a profesioniştilor
contabili autorizaţi să efectueze audit statutar; de aici, măsurile de
ordin etic deosebit de stricte mai ales în ce priveşte independenţa
acestor categorii de profesionişti contabili.
Băncile Salariaţii
Clienţi
şi
Buget
Furnizori şi
creditori
Contabilitatea
Eventuali
naţională (prin
cumpărători sau
centralizarea
investitori
conturilor)
Organismele de
bursă
b) Dezvoltarea economiei
Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele
nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii
contabili satisfac un interes general.
Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor con-
stituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profe-
sionistul contabil este artizanul acesteia.
întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80%
din economia europeană, constituie inima comerţului european.
Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile finan-
ciare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.
Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii con-
tabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:
• cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice?
42
• cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi
deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?
• cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale
şi financiare?
• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice
între angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia, între
muncă şi capital?
Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profe-
sioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinarea şi
plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările
importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de
calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor
unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste
tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indi-
ferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în
afaceri, în educaţie sau în practica liberă.
îndeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor conta-
bili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului
public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale
naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor inter-
naţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.
Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii
economice şi sociale; ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici
sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, indus-
triale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul
public, în instituţii, în educaţie etc.
Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sec-
tor din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabi-
litate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în siste-
me informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială,
ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei
asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale;
ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.
43
4. Profesia contabilă între reglementare şi
interesul public
Contabilitatea şi activităţile care presupun cunoştinţe în do-
meniul contabilităţii sunt activităţi comerciale, iar consumatorii
trebuie să aleagă în mod liber furnizorii acestor servicii; deci pro-
fesia contabilă este o profesie liberală, iar organismele profesio-
nale au fost încă de la înfiinţarea acestora - organisme de regle-
mentare - garanţie a servirii interesului public.
Marile scandaluri financiare din ultimii ani, deşi au fost pro-
vocate şi îşi au originea în mediile respective de afaceri, au deter-
minat autorităţile publice să repartizeze „costurile" acestora şi asu-
pra profesiei contabile, mai precis asupra activităţii de audit statutar,
în cazul organismelor profesionale cu atribuţii de autorizare a audi-
torilor statutari şi care se autoreglementează, activitatea de audit
statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie să facă obiectul unui sistem
de supraveghere publică.
Introdusă la început în SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,
supravegherea publică a fost preluată la nivelul UE prin noua
Directivă a 8-a, care la nivelul fiecărui stat membru trebuia imple-
mentată în legislaţiile naţionale până în luna iunie 2008.
Supravegherea publică, în spiritul şi litera Directivei a 8-a,
constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere pu-
blică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presu-
pune neapărat crearea unui organism de supraveghere publică.
Pentru a nu afecta interesul public, supravegherea publică
trebuie să respecte următoarele principii:
• Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi
supravegherii publice, iar când autoritatea competentă
în domeniul auditului statutar este un organism profe-
sional autonom, sistemul de supraveghere publică se
44
extinde şi asupra acestuia. Atunci când activitatea de audit
statutar este gestionată de o agenţie sau de o instituţie
guvernamentală, sistemul de supraveghere publică este
de asemenea necesar, el având ca obiect auditorii statutari
şi firmele de audit, dar şi activitatea autorităţii publice
(agenţiei sau instituţiei guvernamentale) care gestionează
activitatea de audit statutar, deoarece supravegherea pu-
blică nu trebuie confundată cu supravegherea din partea
uneia sau mai multor autorităţi publice.
• Sistemul de supraveghere publică este condus de ne-
practicieni; se presupune că nepracticianul deţine cu
noştinţe în domenii relevante pentru auditul statutar fie
datorită experienţei sale profesionale, fie pentru că stă
pâneşte cel puţin una dintre disciplinele care fac obiectul
pregătirii în domeniul auditului statutar. Prin regle
mentarea în domeniul auditului se poate permite ca o
minoritate de practicieni să se implice în conducerea
sistemului de supraveghere publică. Nepractician este
orice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei ani
înainte de implicarea sa în conducerea unui sistem de
supraveghere publică nu a efectuat audituri statutare,
nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audit, nu a
fost membru al organelor de administrare sau de con
ducere ale unei firme de audit şi nu a fost salariat sau
asociat într-o firmă de audit.
• Persoanele implicate în conducerea sistemului de supra
veghere publică sunt selectate printr-o procedură de no
minalizare independentă şi transparentă.
• Sistemul de supraveghere publică îşi asumă responsabili
tatea finală a supravegherii:
o autorizării (acreditării) şi evidenţei auditorilor statutari
şi ale firmelor de audit;
45
o adoptării standardelor de conduită profesională şi de
control intern de calitate a firmelor de audit, precum
si a standardelor de audit;
o dezvoltării profesionale continue, asigurării cali-
tăţii şi sistemelor de investigaţii şi sancţiuni disci-
plinare.
46
CAPITOLUL III Organizarea
profesiei contabile
Educaţie şi calitate
Etică
b) Modalităţi de organizare
Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin
consimţământul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege.
Indiferent de modul de organizare, recunoaşterea asociaţiei printr-o
reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de
membrii săi, mult mai importantă fiind însă recunoaşterea din partea
mediului economic, a societăţii în general, care trebuie să găsească
serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi
creatoare de valoare.
într-o ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale
profesiei contabile. Atunci când se creează mai multe organisme
în domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public,
este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste,
exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile componente ale profesiei
contabile.
48
Persoanele care doresc să facă parte din organismele profe-
sionale trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european
există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul
de calificare a pregătirii si sistemul de calificare funcţională.
Calificarea pregătirii indică faptul că persoana respectivă de-
ţine un nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigu-
rând accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei
contabile. Termenul de calificare funcţională - întâlnit în unele
ţări - denotă o calificare profesională care permite persoanei res-
pective să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea.
Indiferent de numărul organismelor profesionale, pentru a
putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul contabil
trebuie să fie autorizat de o autoritate competentă.
d) Reglementările organismului
Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă pro-
pria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional. O
structură de reglementare constă în:
• o lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşte
organismul profesional ca entitate legală care reprezintă
profesia şi care îi poate conferi putere legală pentru regle
mentarea membrilor;
• un statut şi regulamente proprii;
62
• cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;
• reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului
legal (de exemplu, reguli cu privire la independenţă). A-
ceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC;
• standarde contabile şi de audit;
• sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă re
gulile de conduită ale organismului;
• cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii;
• sisteme de monitorizare pentru membri.
Statutul organismului profesional de contabilitate este docu-
mentul oficial care stabileşte numele şi scopul, şi cerinţele de admi-
nistrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, si cerinţele
de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinar
şi cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea şi reprimirea mem-
brilor.
De multe ori, organismele profesionale aleg să stabilească
şi un set de regulamente care determină diversele cerinţe de politică
la nivel înalt care nu sunt neapărat acoperite de statut, în funcţie
de structura administrativă a organismului, regulamentele pot fi
modificate şi actualizate mai frecvent decât statutul.
e) Conducerea organismului
Este recunoscut faptul că un organism profesional solid de
contabilitate va produce si va susţine o profesie solidă de contabil
care poate deservi interesul public şi poate contribui în mod sem-
nificativ la stabilitatea economică. Organismul profesional de con-
tabilitate de succes îşi poate câştiga o mare parte din obiectivele
stabilite din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea
de membru şi din contribuţia pe care membrii individuali şi firmele
sunt pregătiţi să o aducă acestui organism ca recunoaştere a pri-
vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment
63
al identităţii poate să încurajeze şi respectarea standardelor profe-
sionale şi a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor.
Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con-
stituie un contract între organism, membrii săi şi părţile interesate,
prin intermediul căruia toate părţile implicate obţin drepturi şi sar-
cini reciproce. Pentru susţinerea acestui contract, este important
ca organismul profesional să recunoască prin structurile de con-
ducere că este responsabil în faţa membrilor şi a publicului deservit
de membri.
Organul principal de conducere al organismului profesional
de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup este numit
şi „Comisia".) Componenţa Consiliului este în general aleasă de
membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o
dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de mem-
bri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespun-
zătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de
mic pentru a colabora eficient.
Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi invitaţi
să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea
dreptul să solicite o Adunare generală specială, dacă este necesar,
dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, mem-
brii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate
şi declaraţiile financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe
nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii
Consiliului.
Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care
este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.
Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi
adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului
şi care îl reprezintă pe preşedinte.
Misiunea unui organism profesional de contabilitate este
îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului
angajat, care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora.
64
Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, efor-
turile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află
despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre
necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin in-
termediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul
pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul
cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-
sare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor şi materialelor
educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comuni-
tăţile de afaceri.
La fel de important este şi personalul angajat. Personalul
angajat poate:
- să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;
- să asigure respectarea directivelor organului de condu
cere;
- să execute funcţii importante administrative, de relaţii
publice si de legătură;
- să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică;
- să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea
obiectivelor Consiliului;
- să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere volunta
rilor îndrumări cu privire la aspectele statutare;
- să acţioneze ca punct de contact pentru membri.
Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru
realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţio-
neze efectiv şi eficient. Consiliul este responsabil de strategia orga-
nismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. In
primii ani, Consiliul va avea probabil un rol direct în abordarea
problemelor operaţionale şi tehnice, rol care într-o organizaţie mai
mare va fi delegat unor structuri executive permanente.
Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc în ge-
neral de câteva ori pe an. In primele stadii de înfiinţare a unui
65
organism profesional de contabilitate, Consiliul va trebui să se întâl-
nească mai des. Regulamentele organismelor de contabilitate pre-
văd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv - din
care fac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri mai
vechi si directorul executiv - care se întâlneşte mai des şi acţionează
în numele Consiliului între şedinţele Consiliului.
Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa
acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de
sectoare ale membrilor.
Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului
profesional de contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea
fi numirea unui număr limitat de alte persoane, inclusiv „membri
publici" şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de
către administraţie sau autoritatea de reglementare.
Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi func-
ţionarii organismului profesional de contabilitate, şi faptul că orga-
nismul continuă să acţioneze în interesul public, precum şi în inte-
resul membrilor săi.
Anumite organisme contabile pot dori să numească un repre-
zentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea
intereselor membrilor stagiari.
Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:
- aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale
organismului profesional de contabilitate;
- aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră;
- aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;
- aprobarea eventualelor modificări ale statutului organis
mului.
Preşedintele
Preşedintele este liderul organismului profesional de contabi-
litate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen limitat.
66
Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibili-
tatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limi-
tează rolul acestuia la un singur mandat.
Rolul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comu-
nicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitate.
Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează
o identitate progresivă puternică în calitate de organizaţie profesio-
nală responsabilă în faţa publicului, membrilor, comunităţilor pe
care le deserveşte.
în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedin-
tele păstrează legătura cu guvernul, organele de reglementare, spe-
cialiştii în educaţie şi alte organisme şi agenţii la nivel naţional,
regional şi internaţional.
Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii orga-
nismului, stagiarii, potenţialii membri, publicul, guvernul şi orga-
nele de reglementare. Rolul acestuia implică şi promovarea orga-
nismului.
O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă conştientizarea
problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de con-
tabil la scară naţională, regională şi internaţională.
Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu
personalul organismului profesional de contabilitate.
Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct pentru a-1 asista
pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele
adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea man-
datului acestuia.
Comitetele
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care ge-
nerează o judecată logică de grup, asigură continuitatea gândirii şi
ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Co-
mitetele permit membrilor să se implice direct în afacerile or-
67
ganismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren
de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.
Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile
voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod
corespunzător, în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot exe-
cuta sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate
personalului executiv.
O bună structură a comitetului permite organizaţiei să fie la
curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară acti-
vitatea.
Marele dezavantaj al comitetelor este că necesită mai mult
timp şi mai multe costuri decât activitatea unei singure persoane
pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute şedinţe, pot
fi necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât
şi după şedinţe, şi este nevoie de timp pentru expunerea completă
a opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt realităţile simple
ale comitetelor care funcţionează în cadrul unui organism profe-
sional de contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci
când comitetele sunt mult mai mari decât este nevoie sau când
includ membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc
pentru întâlniri, nu participă la discuţii sau adoptă în general o
atitudine fără compromis în etapa de atingere a unui consens.
Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe
potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în
cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, şi că este necesară
o participare constructivă şi activă, deseori între şedinţe, precum
şi în cursul şedinţelor.
Acest lucru poate fi facilitat prin introducerea unui cod de
conduită pentru Consiliu şi membrii comitetului.
Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general
numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii, în primii
ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate,
acestor comitete li se cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea
ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui
consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. Dacă aceste Comi-
tete Permanente au autonomie, Consiliul ar trebui să fie informat
cu privire la noile evoluţii majore, în cele din urmă se poate dezvolta
o schemă simplă de delegare care să distingă clar autoritatea Con-
siliului de autoritatea comitetelor.
Este posibil ca la început să fie suficient un număr limitat de
Comitete Permanente care să abordeze următoarele domenii:
• Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitere
şi demitere a membrilor şi a serviciilor care vor fi furni
zate membrilor.
• Educaţie şi training - stabilirea standardelor de învăţă
mânt şi formare pentru membri, dezvoltarea unui program
de acreditare şi supravegherea procesului de examinare/eva
luare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitate
pregăteşte, formează şi examinează propriii stagiari, tre
buie să se înfiinţeze o comisie sau un comitet separat de
examinare.
• Partea tehnică - formularea politicilor cu privire la
elaborarea standardelor tehnice, etice şi profesionale, in
clusiv standardele de contabilitate şi standardele de audi-
tare.
• Disciplina - respectarea codului etic, a standardelor profe
sionale, a legilor, a reglementărilor şi a altor decizii ale
organismului, în interesul transparenţei şi încrederii pu
blice în procesul disciplinar, un organism profesional care
are aceste îndatoriri trebuie să numească un avocat şi
unul sau mai mulţi membri publici care să facă parte din
comitetul disciplinar.
Structura managementului
Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de
calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce resursele
permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu
normă întreagă pentru responsabilitatea de management al orga-
nizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional
la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.
Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o
maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. Directorul exe-
cutiv va trebui să fie:
• un manager cu experienţă;
71
- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;
- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta
organizaţia;
- o persoană cu abilităţi excelente de comunicare;
- sociabil si capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în
afaceri, guvern şi învăţământ.
Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu
alţi voluntari, este:
- de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un
plan de lucru care să includă date-ţintă specifice;
- de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru exe
cutarea activităţilor;
- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membri
lor Consiliului si altor voluntari;
- de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunită
ţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ;
- de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare
sunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sau
regulilor organismului profesional;
- de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane rele
vante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,
religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;
- de a administra resursele şi personalul organizaţiei con
form bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;
- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiec
tivele organizaţiei.
f) Finanţarea organismului
Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de
management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru pro-
fesie, precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan stra-
tegic şi întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen
lung si scurt.
O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna re-
sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în
astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte
organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia
profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explo-
rate şi alte surse de venit. Acestea pot include:
- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri
izolate);
- sponsorizarea iniţiativelor specifice;
- donaţii;
- agenţii de ajutorare din străinătate;
- surse caritabile;
- spaţiu publicitar;
- firme.
Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi nece-
sară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze
suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare
73
si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei
organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea
unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa
fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport
financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează
o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor orga-
nizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondu-
rile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă
de cotizaţii, ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de
membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pen-
tru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile
de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promo-
ţionale.
Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Tre-
buie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale
organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut.
Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante.
Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse.
Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni
costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile
mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi fle-
xibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine-
voitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de
înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte
grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă
economii din folosirea în comun a mesageriilor, a serviciilor de
curăţenie a birourilor şi a echipamentelor.
Echipamentele de bază - telefon, fax, computer şi imprimantă
- sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de
birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor.
Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele si dulapurile,
trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranja-
mentul de închiriere.
74
Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care
este necesară o bază de date care să servească drept registru al
membrilor. Informaţiile minime vor include:
- numele membrului;
- numărul membrului;
- adresa personală;
- adresa de serviciu;
- adresa poştală preferată;
- categoria sau sectorul de angajare;
- calificările;
- data naşterii;
- data de admitere ca membru;
- categoria de membru;
- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.
Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la
protecţia datelor - confidenţialităţii.
Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi,
dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa-
minări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente
legate de stagiari.
87
- conferinţe în săli de curs pentru studenţii de la contabili
tate pe tema aspectelor actuale sau aplicării standardelor
tehnice în situaţii din „viaţa reală";
- oferirea de oportunităţi de angaj are cu j umătate de normă
pentru studenţi;
- realizarea de relaţii cu profesorii şi cadrele didactice.
b) Certificate de practică
Aşa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic
IFAC al profesioniştilor contabili, „o caracteristică a profesiei de
contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în interesul
public".
Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi.
Cea mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei
de atestare este limitată la cei calificaţi să o execute. Un organism
profesional de contabilitate va trebui să încerce să transpună această
restricţionare în lege, de preferat prin acordarea organizaţiei ca
atare a dreptului de a determina criteriile de competenţă. Dacă
determinarea criteriilor este responsabilitatea organizaţiei, aceasta
poate fi exercitată prin emiterea de certificate de practică pentru
persoanele calificate, în general, certificatele de practică trebuie
să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînnoite conform regulilor
stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a
certificatului de practică asigură faptul că persoanele calificate pen-
tru executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate în mod cores-
punzător. Având în vedere rata rapidă de modificare a standar-
delor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a
exercita funcţii limitate să îşi păstreze competenţa de a face acest
lucru. Condiţiile de reînnoire includ dovada continuării dezvoltării
profesionale (CDP), reexaminării, asigurării profesionale sau alte
situaţii.
Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii
care oferă şi alte servicii în afara celor atestate. Multe organisme
profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de
serviciu contabil direct publicului să deţină un certificat de practică.
Obţinerea unui certificat de practică poate necesita o experienţă
practică suplimentară sau studii în domeniul în care persoana
respectivă intenţionează să practice. Pentru păstrarea certificatului
de practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale activităţii
prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a
calităţii.
91
e) Asigurarea calităţii serviciilor profesionale
Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează
pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public. Pro-
fesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia
pentru integritate, obiectivitate si competenţă de-a lungul multor
ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi publicului. Orice con-
tabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu
respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă
păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi
îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa
spre standarde internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organis-
mele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adec-
vate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesio-
nişti aderă la cele mai înalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse
căi cu jurisdicţii diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe
de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple-
mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-
veghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asi-
gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient
de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare,
este în interesul public si în interesul profesiei de contabil din în-
treaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest
tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de
reglementare.
Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine conta-
bilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a în-
deplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru
care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea.
în cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja-
torul) care angajează contabilul profesionist.
92
în cazul contabililor profesionişti din practica publică, imple-
mentarea regulamentului intern de control al calităţii este responsa-
bilitatea fiecărei firme de contabili practicieni, încurajarea şi asis-
tarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţi-
rea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-
cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor
adecvate pentru realizarea acestui obiectiv în mediul legal, social,
de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.
Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de
contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.
Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:
• resurse interne - folosirea de inspectori angaj aţi de orga
nismul profesional;
• resurse externe, ca, de exemplu:
O contractanţi - folosirea de revizori (persoane, firme
sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profe-
sională;
o sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele
care vor inspecta contractează alte persoane sau firme
pentru realizarea controalelor;
O contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul
profesional externalizează controalele unei terţe părţi
(de exemplu, o altă organizaţie profesională cu expe-
rienţa necesară);
O combinarea celor de mai sus - organismul profesional
poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate
adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte
angajamente;
O abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe
organizaţii profesionale poate/pot dori să combine
resursele pentru realizarea controalelor.
93
Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională tre-
buie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de
calitate, în orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana
sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru
control.
96
credibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. Este important ca organis-
mele de contabilitate să demonstreze membrilor valoarea dezvol-
tării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru membrii
individuali în termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de an-
gajare şi credibilitate. Dezvoltarea profesională continuă în sine
nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza întotdeauna servicii
profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a sistemului
de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate
(care include şi controlul asigurării calităţii activităţii membrilor
şi sistemele de investigare şi disciplinare).
Standardul International de Educaţie pentru Contabilii Profe-
sionişti 7,„Dezvoltarea profesională continuă: Un program de în-
văţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesio-
nale", stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională
continuă pentru toti contabilii profesionişti. Standardul promovează
activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante
pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi veri-
ficate. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă
un anumit număr de ore de pregătire pe an, în timp ce altele abor-
dează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei. In-
diferent de abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru
organismul profesional de contabilitate este promovarea impor-
tanţei dezvoltării profesionale continue.
Accesul la activităţile dezvoltării profesionale continue poate
fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de contabi-
litate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi
şi colegii, furnizori privaţi de training, firme mari şi alte organisme
profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca membrii
să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare
profesională continuă.
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de ase-
menea, să stabilească un proces prin care să determine dacă mem-
brii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. Accentul iniţial
97
se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale conti-
nue, dar monitorizarea este, de asemenea, importantă. Monitori-
zarea nu trebuie să folosească mult mai multe resurse şi trebuie
mai degrabă să se facă în mod aleatoriu. Monitorizarea este utilă
numai dacă există sancţiuni pentru cazurile de nerespectare desco-
perite prin procesul de monitorizare.
100
funcţii non-şcolare, şi prin urmare creşterea numărului
de pedagogi calificaţi;
• încurajarea firmelor de contabilitate locale să pună pro
fesionişti calificaţi la dispoziţia instituţiilor locale de
învăţământ;
• oferirea de programe de studii la distanţă;
• furnizarea de materiale de studiu prin alte mijloace, in
clusiv Internet, benzi video sau audio.
De multe ori se înregistrează o lipsă a materialelor instructive
actualizate, cum ar fi textele, literatura de specialitate şi deciziile
de contabilitate şi audit ale organismelor de stabilire a standardelor
internaţionale şi naţionale, în plus, majoritatea materialelor sunt
importate şi nu sunt relevante în contextul sistemului folosit în
ţara respectivă, în acest caz, firmele locale de contabilitate trebuie
să furnizeze copii ale manualelor şi procedurilor interne şi ale pro-
gramelor de educaţie.
Internetul poate, de asemenea, să fie o sursă de materiale
care pot fi descărcate, şi pot exista şi materiale disponibile ale altor
organisme de contabilitate.
Efortul pentru realizarea celor menţionate mai sus va trebui
să fie depus în comun de instituţiile de şcolarizare locale şi de
organismul profesional de contabilitate. Cea mai mare responsa-
bilitate pentru dezvoltarea programelor revine sectorului de învă-
ţământ, în timp ce organismul profesional de contabilitate va avea
marea responsabilitate de a căuta susţinerea guvernului, firmelor
de contabilitate, companiilor şi agenţiilor externe de finanţare.
Cu cât implicarea în educaţie este mai mare, cu atât este mai
mare necesarul de resurse, inclusiv comitetele şi personalul. Cerinţa
minimă constă într-un rol de legătură educaţională pentru asigurarea
unui dialog între furnizorii de educaţie şi organismul profesional
de contabilitate. Acest rol poate fi preluat de membri voluntari
101
cărora li se plătesc cheltuielile până când resursele permit angajarea
de personal. Rolul de legătură poate implica informarea furnizorilor
de programe cu privire la standardele necesare organismului profe-
sional şi acreditarea programelor pentru grade sau aprobarea scutirii
de anumite materii.
Va trebui să existe şi un Comitet pentru Educaţie si Training
care să raporteze Consiliului. Odată cu creşterea implicării, efor-
turile acestui comitet pot fi suplimentate cu grupuri de lucru răspun-
zătoare de funcţiile adiţionale, cum ar fi acreditarea cursurilor.
c) Experienţa practică
Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ
o cerinţă, şi anume candidaţii să aibă experienţă practică înainte
de acordarea acreditării complete. Este important ca solicitanţii să
poată aplica toate cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru soluţio-
narea problemelor practice, în plus, candidaţii trebuie să îşi dezvolte
calităţile, în special o atitudine obiectivă, judecata profesională,
abilităţi administrative etc. Acestea se învaţă în general în cursul
unei perioade de experienţă practică.
Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat
şi în urma unor îndrumări corespunzătoare, care să le ofere provo-
cări si oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale. Acestora
trebuie să li se dea posibilitatea de a se forma pe lângă un anga-
jator, cu condiţia ca postul să le ofere oportunitatea de a-şi dezvolta
abilităţile şi să fie supravegheaţi pentru a garanta faptul că abilităţile
sunt aplicate corect. Acest lucru înseamnă că trebuie verificată şi
calitatea oamenilor care le oferă îndrumări.
Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a
trainingului şi experienţei practice dobândite. Această documentaţie
trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele
stabilite de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite.
Organismele profesionale de contabilitate îi pot asista pe angajatori
şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire
104
la programul de experienţă practică şi rolurile şi responsabilităţile
acestora.
Organismele profesionale de contabilitate ai căror membri
sunt angajaţi în practica publică se pot confrunta cu o problemă, şi
anume să se asigure că stagiarii lor obţin experienţa necesară, de-
oarece în ţara lor pot exista puţine firme de contabilitate suficient
de mari pentru a angaja toţi stagiarii calificaţi pe întreaga perioadă
de formare, în astfel de ţări este posibil ca organizaţia să facă aran-
jamente speciale pentru circularea stagiarilor de la un angajator la
altul pentru ca un număr cât mai mare de stagiari să aibă posibili-
tatea de a intra în contact cu toate sarcinile, chiar dacă funcţia lor
cu normă întreagă nu este în practica publică, sau abordează expe-
rienţa practică într-un sistem centralizat de pregătire a stagiarilor.
b) Agenţii de dezvoltare
Costurile şi resursele necesare pentru înfiinţarea şi dezvol-
tarea unui organism profesional de contabilitate pot fi semnificative,
iar în cadrul multor economii în curs de dezvoltare fondurile
108
necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele
ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale
au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dez-
voltarea profesiei de contabil. Tipul de aranjament de finanţare şi
condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază.
Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvolta-
rea profesiei sunt:
- Banca Mondială;
- Fondul Monetar Internaţional;
- Comisia Europeană;
- Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite;
- bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din
Africa, Banca de Dezvoltare din Asia, Banca de Dezvol
tare Interamericană etc.);
- donatori bilaterali (diverşi);
- organizaţii privind societatea civilă (de exemplu, organi
zaţii de caritate care administrează fonduri în numele
agenţiilor donatoare).
Există în general două tipuri de asistenţă financiară pe care
comunitatea donatoare le poate pune la dispoziţie:
- fondurile instituite - fonduri stabilite în scopuri specifice
pentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de finan
ţare pot fi făcute numai în anumite momente;
- bani pentru proiecte - controlate de agenţia donatoare,
dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guver
namentale şi privind societatea civilă în ţara în care se va
derula proiectul.
Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat şi
variază de la donator la donator. Deoarece fiecare donator are pro-
priul proces de depunere a cererilor şi de sortare, nu există un model
care poate fi urmat, în general poate exista un interval destul de
lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care cererea
109
este aprobată şi fondurile sunt distribuite. Orice cerere de finanţare
trebuie să fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat şi foarte
bine pus la punct, cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi
cu rezultate comensurabile. Cererea trebuie să fie conformă pro-
cedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare.
c) Priorităţi
Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un
rol foarte important în efortul de stabilitate economică şi adminis-
traţie solidă. Ţările cu profesii de contabilitate şi audit bine conso-
lidate au organisme profesionale puternice de educare şi monitori-
zare şi reglementare a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la
protecţia interesului public şi la crearea unui climat sigur pentru
investitorii interni şi naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în
înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească
întâlniri cu guvernul şi organele naţionale de reglementare pentru
transmiterea acestui mesaj şi pentru obţinerea suportului acestora
în acordarea statutului oficial pentru noul organism. Acest demers
poate lua forma unei legi a contabililor sau a unei alte legi oficiale.
Dacă este posibil, legislaţia trebuie să prevadă ca apartenenţa la
noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea dreptu-
rilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de
contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru
care calitatea de membru este opţională mai degrabă decât obli-
gatorie. Dacă drepturile de practică au legătură cu o cerinţă de
membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili-
tate, organismul poate colabora cu administraţia şi cu organele de
reglementare pentru protejarea interesului public în mod eficient,
deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii şi nu numai asupra
celor care doresc să devină membri.
• Priorităţi pe termen scurt:
- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism pro-
fesional pentru contabili şi auditori, şi stabileşte au-
toritatea şi funcţiile organismului;
110
- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesio
nişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie pro
prii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel
internaţional);
- cererea de consiliere încă de la început pentru conver
genţa standardelor naţionale şi internaţionale de conta
bilitate, adoptarea de standarde internaţionale de audit
si a Codului etic IFAC;
- adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismului
profesional de contabilitate;
- formarea Consiliului organismului profesional de
contabilitate;
- numirea unui director executiv pentru administrarea
şi conducerea organismului profesional de contabili
tate;
- înfiinţarea unui registru al membrilor si stagiarilor;
- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari;
- stabilirea structurii managementului executiv.
• Priorităţi pe termen mediu:
- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pre
gătirii continue şi crearea de oportunităţi de formare
pentru membri şi stagiari;
- stabilirea unui proces disciplinar.
• Priorităţi pe termen lung:
- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica
publică;
- depunerea de cereri de membru la IFAC.
111
CAPITOLUL IV
Standardele internaţionale ale profesiei
contabile
113
ELEMENTE DE DOCTRINA şi DEONTOLOGIE A PROFESIEI CONTABILE
116
- existenţa unui program obligatoriu de examinare si asi
gurare a calităţii;
- depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încuraj area
celor responsabili să implementeze prevederile Standar
delor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul
sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia calităţii servi
ciilor contabile.
117
4. Standardele Internaţionale de Contabilitate
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Con-
tabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele In-
ternaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB)
emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).
Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu stan-
dardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depu-
nerea celor mai susţinute eforturi pentru:
- încorporarea cerinţelor IPS AS-urilor în cerinţele naţionale
de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde
responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de conta
bilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor
terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze
IPSAS-urilor;
- asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standar
delor naţionale de contabilitate pentru sectorul public care
încorporează IPSAS-urile;
- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţio
nale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pen
tru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate re
vine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că stan
dardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS-urilor
sau să fie convergente cu IFRS-urile;
- asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor
naţionale care încorporează IFRS-urile.
118
- Standardele Internaţionale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare
(ISRE);
- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare
(ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică,
norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili.
Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste
standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţi-
nute eforturi pentru:
- încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte
documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau,
acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţio
nale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze
în standardele naţionale standardele şi celelalte documen
te emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau
a standardelor naţionale care încorporează standardele
internaţionale;
- implementarea unui proces care să furnizeze membrilor
la timp traducerea corectă si completă a standardelor in
ternaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.
119
PARTEAB
Etic
a în profesia
contabilă
CAPITOLUL I
Etica în profesie - elemente conceptuale
122
departe decât cerinţele legale sau etice. Câţi dintre noi dăm un
telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi
în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este
oprit de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteză mare, ce
faceţi din moment ce ştiţi că avea viteză? îl sprijiniţi, refuzaţi să îl
apăraţi sau faceţi altceva?
Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor,
regulilor şi reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce
este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune,
să-i spunem, populară, a fi etic însemnează să faci ceea ce trebuie
să faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu
pentru că te obligă cineva, scrie undeva sau te vede cineva.
în altă ordine de idei este posibil ca încrederea în adevăr ca
factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea
de fapt să credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor
istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învin-
gători; această mărturie este într-adevăr precisă?
Un comportament etic implică neapărat echitate şi curtoazie
faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei
noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumător nu pot fi
amândoi liberi în acelaşi timp într-un birou sau într-un compar-
timent de tren; fie fumătorul renunţă la libertatea sa de a fuma, fie
nefumătorul îşi pierde dreptul la aer curat.
în calitate de prestatori de servicii profesionale, cum delimi-
tăm etica în afaceri de etica profesională? „Există numai o singură
responsabilitate socială a afacerii - aceea de a-şi folosi resursele şi
de a se angaja în activităţi menite să îi sporească profitul", declara
Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel.
Rezultatele unui studiu din SUA pe tema eticii în afaceri au
concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii
competente în materie de etică au fost următorii:
• conducere; trebuie demonstrată grija companiei faţă de
etică şi valori, precum si faţă de propriile rezultate;
123
• consecvenţă; compania trebuie în mod efectiv să practice
ceea ce predică; altfel spus, între vorbe şi fapte trebuie
să existe consecvenţă;
• echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi
aceasta este considerată problema etică numărul unu;
• transparenţă; angaj aţii de astăzi aşteaptă să existe transpa
renţă în comunicările furnizate;
• recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai
important să recompensăm ceea ce este pozitiv decât să
pedepsim comportamentul neetic.
Există, în general, o strânsă legătură între educaţie şi etică;
comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţă
care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în
general şi educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării
valorilor morale şi profesionale.
127
CAPITOLUL II
Principiile etice fundamentale ale profesiei
contabile
1. Integritatea
Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil
trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi
să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în
eroare consumatorii (utilizatorii).
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze
la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apre-
ciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care
induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni
induc în eroare.
Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este
asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi-e greu să îl descrii.
2. Obiectivitatea
Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil
trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească
în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio
altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi
bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea si corectitudinea.
128
Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tu-
turor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din
cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei ne-
dorite a altor persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiec-
tivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să
fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau
influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale pro-
fesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe do-
menii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împre-
jurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de
certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă
managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii
financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern
şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie,
comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti
contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în
profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii
contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale
şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa
în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, tre-
buie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
• Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care
asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea.
• Este practic imposibil să se definească şi să se descrie
toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni,
în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor
care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
129
• Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute,
părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.
• Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că
personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile
şi-a însuşit principiul obiectivitătii.
• Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere
cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi
considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare
asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora
cu care negociază.
4. Confidenţialitatea
Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil
să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal infor-
maţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale pro-
fesionale.
Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie
profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
• dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau
organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-
nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost
autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-
maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională
de a face publice acele informaţii.
131
• Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul
executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau
în avantajul unei terţe părţi.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna con-
fidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil
trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii,
în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen
lung cu un asociat sau cu o rudă.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină
confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client
sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţi-
nerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angaja-
toare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru
a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele
care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confi-
denţialităţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea re-
laţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când
profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine
un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profe-
sionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge
informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profe-
sională sau de afaceri.
în următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi
obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau
angajator;
• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exem
plu:
- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul
unor proceduri judiciare; şi
132
- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în
măsură eventuale încălcări ale legii.
• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept
de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:
- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp
membru sau al organismului profesional;
- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii
din partea organizaţiei membre sau a unui organism
normalizator;
- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profe
sionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia
confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele
aspecte:
• dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi
ale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate
în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profe
sionistul contabil să divulge informaţii;
• dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi
dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest
lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii
nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profe
sional pentru a se determina tipul de prezentare care tre
buie făcută, dacă este disponibil;
• ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;
mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins
că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt desti
natarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze
ca atare.
133
5. Profesionalismul
Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului
contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să
evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profe-
sional sau un membru.
Comentarii: Principiul profesionalismului sau comporta-
mentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili
de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita
orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ
acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent
cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în
mod negativ buna reputaţie a profesiei.
în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a
activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie
să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii
contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le
oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care
o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip
site de fundament privind munca desfăşurată de alţii.
7. Independenţa
Concept: Principiul independenţei cere profesionistului con-
tabil satisfacerea concomitentă a celor două componente funda-
mentale ale conceptului, şi anume:
a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de
•> drept: constă în acea stare a profesionistului contabil po
trivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în
condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;
b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau inde
pendenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine infor
mată, dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de
natură comportamentală care să o determine să pună la
îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului
contabil.
Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei
moduri de abordare: independenţa absolută, independenţa relativă
şi independenţa restrictivă, în funcţie de natura şi condiţiile spe-
cifice serviciului prestat.
Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să
se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează
sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna re-
putaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu presta-
rea serviciilor profesionale.
Măsuri de protecţie
138
CAPITOLUL III
Obligaţiile organismelor profesionale
140
întrebări recapitulative din Părţile A şi B
141
15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea
economiei.
16. Necesitatea existenţei unor organisme
profesionale
puternice.
17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.
18. Criteriile de recunoaştere a unui organism
profesional.
19. Despre IFAC.
20. Despre FEE.
21. Despre organizaţiile şi grupările regionale.
22. Structura legală şi organizaţională a unui organism
profe
sional.
23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.
24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui
organism
profesional.
25. Finanţarea unui organism profesional.
26. Marketingul şi promovarea profesiei.
27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.
28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.
29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.
30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.
31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.
142
32. Aspecte conceptuale privind etica.
33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
34. Codul etic IFAC; rol, structură.
35. Despre integritate.
36. Despre obiectivitate.
37. Despre competenţa profesională şi prudenţă.
38. Despre confidenţialitate.
39. Despre profesionalism.
40. Despre respectarea standardelor,şi normelor profesio
nale.
41. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.
42. Ameninţări la adresa independenţei.
43. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa
independenţei.
44. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu
Codul etic.
45. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază
înfiinţarea unui organism profesional din domeniul con
tabilităţii?
46. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui
organism profesional în domeniul contabilităţii.
47. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţa
rea unui organism profesional din domeniul contabilită
ţii?
48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui orga
nism profesional din domeniul contabilităţii?
49. Evidenţa membrilor unui organism profesional.
50. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.
143
51. Rolul marketingului şi promovării profesiei.
52. Rolul sectorului public.
53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism
pro
fesional din domeniul contabilităţii.
54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru
al
unui organism profesional.
55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea
stan
dardelor.
56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea
codu
rilor de etică.
57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea
calităţii
serviciilor profesionale.
58. Rolul organismului profesional pentru instituirea
unui
sistem de investigaţii şi disciplinar.
59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea
pro
fesională continuă.
60. Conţinutul programelor de educaţie ale
organismelor
profesionale.
61. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii
organis
144 mului profesional?
62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional
din
domeniul contabilităţii?
PARTEAC
Organizarea şi exercitarea
profesiei contabile în România
CAPITOLUL I
O profesie tradiţional liberală
148
CAPITOLUL II
O profesie contabilă bine organizată
153
resursele necesare unui sistem eficient de investigare şi de sancţiuni
a cazurilor de nerespectare.
3. Activitatea internaţională
Profesia contabilă din România, odată recunoscută interna-
ţional prin cooptarea reprezentantului ei - CECCAR ca membru
al organismului mondial - IFAC şi european - FEE, s-a remarcat
printr-o puternică activitate concretizată în:
- încheierea a 20 de acorduri de colaborare şi cooperare
cu organisme profesionale din ţări precum Franţa, Marea
Britanic, Italia, Israel, Ungaria, Polonia, Ucraina, Mol
dova, Serbia etc., în baza cărora profesia contabilă româ
nească a fost furnizoarea sau beneficiara celor mai
actuale sisteme şi tehnici de organizare şi exercitare a
profesiei;
- iniţierea unor acţiuni regionale cum ar fi înfiinţarea Parte-
neriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Conta
bilităţii (SEEPAD);
- participarea ca membru fondator la constituirea Comite
tului pentru Integrare Latină Europa-America (CILEA);
- participarea ca membru la vehiculul profesional medite
ranean denumit Federaţia Experţilor Contabili Meditera
neeni (FCM);
- participarea ca membru la Federaţia Experţilor Contabili
Francofoni (FIDEF);
- participarea activă şi constantă în cadrul grupelor de lucru
ale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni;
- sprijinirea unor organisme profesionale din regiune pentru
a deveni membre ale IFAC.
154
Un rol important 1-au jucat Congresele profesiei contabile
organizate de CECC AR din doi în doi ani, la care s-a înregistrat o
mare participare internaţională. Ca o dovadă a aportului pe care
profesia contabilă românească îl aduce la rezolvarea problemelor
din profesia contabilă europeană şi internaţională, reprezentanţii
CECCAR fac parte din structurile de conducere ale IFAC, FIDEF,
FCM, CILEA şi SEEPAD; organismul profesiei contabile din
România - CECCAR a fost felicitat prin scrisori şi diplome primite
de la IFAC şi FEE, iar la Congresul experţilor contabili din Franţa,
în anul 2007, preşedintelui CECCAR i-a fost înmânată o medalie
pentru contribuţia adusă la dezvoltarea profesiei contabile la nivel
naţional şi internaţional.
155
CAPITOLUL III
O profesie excesiv reglementată
160
Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor con-
tabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să
justifice încrederea publicului.
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a
instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public:
- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor fi
nanciare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţiona
rilor pentru a obţine capital;
- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii
în diverse domenii de management financiar contribuie
la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organiza
ţiei;
- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un
sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea
în informaţiile financiare externe ale patronului;
- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi efi
cienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
impozitare;
- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o
responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării
unor decizii manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Co-
munitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o
contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un manage-
ment financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate
de aspecte legate de afaceri şi impozite.
161
4. Care sunt imperativele fundamentale pentru
realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satis-
facerea exigenţelor publicului impune mai multe imperative, şi
anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credi
bile;
- profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de per
soane recunoscute de clienţi, angajatori şi terţi ca profe
sionişti în domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un pro
fesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile precise de
apreciere, standardele de calitate;
- încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor con
tabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt sub
ordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.
165
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai
înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîn-
grădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verifi-
carea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementă-
rilor specifice).
• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat
se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.
• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ
mai multe condiţii.
• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul
de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari,
doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea
finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor
şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare
şi funcţionare ale CECCAR.
172
- patrimoniul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le întruneşte CECCAR, care are capacitatea
de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund
scopului pentru care a fost înfiinţat (persoană juridică) şi capaci-
tatea de exerciţiu; CECCAR are capacitatea de exerciţiu din mo-
mentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din
România si din afara ţării:
- relaţiile cu bugetul, directe;
- are cont în bancă;
- întocmeşte b.v.c.;
- organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ pro
priu, potrivit legii;
- gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe
cel dat în administrarea operativă filialelor;
- conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat
de atribuţiile pe care le are Corpul (interne şi externe).
173
autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice
şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul colaborează cu organele
de specialitate ale statului la elaborarea de norme legate de profesia
contabilă, însă normele de lucru, specifice profesiei, sunt rezultatul
activităţii Corpului.
174
20. Care sunt atribuţiile Corpului?
în OG nr. 65/1994 sunt enumerate atribuţiile Corpului, între
ele întâlnim:
a) Organizează examenul de admitere:
- organizează efectuarea stagiului;
- organizează susţinerea examenului de aptitudini pen
tru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil
autorizat;
- elaborează programele de examen privind stagiul şi
examenul de aptitudini, care se avizează de MEF, ur-
mărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor
europene în domeniu;
b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor
autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin în
scrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi;
d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profe
sională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul
financiar-contabil;
e) Asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare, pe baza
Standardelor Internaţionale de Evaluare;
f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă;
g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membri
lor săi;
h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară
şi din afara ei;
i) Editează publicaţiile de specialitate;
j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente.
175
21. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională
Ordinară?
Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:
a) Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei
exer
citări a profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat;
b) Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Cor
pului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi,
modificările şi completările acestuia, avizate de
Ministe
rul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei,
pre
cum şi Codul privind conduita etică şi profesională
a
experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
c) Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul
contabil
al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autori
zaţi;
d) Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea
Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a
filia
lelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al
aces
tora;
e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al
Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai
176
co
misiei de cenzori;
f) Examinează activitatea desfăşurată de Consiliul
Superior
şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili
şi
Contabililor Autorizaţi, si dispune măsurile necesare;
g) Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor
Consiliu
lui Superior şi ai consiliilor filialelor Corpului
Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate
cu
pre Conten
ved cios Administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30
eril de
e
OG
nr.
65/
199
4,
la
pro
pun
ere
a
Co
mis
iei
Su
peri
oar
e de
Dis
cipl
ină.
Co
ntes
tare
a
san
cţiu
nilo
r
hot
ărât
e
de
Co
nfer
inţa
Naţ
ion
ală
poa
te fi
făc
ută
la
Sec
ţia
zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de
Apel sunt definitive;
h) Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Su-
perior şi ale consiliilor filialelor Corpului Experţilor Con-
tabili şi Contabililor Autorizaţi;
i) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei Superi-
oare de Disciplină;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
178
24. Care sunt atribuţiile Adunării generale a
filialei CECCAR?
Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:
a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru
anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii
filialei, precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentru
exerciţiul viitor;
b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei
pentru perioada raportată;
c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezul
tatele analizei activităţii profesionale a membrilor conta
bili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului
de calitate în anul viitor;
d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Dis
ciplină a filialei;
e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului, pre
cum şi cenzorii;
f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de
preşedinte şi de membru în Consiliul Superior;
g) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de
Regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.
179
b) Asigură apărarea intereselor filialei si administrarea
bu
nurilor acesteia;
c) Asigură prevenirea şi concilierea tuturor
contestaţiilor
sau conflictelor de ordin profesional;
d) Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul
Corpu
lui sau asupra modificărilor care se aduc acestuia,
potrivit
precizărilor Consiliului Superior;
e) Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii
pri
vind exercitarea profesiei;
f) Sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre
aba
terile profesionale constatate în sarcina membrilor
Cor
pului;
g) Efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei
toate
formele de publicitate colectivă considerate utile
conform
hotărârilor Consiliului Superior;
h) Pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile
prevăzute de Regulament, precum şi încetarea
provizorie a calităţii de membru al Corpului, la
cererea celui interesat;
i) Analizează şi adoptă bugetul filialei potrivit normelor
emise de Consiliul Superior;
j) Urmăreşte realizarea programului de activitate al
180 filialei aprobat de Conferinţa Naţională, precum şi
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei,
luând sau propunând măsurile corespunzătoare în
sarcina Biroului Permanent sau a directorului
executiv al filialei;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Re-
gulament, de hotărârile si deciziile organelor de
conducere ale Corpului.
26. Care sunt atribuţiile preşedintelui de
filială?
Atribuţiile preşedintelui de filială sunt:
a) întruneşte Consiliul filialei si conduce dezbaterile aces
tuia potrivit prevederilor Regulamentului;
b) Reprezintă Consiliul filialei pe lângă membrii Corpului;
c) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colecti
vităţilor diverse din judeţ, pe baza împuternicirilor sta
bilite de Consiliul Superior;
d) Asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul apro
bat;
e) Asigură organizarea alegerilor potrivit prevederilor Re
gulamentului;
f) Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi
clienţii acestora;
g) Supune Adunării generale propunerile pentru aprobarea
de distincţii onorifice conform Regulamentului;
h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Re-
gulament, de hotărârile şi deciziile organelor de condu-
cere ale filialei şi ale Corpului.
186
- sesizează Biroul Permanent al Consiliului Superior
al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de
înscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialei
pe care le consideră nelegale;
- sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire
la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pe
care le consideră nelegale;
- sesizează persoanele desemnate de MEF să efectueze
supravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi mă
surile luate de Consiliile filialelor contravin reglemen
tărilor legale, şi trimite spre ştiinţă o copie după sesi
zare.
187
e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris
încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a
fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:
expert contabil, contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profe
sional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în
scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Re
gulament;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul
stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane
fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea
incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau
administratorului, după caz);
i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răs-
punderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală,
potrivit legii şi Regulamentului;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale
Corpului documentele privind activitatea profesională;
k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau
cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi
orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
189
4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinete
membre ale Corpului":
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesio-
nişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca
persoane fizice autorizate".
6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut
de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigu
rări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".
7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfă
şoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitate
membre ale Corpului":
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":
A. preşedinţi de onoare;
B. experţi contabili de onoare;
C. contabili autorizaţi de onoare.
191
38. Ce semnifică competenţa profesională şi
prudenţa?
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa
asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în
discuţie.
Competenţa profesională are două componente de bază:
- obţinerea; şi
- menţinerea.
Competenţa profesională presupune că profesionistul conta-
bil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi
este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe
şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui
client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent
cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie
şi tehnicile de lucru.
Dobândirea cere:
- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una
specifică;
- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnifi
cative;
- perioade de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă
(la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi
alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);
- adoptarea unui program care să garanteze un control de
calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în confor
mitate cu normele naţionale şi internaţionale.
- Competenţa profesională se obţine prin studiu - prac
tică.
192
• Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.
• Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate
cu standardele tehnice şi profesionale.
• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor
contabili se realizează în baza Standardului profesional
nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională
continuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prin
Programul naţional de dezvoltare profesională continuă
a profesioniştilor contabili.
195
40. Comportamentul profesional
sau profesionalismul; ce obligaţii avem?
Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după
cum urmează:
- conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evita
rea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organis
mul profesional sau colegii;
- nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
- profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sen
sul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe
care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa
pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoare
sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfă
şurată de alţi profesionişti contabili.
196
si financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a
exercita o influenţă directă asupra profesionistului con-
tabil.
• Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind
ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative
este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:
- se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea
acelor circumstanţe; sau, dacă nu este posibil,
- se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Interesul propriu:
• interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui
interes împreună cu un client:
- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la
firma clientului;
- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale
unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză;
• dependenţa faţă de onorariile primite de la un client -
apare atunci când un procent semnificativ din cifra de
afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client -
profesionistul contabil este într-o asociaţie în participaţie
cu clientul;
• interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului
respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului;
197
• onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul
execu
tării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în
contract;
• împrumutul către, sau de la un client, sau de la
directorii
sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă,
împru
mutul nu generează o ameninţare la adresa
independenţei,
cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform
nor
melor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
198 Favorizarea:
• promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci
când
aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare;
• apărarea unui client în cazul unor litigii sau în
rezolvarea
disputelor cu terţii;
• un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I
sau
un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al
clien
tului;
• acceptarea unor cadouri din partea clientului;
• aso
cier
ea
de
lun
gă
dur
ată
a
unu
i
me
mbr
u
imp
orta
nt
al
ech
ipei
cu
clie
ntul
.
Intimidarea:
• ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client;
• ameninţarea deschiderii unui litigiu;
• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului
de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi res
pectiv a onorariilor.
201
45. Care este structura Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili?
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde o-
biectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi nu pentru
a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz
bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce
priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor funda-
mentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în
profesiunea contabilă.
Codul etic are trei părţi:
- Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;
- Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;
- Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili
angajaţi.
206
rului său scrupulos de a acţiona ca profesionist indepen-
dent.
înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii
profesionale care până atunci au fost prestate de către un alt liber-
profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesio
nistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat,
în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile
sale cu noul profesionist contabil;
- să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul
contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată,
profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace
alternative de a obţine asigurările necesare, să refuze
nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-i
ceară profesionistului în funcţie:
- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să
accepte misiunea;
- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi
permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea
clientului, trebuie:
- să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profe
sionale care i-ar interzice profesionistului să accepte
nominalizarea sa;
- să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informa
ţiilor profesionistului desemnat;
- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesio
nistul desemnat, pentru ca acesta să poată să decidă dacă
acceptă sau nu misiunea, si să abordeze liber cu profesio
nistul desemnat toate problemele importante privind
nominalizarea sa.
207
51. Relaţiile profesioniştilor contabili cu
clienţii
Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin con-
tract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
în afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie
financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de
împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a
afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiecti-
vitatea este compromisă.
în cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie
să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profe-
sională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un
atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale
ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste
relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii
poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral
pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei mem-
brilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei
şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii
clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului
după:
a) evaluarea riscurilor;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea prin
cipiului independenţei profesiei;
c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu
competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
208
Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări
apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă
acestea generează noi riscuri.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau
rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor putea con-
stitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor
contabili.
în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din
cauza clientului, contractul se reziliază.
liber-profesionistul contabil
nu acceptă lucrarea
nu are competenţa sau
acceptă lucrarea
dar
angajează
(subcontractează)
un expert
(specialist)
care
trebuie să cunoască
regulile de etică
210
53. Criterii de stabilire a onorariilor
Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea
serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele elemente:
- competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de ser
viciu prestat;
- nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă
la lucrare;
- timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
- gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice
în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei
firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profe-
sionale pentru onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul
contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi
că se respectă normele organismului profesional cu privire la cali-
tate.
Cheltuielile si diversele rambursări, deplasări, de exemplu,
se înregistrează distinct.
Perceperea sau plata de comisioane de către un profesionist
contabil ca liber-profesionist este strict interzisă.
211
trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în
pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează
instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea tre-
buie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei
contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate
unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora fac-
turarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor
descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
în ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat
este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste
misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu
sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, ono-
rariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate
ca intrând în această categorie.
214
contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi ne-
implicaţi în conflicte de interese.
Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze
integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţio-
namentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:
• profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consi
lieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
• alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare
în contul angajatorilor lor; execută lucrări de audit intern,
exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, co
merţ, sectorul public sau educaţie.
Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie
avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea regulilor
de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii
factori:
• Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii
care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune
în discuţie obiectivitatea lor.
• Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile
generatoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea pre
valează atunci când se definesc criteriile care permit iden
tificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiec
tivitatea profesionistului contabil.
• Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică pre
judecăţi, influenţele din partea terţilor care pun în discuţie
obiectivitatea.
• Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul
însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă
principiile de integritate şi obiectivitate.
• Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să
ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în
215
mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ
raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaborato-
rilor lor.
216
a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
b) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necu
noaşterea reală a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând in
duce în eroare Fiscul.
• Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fisca-
le.
e
t
c
.
- Oferta:
- directă sau indirectă; conţine demersurile între-
prinse pe lângă un eventual client în scopul de a i se
propune servicii profesionale.
Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii
activi ai Corpului.
Interdicţii privind publicitatea şi oferta:
- publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduce
prejudicii în vreun fel acestora;
- oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau
alte avantaje) sau uzarea de un mandat politic, o mi
siune sau o funcţie administrativă.
• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe
hârtia cu antet destinată corespondenţei; deviza este „Ştiin-
ţă, Independenţă, Moralitate", atribute esenţiale ale exer-
citării profesiei.
220
- să fie demnă din punct de vedere profesional;
- să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui con
tabilului profesionist independent;
- să evite promovarea personală excesivă.
221
• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor
fapte
se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă
sau
administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea
ac
ţiuni.
• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică
în
materie disciplinară.
223
70. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi
interdicţia dreptului de exercitare a
profesiei
FAPTA SANCŢIUNEA
Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a Suspendarea dreptului de
celorlalte obligaţii băneşti la termenele exercitare a profesiei până la
stabilite de Regulament, în cursul unui plata efectivă, dar nu mai puţin
an calendaristic. de trei luni şi nici mai mult de
un an.
Condamnarea definitivă pentru Interdicţia dreptului de
săvârşirea unei fapte penale care, exercitare a profesiei.
potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale.
încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau Interdicţia dreptului de
omisiune, a normelor de lucru privind exercitare a profesiei.
exercitarea profesiei, dacă fapta a avut
ca urmare producerea unui prejudiciu
moral sau material.
Practicarea profesiei de expert contabil Interdicţia dreptului de
sau de contabil autorizat fără viza exercitare a profesiei.
anuală pentru exercitarea profesiei.
p
r
o
d
u
s
e
c
a
u
r
m
a
r
e
n
e
r
e
s
p
e
c
t
ă
r
i
i
r
e
g
l
e
m
- pagube cauzate de neexecutarea sau executarea par
ţială a angajamentelor contractuale.
• Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solici-
tate de clienţi (răspunderea asiguratului):
- până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cu
termenul de prescripţie prevăzut de art. 89 alin. (1)
din Codul de procedură fiscală);
- până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată
cu termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3
alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescrip
ţia extinctivă, în cazul raporturilor care izvorăsc din
asigurare).
Reglementări
- Codul de procedură civilă;
- Codul de procedură penală;
- Codul de procedură fiscală;
- Legea contabilităţii nr. 82/1991.
Amenzi judiciare
Dacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoa-
rele fapte săvârşite în legătură cu procesul:
• refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea
lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;
• neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia
urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesare
pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp
a expertizei;
• neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel
care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;
• refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane
de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat în
acest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;
• cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către
cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură";
• lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci
când este citat;
• tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor
primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului de
expertiză contabilă judiciară.
*) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2007 pentru modi-
ficarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2007, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 269/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678
din 4 octombrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare. Ordonanţa Guvernului
nr. 65/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30
august 1994, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 29 mai 1995, şi ulterior a mai
fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa Guvernului nr. 50/1997 pentru modificarea şi completarea articolului 14
din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 126/1999,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 16 iulie 1999;
- Ordonanţa Guvernului nr. 89/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314
din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 186/1999,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 6 decembrie 1999;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit
financiar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 22 august
2003, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii
de consultanţă fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538
din l septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 29 aprilie 2002;
- Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul
financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august
2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 609/2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003.
232
Art.2
(1) Expertul contabil este persoana care a dobândit această
calitate în condiţiile prezentei ordonanţe si are competenţa profe
sională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare
şi de a efectua expertize contabile.
(2) Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor si recomandă
rilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.
(3) Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această
calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa de a ţine
contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor
financiare.
Art.3
(1)Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil auto
rizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină
cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea
unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la
terminarea stagiului.
(2) în termen de 6 luni de la publicarea prezentei ordonanţe
în Monitorul Oficial al României, prin hotărâre a Guvernului va fi
aprobat Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil
şi de contabil autorizat. Regulamentul va fi elaborat de Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi avizat
de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Educaţiei Naţionale**). .
Art.4
(1) Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la
art. 3 pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
233
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută
de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în
vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare
a societăţilor comerciale.
(2) La cerere, persoanele care au titlul de academician, profe-
sorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii
docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la pro-
fesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi susţinerea unui interviu
privind normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Art.5
Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la art. 3
pentru profesia de contabil autorizat persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în
vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare
a societăţilor comerciale.
CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de expert contabil şi
de contabil autorizat
SECŢIUNEA l
Expertul contabil
Art. 6
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi
juridice următoarele lucrări:
234
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau
verifică şi semnează situaţiile financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilită
ţii;
c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patri
moniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judi
ciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condi
ţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de orga
nizare administrativă şi informatică;
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevă
zute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea
şi reorganizarea societăţilor comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii pro-
fesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate.
Art.7
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert con-
tabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală,
cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.
Art.8
Experţii contabili pot să-si exercite profesia individual ori
se pot constitui în societăţi comerciale potrivit legii.
Art.9
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să înde-
plinească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de
expert contabil;
235
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi
contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor
sociale;
c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie
ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi
contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţio
nar să fie admis de Adunarea generală.
SECŢIUNEA a 2-a
Contabilul
autorizat
Art. 10
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice
şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare
prevăzute în contract;
b) pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor finan
ciare.
Art. 11
Contabilii autorizaţi pot să-şi exercite profesia individual ori
în societăţi comerciale.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii comune privind experţii contabili
şi contabilii autorizaţi
Art. 12
(1) Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis
să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru institu-
236
ţiile la care sunt salariaţi si pentru cei cu care angajatorii lor sunt
în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le
este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici, în
cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv
sau soţi ai administratorilor.
(2) Experţii contabili si contabilii autorizaţi nu pot efectua
pentru terţi lucrările prevăzute la art. 6 şi 10, în situaţia în care
există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de
incompatibilitate.
(3) Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii,
de către experţii contabili, persoanele cu studii economice supe
rioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării
si Tineretului şi experienţă în activitatea fmanciar-contabilă de cel
puţin 5 ani, precum şi de către societăţile comerciale membre ale
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Art. 13
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunde-
rea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe
de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii.
Art. 14
Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi socie-
tăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract
scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
Art. 15
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din
oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din
Codul de procedură penală, în cauzele privind infracţiuni prevăzute
în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat
avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele
237
Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului -Inter
nelor şi Reformei Administrative, după caz, urmând ca sumele să
fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii
judecătoreşti definitive.
SECŢIUNEA a 4-a
Răspunderile experţilor contabili
şi ale contabililor autorizaţi
A rtl6
(1) Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exer
citarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz,
potrivit legii.
(2) Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi conta
bililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii
încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi inter
naţionale ale profesiei contabile.
Art.17
(1) Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,
sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert
contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp
de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert con
tabil sau de contabil autorizat.
(2) Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile discipli
nare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
238
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi
SECŢIUNEA l
Organizarea şi atribuţiile Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi
Art. 18
Se înfiinţează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi, persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din
care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile
stabilite de prezenta ordonanţă, având sediul în municipiul Bucu-
reşti.
Art. 19
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi con-
stituie filiale, fără personalitate juridică, în reşedinţele de judeţ şi
în municipiul Bucureşti.
Art. 20
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are
următoarele atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului
şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la
profesia de expert contabil si de contabil autorizat, în
conformitate cu prevederile art. 3. Programele de examen,
în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de
contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi exa-
menul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se
avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmă-
rindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene
în domeniu;
239
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor
autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin în
scrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profe
sională şi conduita etică a experţilor contabili şi a conta
bililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul fi-
nanciar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a acti
vităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale
de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin progra
me de formare şi dezvoltare profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor
săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specia
lizate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din
ţară şi din străinătate;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară
şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţiunile Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi
Art. 21
(1) Activităţile prevăzute la art. 6 şi, respectiv, la art. 10 pot
fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert con-
tabil, respectiv de contabil autorizat, înscrise în Tabloul Corpului
240
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi do-
vedită cu legitimaţia de membru, vizată anual. Tabloul Corpului
se publică anual în Monitorul Oficial al României, în tablou sunt
înscrişi toţi membrii, persoane fizice, experţi contabili, separat de
contabilii autorizaţi, precum si persoanele juridice de profil, grupate
în funcţie de criteriul teritorial.
(2) Organizarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România se face pe două secţiuni:
- secţiunea experţilor contabili;
- secţiunea contabililor autorizaţi.
(3) Evidenţa persoanelor care au promovat examenul de
admitere şi se află în perioada de stagiu se organizează potrivit
Regulamentului de organizare si funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
(4) Membrii care nu exercită profesia vor fi înscrişi în capitole
distincte, în cadrul secţiunilor prevăzute la alin. (2).
(5) Organizarea şi funcţionarea secţiunilor se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Art.22
(1) înscrierea în Tabloul Corpului a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi se face, la cerere, de către filialele judeţene
şi a municipiului Bucureşti, dacă cei în cauză fac dovadă că
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 lit. a) şi c), respectiv art. 5
lit. a) şi c).
(2) Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere în
Tabloul Corpului se depune în termen de 30 de zile de la data
primirii comunicării şi se soluţionează de conducerea secţiunii
experţilor contabili sau a contabililor autorizaţi, după caz, în termen
de 30 de zile de la data înregistrării. Hotărârile secţiunilor pot fi
241
atacate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de 15 zile de la
primirea acestora, şi se soluţionează în termen de 15 zile de la data
depunerii contestaţiei. Deciziile Consiliului Superior al Corpului
sunt definitive.
(3) După înscrierea în tablou, experţii contabili şi contabilii
autorizaţi depun jurământ scris.
(4) Jurământul are următoarea formulare:
„Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să
respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili si contabililor autorizaţi, să
păstrez secretul profesional si să aduc la îndeplinire cu conştiin-
ciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (con-
tabil autorizat)".
Art. 23
(1) Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi au obligaţia să plătească cotizaţiile profesionale. Neplata
acestora pe o perioadă de un an atrage radierea din Tabloul Corpului.
(2) De asemenea, sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili
şi contabilii autorizaţi care au suferit o condamnare de natura celor
prevăzute la art. 4 lit. c) sau la art. 5 lit. c), ori au săvârşit abateri
grave de altă natură, prevăzute în regulament, precum şi cei care
nu depun în contul bugetului statului, în termenul şi la nivelul
prevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la per
soane fizice.
Art. 24
Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile
comerciale de contabilitate, membre ale Corpului Experţilor Con-
tabili şi Contabililor Autorizaţi din România, au obligaţia să comu-
nice filialelor acestuia toate modificările intervenite în componenţa
asociaţilor sau acţionarilor lor.
242
Art. 25
Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert con-
tabil şi de contabil autorizat se efectuează sau se autorizează de
către Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi, în inte-
resul profesiei membrilor săi.
Art. 26
Persoanele fizice sau juridice străine, care nu au domiciliul
sau, după caz, sediul în România, pot exercita activitatea de expert
contabil sau de contabil autorizat, potrivit prevederilor prezentei
ordonanţe, dacă în ţările lor au această specializare, în condiţiile
stabilite prin convenţii bilaterale încheiate în acest scop de România
cu alte state şi dacă au susţinut examenul vizând cunoaşterea
legislaţiei naţionale în domeniul organizării şi funcţionării societă-
ţilor comerciale, precum şi a celei fiscale şi contabile.
SECŢIUNEA a 3-a
Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi
Art. 27
(1) Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi sunt: Conferinţa naţională, Consiliul
Superior al Corpului si Biroul Permanent al Consiliului Supe
rior.
(2) La filiale, organele de conducere sunt: Adunarea generală,
Consiliul filialei si Biroul Permanent al acestuia.
Art. 28
Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi şi a filialelor sale se controlează de către cenzori aleşi
de Conferinţa naţională si, respectiv, de Adunările generale.
243
Art. 29
(1) Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi se stabilesc prin Regulamentul aprobat
de Conferinţa naţională, cu avizul Ministerului Economiei şi Finan
ţelor şi al Ministerului Justiţiei.
(2) Orice modificare şi/sau completare a regulamentului se
face numai în limita reglementărilor legale şi în conformitate cu
prevederile alin. (1).
Art. 30
(1) Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi se constituie din membrii Consiliului Superior al Cor
pului, membrii Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România, ai Comisiilor de Disciplină
şi din reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe
lângă Consiliul Superior al Corpului şi Consiliile filialelor, precum
şi din câte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filială
desemnat de Adunarea generală.
(2) Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea
majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. (1), iar hotărârile sunt valabil
adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelor
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi delegaţii
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în condiţiile alin. (1).
(4) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul
necesar, este convocată din nou Conferinţa naţională. Aceasta este
legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul
membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la alin. (1).
Art. 31
Conferinţa naţională are următoarele atribuţii: a) stabileşte
direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a
profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;
244
b) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Cor
pului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, modificările şi completările acestuia, avizate
de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul
Justiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili,
care vor fi transmise de către Corpul Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România spre publicare în
Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile finan
ciare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Conta
bililor Autorizaţi din România;
d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filia
lelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al aces
tora;
e) alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comi
siei de cenzori a acestuia;
f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superior
şi de Consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi si dispune măsurile necesare;
g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consi
liului Superior şi ai Consiliilor filialelor Corpului Exper
ţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate
cu prevederile art. 17, la propunerea Comisiei Superioare
de Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Con
ferinţa naţională poate fi făcută la Secţia contencios ad
ministrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la
data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt
definitive;
245
h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Supe-
rior şi Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi;
i) alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Supe-
rioare de Disciplină;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta or-
donanţă.
Art.32
(1) Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa
naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabi
lilor Autorizaţi. Persoana respectivă poate să cumuleze această
funcţie numai dacă desfăşoară activitate în domeniul cercetării sau
în învăţământul universitar de profil, care se bucură de autoritate
profesională şi morală deosebită.
(2) Preşedintele Consiliului Superior, membrii titulari şi mem
brii supleanţi sunt aleşi prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani.
Pentru asigurarea continuităţii, mandatele a jumătate din membrii
aleşi încetează după 2 ani. Membrii cărora le încetează mandatul
sunt nominalizaţi prin vot secret. Celorlalţi membri, după 4 ani, le
încetează mandatul şi nu mai sunt înscrişi în listele de candidaţi.
Preşedintele şi membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi
după cel puţin o perioadă egală cu cea a mandatului îndeplinit.
(3) Preşedintele Consiliului Superior poate fi ales pentru o
perioadă de cel mult două mandate.
(4) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) referitoare la alegeri sunt
aplicabile şi filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi.
(5) Preşedintele Consiliului Superior şi preşedinţii filialelor
judeţene nu pot avea atribuţii referitoare la conducerea executivă
a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Româ
nia.
246
(6) Preşedintele Consiliului Superior reprezintă Corpul Ex-
perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în faţa autorităţilor
publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice
din ţară şi din străinătate.
Art. 33
(1) Pe lângă Consiliul Superior funcţionează Comisia Supe
rioară de Disciplină, compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi,
astfel:
a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Confe
rinţa naţională pentru un mandat de 4 ani dintre experţii
înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Con
tabililor Autorizaţi din România, care se bucură de auto
ritate profesională şi morală deosebită;
b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
(2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.
(3) Comisia Superioară de Disciplină aplică sancţiunile disci
plinare prevăzute la art. 17 şi soluţionează contestaţiile la hotărârile
disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor.
(4) Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia
Superioară de Disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi care decide.
Art. 34
(1) Adunarea generală a filialelor este formată din membrii
experţi contabili şi contabili autorizaţi, cu domiciliul stabilit în ju
deţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.
(2) Adunarea generală a filialei este legal constituită cu
participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. (1), iar hotă
rârile sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea celor prezenţi.
247
(3) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul nece-
sar, se convoacă din nou Adunarea generală, în termen de cel mult
30 de zile, care este legal constituită cu participarea a cel puţin
30% din numărul membrilor prevăzuţi la alin. (1).
Art.35
Adunarea generală a filialei are următoarele atribuţii:
a) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei şi exe
cuţia acestuia;
b) asigură buna exercitare a profesiei de expert contabil şi
de contabil autorizat pe plan local;
c) alege şi revocă membrii Consiliului filialei Corpului Ex
perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi cenzorii;
d) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru Consiliul
Superior al Corpului Experţilor Contabili si Contabililor
Autorizaţi;
e) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul filialei
şi de Comisia de Disciplină care funcţionează pe lângă
acesta şi hotărăşte;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege şi de re
gulament sau hotărâte de Consiliul Superior al Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Art. 36
(1) Pe lângă Consiliul filialei funcţionează o Comisie de
Disciplină compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi: preşedintele
şi 4 membri aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani
dintre membrii experţi contabili care se bucură de autoritate pro
fesională şi morală deosebită.
(2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.
(3) Comisia de Disciplină a filialei aplică sancţiunile prevă
zute la art. 17 lit. a), b) şi c).
248
Art. 37
(1) Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi şi
filialele sale îşi acoperă cheltuielile din venituri, care se constituie
din:
- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectiv
de contabil autorizat;
- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi;
- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;
- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
- donaţii;
- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi si a filialelor sale, stabilite prin
regulament.
(2) Taxele de înscriere în evidenţă si cotizaţiile pe tranşe de
venit se stabilesc anual de Conferinţa Naţională a Experţilor Con
tabili şi Contabililor Autorizaţi.
CAPITOLUL IV
Supravegherea publică
Art. 38
Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii
de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Art. 39
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor
Contabili si Contabililor Autorizaţi din România au următoarele
îndatoriri:
249
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului
Superior, fără drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte
ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale.
Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârile
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România la instanţa de contencios administrativ, în
condiţiile legii. Prin derogare de la prevederile art. 7 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu mo
dificările şi completările ulterioare, procedura prealabilă
nu este obligatorie.
Art. 40
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută la art. 39 lit. b),
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Econo-
miei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum
şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul Su-
perior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la ce-
rerea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării
deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Art 41
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
să supravegheze activitatea publică a Consiliului filialei au urmă-
toarele atribuţii:
a) participă la lucrările Adunării generale, ale Consiliului
filialei, ale Biroului Permanent şi ale Comisiei de Disci
plină, fără drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau refuzul
250
de înscriere în evidenţa acestuia de către Consiliile filia-
lelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la
hotărârile Comisiei de Disciplină a filialei pe care le con
sideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei
şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a acti
vităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto
rizaţi din România asupra hotărârilor Consiliului filialei
care contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire
la cazurile prevăzute la lit. b) si c).
Art. 42
(1) Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute
la art. 39 şi 41, materialele supuse dezbaterii organelor respective
se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Fi
nanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
(2) în cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii
organelor respective către persoanele desemnate de Ministerul
Economiei si Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezba
terilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care
nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor
poate exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Art. 43
(1) Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat de către persoane neautorizate sau
care se aflăîntr-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune
şi se sancţionează potrivit legii penale.
(2) Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat fără viza anuală se sancţio
nează disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi func-
251
ţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autori-
zaţi.
Art. 44
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul
Superior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională, se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de
la adoptare.
CAPITOLUL V Dispoziţii
tranzitorii şi finale
Art. 45
Persoanele care au calitatea de expert contabil în condiţiile
Decretului nr. 79/1971 privind expertiza contabilă şi expertiza
tehnică îşi păstrează această calitate dacă îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 4 lit. a) şi c).
Art. 46
Organizarea Adunărilor generale de constituire a filialelor,
precum si a primei Conferinţe naţionale a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi se va asigura de Ministerul Economiei şi
Finanţelor, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordo-
nanţe în Monitorul Oficial al României.
Art. 47
(1) Atribuţiile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi
controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti***)
252
privind activitatea de expertiză judiciară contabilă şi tehnică,
referitoare la evidenţa şi recomandarea experţilor, urmărirea înca-
sării onorariilor si plata acestora, potrivit legii, trec la tribunalele
judeţene şi al municipiului Bucureşti.
(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului
financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor preda
tribunalelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de
zile de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi, evidenţele experţilor contabili şi experţilor tehnici,
arhiva expertizei tehnice, precum şi lucrările curente privind exper
tiza contabilă şi expertiza tehnică judiciară, în vederea asigurării
desfăşurării activităţii de expertiză judiciară conform reglementă
rilor legale.
(3) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
se suplimentează statele de funcţii ale tribunalelor cu câte un post
de inspector de specialitate sau de referent, iar cel al Tribunalului
Municipiului Bucureşti****) cu 3 asemenea posturi.
Art. 48
(1) Direcţiile generale ale finanţelor publice si controlului
financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor vira în
contul filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto
rizaţi din România soldul privind cota de 10% reţinută din onorariile
încasate pentru expertize contabile.
(2) Soldul provenit din cota de 10% asupra onorariilor pentru
expertiza tehnică se va vira în contul Ministerului Justiţiei - Biroul
central pentru expertize tehnice, deschis la Casa de Economii şi
Consemnaţiuni - CEC SA.
****) Conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, denumirea
„Tribunalul Municipiului Bucureşti" a fost înlocuită cu denumirea „Tribunalul
Bucureşti".
253
Art. 49
(1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data publicării ei
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe preve
derile referitoare la organizarea expertizei contabile din Decretul
nr. 79/1971 privind expertiza contabilă si expertiza tehnică se
abrogă. Prevederile din Decretul nr. 79/1971 care privesc expertiza
tehnică rămân în vigoare.
254
REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*)
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
*) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 8/90/2008 pentru modificarea
şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 466 din 23 iunie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România a fost aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale
a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România nr. 1/1995 şi a mai fost
republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 28 martie 2001.
255
CAPITOLUL II Organele de
conducere şi de control ale Corpului
258
Ponderea experţilor contabili Numărul membrilor Numărul membrilor
în raport cu numărul total al titulari supleanţi
membrilor Corpului la
Experţi Contabili Experţi Contabili
nivelul ţării
contabili autorizaţi contabili autorizaţi
Până la 50% inclusiv 16 8 5 3
Peste 50% şi până la 65% 17 7 6 2
inclusiv
Peste 65% şi până la 85% 20 4 7 1
inclusiv
Peste 85% şi până la 100% 23 1 7 1
100% 24 - 8 -
263
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa na-
ţională, de Consiliul Superior si de Biroul Permanent.
27. Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului
Permanent, are acces la lucrările Consiliilor filialelor, secţiunilor
si departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de
vot.
28. Preşedintele Consiliului Superior poate să delege un
membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate determinată.
29. Preşedintele Consiliului Superior are competenţa să re
unească preşedinţii Consiliilor filialelor sau reprezentanţii lor, în
vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apă
rării unor interese generale ale profesiei, de studiere a oricăror mă
suri de ordin colectiv.
30. Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte
de Biroul Permanent, de Consiliul Superior şi de Conferinţa naţio
nală şi asigurarea legăturii dintre organele alese şi organele exe
cutive ale Corpului se înfiinţează Secretariatul organelor de con
ducere ale Corpului. Modul de organizare si funcţionare, precum
şi atribuţiile Secretariatului organelor de conducere ale Corpului
se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.
31. Cenzorii sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani de Confe
rinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului
care nu fac parte din Consiliul Superior. Cenzorii nu pot îndeplini
mai mult de două mandate consecutive.
32. Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare a
Corpului pentru exerciţiul financiar încheiat, a concordanţei dintre
operaţiile înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetul
de venituri şi cheltuieli, raportând Conferinţei naţionale în legătură
cu regularitatea şi sinceritatea conturilor şi a execuţiei bugetare.
De asemenea, cenzorii controlează respectarea condiţiilor
privind convocarea Conferinţei naţionale.
Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului re-
gulament aprobat de Consiliul Superior.
264
CAPITOLUL III Organizarea
activităţii Corpului
265
De asemenea, sunt consideraţi demisionaţi membrii Consi-
liului Superior care au fost sancţionaţi disciplinar.
Constatarea renunţării unui membru la funcţiile pentru care
a fost ales se face prin decizie motivată a Consiliului Superior.
38. Sub coordonarea preşedintelui Biroului Permanent, acti
vitatea executivă a Corpului se realizează prin structuri operative
şi administrative conduse de directorul general executiv, numit de
Consiliul Superior, care răspunde de buna funcţionare a structurilor
executive ale Corpului.
39. Directorul general executiv are următoarele atribuţii:
a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea comparti
mentelor executive;
b) pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget
ale filialelor; elaborează proiectul de buget al Corpului;
după însuşirea acestora de către Biroul Permanent, prin
preşedintele acestuia, le prezintă Consiliului Superior
pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea
exerciţiului financiar;
c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pre
zentând informări periodice Biroului Permanent; în acest
sens asigură si răspunde de organizarea şi ţinerea contabi
lităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;
d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de
secretariat;
e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor
contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul
Corpului de către filiale;
f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al Româ
niei a Tabloului Corpului;
g) organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură
cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; pro
pune Comisiei Superioare de Disciplină pe cei care se
266
fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publici-
tatea;
h) asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare
anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;
i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activită-
ţilor tuturor structurilor Corpului;
j) propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, o dată
cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare
a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;
k) numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii apro-
bate de Consiliul Superior, personalul de execuţie al Cor-
pului şi îi stabileşte salariile; pentru funcţiile de conducere
face propuneri Biroului Permanent;
1) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor
superioare ale Corpului, potrivit reglementărilor şi nor-
melor în vigoare;
m) participă fără drept de vot la şedinţele Biroului Permanent
şi ale Consiliului Superior, luând cunoştinţă de deciziile
şi hotărârile adoptate.
40. în subordinea directorului general executiv funcţionează
compartimentele operative şi administrative care asigură funcţio
narea curentă a Corpului. Atribuţiile, competenţele, structura de
personal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin regu
lamentul intern şi norme aprobate de Consiliul Superior, la propu
nerea directorului general executiv.
268
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comuni-
cării hotărârii Comisiilor de Disciplină ale filialelor.
yv
CAPITOLUL V Organele
teritoriale ale Corpului
270
Ponderea experţilor contabili în raport cu Numărul membrilor Numărul membrilor
numărul total al membrilor Corpului la titulari supleanţi
nivelul ţării
Experţi Contabili Experţi Contabili
contabili autorizaţi contabili autorizaţi
271
56. Locurile vacante în Consiliul filialei provin, de regulă,
din încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani de activitate
în cadrul Consiliului; mandatul membrilor care au fost sancţionaţi
disciplinar încetează.
Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o
perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit.
57. Modul de declarare a candidaturilor, de desfăşurare a
votării şi de stabilire a celor aleşi este prezentat în Anexa nr. l la
prezentul regulament.
58. Consiliul filialei este convocat de preşedintele său ori de
câte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru.
Convocarea, la cererea majorităţii membrilor săi, este obli-
gatorie, data şi ordinea de zi comunicându-se cu 10 zile înainte.
59. Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra proble
melor ce sunt în competenţa sa şi care sunt înscrise pe ordinea de
zi, cu excepţia celor care, datorită urgenţei lor, sunt supuse în şe
dinţă de către preşedinte; dezbaterile sunt conduse potrivit condi
ţiilor prevăzute în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.
60. Cvorumul necesar pentru organizarea unei reuniuni a
Consiliului este de două treimi din numărul membrilor titulari.
Hotărârile Consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc
un număr de voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor
săi. Dacă această majoritate nu a fost asigurată, se va organiza o
şedinţă la care majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficientă
dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor Con-
siliului. La egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.
61. Preşedinţii Consiliilor filialelor se reunesc la intervale
de timp regulate, sub preşedinţia preşedintelui Consiliului Superior,
în vederea realizării unei informări reciproce şi armonizării pozi
ţiilor lor adoptate la nivelul filialelor, în domeniul competenţelor
descentralizate.
62. Deliberările Consiliului filialei au caracter strict secret;
hotărârile însă sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau
pe site-ul filialei Corpului.
272
63. Consiliul filialei are următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert
contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a
filialei;
b) asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunu
rilor acesteia;
c) asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau
conflictelor de ordin profesional;
d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Cor
pului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit
precizărilor Consiliului Superior;
e) sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii pri
vind exercitarea profesiilor de expert contabil şi de con
tabil autorizat;
f) sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterile
profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;
g) efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate
formele de publicitate colectivă considerate utile intere
selor profesiei, conform hotărârii Consiliului Superior;
h) pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile pre-
văzute de prezentul regulament, precum şi încetarea pro-
vizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui
interesat;
i) analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit
normelor emise de Consiliul Superior;
j) urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei,
aprobat de Conferinţa naţională, precum şi execuţia bu-
getului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau pro-
punând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului
Permanent sau a directorului executiv al filialei;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul
regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de condu-
cere ale Corpului.
273
64. Biroul Permanent al Consiliului filialei este compus din
2-4 membri: un preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi; când sunt mai
mulţi vicepreşedinţi, unul dintre aceştia este ales din cadrul conta
bililor autorizaţi.
Preşedintele Consiliului filialei este şi preşedintele Biroului
Permanent.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp
preşedinte sau vicepreşedinţi ai Consiliului Superior.
65. Vicepreşedinţii Biroului Permanent sunt aleşi prin vot
secret dintre membrii Consiliului. Alegerea la primul tur de scrutin
este valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi,
care trebuie să reprezinte cel puţin trei pătrimi din numărul mem
brilor Consiliului filialei. Dacă un al doilea tur este necesar, votul
majorităţii simple este suficient dintr-o participare de cel puţin 40%
din numărul membrilor Consiliului. La egalitate de voturi este ales
cel mai în vârstă.
Biroul Permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este
necesar şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor săi.
66. Biroul Permanent urmăreşte întocmirea proiectului bu
getului filialei potrivit normelor emise de Corp şi înaintarea acestuia
în termen la Consiliul Superior.
67. Preşedintele Consiliului filialei este ales de Adunarea
generală dintre membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 ani
şi poate fi reales o singură dată.
Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai
dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţă-
mântul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională
şi morală deosebită.
Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte
se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în
funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului
noului preşedinte.
68. Preşedintele Biroului Permanent al filialei asigură execu
tarea hotărârilor Consiliului Superior şi ale Consiliului filialei,
274
precum şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei, având
următoarele atribuţii principale:
a) convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile aces
tuia, potrivit prevederilor Anexei nr. 2 la prezentul re
gulament;
b) reprezintă Consiliul filialei pe lângă Consiliul Superior
şi pe lângă membrii Corpului;
c) reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor
publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul terito
riului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de
Consiliul Superior;
d) asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul
aprobat;
e) asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor Anexei
nr. l la prezentul regulament;
f) supune spre aprobare Adunării generale execuţia bu
getului de venituri si cheltuieli pe anul expirat;
g) arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi
clienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă acceptă
acest arbitraj;
h) supune Adunării generale anuale propunerile pentru acor-
darea de distincţii onorifice, conform procedurii prevăzute
în Anexa nr. 3 la prezentul regulament;
i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul
regulament, de hotărârile şi de deciziile organelor de con-
ducere ale filialei şi ale Corpului.
69. în cazul în care un membru al Corpului este confruntat cu
o dificultate particulară, îndeosebi pe plan etic, acesta poate cere
sprijinul colegial al preşedintelui Consiliului filialei; intervenţia
preşedintelui este numai de natură să aplaneze aceste dificultăţi.
70. în caz de deces al unui membru al Corpului, preşedintele
poate, la cererea celor îndreptăţiţi, să desemneze un coleg care să
asigure administrarea profesională provizorie a lucrărilor acestuia.
275
O asemenea măsură poate fi luată, la cerere, şi în cazul incapacităţii
temporare.
71. în cazul când Comisia Superioară de Disciplină sau Comi
sia de Disciplină a filialei sancţionează un membru al Corpului cu
suspendarea dreptului de a exercita profesia, preşedintele consi
liului filialei desemnează pe unul sau pe mai mulţi dintre membrii
filialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului interesat, să
execute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi durata
suspendării.
72. Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi
ca înlocuitor de drept pe perioada cât el absentează sau în caz de
demisie. Vicepreşedintele desemnat ca înlocuitor de drept poate
fi, la rândul său, înlocuit cu un alt vicepreşedinte desemnat în acest
sens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit să lipsească, de cel
mai în vârstă membru al Consiliului filialei.
73. Conducerea executivă a filialei se realizează de directorul
executiv al filialei, salariat angajat prin concurs, responsabil cu
buna funcţionare a compartimentelor operative şi administrative.
74. Directorul executiv al filialei are următoarele atribuţii:
a) execută hotărârile Consiliului filialei şi măsurile stabilite
de organele de conducere ale Corpului;
b) elaborează proiectul bugetului filialei conform normelor
emise de Consiliul Superior;
c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat
şi angajează cheltuieli în limita bugetului aprobat;
d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de
secretariat ale filialei;
e) organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului exis
tent la filiale;
f) asigură elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor
necesare în vederea ţinerii contabilităţii, conform regle
mentărilor legale şi normelor emise de Consiliul Superior;
276
g) propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi
de salarizare a personalului necesar, care urmează să fie
supusă aprobării Consiliului Superior; h) participă fără
drept de vot la şedinţele Biroului Permanent
si ale Consiliului filialei, luând cunoştinţă de deciziile
adoptate; i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în
actele normative,
precum si în hotărârile şi deciziile organelor de conducere
ale filialei şi ale Corpului.
75. Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vice
preşedinte expert contabil, iar Secţiunea contabililor autorizaţi este
condusă de vicepreşedintele contabil autorizat.
B. Organizarea activităţii filialelor
76. Activităţile desfăşurate de filială se organizează pe urmă
toarele verigi:
- Secţiunea experţi contabili şi Secţiunea contabililor auto
rizaţi, organe alese;
- sectoare, birouri şi compartimente, potrivit organigramei
şi statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior, re
prezentând structurile executive ale filialei.
77. Conducerea secţiunilor este asigurată de 3 membri de
semnaţi din cadrul Consiliului filialei, dintre care: un preşedinte
desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului Permanent şi 2 membri.
78. în funcţie de necesităţile secţiunilor, Biroul Permanent
al Consiliului filialei, prin decizia sa, poate completa secţiunile cu
specialişti apreciaţi pentru competenţa şi lucrările lor; aceştia au
în cadrul secţiunilor drept de vot consultativ.
79. Şedinţele secţiunilor se ţin cu respectarea prevederilor
Anexei nr. 2 la prezentul regulament.
80. Desemnarea membrilor Secţiunii experţilor contabili se
face din categoria experţilor contabili, membri ai Consiliului filialei,
iar a membrilor Secţiunii contabililor autorizaţi, pe cât posibil, din
categoria contabililor autorizaţi, membri ai Consiliului filialei.
277
81. Secţiunile îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe
aprobate de Consiliul filialei.
Pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării atribuţiilor
organelor alese ale filialei, preşedintele împreună cu directorul
executiv desemnează o persoană din cadrul structurilor executive
ale filialei.
C. înscrierea în Tabloul Corpului
82. Activităţile prevăzute la art. 6, 7 şi 10 din Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994, republicată, pot fi desfăşurate numai de
persoanele având calitatea de expert contabil, respectiv contabil
autorizat, înscrise în Tabloul Corpului, dovedită cu legitimaţia de
membru, vizată anual.
83. înscrierea în Tabloul Corpului se face la cererea experţilor
contabili şi a contabililor autorizaţi cu domiciliul sau sediul social
în raza teritorială a filialei respective.
84. Candidatul depune la secretariatul filialei dosarul cuprin
zând cererea sa şi documentele justificative din care să rezulte
îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesiei
şi pentru înscrierea în Tabloul Corpului.
85. Dosarul este verificat de compartimentul de specialitate
în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru
exercitarea profesiei, precum şi în ceea ce priveşte îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor con
tabili. Acesta întocmeşte un raport cu constatările sale care este
supus directorului executiv pentru aprobarea sau respingerea cererii
de înscriere în Tabloul Corpului.
86. Decizia luată în legătură cu înscrierea în Tabloul Corpului
se trimite compartimentului de specialitate însărcinat cu aceasta.
87. în vederea garantării drepturilor de apărare, înaintea
deciziei de respingere a cererii, cel interesat are acces la dosar,
inclusiv la raportul de verificare, şi este convocat, dacă este cazul,
278
însoţit de un avocat sau un coleg, pentru a fi audiat în şedinţa Consi-
liului filialei respective.
88. Decizia privind refuzul de înscriere în Tabloul Corpului
trebuie să fie temeinic motivată; cel interesat o poate contesta la
secţiunea respectivă din cadrul Consiliului filialei, în termen de
15 zile de la comunicare. Dacă este nemulţumit de decizia Consiliu
lui filialei, cel interesat poate contesta la Consiliul Superior în
termen de 30 de zile de la primirea acesteia.
89. Procedura de înscriere a societăţilor comerciale de ex
pertiză contabilă, precum şi a birourilor secundare ale acestora
sau a cabinetului expertului contabil sau contabilului autorizat este
cea prevăzută la pct. 83-88.
90. Procedura de înscriere a persoanelor fizice străine şi a
persoanelor juridice cu capital străin sau mixt se face cu respectarea
procedurii stabilite de Consiliul Superior.
91. Tabloul Corpului este împărţit în 8 secţiuni, cuprinzând
membrii Corpului cu drept de a exercita profesia de expert contabil
sau de contabil autorizat, şi anume:
Secţiunea întâi - experţi contabili - liber-profesionişti care
îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice
autorizate.
Secţiunea a doua - experţi contabili care au statut de angajaţi
în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie şi cerce-
tare şi instituţii centrale sau locale.
Secţiunea a treia - persoane fizice străine care au obţinut
calitatea de membru al Corpului.
Secţiunea a patra - experţi contabili care îşi desfăşoară acti-
vitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinete, membre
ale Corpului:
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
Secţiunea a cincea - contabili autorizaţi liber-profesionişti
care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane
fizice autorizate.
279
Secţiunea a şasea - contabili autorizaţi care au statut de
angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare si de asigurări, educaţie
si cercetare şi instituţii centrale şi locale.
Secţiunea a şaptea - contabili autorizaţi care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul societăţilor comerciale de contabilitate, mem-
bre ale Corpului:
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
Secţiunea a opta - Titluri onorifice:
A. preşedinţi de onoare;
B. experţi contabili de onoare;
C. contabili autorizaţi de onoare.
Structura pe secţiuni a Tabloului se aprobă prin hotărâre a
Consiliului Superior şi se publică anual în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
92. Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabil
sau de contabil autorizat, inactive, se ţine în cadrul secţiunilor Experţi
contabili şi Contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.
Procedura de reactivare a membrilor inactivi se stabileşte de
Consiliul Superior.
CAPITOLUL VI Adunarea
generală a filialei
286
B. Procedura de judecată disciplinară
118. Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena
răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpului
sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează Comisiei de
Disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţea
ză preşedintele Consiliului filialei şi reprezentantul Ministerului
Economiei si Finanţelor cu privire la reclamaţiile primite.
Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor
Consiliului Superior, membrilor Consiliilor filialelor, membrilor
si preşedinţilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor sau profesio-
niştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei Supe-
rioare de Disciplină.
119. Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului
se adresează filialei din care face parte acesta, cu excepţia situaţiilor
în care competenţa aparţine Comisiei Superioare de Disciplină,
pentru care plângerile se depun la Consiliul Superior.
Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore
preşedintelui Comisiei de Disciplină, care va desemna ca raportor
pe unul dintre membrii titulari ai Comisiei.
120. Procedura de judecată disciplinară este reglementată
prin Regulamentul Comisiilor de Disciplină, aprobat de Consiliul
Superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
121. Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent
de funcţia deţinută în structurile alese si funcţionale, prin care se
încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi func
ţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili,
hotărârile organelor de conducere ale Corpului constituie abatere
disciplinară.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte: a)
comportament necuviincios faţă de membrii Corpului,
reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau
287
faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale
organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale
a
filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al
profe
sioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare
la
publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi
dezvol
tare profesională reglementate prin normele emise de
Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de
exer
citare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu
clientul
sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă
calitatea
profesională a celui care îl încheie: expert contabil
sau
contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului
profe
sional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în
sco
pul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în
prezentul
regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în
termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice
288
răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de
administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi
sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control si
auditorilor de calitate ai Corpului documentele
privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţii neconforme
cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;
1) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în
alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la
adresa altor
membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau
fără să fi fost consultaţi; m) nerespectarea normelor şi
standardelor profesionale emise
de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi; n)
neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul
privind auditul calităţii serviciilor profesionale; o)
orice alte încălcări ale normelor si hotărârilor luate de
organele de conducere ale Corpului. La stabilirea şi aplicarea
sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării
şi de consecinţele acesteia.
122. Următoarele abateri disciplinare se sancţionează astfel:
Abaterea Sancţiunea
a) Neplata cotizaţiei profesionale Suspendarea dreptului de exercitare
sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, a profesiei până la plata efectivă,
la termenele stabilite, în cursul unui dar nu mai puţin de 3 luni şi nici
an calendaristic mai mult de un an
b) Condamnarea definitivă pentru Interdicţia dreptului de exercitare a
săvârşirea unei infracţiuni care, profesiei
potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a
societăţilor comerciale
c) încălcarea cu intenţie, prin acţiune Interdicţia dreptului de exercitare a
sau omisiune, a normelor de lucru profesiei
elaborate de Corp privind
exercitarea profesiei, dacă fapta a
avut ca urmare producerea unui
prejudiciu moral sau material
d) Practicarea profesiei de expert Interdicţia dreptului de exercitare a
contabil sau de contabil autorizat profesiei
fără viza anuală pentru exercitarea
profesiei, legal acordată
e) Nerespectarea standardelor Suspendarea dreptului de a mai
profesionale şi a normelor emise de efectua expertize contabile pe 6-12
Corp cu privire la efectuarea luni
expertizelor contabile Interdicţia dreptului de exercitare a
profesiei, în caz de repetare
289
123. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de
cel mult un an de la data săvârşirii faptei.
124. Membrii Corpului suspendaţi sau radiaţi din Tabloul
Corpului vor fi înlocuiţi, cu acceptul beneficiarilor, în lucrările în
curs de executare, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Benefi
ciarii au dreptul să retragă membrilor Corpului care au fost sus
pendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului lucrările ce le-au fost încre
dinţate, fără despăgubiri de vreo parte, dar cu obligaţia, pentru
membrii Corpului, de a restitui toate documentele, precum şi sumele
primite, care nu reprezintă rambursarea unor cheltuieli deja efec
tuate.
125. Membrii Corpului radiaţi din Tabloul Corpului trebuie
să plătească salariaţilor lor care îşi încetează activitatea o indemni
zaţie de concediere în condiţiile prevăzute de lege.
Membrul Corpului care a fost suspendat trebuie să plătească
salariaţilor săi, pe durata suspendării sale, salariile şi indemnizaţiile
de orice natură prevăzute de contractele individuale sau colective
de muncă şi de dispoziţiile legale în vigoare.
în cazul suspendării, preşedintele Consiliului filialei desem-
nează imediat pe membrul sau pe membrii Corpului însărcinaţi să
continue executarea lucrărilor încredinţate profesioniştilor care fac
obiectul acestei măsuri, sub rezerva acceptării lor de către clienţi.
126. Sunt nule toate actele, contractele şi convenţiile care
încearcă să permită, direct sau indirect, exercitarea profesiei de
expert contabil sau de contabil autorizat de către persoanele care
nu au exerciţiul dreptului de a practica profesia de expert contabil
sau de contabil autorizat, conform legii şi prezentului regulament.
Membrul Corpului supus de către Comisia de Disciplină a
filialei la o sancţiune disciplinară este obligat la plata cheltuielilor
care rezultă din acţiunea angajată împotriva lui, cu excepţia cazului
în care Comisia Superioară de Disciplină decide că nu trebuie
aplicată nicio sancţiune celui în cauză.
290
127. Aplicarea unei sancţiuni disciplinare definitive trebuie
să fie adusă la cunoştinţa publicului prin:
a) afişarea unui extras al hotărârii de sancţionare la sediul
filialei Corpului, însoţită de publicarea acestuia în revista
Corpului;
b) comunicarea măsurii, în scris, direcţiei generale a finan
ţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
şi tribunalului, în cazul aplicării sancţiunilor prevăzute
la art. 17 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului
nr. 65/1994, republicată.
în cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de
exercitare a profesiei printr-o hotărâre definitivă, cel în cauză este
obligat să depună, sub luare de semnătură, la filiala de care aparţine
carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat şi parafa; aces-
tea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare.
Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de inter-
zicere a dreptului de exercitare a profesiei.
Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul
Corpului, efectuându-se publicitatea corespunzătoare.
128. Membrii Comisiilor de Disciplină sunt obligaţi să păs
treze secretul profesional în exercitarea funcţiilor lor.
CAPITOLUL IX
Veniturile şi cheltuielile Corpului
CAPITOLUL X Dispoziţii
finale şi tranzitorii
PROCEDURA ALEGERILOR
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Alegerile
pentru Consiliile filialelor
5. Declaraţiile de candidaturi, atât pentru Consiliul Superior,
cât şi pentru Consiliile filialelor respective, se trimit prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire Consiliului filialei, până la
data-limită stabilită de preşedintele Consiliului Superior. Declara
ţiile de candidatură pentru Consiliul Superior pot fi trimise şi direct
la Consiliul Superior al Corpului.
Declaraţiile de candidaturi primite după data-limită stabilită
sunt considerate tardive si deci nu sunt luate în considerare, anexân-
du-se însă la procesul-verbal de declarare a rezultatelor alegerilor.
6. O comisie formată din cenzorul filialei, un membru al
Comisiei de Disciplină şi directorul executiv al filialei verifică înde
plinirea condiţiilor de eligibilitate a membrilor care au trimis de
claraţii de candidaturi.
7. Preşedintele Consiliului filialei trimite preşedintelui Con
siliului Superior declaraţiile de candidaturi pentru un loc în Con
siliul Superior, însoţite de o atestare, de către preşedintele fiecărei
filiale, că respectivul candidat îndeplineşte condiţiile de eligibilitate
prevăzute de prezentul regulament.
301
8. Pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, pre
şedintele Consiliului filialei întocmeşte lista cuprinzând candidaţii
- experţi contabili şi lista cuprinzând candidaţii - contabili auto
rizaţi.
Listele sunt întocmite în ordine alfabetică şi cuprind următoa-
rele:
a) numele, prenumele şi adresa fiecărui candidat;
b) numărul total de locuri pentru care se candidează, separat
pentru titulari şi supleanţi;
c) datele calendaristice ale celor două tururi de scrutin;
d) semnăturile membrilor comisiei prevăzute la pct. 6.
Un exemplar al listelor se transmite Consiliului Superior.
9. Listele cuprinzând candidaţii vor fi afişate la sediul filialei,
cu minimum 15 zile înaintea datei alegerilor, împotriva omisiunilor,
înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare la
preşedintele filialei, în termen de 48 de ore de la afişare, care este
obligat să o soluţioneze în termen de 48 de ore de la înregistrarea
ei. Soluţia dată întâmpinării poate fi atacată la instanţa de judecată
competentă, potrivit legii.
10. Este interzis consiliilor în funcţiune şi personalului an
gajat al filialei să facă orice fel de propagandă în favoarea unuia
sau a mai multor candidaţi ori să se asocieze la propaganda făcută
în favoarea candidaturii unor membri ai Corpului.
11. Directorul executiv al filialei întocmeşte listele membrilor
Corpului cu drept de vot în cadrul filialei, în ordine alfabetică:
a) lista membrilor experţi contabili;
b) lista membrilor contabili autorizaţi.
Listele cuprind: numele şi prenumele, numărul matricol, adre-
sa şi două coloane rezervate pentru înscrierea prezenţei la primul
tur de scrutin şi, eventual, la al doilea.
Listele se afişează la sediul filialei, la loc vizibil, cu minimum
15 zile înainte de data alegerilor. Prevederile pct. 9 referitoare la
întâmpinare se aplică în mod corespunzător.
302
12. Pentru reînnoirea bienală a Consiliilor filialelor numărul
membrilor care vor fi aleşi este determinat în funcţie de efectivul
existent, ţinându-se seama de numărul membrilor înscrişi în Tabloul
Corpului la filiala respectivă.
13. în fiecare listă întocmită pe categorii profesionale, aşa
cum se prevede la pct. 11, vor fi înscrişi numai experţii contabili şi
contabilii autorizaţi din Tabloul Corpului având cotizaţia profesio
nală achitată la zi.
14. La data hotărâtă pentru alegeri, preşedintele Consiliului
filialei, ajutat de membrii Biroului Permanent, deschide Adunarea
generală, constatând dacă este legal constituită, potrivit prezentului
regulament.
în caz afirmativ, fiecare participant va fi legitimat cu carnetul
de membru şi se va verifica înscrierea sa în lista cuprinzând alegă-
torii, după care va primi buletinul de vot.
15. Buletinul de vot va cuprinde toţi candidaţii, în ordine
alfabetică, identificaţi cu: nume, prenume şi calitatea profesională.
Buletinele de vot se imprimă, prin grija Consiliului filialei,
pe hârtie de aceeaşi densitate şi culoare, într-un număr care trebuie
să acopere numărul alegătorilor; forma grafică şi dimensiunile
acestora vor fi unitare. Buletinele de vot distribuite alegătorilor
vor purta ştampila filialei.
16. Votul este secret; în acest scop, se vor asigura de către
preşedintele Consiliului filialei condiţiile necesare votării.
Modul de votare
17. în cazul în care alegătorul nu votează un candidat oare
care, îşi exprimă voinţa prin anularea (bararea cu o linie) poziţiei
respective de pe buletinul de vot, fără să înscrie un alt candidat în
loc. în acelaşi mod va anula toţi candidaţii înscrişi pe buletinul de
vot peste numărul locurilor vacante.
303
18. Numărarea voturilor este asigurată de o comisie formată
din 3-5 persoane alese de Adunarea generală.
19. Când toate buletinele de vot ale alegătorilor au fost intro
duse în urnă, se procedează la deschiderea şi numărarea voturilor.
Buletinele considerate valabile sunt menţionate (bifate) pe lista
candidaţilor.
20. Buletinele albe sau completate neciteţ, cele care cuprind
mai multe nume decât locuri de ocupat, cele care nu cuprind o
desemnare precisă a candidatului ori care nu poartă ştampila filialei,
cele care conţin un semn de recunoaştere sau o menţiune referitoare
la candidaţi ori la terţi nu sunt luate în seamă la stabilirea rezulta
tului, fiind anexate la procesul-verbal.
21. Comisia de numărare a voturilor întocmeşte imediat un
proces-verbal al operaţiunilor de numărare a voturilor şi de stabilire
a rezultatului votării, care se semnează de toţi membrii săi.
22. Procesul-verbal de numărare a voturilor se întocmeşte în
dublu exemplar de către comisie şi cuprinde:
a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;
b) numărul alegătorilor prezenţi la adunare;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor obţinute de fiecare candidat în parte;
f) numărul total al buletinelor de vot imprimate;
g) numărul buletinelor rămase nefolosite şi anulate.
Un exemplar al acestuia se transmite preşedintelui Consiliului
Superior.
23. La primul tur de scrutin sunt declaraţi aleşi candidaţii
care au obţinut minimum două treimi din numărul total al voturilor
valabil exprimate. La cel de-al doilea tur de scrutin sunt aleşi can
didaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
304
Candidaţii care au obţinut numărul de voturi prevăzut la
paragraful l vor ocupa locurile vacante în limita numărului acestora
şi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Mai
întâi se vor ocupa locurile de titulari şi apoi cele de supleanţi.
24. Rezultatul votării, după controlarea numărului de voturi
şi alegători, este imediat declarat şi afişat la sediul Consiliului fi
lialei.
25. Preşedintele Consiliului filialei unde au avut loc alegerile
adresează candidaţilor aleşi, în maximum 4 zile, invitaţia să parti
cipe la prima şedinţă a Consiliului după alegeri.
305
CAPITOLUL IV
Alegerea preşedintelui Consiliului Superior şi a
preşedinţilor Consiliilor filialelor
ANEXA nr. 2
la regulament
ANEXA nr. 3
la regulament
308
• „Expert contabil de onoare";
• „Contabil autorizat de onoare".
2. De asemenea, preşedinţii Consiliilor filialelor şi preşedinţii
Consiliului Superior al Corpului pot primi titlul de:
• „Preşedinte de onoare al filialei";
• „Preşedinte de onoare al Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România", dacă îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) au exercitat acest mandat timp de cel puţin 6 ani;
b) au fost timp de cel puţin 6 ani membri titulari ai unui
Consiliu al Corpului;
c) au fost înscrişi în evidenţa experţilor şi au activat în
această calitate timp de cel puţin 10 ani;
d) să nu fi suferit sancţiuni disciplinare pe întreaga pe
rioadă de viaţă activă ca profesionist contabil.
Acceptarea acestui titlu implică pentru beneficiarul său re-
nunţarea de a solicita un nou mandat de preşedinte.
3. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi membri ai Cor
pului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili, înfiinţat în
anul 1921, precum şi experţii contabili care au obţinut calităţile
respective în baza Decretelor nr. 434/1957 şi nr. 79/1971 pot primi
titlul de „Expert contabil de onoare" şi „Contabil autorizat de
onoare" dacă au o vechime cumulată în aceste calităţi de cel puţin
30 de ani, pe baza cererii proprii, a copiei carnetelor respective de
membru depuse la filialele de care aparţin şi a copiei cazierului
judiciar.
4. Procedeul de acordare a titlului de „Expert contabil de
onoare" şi „Contabil autorizat de onoare" este următorul:
a) preşedintele filialei supune propunerile de acordare a titlu-
rilor onorifice Adunării generale anuale; după aprobare,
înaintează lista spre confirmare Conferinţei naţionale
anuale;
309
b) preşedintele Consiliului Superior înscrie pe ordinea de
zi a Conferinţei naţionale anuale lista membrilor de onoa
re aprobată în Adunările generale ale filialelor şi o supune
confirmării acesteia;
c) după confirmarea Conferinţei naţionale, filialele fac trans
ferarea din partea Tabloului Corpului în care membrii
confirmaţi ca onorifici figurează până atunci în partea
corespunzătoare din Tabloul Corpului destinată membri
lor de onoare, aceştia putând, de la acea dată, să se bucure
de drepturile ce le sunt conferite.
5. Experţii contabili de onoare şi contabilii autorizaţi de
onoare pot asista la Adunările generale ale filialelor de care aparţin.
Consiliile filialelor pot decide să li se asigure, potrivit unor
modalităţi pe care le stabilesc, ca aceştia să primească gratuit revista
Corpului.
6. Membrii de onoare trebuie să se abţină de la orice acţiune
de natură să desconsidere profesia al cărei titlu de onoare le-a fost
conferit.
7. Ei trebuie să îl înştiinţeze pe preşedintele Comisiei de Dis
ciplină despre implicările, penalizările şi condamnările al căror
subiect sunt sau ar putea fi, pentru fapte calificate ca fiind de natură
penală.
Aplicarea unei sancţiuni disciplinare conduce la pierderea
titlului obţinut, care nu mai poate fi solicitat ulterior.
8. Membrii de onoare ai Corpului sunt exoneraţi de taxa de
înscriere si de cotizaţiile fixe.
310
Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili din România*1
312
Secţiunea 290. Independenţă - misiuni de audit
şi certificare.............................................378
Revizuirea Secţiunii 290 publicată
de IFAC în iulie 2006, cu intrare
în vigoare în decembrie 2008...................456
313
Hotărârea Consiliului Superior
al Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România
(Prefaţă la Codul etic naţional al profesioniştilor contabili)
Această hotărâre a fost adoptată de către Consiliul Superior
al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, în vederea supunerii spre aprobare Conferinţei naţionale
şi publicării.
1. CECCAR, ca membru al Federaţiei Internaţionale a Conta
bililor (IFAC), se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de
dezvoltare şi întărire a unei profesii contabile coordonate la nivel
mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv,
IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii
contabili; IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va
îmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreaga
lume.
2. Ca o condiţie a apartenenţei, Corpul Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România este obligat să sprijine
activitatea IFAC informând membrii săi şi ai asociaţiilor pro
fesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată
de IFAC şi să acţioneze, în măsura în care este posibil, pentru
adaptarea la condiţiile locale a acesteia.
3. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România a hotărât să adopte Codul Etic IFAC, ediţia 2005, ca
bază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor contabili din
România. Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România a pregătit o Introducere ex
plicativă (anexa 1) care stabileşte data intrării în vigoare a acestei
hotărâri, împreună cu diferenţele semnificative între îndrumările
IFAC şi reglementările legislative sau practica din România, pre
cum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe.
314
Totodată, Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România a emis o Declaraţie (anexa 2)
în legătură cu punerea în aplicare si însuşirea cerinţelor etice de
către profesioniştii contabili.
4. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecărei
reguli ulterioare de îndrumare a BFAC va fi adoptată de către Consi
liul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto
rizaţi din România.
5. Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Experţilor Con
tabili şi Contabililor Autorizaţi din România consideră necesar,
vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului Cod şi
cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu
sunt acoperite de o îndrumare a IFAC.
6. Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Au
torizaţi din România sunt obligaţi să respecte cerinţele etice pu
blicate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Auto
rizaţi din România. Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poate
avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor efectuată de
Comisiile de Disciplină de la nivel teritorial şi central.
7. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care să
se aplice tuturor situaţiilor cu care se pot întâlni profesioniştii contabili.
De aceea, profesioniştii contabili trebuie să considere cerinţele etice
ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinirea
activităţii lor.
8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etică
este stabilită în introducerea explicativă anexată.
9. Pe data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă
prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili a-
probat prin Hotărârea nr. 47/2002 a Consiliului Superior.
Anexa l
Introducere explicativă
Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Conta-
bililor Autorizaţi din România a hotărât adoptarea Codului etic inter-
naţional al profesioniştilor contabili emis de BFAC ca propriul
Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, cu notele explicative
de mai jos. Codul astfel adoptat, după aprobarea sa de către Con-
ferinţa naţională, este obligatoriu să fie respectat de către toţi membrii
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai
asociaţiilor profesionale patronate de Corp, în îndeplinirea serviciilor
profesionale realizate în România, începând cu data de l ianuarie
2007.
Note explicative
Secţiunea 100
Paragraful l a fost completat pentru o mai bună adoptare la
jurisdicţia locală.
Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului faţă
de normele tehnice şi profesionale.
După paragraful 21 s-au introdus unele prevederi suplimentare
cu privire la rezolvarea conflictelor de etică şi s-au introdus para-
grafele 23, 24 şi 25 care cuprind prevederi referitoare la asocierea
membrilor, la comportamentul profesioniştilor contabili în misiunile
de consultanţă fiscală şi detaliază unele conflicte de interese în
activitatea membrilor Corpului.
316
Secţiunea 120
După paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind
obiectivitatea.
Secţiunea 240
Paragrafele 5-8 nu au aplicabilitate.
Secţiunea 270
Prevederile acestei secţiuni nu au aplicabilitate în România.
Secţiunea 290
Paragrafele 3-7, 9, 19 au fost considerate ca fără aplica-
bilitate.
317
Anexa 2
generală a Codului
321
Sectiunea 100
324
- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de
interesul public în susţinerea luării unor decizii mana-
geriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate.
Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comu-
nităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează
pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară
si raportări corecte, pentru un management financiar efi-
cient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de
aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea si com-
portamentul profesioniştilor contabili atunci când prestea-
ză astfel de servicii au un impact asupra bunăstării econo-
mice a comunităţii şi ţării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avan-
tajoasă numai continuând să ofere publicului aceste ser-
vicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea
publicului este bine fundamentată. Este în interesul profe-
siunii contabile din România de a face cunoscut utiliza-
torilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele
sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă si în
conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
100.2 Acest cod este structurat în trei părţi. Partea A stabileşte
principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru pro-
fesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru
aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă în-
drumări legate de principiile fundamentale de etică. Profe-
sioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru con-
ceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformi-
tăţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei
lor, si dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar
nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le
elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să
325
nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamen-
tale.
100.3 Părţile B si C ilustrează modul în care Cadrul conceptual
trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de
măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a solu
ţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principii
le fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de si
tuaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pen
tru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea
sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.
Partea B se adresează profesioniştilor contabili inde
pendenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabili
angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de ase
menea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor speci
fice în Partea C.
Secţiunea 290 din acest Cod stabileşte cadrul general con-
ceptual pentru condiţiile privind independenţa profesionis-
tului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe;
niciunui organism membru sau cabinet, societate, nu îi
este permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase
decât cele prevăzute în această secţiune.
Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod
special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale
sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii con-
tabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-pro-
fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul pu-
blic, învăţământ etc.
100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele
principii fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept
şi onest în toate relaţiile profesionale si de afaceri.
326
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie
imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, con
fuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor ne
dorite să intervină în raţionamentele profesionale sau
de afaceri.
(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist
contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cu
noştinţele si aptitudinile profesionale la nivelul nece
sar pentru a se asigura că un client sau un angajator
primeşte servicii profesionale competente, bazate pe
ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un
profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă
şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale
aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să
respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca
urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu
trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi
fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care
există un drept sau o obligaţie legală sau profesională
de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei re-
laţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor terţe părţi.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil
ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante
şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita
această profesie.
(f) Respectul faţă de normele tehnice si profesionale. Pro
fesionistul contabil trebuie să-si îndeplinească sarci
nile profesionale în conformitate cu normele tehnice
327
şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au
datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile
clientului sau patronului în măsura în care sunt com-
patibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în
cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă
(după cum se va vedea în Secţiunea 290 de mai jos),
în plus, ei trebuie să se conformeze normelor profe-
sionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR,
CAFR şi legislaţia relevantă.
100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili
pot permite apariţia unor ameninţări la adresa conformi
tăţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit
fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi
de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le di
minua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu
pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer
aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru
conceptual care îi cere profesionistului contabil să identi
fice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări con
form principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respec
ta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar,
în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl
poate asista pe profesionistul contabil în identificarea,
evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate
cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identifi
cate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un pro
fesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice mă
suri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel
acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile funda
mentale să nu fie compromisă.
100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice
ameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda-
328
mentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează
că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compro-
mite conformitatea cu principiile fundamentale.
100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii
calitativi, cât si cantitativi atunci când apreciază impor
tanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu
poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci
profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze
serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să re
nunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist con
tabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul
unui profesionist contabil angajat).
100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar
o prevedere a acestui Cod. O asemenea violare a Codului
poate să nu compromită conformitatea cu principiile fun
damentale enunţate dacă odată ce încălcarea a fost desco
perită ea a fost corectată prompt si s-au luat măsurile de
protecţie necesare.
100.9 Părţile B si C ale acestui Cod includ exemple menite să
ilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual.
Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpre
tate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor
experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui
ameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda
mentale, în consecinţă, nu este suficient ca un profesionist
contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indi
cată aplicarea cadrului general situaţiilor specifice întâlnite
de către un profesionist contabil.
334
de către organizaţia (întreprinderea) la care sunt angajaţi.
Dacă asemenea politici nu rezolvă conflictul etic, trebuie
să se ţină cont de următoarele:
- să se analizeze problema conflictuală cu superiorul
ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată cu
superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil
se decide să meargă la nivelul superior următor de con
ducere, superiorul ierarhic imediat trebuie să fie în
ştiinţat despre această decizie. Dacă se descoperă că
şeful ierarhic superior este implicat în problema con
flictuală, profesionistul contabil trebuie să prezinte
problema la nivelul imediat superior din conducere.
Când şeful ierarhic superior este şeful compartimen
tului următoarele niveluri superioare care pot controla
activitatea urmează să fie directorii de resort, Consiliul
de administraţie sau Adunarea generală (după caz).
- să se solicite consultanţă sau consiliere, pe bază confi
denţială, de la un consilier independent sau de la orga
nismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere
a posibilelor evoluţii ale situaţiei.
- dacă conflictul de etică mai există încă după epuizarea
completă a tuturor posibilităţilor de control intern, în
ultimă instanţă profesionistul contabil nu poate avea
altă soluţie la unele probleme semnificative (de exem
plu, frauda) decât să-şi dea demisia şi să prezinte un
memorandum informativ unui reprezentant corespun
zător al acelei organizaţii (întreprinderi).
Orice profesionist contabil într-un post superior de condu-
cere trebuie să încerce să se asigure că, în cadrul organi-
zaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează, sunt stabilite
anumite politici în vederea rezolvării conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomandă cu in-
sistenţă să se asigure că membrii lor care se confruntă cu
335
conflicte de etică au acces la activităţi confidenţiale de
consiliere, în acest sens în cadrul CECCAR funcţionează
Comisia de etică profesională, comisiile de apel, Tribu-
nalul arbitrai şi Comisiile de Disciplină.
100.23 Membrii Corpului au dreptul să se grupeze pentru a con-
stitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale, po-
trivit prevederilor legale.
a) în vederea asigurării unei strânse legături cu Corpul,
grupările profesionale au obligaţia să trimită Consi
liului filialei pe teritoriul căreia îşi au sediul, în termen
de o lună de la data constituirii:
- o declaraţie, prin scrisoare recomandată cu confir
mare de primire, cuprinzând numele, prenumele,
calitatea şi adresa fondatorilor, indicarea sediului
social şi un exemplar al statutului;
- în acelaşi termen, forme şi detalii, modificările a-
duse celor prevăzute la alineatul precedent;
- declaraţia poate fi, de asemenea, depusă la sediul
Consiliului filialei respective, contra unei dovezi
de primire.
b) Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie să res
pecte în mod deosebit:
- atribuţiile consiliilor Corpului şi ale celorlalte or
gane de pe lângă aceste consilii, prevăzute de Ordo
nanţa Guvernului nr. 65/1994;
- drepturile şi obligaţiile membrilor Corpului şi ale
societăţilor comerciale recunoscute de Corp, care
rezultă din reglementările legale şi din Regulamen
tul de organizare şi funcţionare a Corpului şi din
prezentul Cod.
De asemenea, o acţiune clară, în mod liber disciplinată
şi orientată către binele comun, nu numai al profesiei,
336
dar mai ales al intereselor economice generale ale ţării,
trebuie să găsească pe lângă consiliile Corpului o largă
audienţă, înţelegere şi aplicare.
c) în îndeplinirea obligaţiilor sale statutare de membru
al IFAC, CECCAR se obligă să stimuleze şi să patro-
neze libera asociere a angajaţilor contabili din econo-
mie care nu sunt profesionişti contabili membri ai Cor-
pului, în scopul sprijinirii acestora să îşi menţină şi
dezvolte competenţele profesionale prin însuşirea stan-
dardelor internaţionale de contabilitate, a normelor teh-
nice şi profesionale existente.
100.24 Un profesionist contabil care prestează servicii profe-
sionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să propună
cea mai bună soluţie în favoarea unui client sau a unui
angajator cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu com-
petenţă, în niciun caz nu trebuie să fie diminuate integri-
tatea şi obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil
trebuie să fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate în
favoarea clientului sau a angajatorului dacă există elemen-
te rezonabile pentru soluţia respectivă.
Un profesionist contabil nu trebuie să dea unui client sau
unui angajator asigurarea că declaraţia fiscală si consul-
tanţa în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. Pro-
fesionistul contabil trebuie să se asigure că angajatorul
sau clientul este conştient de limitele legate de serviciile
si consultanţa fiscală şi că nu interpretează greşit expri-
marea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asistă la pre-
gătirea unei declaraţii fiscale trebuie să informeze clientul
sau angajatorul că responsabilitatea pentru conţinutul
declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajato-
rului. Profesionistul contabil trebuie să ia măsurile nece-
337
sare pentru a se asigura că declaraţia fiscală este corect
întocmită pe baza informaţiei primite.
Consultanţa fiscală sau opiniile referitoare la consecinţa
materială date clientului ori unui angajator trebuie să fie
exprimate sub forma unei scrisori sau într-o notă în dosarul
de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu nicio
declaraţie sau comunicare în care există motiv să se creadă
că:
a) ar conţine o declaraţie falsă sau înşelătoare;
b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent
sau fără nicio cunoaştere reală a faptului ca ele sunt
adevărate sau false; sau
c) ar omite sau ascunde informaţia cerută a fi prezentată
şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în
eroare autorităţile fiscale.
Un profesionist contabil poate pregăti declaraţiile fiscale
implicând folosirea estimărilor dacă o asemenea practică
este în general admisă sau dacă circumstanţele date nu
permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt
folosite estimările, ele trebuie să fie prezentate în aşa fel
încât să nu lase impresia că aceste date sunt exacte. Profe-
sionistul contabil trebuie să fie convins că sumele estimate
sunt rezonabile în această situaţie.
Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza
în pregătirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizată
de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare
rezonabilă. Cu toate că nu se cere examinarea sau revi-
zuirea documentelor, ori a altor evidenţe în sprijinirea
informaţiei, profesionistul contabil trebuie să încurajeze,
atunci când este cazul, furnizarea acestor date.
338
în plus, profesionistul contabil:
- trebuie să folosească atunci când este posibil declara
ţiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
- este necesar să facă în mod rezonabil verificări atunci
când informaţia prezentată pare să fie incorectă sau
incompletă;
- este încurajat să facă referiri la registrele si înregistrările
operaţiunilor respective.
Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o
omisiune în declaraţia fiscală a anului anterior (cu care
poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că
nu s-a completat sau nu s-a înregistrat declaraţia fiscală
cerută, el trebuie:
- să îl sfătuiască prompt pe client sau angajator în legă
tură cu eroarea sau omisiunea şi să recomande infor
marea autorităţilor fiscale, în mod normal profesio
nistul contabil nu este obligat să informeze autorităţile
fiscale, iar aceasta nu poate fi făcută fără permisiunea
clientului sau angajatorului;
- dacă clientul sau angajatorul nu corectează eroarea,
profesionistul contabil:
• trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu
este posibil să lucreze pentru ei în legătură cu acea
declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autori
tăţilor; şi
• trebuie să ia în consideraţie dacă continuarea mi
siunii sale cu clientul sau angajatorul este în concor
danţă cu responsabilităţile sale profesionale;
- dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia că
poate fi continuată relaţia profesională cu clientul sau
cu angajatorul, trebuie luate toate măsurile rezonabile
pentru a se asigura că eroarea nu este repetată în decla
raţiile fiscale viitoare;
339
- în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat
să mai acţioneze pentru client sau pentru angajator el
trebuie să comunice decizia sa clientului sau angaja-
torului şi nu trebuie să dea informaţii terţilor, fără con-
simţământul clientului sau al angajatorului, cu excepţia
cazului în care aceasta i se cere prin lege.
100.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate
de Cod poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii:
1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru
agenţii economici sau pentru instituţiile la care are şi
calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata con
tractului de muncă.
2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru
agenţii economici sau pentru instituţiile cu care anga
jatorii profesionistului contabil se află în raporturi con
tractuale, ca, de exemplu:
a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ,
educaţie etc. sau într-o societate de expertiză pres
tează servicii profesionale pentru o entitate care se
află în relaţie contractuală cu angajatorul său;
b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie pu
blică prestează servicii profesionale pentru o entitate
cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept
comercial, fiscal etc.
3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru
agenţi economici sau pentru instituţiile cu care anga
jatorii profesionistului contabil se află în concurenţă.
4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru
agenţi economici sau instituţii, sau persoane fizice, în
cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru
inclusiv sau soţi ai administratorilor.
340
5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-
ţia în care există elemente care atestă starea de conflict
de interese. Există conflict de interese în următoarele
situaţii:
a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de ex
pert într-o cauză, dacă:
- expertul sau un membru al familiei sale se află
într-o relaţie de muncă, de familie, comercială
sau de altă natură cu una din părţile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut
relaţii contractuale de orice fel cu una din părţi
în ultimii 2 ani;
- expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în
virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile
alese şi executive ale Corpului, că în cauza
respectivă au existat sau există litigii în curs la
Comisia de Disciplină sau la alte organe şi instanţe
ale Corpului, privind un membru al Corpului.
b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de
expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cau
ze, cum ar fi:
- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;
- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al
unei părţi în altă fază;
c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exerci
tarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de
organ ales sau numit în structurile de conducere şi
de execuţie ale filialei CECCAR;
d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu:
de profesionist în practică publică şi de organ ales
sau numit în structurile de conducere şi de execuţie
ale filialei Corpului, ca, de exemplu:
341
- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de cores
pondenţă în numele filialei sau al Comisiei de
Disciplină, dacă în cauza respectivă un membru
al Consiliului filialei sau al Comisiei de Disci
plină a efectuat lucrări sau a participat în vreun
fel în calitate de liber-profesionist contabil;
- judecarea în cadrul Comisiei de Disciplină a filia
lei a unor fapte în legătură cu cauze la care au
participat în vreun fel, în calitate de liber-profe-
sionişti, membrii Consiliului filialei, membrii
Comisiei de Disciplină, cenzorul sau vreun anga
jat al filialei respective.
6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-
ţia în care există elemente care atestă starea de incom-
patibilitate.
342
Secţiunea 110
Integritatea
343
Secţiunea 120
Obiectivitatea
344
tivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următo-
rilor factori:
a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care
asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea.
b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie
toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni,
în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor
care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionis
tului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei precon
cepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
d) Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că
personalul angajat pentru serviciile profesionale con
tabile si-au însuşit principiul obiectivitătii.
Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere
cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi con-
siderate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra
raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care
negociază.
345
Secţiunea 130
347
Secţiunea 140
Confidenţialitatea
350
Secţiunea 150
Comportamentul profesional
351
PARTEA B Profesioniştii
contabili independenţi
352
Secţiunea 200
Introducere
353
200.4 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de
interes propriu pentru un contabil profesionist independent
includ, dar nu sunt limitate la:
• un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui
interes împreună cu un client;
• dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite
de la un client al certificării;
• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;
• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui
client;
• potenţiala angajare la un client;
• onorarii neprevăzute legate de angajamente de cer
tificare;
• un împrumut către sau de la un client al certificării sau
de la oricare din directorii sau funcţionarii acestuia.
200.5 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de auto-
examinare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:
• descoperirea unei erori semnificative în timpul unei
reevaluări a muncii profesionistului contabil indepen
dent;
• raportarea asupra operării sistemelor financiare după
ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau
implementarea lor;
• pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea
unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de cer
tificare;
• un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a
ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al
clientului de certificare;
• un membru al echipei de certificare care este, sau a
fost recent, angajat al clientului de certificare într-o
poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnifica
tivă asupra subiectului în cauză;
354
• prestarea unor servicii pentru un client al certificării
care afectează direct subiectul în cauză.
200.6 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare
de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
• promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci
când acea entitate este un client de audit al situaţiilor
financiare.
• apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii
sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.
200.7 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare
de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la următoarele
situaţii:
• când un membru al echipei de certificare are o rudă
de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director
sau funcţionar al clientului de certificare;
• când un membru al echipei de certificare are o rudă
de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului,
este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semni
ficativă asupra subiectului misiunii de certificare;
• când un fost partener al firmei ocupă funcţia de director
sau funcţionar al clientului, sau este angajat într-o
poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnifi
cativă asupra subiectului misiunii de certificare;
• acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea
clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora
este nesemnificativă;
• asocierea de lungă durată a unui membru important al
echipei de certificare cu clientul certificării.
200.8 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de
intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
• ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de cli
entul certificării;
355
• ameninţarea cu litigiul;
• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadec
vate a cantităţii de muncă executată pentru a reduce
onorariile.
200.9 Un profesionist contabil independent va observa, de ase
menea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări
specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii
fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu
pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri,
un contabil profesionist independent ar trebui să fie tot
timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.
200.10 Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce
ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari
categorii:
- măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau
reglementări; şi
- măsuri de protecţie în mediul de lucru.
Exemple de măsuri de protecţie create de către profesie,
legislaţie sau reglementări sunt descrise în paragraful
100.12 din Partea A a acestui Cod.
200.11 în mediul de lucru, măsurile de protecţie relevante vor
varia de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrul
mediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelul
firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. Un pro
fesionist contabil independent ar trebui să-şi exercite raţio
namentul profesional pentru a determina cum să abordeze
cel mai bine o ameninţare identificată. Atunci când îşi
exercită raţionamentul, un profesionist contabil în practica
publică ar trebui să considere dacă un terţ rezonabil şi în
cunoştinţă de cauză, cunoscând toate informaţiile rele
vante, inclusiv semnificaţia ameninţării şi măsurile de pro-
356
tecţie aplicate, ar fi de acord că acestea sunt rezonabile.
Această consideraţie ar fi afectată de către probleme cum
ar fi semnificaţia ameninţării, natura misiunii şi structura
firmei.
200.12 Măsurile de protecţie din întreaga firmă în cadrul mediului
de lucru ar putea include:
• poziţia de conducător al firmei care subliniază impor
tanţa respectării principiilor fundamentale;
• poziţia de conducător al firmei care accentuează preco
nizarea faptului că membrii echipei de certificare vor
acţiona în interesul public;
• politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza
controlul calităţii misiunilor de certificare;
• politici documentate de independenţă privind identifi
carea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principii
le fundamentale, evaluarea importanţei acestor amenin
ţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie
pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil
ameninţările, diferite de cele care sunt în mod evident
lipsite de importanţă;
• pentru firmele care prestează misiuni de certificare,
politici documentate privind independenţa, privind
identificarea ameninţărilor la adresa independenţei,
evaluarea semnificaţiei acestor ameninţări şi evaluarea
şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau
reduce aceste ameninţări, altele decât cele care sunt în
mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;
• politici şi proceduri interne documentate care prevăd
respectarea principiilor fundamentale;
• politici şi proceduri care vor permite identificarea inte
reselor sau relaţiilor dintre firmă sau membrii echipei
de certificare şi clienţii certificării;
357
• politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci când
este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor pri
vind veniturile ce provin de la un singur client al certi
ficării;
• utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinţe
separate de raportare în vederea prestării serviciilor
de non-certificare pentru un client al certificării;
• politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care
nu sunt membrii echipei de certificare să influenţeze
inadecvat rezultatele misiunii de certificare;
• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei
firme, precum şi a oricăror schimbări ale acestora, către
toţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instrui
rea şi educarea corespunzătoare a acestora în ceea ce
priveşte astfel de politici şi proceduri;
• desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii
drept responsabil pentru supravegherea funcţionării
adecvate a sistemului de control al calităţii;
• metode de consiliere a partenerilor şi a personalului pro
fesional al clientului certificării şi al entităţilor asociate
faţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa;
• un mecanism disciplinar de promovare a conformităţii
cu politicile şi procedurile; şi
• politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze si
să îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelurilor supe
rioare din cadrul firmei orice problemă legată de con
formitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă.
200.13 Măsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru
ar putea să includă:
• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen
tru a revizui munca efectuată sau măcar pentru a oferi
consiliere dacă este necesar;
358
• consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un comitet de
directori independent, un organ profesional norma-
lizator sau un alt profesionist contabil;
• discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate
cu guvernarea din cadrul clientului;
• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii ono
rariilor percepute către persoanele însărcinate cu guver
narea clientului;
• implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din
nou o parte din misiunea de certificare;
• rotaţia personalului echipei de certificare.
200.14 Depinzând de natura misiunii, un profesionist contabil
independent poate, de asemenea, să se bazeze pe măsurile
de protecţie pe care le-a implementat clientul său. Totuşi,
nu este posibil să pună bază doar pe astfel de măsuri de
protecţie pentru a reduce ameninţările la un nivel accepta
bil.
200.15 Măsurile de protecţie în interiorul clientului certificării
includ următoarele situaţii:
• atunci când clientul alege firma independentă pentru
desfăşurarea misiunii, persoane din afara conducerii
ratifică sau aprobă această alegere;
• clientul certificării are angajaţi competenţi care pot lua
decizii manageriale;
• clientul a implementat proceduri interne care asigură
alegeri obiective în mandatarea misiunilor de non-certi-
ficare; şi
• clientul deţine o structură de guvernare corporativă care
asigură o supraveghere corespunzătoare şi comunica
rea informaţiilor privind serviciile unei firme.
359
Secţiunea 210
Conflicte de interese
367
Secţiunea 230
Opinii suplimentare
369
Secţiunea 240
370
240.3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anu
mite tipuri de misiuni de altă natură decât cele de certifi
care. Totuşi, ele pot genera, în anumite circumstanţe, ame
ninţări faţă de respectarea principiilor fundamentale. Ele
ar putea genera o ameninţare a obiectivitătii de către inte
resul propriu. Importanţa acestor ameninţări depinde de
factori precum:
- natura misiunii.
- gama valorilor posibile ale onorariului.
- baza pentru determinarea onorariului.
- dacă rezultatul tranzacţiei este examinat de o terţă parte
independentă.
240.4 Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi,
dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie
avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare
pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel accep
tabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:
• un precontract scris cu clientul privind baza de remune
rare.
• prezentarea pentru grupul-ţintă de utilizatori a activi
tăţii realizate de către profesionistul contabil indepen
dent si a bazei de remunerare.
• politici şi proceduri de control al calităţii.
• examinarea de către o terţă parte obiectivă a activităţii
realizate de către profesionistul contabil independent.
371
Secţiunea 250
374
Secţiunea 260
Cadouri şi ospitalitate
377
Secţiunea 290
379
menite să fie, sau nu trebuie interpretate ca fiind o listă
exhaustivă a tuturor circumstanţelor care ar putea genera
ameninţări la adresa independenţei. Prin urmare, nu este
suficient ca un membru al echipei de audit, o firmă sau o
firmă din reţea să respecte pur şi simplu exemplele
prezentate; mai degrabă ei ar trebui să aplice cadrul
fiecărui caz specific cu care se confruntă.
290.13 Natura ameninţărilor la adresa independenţei şi măsurile
de protecţie aplicabile necesare pentru a elimina amenin
ţările sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferă în
funcţie de caracteristicile misiunii individuale de audit:
dacă este o misiune de audit a situaţiilor financiare sau
un alt tip de misiune de certificare; în cel din urmă caz,
scopul, informaţia privind subiectul-cheie si utilizatorii-
ţintă ai raportului. O firmă ar trebui prin urmare să eva
lueze circumstanţele relevante, natura misiunii de audit
şi ameninţările la independenţă atunci când decide dacă
este potrivit sau nu să accepte sau să continue o misiune
şi când decide natura măsurilor de protecţie necesare şi a
faptului dacă un anumit individ ar trebui să fie membru al
echipei de audit.
290.14 Misiunile de audit bazate pe situaţiile financiare sunt rele
vante pentru o gamă largă de utilizatori potenţiali; prin
urmare, în plus faţă de independenţa de drept, indepen
denţa de fapt este foarte semnificativă, în consecinţă, pen
tru clienţii auditului situaţiilor financiare, membrii echipei
de certificare, firmă şi firmele din reţea se cere să fie inde
pendenţi faţă de clientul auditului situaţiilor financiare.
Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceri privind
anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi
directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care se află
380
în poziţia de a exercita influenţă directă si semnificativă
asupra informaţiei din aspectul-cheie (situaţiile finan-
ciare). De asemenea, ar trebui acordată atenţie faptului
că ameninţările la independenţă sunt create de către relaţii
cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influ-
enţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză
(poziţia financiară, performanţa financiară si fluxurile de
trezorerie).
290.15 într-o misiune de certificare bazată pe declaraţii în care
clientul nu este un client al auditului situaţiilor financiare,
li se cere membrilor echipei de certificare şi firmei să fie
independenţi de clientul certificării (partea responsabilă,
care este responsabilă pentru informaţia din subiectul în
cauză şi care poate fi responsabilă si pentru subiectul în
cauză). Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceri
privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certifi
care şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care
se află în poziţia de a exercita influenţă directă şi sem
nificativă asupra informaţiei din aspectul-cheie. De ase
menea, ar trebui acordată atenţie şi asupra faptului că ame
ninţările la adresa independenţei sunt create de către relaţii
cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influen
ţă directă şi semnificativă asupra subiectului-cheie. Ar
trebui, de asemenea, să fie acordată atenţie oricăror a-
meninţări despre care firma are motive să creadă că sunt
generate de către interesele firmei din reţea şi relaţiile
acesteia.
290.16 în majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaraţii,
care nu sunt misiuni de audit al situaţiilor financiare, partea
responsabilă răspunde pentru subiectul în cauză şi pentru
informaţiile din acesta. Totuşi, în anumite misiuni, partea
responsabilă s-ar putea să nu răspundă şi pentru subiectul
381
în cauză. De exemplu, atunci când un profesionist contabil
în practica publică este angajat pentru a efectua o misiune
de certificare pe un raport pe care un consultant de mediu
1-a întocmit privind practicile de dezvoltare durabilă ale
companiei, raport care urmează a fi distribuit utilizatorilor-
ţintă, consultantul de mediu este partea responsabilă
pentru informaţia din subiectul-cheie, dar compania este
responsabilă pentru subiectul-cheie (practicile de dezvol-
tare durabilă).
290.17 în misiunile de certificare bazate pe declaraţii care nu sunt
misiuni de auditare a situaţiilor financiare, atunci când
partea responsabilă este răspunzătoare pentru informaţia
din subiectul în cauză, dar nu şi pentru subiectul în cauză,
membrilor misiunii de certificare şi celor din firmă li se
cere să fie independenţi faţă de părţile responsabile pentru
informaţia din subiectul în cauză (clientul certificării), în
plus, ar trebui acordată atenţie oricăror ameninţări despre
care firma are motive să creadă că au fost create de către
interese şi relaţii între un membru al echipei de certificare,
firmă, o firmă de reţea şi partea responsabilă pentru subiec
tul în cauză.
290.18 într-o misiune de certificare de raportare directă membrilor
echipei de certificare şi firmei li se cere să fie independenţi
de clientul certificării (partea responsabilă pentru subiectul
în cauză).
290.20 în anumite misiuni de certificare, fie că sunt bazate pe
declaraţii, fie cu raportare directă, care nu sunt misiuni
de auditare a situaţiilor financiare s-ar putea să existe mai
multe părţi responsabile, în astfel de misiuni, atunci când
se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor din
această secţiune fiecărei părţi responsabile, s-ar putea ca
382
firma să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie între
firmă sau un membru al echipei de certificare şi o parte
responsabilă ar putea să dea naştere la o ameninţare la
adresa independenţei care nu este nesemnificativă în con-
textul informaţiei din subiectul-cheie. Aceasta va lua în
considerare factori cum ar fi:
- Importanţa informaţiei legate de aspectul-cheie (sau
aspectul-cheie în sine) pentru care partea responsabilă
respectivă este responsabilă; si
- Gradul de interes public care este asociat cu misiunea.
Dacă firma determină faptul că ameninţarea la adresa inde-
pendenţei creată de către o astfel de relaţie cu o anumită
parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativă s-ar
putea să nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor
acestei secţiuni acelei părţi responsabile.
290.21 Ameninţările si măsurile de protecţie identificate în a-
ceastă secţiune sunt în general discutate în contextul in-
tereselor sau relaţiilor dintre firmă, firmele din reţea, mem-
brii echipei de certificare şi clientul certificării, în cazul
unui client de audit al situaţiilor financiare care este o
entitate cotată, firma si orice firmă din reţea sunt solicitate
să analizeze interesele şi relaţiile care implică entităţile
afiliate clientului, în mod ideal, aceste entităţi şi interesele
şi relaţiile trebuie să fie identificate înainte. Pentru toţi
ceilalţi clienţi de certificare, atunci când echipa de certi-
ficare are motive să creadă că o entitate legată a unui
astfel de client de certificare este relevantă pentru eva-
luarea independenţei firmei clientului, echipa de certifi-
care trebuie să analizeze acea entitate legată atunci când
evaluează independenţa şi când aplică măsurile de pro-
tecţie corespunzătoare.
383
290.22 Evaluarea ameninţărilor la adresa independenţei şi acti
vităţile ulterioare trebuie să fie susţinute de probele obţi
nute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfăşu
rării acesteia. Obligaţia de a face o astfel de evaluare şi
de a întreprinde acţiuni apare atunci când o firmă, o firmă
din reţea sau un membru al echipei de certificare cunoaşte
sau ar putea în mod rezonabil să cunoască circumstanţele
sau relaţiile care ar putea compromite independenţa. Ar
putea exista ocazii în care firma, firma din reţea sau o
persoană încalcă neintenţionat prevederile acestei secţiuni.
Dacă apare o astfel de încălcare, aceasta nu compromite
în general independenţa cu privire la un client de certifi
care, cu condiţia ca firma să aibă implementate politici şi
proceduri adecvate de control al calităţii pentru promo
varea independenţei şi, odată descoperită, încălcarea să
fie corectată prompt şi să fie aplicate măsurile de protecţie
necesare.
290.23 în această secţiune se fac referiri la ameninţările impor
tante şi la cele clar nesemnificative pentru evaluarea inde
pendenţei. La analizarea semnificaţiei unei anumite
probleme, trebuie să fie luaţi în considerare atât factorii
calitativi, cât şi cei cantitativi. O problemă trebuie să fie
considerată ca fiind în mod clar nesemnificativă numai
dacă se ajunge la concluzia că este atât comună, cât şi
lipsită de consecinţe.
290.24 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a asista firmele
şi membrii echipelor de certificare pentru:
- Identificarea ameninţărilor la adresa independenţei;
- A evalua dacă aceste ameninţări sunt în mod clar ne
semnificative; şi
- în cazurile în care ameninţările nu sunt în mod clar
nesemnificative, identificarea şi aplicarea măsurilor de
384
protecţie adecvate pentru eliminarea sau reducerea
ameninţărilor la un nivel acceptabil.
Trebuie să se acorde întotdeauna atenţie concluziei de
inacceptabilitate la care a ajuns un terţ informat si rezo-
nabil, care cunoaşte toate informaţiile relevante, în situa-
ţiile în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru
reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, singurele
acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activităţile sau
interesele care generează ameninţarea sau refuzul de a
accepta sau continua misiunea de certificare.
290.25 Această secţiune se încheie cu o anexă care cuprinde câ
teva exemple privind modul în care această abordare con
ceptuală a independenţei trebuie să se aplice circum
stanţelor şi relaţiilor specifice. Exemplele prezintă ame
ninţări la adresa independenţei care pot fi generate de
circumstanţe şi relaţii specifice. Raţionamentul profesio
nal este utilizat pentru determinarea măsurilor de protecţie
adecvate pentru eliminarea ameninţărilor la adresa inde
pendenţei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil, în
unele exemple, ameninţările la adresa independenţei sunt
atât de semnificative încât singurele acţiuni posibile sunt
acelea de a elimina activităţile sau interesele care pot ge
nera ameninţarea sau de a refuza acceptarea sau conti
nuarea misiunii de certificare, în alte exemple, ameninţa
rea poate fi eliminată sau redusă la un nivel acceptabil
prin aplicarea măsurilor de protecţie. Nu se intenţionează
ca exemplele să fie exhaustive.
290.26 Unele exemple din anexa la această secţiune indică modul
în care se aplică cadrul într-o misiune de audit al situaţiilor
financiare pentru o entitate cotată. Atunci când o organi
zaţie membră decide să nu facă diferenţa între entităţile
385
cotate şi alte entităţi, exemplele care sunt legate de misiu-
nile de audit al situaţiilor financiare pentru entităţile cotate
ar trebui să fie luate în considerare pentru aplicarea asupra
tuturor misiunilor de audit al situaţiilor financiare.
290.27 Atunci când se identifică ameninţările care nu sunt în mod
clar nesemnificative, iar firma decide să accepte sau să
continue misiunea de certificare, decizia trebuie să fie do
cumentată. Documentaţia trebuie să includă o descriere a
ameninţărilor identificate şi a măsurilor de protecţie apli
cate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un
nivel acceptabil.
290.28 Evaluarea importanţei oricăror ameninţări la adresa inde
pendenţei şi a măsurilor de protecţie necesare pentru re
ducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil ia în consi
derare interesul public. Unele entităţi pot fi de interes pu
blic deoarece, ca urmare a activităţilor lor, a dimensiunii
lor sau a statutului lor corporativ au o mai mare varietate
de acţionari. Exemplele de astfel de entităţi pot include
companiile cotate, instituţiile de credit, companiile de asi
gurări şi fondurile de pensii. Din cauza puternicului interes
public în situaţiile financiare ale entităţilor cotate, unele
paragrafe din această secţiune tratează probleme supli
mentare care sunt relevante pentru auditul situaţiilor finan
ciare ale entităţilor cotate. Trebuie să se acorde atenţie
aplicării cadrului general în legătură cu auditul situaţiilor
financiare ale entităţilor cotate faţă de alţi clienţi de audit
al situaţiilor financiare care ar putea fi importante pentru
interesul public.
290.29 Comitetele de audit au un rol important în guvernarea
corporativă atunci când sunt independente în raport cu
conducerea clientului şi pot asista Consiliul Director în
386
ajungerea la concluzia că o firmă este independentă în
îndeplinirea rolului său de audit. Ar trebui să existe o co-
municare permanentă între firmă şi comitetul de audit (sau
alt organism de guvernare dacă nu există un comitet de
audit) al entităţilor cotate cu privire la relaţii si alte pro-
bleme care ar putea, în opinia firmei, să ameninţe indepen-
denţa.
290.30 Firmele trebuie să-şi stabilească politici si proceduri legate
de comunicările privind independenţa cu comitetele de
audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernarea clien
tului, în cazul auditului situaţiilor financiare ale entităţilor
cotate, firma trebuie să comunice oral şi în scris, cel puţin
anual, toate relaţiile şi alte probleme dintre firmă, firmele
din reţea şi clientul de audit al situaţiilor financiare pe
care raţionamentul profesional al firmei le poate considera
că afectează independenţa. Problemele care vor fi comu
nicate variază în funcţie de circumstanţe şi trebuie să fie
stabilite de către firmă, dar, în general, trebuie să trateze
aspectele importante identificate în această secţiune.
290.31 Membrii echipei de certificare şi firma trebuie să fie inde
pendenţi de clientul de certificare în timpul perioadei mi
siunii de certificare. Perioada misiunii începe atunci când
echipa de certificare începe să presteze servicii de certifi
care şi se termină odată cu publicarea raportului de certifi
care, cu excepţia cazului în care misiunea de certificare
are o natură recurentă. Dacă misiunea de certificare se
preconizează a se repeta, perioada misiunii de certificare
se termină cu notificarea de către oricare dintre părţi a
terminării relaţiei profesionale sau a publicării raportului
de certificare, oricare are loc mai târziu.
290.32 în cazul misiunii de audit al situaţiilor financiare, perioada
misiunii include perioada acoperită de situaţiile financiare
387
raportate de către firmă. Atunci când o entitate devine un
client de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după
perioada acoperită de situaţiile financiare pe care le va
raporta firma, firma va analiza dacă pot fi generate ame-
ninţări asupra independenţei de către:
- Relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit
în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile
financiare, dar înainte de acceptarea misiunii de audit
al situaţiilor financiare; sau
- Serviciile anterioare prestate către clientul de audit.
în mod similar, în cazul unei misiuni de certificare care
nu este o misiune de audit al situaţiilor financiare, firma
trebuie să analizeze dacă relaţiile financiare sau de afaceri
sau serviciile anterioare pot genera ameninţări la adresa
independenţei.
290.33 Dacă se prestează un alt serviciu în afara celui de certifi-
care pentru clientul de audit al situaţiilor financiare în
timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare,
dar înainte de începerea serviciilor profesionale legate de
auditul situaţiilor financiare, iar serviciul va fi interzis în
timpul perioadei misiunii de audit, trebuie să se analizeze
ameninţările la adresa independenţei, dacă există, care să
rezulte din serviciul respectiv. Dacă ameninţarea nu este
în mod clar nesemnificativă, măsurile de protecţie trebuie
să fie analizate şi aplicate ca fiind necesare pentru reduce-
rea ameninţării la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri
de protecţie pot include:
- Discutarea problemelor de independenţă legate de
prestarea de alte servicii în afară de cele de certificare
cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului, cum ar fi
comitetul de audit;
388
• Obţinerea recunoaşterii clientului asupra responsabi
lităţii pentru rezultatele altor servicii în afara celor de
certificare;
• Interzicerea personalului care a prestat alte servicii în
afara celor de certificare de a participa la misiunea de
audit a situaţiilor financiare; si
• Angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor
altor servicii în afara celor de certificare sau angajarea
unei alte firme pentru a presta din nou alte servicii în
afara celor de certificare, în măsura necesară pentru a-i
da posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea acelui
serviciu.
290.34 Un alt serviciu decât cel de certificare prestat pentru un
client de audit necotat pentru situaţiile financiare nu va
prejudicia independenţa firmei atunci când clientul devine
o entitate cotată, cu condiţia ca:
(a) Alt serviciu în afara celui de certificare prestat anterior
să fie permis conform acestei secţiuni pentru clienţii
necotaţi de audit al situaţiilor financiare;
(b) Serviciul va fi încheiat într-o perioadă rezonabilă de
timp în care clientul devine o entitate cotată, dacă este
permis conform acestei secţiuni pentru clienţii de audit
al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate; si
(c) Firma a implementat măsuri de protecţie adecvate pen
tru eliminarea ameninţărilor la adresa independenţei
care sunt generate de serviciile anterioare sau pentru
reducerea acestora până la un nivel acceptabil.
389
Anexă la Secţiunea 290
Introducere
390
ficării de non-audit a căror utilizare este restricţionată în
mod expres de către utilizatori identificaţi, în cazul unor
astfel de misiuni, membrii echipei de certificare, rudele
de gradul întâi si afinii acestora trebuie să fie independenţi
faţă de clientul certificării. Mai mult, firma nu trebuie să
deţină un interes financiar important, direct sau indirect,
în clientul certificării.
290.102 Exemplele ilustrează cum se aplică cadrul general pentru
clienţii de audit al situaţiilor financiare şi pentru alţi clienţi
de certificare. Exemplele trebuie să fie citite în conjunc
tură cu paragrafele 290.13 care explică faptul că, în majo
ritatea misiunilor de certificare, există o parte responsa
bilă care cuprinde si clientul de certificare. Totuşi, în
unele misiuni de certificare, există două părţi responsa
bile, în astfel de circumstanţe, trebuie să se ia în consi
derare ameninţările despre care firma are motive să
creadă că pot fi create de interesele şi relaţiile dintre un
membru al echipei de certificare, firmă, o firmă din reţea
şi partea responsabilă cu problema respectivă.
290.103 Interpretarea 2005-01 din această anexă oferă îndrumări
suplimentare privind aplicarea cerinţelor legate de inde
pendenţă cuprinse în această secţiune pentru misiunile
de certificare care nu reprezintă misiuni de audit al situa
ţiilor financiare.
Interese financiare
290.113 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiar
direct într-un client de audit al situaţiilor financiare ale
firmei, ameninţarea de interes propriu generată este atât
de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar
putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, în con
secinţă, renunţarea la interesul financiar ar fi singura
măsură adecvată pentru a permite firmei realizarea mi
siunii.
290.114 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiar
semnificativ indirect într-un client de audit al firmei pen
tru situaţiile financiare ale acestuia se generează, de ase
menea, o ameninţare privind prevalenta interesului pro
priu. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmei
să realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţea
fie să renunţe la interesul indirect în totalitate, fie să re
nunţe la un procent suficient din acesta, astfel încât in
teresul rămas să nu mai fie important.
290.115 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiar
semnificativ într-o entitate care deţine un interes de
control într-un client de audit al situaţiilor financiare,
ameninţarea de interes propriu generată este atât de sem
nificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Singurele ac
ţiuni adecvate pentru a permite firmei să realizeze misiu
nea ar fi ca firma sau firma din reţea fie să renunţe la
interesul financiar în totalitate, fie să renunţe la un procent
suficient de mare din acesta, astfel încât interesul rămas
să nu mai fie important.
397
290.116 Dacă planul de pensii al unei firme sau al unei firme din
reţea are un interes financiar într-un client de audit al
situaţiilor financiare poate apărea o ameninţare de interes
propriu. Prin urmare, trebuie evaluată semnificaţia ori
cărei astfel de ameninţări generate şi, dacă ameninţarea
nu este nesemnificativă în mod clar, trebuie luate în con
siderare şi aplicate măsuri de protecţie, după cum este
necesar, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o re
duce la un nivel acceptabil.
290.117 Dacă alţi parteneri, inclusiv partenerii care nu realizează
misiuni de certificare, sau rudele lor de gradul I deţin, în
biroul în care partenerul misiunii prestează servicii le
gate de auditul situaţiilor financiare, un interes financiar
direct sau un interes financiar indirect important în acel
client de audit, ameninţarea generată de interesul propriu
ar putea fi atât de semnificativă încât nicio măsură de
protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel
acceptabil. Prin urmare, astfel de parteneri sau rudele
lor de gradul I nu trebuie să deţină niciun interes finan
ciar într-un astfel de client de audit.
290.118 Biroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditul
situaţiilor financiare nu este, în mod necesar, biroul în
care acel partener este numit. Prin urmare, atunci când
partenerul misiunii este localizat într-un birou diferit de
cel al celorlalţi membri ai echipei de certificare trebuie
să se determine raţional în care birou practică partenerul
activităţi legate de respectivul audit.
290.119 Dacă alţi parteneri şi angajaţi din conducere care furni
zează clientului de audit alte servicii în afara celor de
certificare, cu excepţia acelora a căror implicare este în
mod clar lipsită de importanţă, sau a rudelor de gradul I,
398
deţin un interes financiar direct sau un interes financiar
important indirect în clientul de audit, ameninţarea ge-
nerată de interesul propriu ar fi atât de semnificativă încât
nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce amenin-
ţarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de angajaţi
sau rudele lor de gradul I nu trebuie să deţină niciun in-
teres financiar într-un astfel de client de audit.
290.120 Un interes financiar într-un client de audit care este de
ţinut de o rudă de gradul I a (a) unui partener localizat în
biroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditul, sau
(b) unui partener sau angajat din conducere care furni
zează clientului de audit alte servicii în afara celor de
certificare nu este considerat că generează o ameninţare
inacceptabilă dacă este primit ca rezultat al drepturilor
lor de angajare (de exemplu, dreptul la pensie sau drep
tul la opţiuni pe acţiuni) şi, acolo unde este necesar, se
aplică măsuri de protecţie corespunzătoare pentru a re
duce orice ameninţare la adresa independenţei la un ni
vel acceptabil.
290.121 Poate fi generată o ameninţare de interes propriu dacă
firma sau firma din reţea sau un membru al echipei de
certificare are un interes într-o entitate şi un client de
audit al situaţiilor financiare sau un director, ofiţer sau
un deţinător care îl controlează deţine, de asemenea, o
investiţie în acea entitate. Independenţa nu este compro
misă în ceea ce priveşte clientul de audit dacă respectivele
interese ale firmei, firmei din reţea sau ale membrului
echipei de certificare si ale clientului de audit sau direc
torului, ofiţerului sau deţinătorului controlului sunt lipsite
de importanţă, iar clientul de audit nu poate exercita o
influenţă semnificativă asupra entităţii. Dacă un interes
399
este semnificativ fie pentru firmă, fie pentru firma din
reţea sau pentru clientul de audit, iar clientul de audit
poate exercita o influenţă semnificativă asupra entităţii,
nu este disponibilă nicio măsură de protecţie pentru a
reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, iar firma sau
firma din reţea fie trebuie să cedeze interesul respectiv,
fie să refuze misiunea de audit. Orice membru al echipei
de certificare ce deţine un astfel de interes semnificativ
trebuie:
- să cedeze interesul;
- să cedeze o parte suficientă din interes astfel încât
interesul rămas să nu mai fie semnificativ;
- să se retragă din audit.
împrumuturi şi garanţii
423
290.167 Este responsabilitatea conducerii clientului de audit al
situaţiilor financiare să se asigure că registrele contabile
sunt ţinute şi situaţiile financiare sunt elaborate, deşi se
poate solicita asistenţă din partea firmei. Dacă personalul
firmei sau al firmei în reţea ce furnizează o astfel de asis
tenţă ia deciziile la nivel de conducere, ameninţarea gene
rată de autorevizuire nu ar putea fi redusă până la un
nivel acceptabil prin nicio măsură de protecţie, în conse
cinţă, personalul nu trebuie să ia astfel de decizii. Exem
ple de asemenea decizii la nivelul conducerii includ urmă
toarele:
- stabilirea sau schimbarea intrărilor în registru, sau a
clasificărilor pentru conturi sau tranzacţii sau a altor
înregistrări contabile fără a obţine aprobarea clien
tului de audit al situaţiilor financiare;
- autorizarea sau aprobarea tranzacţiilor; şi
- pregătirea documentelor-sursă sau a datelor iniţiale
(inclusiv deciziile privind ipotezele de evaluare), sau
operarea de schimbări în astfel de documente sau
date.
290.168 Procesul de audit implică un dialog intens între firmă şi
conducerea clientului de audit al situaţiilor financiare.
Pe parcursul acestui proces conducerea solicită şi pri
meşte informaţii semnificative care privesc aspecte pre
cum principiile contabile şi prezentarea situaţiilor finan
ciare, în ce măsură sunt adecvate controalele si metodele
utilizate în determinarea valorilor declarate ale activelor
şi pasivelor. Asistenţa tehnică de această natură şi consi
lierea privind principiile de contabilitate pentru clienţii
de audit al situaţiilor financiare reprezintă mijloace adec
vate pentru promovarea prezentării corecte a situaţiilor
financiare. Furnizarea unei astfel de consilieri nu con-
424
stituie, în general, o ameninţare la adresa independenţei
firmei, în mod similar, procesul de auditare a situaţiilor
financiare poate implica asistarea unui client de audit în
rezolvarea problemelor legate de reconcilierea conturilor,
analizarea si acumularea informaţiilor pentru raportare
regulată, asistarea elaborării situaţiilor financiare consoli-
date (inclusiv conversia conturilor statutare locale pentru
a fi conforme cu politicile de contabilitate ale grupului
şi tranziţia la un cadru general diferit de raportare ca, de
exemplu, Standardele Internaţionale de Raportare Finan-
ciară), pregătirea proiectelor pentru elementele de pre-
zentat, propunerea ajustării intrărilor în registru şi furniza-
rea de asistenţă şi consiliere în pregătirea conturilor statu-
tare locale ale filialelor. Aceste servicii sunt considerate
a fi o parte normală a procesului de audit si ele nu repre-
zintă, în circumstanţe normale, ameninţări la adresa inde-
pendenţei.
290.169 Exemplele din paragrafele 290.170 până la 290.173 in-
dică faptul că ameninţările generate de autoexaminare
pot apărea dacă firma este implicată în pregătirea regis-
trelor contabile sau a situaţiilor financiare si acele situaţii
financiare vor constitui, ulterior, subiectul în cauză al
unei misiuni de auditare a firmei. Această noţiune poate
fi aplicată şi în situaţiile în care subiectul în cauză al
misiunii de certificare nu îl constituie situaţiile financiare.
De exemplu, o ameninţare generată de autoexaminare
ar apărea dacă firma ar elabora şi pregăti informaţii finan-
ciare estimate si, ulterior, ar furniza certificare pe baza
acestor informaţii financiare estimate, în consecinţă, fir-
ma trebuie să evalueze importanţa oricărei ameninţări
generate de autoexaminare prin furnizarea unor astfel
de servicii. Dacă ameninţarea generată de autoexaminare
425
nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în consi-
derare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a
reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil.
290.170 Firma sau o firmă în reţea poate furniza unui client de
audit al situaţiilor financiare care nu este o entitate cotată
servicii de contabilitate si de ţinere a registrelor, inclusiv
servicii legate de statele de plată, de natură mecanică
sau de rutină, cu condiţia ca orice ameninţare generată
de autorevizuire să fie redusă până la un nivel acceptabil.
Exemple de astfel de servicii includ:
- înregistrarea tranzacţiilor pentru care clientul de audit
a determinat sau aprobat clasificarea adecvată a con
turilor;
- înregistrarea tranzacţiilor codate în cartea mare a
clientului de audit;
- pregătirea situaţiilor financiare pe baza informaţiilor
din bilanţul de verificare; şi
- înregistrarea intrărilor aprobate ale clientului de audit
în bilanţul de verificare.
Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată
si, dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă,
trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de pro-
tecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un
nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea
include:
- stabilirea unor aranj amente astfel încât aceste servicii
să nu fie prestate de către un membru al echipei de
certificare;
- implementarea unor politici şi proceduri pentru a in
terzice persoanei ce furnizează astfel de servicii să
ia orice decizii administrative în numele clientului
de audit;
426
• solicitarea ca informaţiile-sursă pentru intrările con
tabile să fie emise de clientul de audit;
• solicitarea ca ipotezele de bază să fie identificate şi
aprobate de către clientul de audit; sau
• obţinerea aprobării clientului de audit pentru orice
intrări propuse în registru sau alte schimbări ce afec
tează situaţiile financiare.
290.171 Furnizarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis
trelor, inclusiv servicii legate de statele de plată şi de
pregătirea situaţiilor financiare sau a informaţiilor finan
ciare care constituie baza situaţiilor financiare în funcţie
de care este întocmit raportul de audit, în numele unui
client de audit care este o entitate cotată, poate avea un
efect negativ asupra independenţei firmei sau a firmei în
reţea sau, cel puţin, poate da impresia unei independenţe
limitate, în consecinţă, nicio altă măsură de protecţie
decât interzicerea unor astfel de servicii, în afara situa
ţiilor de urgenţă şi a situaţiilor când serviciile intră sub
incidenţa mandatului statutar de audit, nu ar putea reduce
ameninţarea generată până la un nivel acceptabil. Prin
urmare, o firmă sau o firmă din reţea nu trebuie să furni
zeze astfel de servicii entităţilor cotate care sunt clienţi
de audit al situaţiilor financiare, cu excepţia situaţiilor
limitate, prezentate mai jos.
290.172 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis
trelor de natură mecanică sau de rutină pentru diviziuni
sau filiale ale clienţilor de audit al situaţiilor financiare
care sunt entităţi cotate nu trebuie să fie considerată ca
fiind o limitare a independenţei în raport cu clientul de
audit, cu condiţia ca următoarele condiţii să fie îndepli
nite:
• serviciile să nu implice exerciţiul judecăţii;
427
- diviziunile sau filialele pentru care se prestează ser
viciul să nu fie importante, luate împreună, pentru
clientul de audit, sau serviciile furnizate să nu fie
importante, luate împreună, pentru diviziunea sau
filiala respectivă; şi
- onorariile aplicate firmei sau firmei în reţea pentru
astfel de servicii să fie în mod clar, luate împreună,
lipsite de importanţă.
Dacă se furnizează astfel de servicii, toate măsurile de
protecţie următoare trebuie aplicate:
- firma sau firma din reţea nu trebuie să-şi asume nici
un rol de conducere si nici să ia decizii administra
tive;
- clientul cotat de audit trebuie să-şi asume responsabi
litatea pentru rezultatele muncii; şi
- personalul ce furnizează serviciile nu trebuie să par
ticipe la audit.
290.173 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis
trelor pentru clienţii de audit în situaţii de urgenţă sau în
alte situaţii neobişnuite, atunci când este imposibil pentru
clientul de audit să încheie alte acorduri, nu trebuie să
fie considerată ca generând o ameninţare inacceptabilă
la adresa independenţei, dacă:
- firma sau firma din reţea nu-şi asumă nici un rol ma
nagerial şi nici nu ia decizii manageriale;
- clientul de audit îşi asumă responsabilitatea pentru
rezultatele muncii; şi
- cei din personalul care furnizează serviciile nu sunt
membri ai echipei de certificare.
290.174 O evaluare cuprinde emiterea ipotezelor cu privire la evo
luţiile viitoare, aplicarea anumitor metodologii şi tehnici
428
şi combinarea acestora în scopul calculării unei anumite
valori sau a unei serii de valori pentru un activ, pentru o
datorie sau pentru o afacere în totalitatea ei.
290.175 O ameninţare generată de autoexaminare poate apărea
atunci când o firmă sau o firmă în reţea realizează o eva
luare pentru un client de audit al situaţiilor financiare
care urmează să fie încorporată în situaţiile financiare
ale clientului.
290.176 Dacă serviciul de evaluare implică evaluarea unor aspecte
importante pentru situaţiile financiare, iar evaluarea im
plică un grad semnificativ de subiectivitate, ameninţarea
generată de autoexaminare nu ar putea fi redusă până la
un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de pro
tecţie, în consecinţă, astfel de servicii de evaluare nu
trebuie să fie prestate sau, alternativ, singura măsură ar
fi retragerea din misiunea de audit al situaţiilor finan
ciare.
290.177 Prestarea de servicii de evaluare pentru un client al audi-
tului situaţiilor financiare, servicii care nu sunt, nici se
parat, nici împreună, importante pentru situaţiile finan
ciare, sau care nu implică un grad semnificativ de subiec
tivitate, poate genera o ameninţare de autoexaminare care
ar putea fi redusă până la un nivel acceptabil prin aplica
rea de măsuri de protecţie. Astfel de măsuri de protecţie
ar putea include:
• implicarea unui profesionist contabil suplimentar
care nu a fost un membru al echipei de certificare,
pentru a revizui munca efectuată sau pentru a acorda
consiliere, după caz;
• confirmarea împreună cu clientul de audit cu privire
la înţelegerea ipotezelor de bază ale evaluării si meto-
429
dologia ce urmează să fie utilizate şi obţinerea apro-
bării pentru utilizarea lor;
- obţinerea confirmării din partea clientului de audit
cu privire la asumarea responsabilităţii pentru rezulta
tele muncii realizate de firmă; şi
- stabilirea unor acorduri astfel încât personalul care
furnizează asemenea servicii să nu participe la mi
siunea de audit.
Pentru a determina eficacitatea măsurilor de protecţie
menţionate mai sus trebuie luate în considerare următoa-
rele aspecte:
- gradul de cunoştinţe, experienţa şi capacitatea deţi
nute de client în evaluarea aspectelor avute în vedere
şi gradul lor de implicare în determinarea şi aprobarea
problemelor importante de raţionament profesional;
- gradul în care sunt aplicate metodologii şi îndrumări
profesionale stabilite atunci când se prestează un anu
mit serviciu de evaluare;
- pentru evaluările care implică metodologii standard
sau deja stabilite, gradul de subiectivitate inerentă
cu privire la aspectul avut în vedere;
- credibilitatea şi complexitatea informaţiilor de bază;
- gradul de dependenţă faţă de evenimentele viitoare
care ar putea genera o volatilitate inerentă importantă
a valorilor implicate; şi
- amploarea şi claritatea prezentării situaţiilor finan
ciare.
290.178 Atunci când o firmă sau o firmă în reţea efectuează un
serviciu de evaluare pentru un client de audit al situaţiilor
financiare în scopul depunerii unui dosar sau al achitării
unei taxe către o autoritate fiscală, al calculării sumei
430
taxei datorate de către clientul certificării sau în scopul
planificării taxelor, nu s-ar genera o ameninţare semnifi-
cativă la adresa independenţei deoarece astfel de evaluări
sunt, în general, supuse revizuirii externe, de exemplu,
de către o autoritate fiscală.
290.179 Atunci când o firmă realizează o evaluare care face parte
din obiectul unei misiuni de certificare care nu este o
misiune de audit, firma trebuie să ia în considerare orice
ameninţări generate de autoexaminare. Dacă ameninţarea
generată de autoexaminare este altfel decât în mod clar
nesemnificativă trebuie luate în considerare şi aplicate
măsuri de protecţie, după caz, pentru a elimina ameninţa
rea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil.
290.180 în multe jurisdicţii, firmei i se poate cere să presteze ser
vicii fiscale către un client de audit. Serviciile fiscale
cuprind o gamă largă de servicii, inclusiv cele privind
conformitatea, planificarea, emiterea opiniilor formale
privind impozitarea si consilierea în rezolvarea disputelor
fiscale. Astfel de angajamente nu sunt considerate, în
general, ca generând ameninţări la adresa independenţei.
290.181 O ameninţare generată de autoexaminare poate apărea
atunci când o firmă sau o firmă în reţea prestează servicii
de audit intern pentru un client de audit al situaţiilor fi
nanciare. Serviciile de audit intern pot cuprinde o extensie
a serviciilor de audit ale firmei, dincolo de cerinţele stan
dardelor de audit general acceptate, consilierea în reali
zarea misiunilor de audit intern ale unui client sau exter-
nalizarea acestor misiuni, în evaluarea oricăror amenin
ţări la adresa independenţei va trebui să fie luată în consi
derare natura serviciului, în acest scop, serviciile de audit
intern nu includ servicii operaţionale de audit intern care
431
nu sunt asociate controalelor contabile interne, sistemelor
financiare sau situaţiilor financiare.
290.182 Serviciile care implică o extindere a procedurilor nece
sare pentru a efectua un audit în conformitate cu Standar
dele Internaţionale de Audit nu trebuie să fie considerate
ca având un impact negativ asupra independenţei când
este vorba de un client de audit, cu condiţia ca personalul
firmei sau cel al firmei în reţea să nu acţioneze sau să
pară a acţiona de pe o poziţie echivalentă cu cea a unui
membru al conducerii clientului de audit.
290.183 Atunci când firma sau o firmă în reţea furnizează con
siliere în realizarea misiunilor de audit intern ale unui
client de audit al situaţiilor financiare sau preia externa-
lizarea anumitor activităţi, orice ameninţare generată de
autoexaminare poate fi redusă până la un nivel acceptabil
prin certificarea că există o separare clară între conducere
şi controlul auditului intern de către echipa managerială
a clientului de audit şi activităţile de audit interne ca atare.
290.184 Realizarea unei părţi importante a activităţilor de audit
intern al situaţiilor financiare ale clientului de audit poate
constitui o ameninţare generată de autoexaminare, iar o
firmă sau o firmă în reţea trebuie să ia în considerare
ameninţările si să fie precaută înainte de preluarea unor
astfel de misiuni. Trebuie stabilite măsuri de protecţie
adecvate, iar firma sau firma din reţea trebuie, mai ales,
să se asigure că respectivul client de audit îşi recunoaşte
responsabilităţile de stabilire, menţinere şi monitorizare
a sistemului de controale interne.
290.185 Măsurile de protecţie care trebuie aplicate în orice cir
cumstanţe pentru a reduce orice ameninţări generate până
la un nivel acceptabil includ certificarea că:
432
• clientul de audit este responsabil pentru activităţile de
audit intern si îşi recunoaşte responsabilitatea de a
stabili, menţine şi monitoriza sistemul de control in
tern;
• clientul de audit desemnează un angajat competent,
preferabil din conducere, pentru a fi responsabil de acti
vităţile de audit intern;
• clientul de audit, comitetul de audit sau organismul de
supervizare aprobă aria de aplicabilitate, riscul şi frec
venţa activităţii de audit intern;
• clientul de audit este responsabil pentru evaluarea şi
determinarea recomandărilor firmei care trebuie imple
mentate;
• clientul de audit evaluează oportunitatea procedurilor
de audit intern realizate şi a rezultatelor acestora cu
ajutorul, printre altele, obţinerii şi analizării rapoartelor
firmei; şi
• rezultatele şi recomandările ce rezultă din activităţile
de audit intern sunt raportate în mod adecvat comite
tului de audit sau organismului de supervizare.
290.186 De asemenea, trebuie să se ia în considerare dacă astfel
de servicii de non-certificare trebuie să fie prestate doar
de către angajaţii care nu sunt implicaţi în misiuni de
audit şi cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.
290.187 Prestarea de servicii de către o firmă sau o firmă în reţea
către un client de audit al situaţiilor financiare care im
plică fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de teh
nologie a informaţiei financiare care sunt utilizate pentru
a genera informaţii ce formează o parte a situaţiilor finan
ciare ale clientului poate duce la o ameninţare generată
de autoexaminare.
433
290.188 Este posibil ca ameninţarea generată de autoexaminare
să fie atât de semnificativă încât să nu permită prestarea
unor astfel de servicii către un client de audit, cu excepţia
cazului în care sunt stabilite măsuri de protecţie adecvate
care asigură că:
- clientul de audit îşi recunoaşte responsabilitatea de
stabilire şi monitorizare a unui sistem de control in
tern;
- clientul de audit desemnează un angajat competent,
preferabil pe o poziţie superioară de conducere, având
responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale
în ceea ce priveşte proiectarea şi implementarea
sistemului hardware sau software;
- clientul de audit ia toate deciziile de management
legate de procesul de proiectare şi implementare;
- clientul de audit evaluează oportunitatea şi rezultatele
proiectării şi ale implementării sistemului; şi
- clientul de audit este responsabil pentru operarea sis
temului (hardware sau software) şi a datelor utilizate
sau generate de sistem.
290.189 De asemenea, trebuie să se ia în considerare dacă astfel
de servicii de non-certificare trebuie să fie furnizate nu
mai de către personalul care nu este implicat în misiunea
de audit si cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.
290.190 Prestarea serviciilor de către o firmă sau o firmă în reţea
către un client de audit, care implică fie proiectarea, fie
implementarea sistemelor de tehnologie a informaţiei fi
nanciare care sunt folosite pentru a genera informaţii ce
fac parte din situaţiile financiare ale clientului, poate con
stitui, de asemenea, o ameninţare generată de autoexa
minare. în cazul în care aceasta există trebuie evaluată
importanţa ameninţării şi, în cazul în care ameninţarea
este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate
434
în considerare măsuri de protecţie şi aplicate acolo unde
este necesar pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o
reduce până la un nivel acceptabil.
290.191 Prestarea serviciilor în legătură cu evaluarea, proiectarea
şi implementarea controalelor interne de contabilitate,
precum si a controalelor de management al riscului nu
este considerată a constitui o ameninţare la adresa inde
pendenţei, cu condiţia ca personalul firmei sau al firmei
în reţea să nu deţină funcţii de conducere.
290.192 împrumutarea de personal de către o firmă sau o firmă
în reţea unui client de audit al situaţiilor financiare poate
determina o ameninţare generată de autoexaminare atunci
când persoana poate influenţa întocmirea conturilor sau
a situaţiilor financiare ale unui client, în practică, o astfel
de consiliere poate fi oferită (în special în situaţii de ur
genţă), dar numai pe baza înţelegerii potrivit căreia perso
nalul firmei sau al firmei în reţea nu va fi implicat în:
- luarea deciziilor manageriale;
- aprobarea sau semnarea de acorduri sau a altor docu
mente similare; sau
- exercitarea unei autorităţi discreţionare pentru a obli
ga clientul.
Fiecare situaţie trebuie să fie atent analizată pentru a iden-
tifica dacă se generează ameninţări şi dacă trebuie imple-
mentate măsuri de protecţie adecvate. Măsurile de pro-
tecţie care trebuie aplicate în toate circumstanţele pen-
tru a reduce orice ameninţări până la un nivel acceptabil
includ:
- personalul care oferă asistenţă nu trebuie să primeas
că responsabilităţi de audit pentru nicio funcţie sau
activitate pe care el a realizat-o sau a supervizat-o
pe parcursul atribuţiilor sale temporare; şi
435
• clientul de audit trebuie să-şi recunoască responsabi
litatea de conducere şi supervizare a activităţilor per
sonalului firmei sau al firmei în reţea.
290.193 Serviciile privind asistenţa în litigii pot include activităţi
precum depunerea mărturiei ca expert, calculul pagubelor
estimate sau a altor sume care ar putea deveni sume de
încasat sau sume de plătit, în funcţie de rezultatul litigiului
sau al altei dispute legale, şi oferire de asistenţă privind
administrarea documentelor si recuperarea atunci când
este vorba de o dispută sau un litigiu.
290.194 O ameninţare generată de autoexaminare poate apărea
atunci când serviciile de asistenţă în litigii prestate pentru
un client de audit includ estimarea posibilelor rezultate
şi, prin urmare, afectează sumele sau informaţiile ce ur
mează să apară în situaţiile financiare. Importanţa oricărei
ameninţări generate va depinde de factori precum:
- importanţa sumelor implicate;
- gradul de subiectivitate inerentă al problemei avute
în vedere; şi
- natura misiunii.
Firma sau firma din reţea trebuie să evalueze importanţa
oricărei ameninţări generate şi, dacă ameninţarea este
altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în
considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pen-
tru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la
un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea
include:
• politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor
care asistă clientul de audit să ia decizii manageriale
în numele clientului;
• utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai
echipei de certificare pentru a presta serviciul; sau
436
• implicarea altor persoane, cum ar fi, de exemplu, ex-
perţi independenţi.
290.195 Dacă rolul asumat de firmă sau de firma din reţea ar im
plica luarea de decizii manageriale în numele clientului
de audit al situaţiilor financiare, ameninţările generate
nu ar putea să fie reduse până la un nivel acceptabil prin
nicio măsură de protecţie. Prin urmare, firma sau firma
din reţea nu trebuie să furnizeze acest tip de serviciu pen
tru un client de audit.
290.196 Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pen
tru care persoana care furnizează serviciile trebuie fie să
aibă dreptul să pledeze în instanţele din jurisdicţia în care
urmează să fie furnizate asemenea servicii, fie să aibă
pregătirea legală necesară pentru a practica dreptul. Ser
viciile juridice includ o gamă largă şi diversificată de do
menii, atât servicii corporative, cât şi comerciale, desti
nate clienţilor, cum ar fi, de exemplu, asistenţă în pri
vinţa contractelor, litigiilor, consiliere si asistenţă privind
fuziunile, achiziţionarea şi furnizarea de asistenţă depar
tamentelor juridice interne ale clienţilor. Prestarea de ser
vicii juridice de către o firmă sau o firmă în reţea pentru
o entitate care este un client de audit poate genera amenin
ţări cauzate atât de autoexaminare, cât si de favorizare.
290.197 Ameninţările la adresa independenţei trebuie să fie ana
lizate în funcţie de natura serviciului prestat, chiar dacă
furnizorul de servicii este separat de echipa de certificare,
şi în funcţie de caracteristica fiecărui aspect legat de situa
ţiile financiare ale entităţilor. Măsurile de protecţie sta
bilite în paragraful 290.162 pot fi adecvate pentru redu
cerea oricăror ameninţări la adresa independenţei până
la un nivel acceptabil, în cazul în care ameninţarea la
437
adresa independenţei nu poate fi redusă la un nivel accep-
tabil, singura măsură disponibilă este de a refuza furniza-
rea unor astfel de servicii sau retragerea din misiunea de
audit al situaţiilor financiare.
290.198 Nu se consideră că furnizarea de servicii juridice unui
client de audit, care implică aspecte care s-ar putea să nu
aibă un efect important asupra situaţiilor financiare, ge
nerează o ameninţare inacceptabilă la adresa indepen
denţei.
290.199 Există o distincţie între asistenţa juridică si consultanţă.
Serviciile juridice de asistenţă a unui client de audit în
executarea unei tranzacţii (adică asistenţă la încheierea
contractelor, consultanţă juridică, jurisprudenţă şi re
structurare) pot constitui ameninţări generate de autoexa-
minare; cu toate acestea, există măsuri de protecţie pentru
a reduce aceste ameninţări până la un nivel acceptabil.
Un astfel de serviciu nu ar avea, în general, un efect ne
gativ asupra independenţei, cu condiţia ca:
- membrii echipei de certificare să nu fie implicaţi în
furnizarea serviciului; şi
- în ceea ce priveşte serviciile prestate, clientul de audit
ia decizia finală, iar în ceea ce priveşte tranzacţiile,
serviciul implică executarea deciziei clientul de audit.
290.200 Reprezentarea unui client de audit al situaţiilor financiare
în rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu în circum
stanţe în care sumele implicate sunt importante în raport
cu situaţiile financiare ale clientului de audit ar duce la
ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare
atât de importante încât nicio măsură de protecţie nu ar
putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Prin
urmare, firma nu trebuie să presteze acest tip de servicii
pentru un client de audit al situaţiilor financiare.
438
290.201 Atunci când unei firme i se solicită să acţioneze într-un
rol de avocat pentru un client de audit în rezolvarea unei
dispute sau a unui litigiu în circumstanţe în care sumele
implicate nu sunt importante pentru situaţiile financiare
ale clientului de audit, firma trebuie să evalueze impor
tanţa oricăror ameninţări generate de favorizare şi de
autoexaminare si, dacă ameninţarea este altfel decât în
mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare si
aplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar, pen
tru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel ac
ceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:
• politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor
care asistă clientul de audit să ia decizii manageriale
în numele clientului; sau
• utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai
echipei de certificare pentru a presta serviciul.
290.202 Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei sau al
firmei în reţea drept Consilier General pe probleme juri
dice pentru un client de audit ar duce la ameninţări gene
rate de favorizare si de autoexaminare care sunt atât de
semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameninţările până la un nivel acceptabil. Poziţia
de Consilier General este, de regulă, o poziţie de condu
cere, cu o mare responsabilitate faţă de aspectele juridice
ale companiei şi, în consecinţă, niciun membru al firmei
sau al firmei în reţea nu trebuie să accepte o astfel de
numire pentru un client de audit.
290.203 Recrutarea de personal în poziţii de conducere pentru
un client al certificării, cum ar fi cei aflaţi într-o poziţie
care să afecteze subiectul în cauză al misiunii de certifi
care, poate constitui o ameninţare generată de interesul
439
propriu prezent şi viitor, familiaritate şi intimidare. Im-
portanţa ameninţării va depinde de factori precum:
- Rolul persoanei ce urmează a fi recrutată; şi
- Natura asistenţei solicitate.
în general, firma ar putea furniza astfel de servicii pe
măsură ce revizuieşte calificările profesionale ale unui
număr de candidaţi şi oferă recomandări privind confor-
mitatea lor cu cerinţele postului, în plus, firma ar putea
produce, în general, o listă de candidaţi pentru interviu,
cu condiţia ca aceasta să fi fost întocmită utilizând crite-
riile specificate de către clientul certificării. Importanţa
ameninţării generate trebuie evaluată si, dacă
ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă,
trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie,
după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel
acceptabil, în toate cazurile, firma nu trebuie să ia decizii
de conducere, iar cea privind persoana ce urmează să fie
angajată trebuie lăsată clientului.
290.204 Furnizarea de servicii, consiliere sau asistenţă financiară
corporativă către un client al certificării poate duce la
ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare.
în cazul unor anumite servicii financiare corporative,
ameninţările generate la adresa independenţei ar fi atât
de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar
putea fi aplicată pentru a le reduce până la un nivel accep-
tabil. De exemplu, promovarea, comercializarea sau ga-
rantarea acţiunilor unui client de certificare nu sunt com-
patibile cu furnizarea serviciilor de certificare. Mai mult,
atunci când clientul asigurării este obligat să respecte
termenii unei tranzacţii sau când se realizează o tran-
zacţie în numele clientului se generează o ameninţare la
440
adresa independenţei atât de importantă încât nicio
măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a reduce
ameninţarea la un nivel acceptabil, în cazul unui client
de audit al situaţiilor financiare, furnizarea acestor servicii
financiare corporative, menţionate mai sus, de către o
firmă sau o firmă în reţea ar genera o ameninţare la adresa
independenţei atât de semnificativă încât nicio măsură
de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a o reduce la
un nivel acceptabil.
290.205 Alte servicii de finanţare corporativă pot duce la ame
ninţări generate de favorizare sau de autoexaminare; cu
toate acestea, pot fi disponibile măsuri de protecţie pentru
reducerea acestor ameninţări până la un nivel acceptabil.
Exemple de astfel de servicii includ asistarea unui client
în elaborarea strategiilor corporative, asistarea clientului
în identificarea sau descoperirea posibilelor surse de
capital care îndeplinesc specificaţiile sau criteriile clien
tului şi consilierea în organizarea si asistarea unui client
în analizarea efectelor contabile ale tranzacţiilor propuse.
Măsurile de protecţie care trebuie să fie luate în consi
derare includ:
• Politici şi proceduri care să interzică persoanelor care
asistă clientul certificării să ia decizii manageriale
în numele clientului;
• Utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai e-
chipei de certificare pentru a furniza serviciile; şi
• Asigurarea că firma nu obligă clientul certificării să
respecte termenii oricărei tranzacţii sau că nu face o
tranzacţie în numele clientului.
290.206 Atunci când onorariile totale generate de un client al cer
tificării reprezintă o proporţie semnificativă din onorariile
441
totale ale firmei, dependenţa de acel client sau grup de
clienţi şi preocuparea privind posibilitatea pierderii clien-
tului pot constitui o ameninţare generată de interesul pro-
priu. Semnificaţia ameninţării va depinde de factori pre-
cum:
• Structura firmei; şi
• Dacă firma este bine stabilită pe piaţă sau nou-creată.
Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi, dacă amenin-
ţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie
luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie, după
caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel accep-
tabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:
• Discutarea complexităţii şi naturii onorariilor per
cepute de comitetul de audit sau de conducere;
• Luarea de măsuri pentru a reduce dependenţa de
client;
• Revizuirea controalelor externe de calitate; şi
• Consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un organism
profesional de reglementare sau un alt profesionist
contabil.
290.207 De asemenea, poate apărea o ameninţare generată de inte-
resul propriu atunci când onorariile generate de clientul
certificării reprezintă o proporţie mare din veniturile unui
partener individual. Importanţa ameninţării trebuie eva-
luată şi, dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar
nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate
măsuri de protecţie, după cum este necesar, pentru a re-
duce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de
măsuri de protecţie ar putea include:
• Politici şi proceduri pentru a monitoriza şi imple
menta controlul calităţii misiunilor de certificare; şi
442
• Implicarea unui contabil autorizat suplimentar care
nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru
a revizui munca efectuată sau, după caz, pentru a
acorda consultanţă.
290.208 O ameninţare generată de interesul propriu poate apărea
dacă onorariile datorate de un client al certificării pentru
servicii profesionale rămân restante pentru o perioadă
lungă de timp, în special dacă o parte importantă nu este
plătită înainte de emiterea raportului de certificare pentru
anul următor, în general, plata unor astfel de onorarii
trebuie să fie solicitată înainte de emiterea raportului.
Pot fi aplicate următoarele măsuri de protecţie:
• Discutarea nivelului onorariilor restante cu comisia
de audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernan
ta;
• Implicarea unui contabil autorizat suplimentar care
nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a
acorda consultanţă sau pentru a examina munca efec
tuată.
Firma trebuie să ia în considerare, de asemenea, dacă
onorariile care au depăşit termenul ar putea fi privite ca
fiind echivalentul unui împrumut către client şi dacă, din
cauza valorii onorariilor care au depăşit termenul, este
cazul ca firma să fie redesemnată.
290.209 Atunci când o firmă obţine o misiune de certificare pentru
un onorariu mult mai mic decât cel aplicat de firma ante
rioară sau faţă de cel utilizat de alte firme, ameninţarea
generată de interesul propriu nu va fi redusă la un nivel
acceptabil decât dacă:
• Firma poate să demonstreze că alocă misiunii res
pective suficient timp şi resurse umane calificate; şi
443
- Sunt respectate toate standardele aplicabile de certi-
ficare, îndrumările şi procedurile de control al calită-
ţii.
290.210 Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o bază
predeterminată cu privire la rezultatul unei tranzacţii sau
al muncii efectuate, în contextul acestei secţiuni, onora
riile nu sunt considerate ca fiind contingente dacă ele au
fost stabilite de o instanţă sau o altă autoritate publică.
290.211 Un onorariu contingent încasat de o firmă pentru o mi
siune de certificare poate conduce la o ameninţare gene
rată de interesul propriu şi de favorizare, ameninţare ce
nu poate fi redusă la un nivel acceptabil prin nicio măsură
de protecţie, în consecinţă, o firmă nu trebuie să încheie
niciun acord privind onorariile pentru o misiune de cer
tificare în care valoarea onorariului depinde de rezultatul
muncii de certificare sau de elemente care fac obiectul
misiunii de certificare.
290.212 Un onorariu contingent aplicat de către o firmă pentru
un serviciu de non-certificare furnizat unui client al certi
ficării poate constitui, de asemenea, o ameninţare gene
rată de interesul propriu şi de favorizare. Dacă s-a stabilit
de comun acord sau s-a negociat asupra valorii onora
riului pentru o misiune de non-certificare, sau s-a intenţio
nat acest lucru, pe parcursul unei misiuni de certificare,
iar acest onorariu a depins de rezultatul acelei misiuni
de certificare, ameninţările nu ar putea fi reduse la un
nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de pro
tecţie, în consecinţă, singura soluţie acceptabilă este de
a nu fi de acord cu un astfel de angajament, în cazul
altor tipuri de acorduri pentru onorariile contingente, im
portanţa ameninţărilor generate va depinde de factori
precum:
444
- Gama de posibile valori ale onorariilor;
- Gradul de variabilitate;
- Baza pe care se calculează onorariul;
- Dacă rezultatul tranzacţiei urmează să fie revizuit
de o terţă parte independentă; şi
- Impactul evenimentului sau al tranzacţiei asupra mi
siunii de certificare.
Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi, dacă ame-
ninţările sunt altfel decât în mod clar nesemnificative,
trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie,
după cum este necesar, pentru a le reduce la un nivel
acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:
- Prezentarea complexităţii si a naturii onorariilor uti
lizate comitetului de audit sau altor persoane însăr
cinate cu guvernarea;
- Examinarea sau determinarea onorariului final de
către o terţă parte independentă; şi
- Politicile şi procedurile de calitate şi control.
290.213 Acceptarea de cadouri sau a ospitalităţii din partea unui
client al certificării poate duce la ameninţări generate de
interesul propriu şi de familiaritate. Atunci când o firmă
sau un membru al echipei de certificare acceptă daruri
sau ospitalitate, cu excepţia cazului în care valoarea este
în mod clar nesemnificativă, ameninţările la adresa in
dependenţei nu pot fi reduse până la un nivel acceptabil
prin aplicarea niciunei măsuri de protecţie, în consecinţă,
o firmă sau un membru al echipei de certificare nu trebuie
să accepte astfel de oferte.
290.214 Atunci când au loc sau par să aibă loc litigii între firmă
sau un membru al echipei de certificare şi clientul certi
ficării, poate apărea o ameninţare generată de interesul
445
propriu sau de intimidare. Relaţia dintre conducerea cli-
entului şi membrii echipei de certificare trebuie să fie
caracterizată de sinceritate completă şi transparenţă totală
privind toate aspectele operaţiunilor afacerii unui client.
Conducerea firmei şi a clientului pot ocupa poziţii adver-
se în cadrul litigiului, afectând intenţia conducerii de a
face prezentări complete, iar firma se poate confrunta cu
o ameninţare generată de interesul propriu. Importanţa
ameninţării generate va depinde de factori precum:
- Pragul de semnificaţie al litigiului;
- Natura misiunii de certificare; şi
- Dacă litigiul are legătură cu o misiune anterioară de
certificare.
Odată ce importanţa ameninţării a fost evaluată, trebuie
aplicate următoarele măsuri de protecţie, dacă este nece-
sar, pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil:
• Informarea comitetului de audit sau a altor persoane
însărcinate cu guvernarea cu privire la complexitatea
şi natura litigiului;
• Dacă litigiul implică un membru al echipei de certifi
care, îndepărtarea acelei persoane din echipa de certifi
care; sau
• Implicarea unui profesionist contabil suplimentar din
firmă care nu a fost un membru al echipei de certificare,
pentru a revizui munca efectuată sau, după caz, pentru
a acorda consultanţă.
Dacă astfel de măsuri de protecţie nu reduc ameninţarea
la un nivel adecvat, singura soluţie adecvată este retrage-
rea din misiunea de certificare sau refuzarea acesteia.
446
Interpretările Secţiunii 290
Aceste Interpretări se referă la aplicarea Codului Etic IFAC
pentru Profesioniştii Contabili pe subiecte ce corespund întrebărilor
specifice primite. Este posibil ca cei care intră sub incidenţa altor
corpuri normalizatoare, cum ar fi Comisia de Valori Mobiliare din
Statele Unite, să dorească să se consulte cu aceste organisme cu
privire la poziţia acestora faţă de aceste aspecte.
Interpretarea 2003-01
Prestarea de servicii de non-certificare către clienţii certificării
Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează,
în cadrul paragrafelor 290.158-290.205 inclusiv, problema prestării
de servicii de non-certificare către clienţii certificării. Codul nu in-
clude, în prezent, nicio prevedere tranzitorie cu privire la cerinţele
prezentate în aceste paragrafe; cu toate acestea, Comitetul pentru
Etică a concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă de
timp tranzitorie de un an, pe durata căreia pot ajunge la termen
contractele existente de prestare de servicii de non-certificare pentru
clienţi ai certificării, dacă sunt puse în practică măsuri de protecţie
suplimentare pentru a reduce orice ameninţare la adresa indepen-
denţei până la un nivel nesemnificativ. Această perioadă tranzitorie
începe la 31 decembrie 2004 (sau de la data implementării Codului,
pentru acele corpuri membre IFAC care au adoptat o dată de imple-
mentare anterioară).
Interpretarea 2003-02
Rotaţia partenerului principal al misiunii pentru clienţii de
audit care sunt entităţi cotate
Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează,
în cadrul paragrafelor 290.154-290.157, problema rotaţiei parte-
447
nerului principal al misiunii în cazul clienţilor de audit al situaţiilor
financiare care sunt entităţi cotate.
Paragrafele stipulează că, în cadrul auditării situaţiilor finan-
ciare ale unei entităţi cotate, partenerul misiunii trebuie să fie rotat
după ce a ocupat această poziţie o perioadă de timp predeterminată,
nu mai mare de şapte ani, în mod normal. Se mai stipulează faptul
că, în anumite circumstanţe, poate fi necesar un anumit grad de
flexibilitate a periodicităţii rotaţiei. Comitetul pentru Etică apreciază
că implementarea (sau adoptarea anterioară) a Codului reprezintă
un exemplu de circumstanţă în care poate fi necesar un anumit
grad de flexibilitate a periodicităţii rotaţiei.
în prezent Codul nu include nicio prevedere tranzitorie cu
privire la aceste cerinţe. Cu toate acestea, Comitetul pentru Etică a
concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă tranzitorie
de doi ani. în consecinţă, la implementarea sau adoptarea rapidă a
Codului, deşi perioada de timp în care partenerul misiunii a prestat
pentru clientul de audit al situaţiilor financiare trebuie luată în
considerare atunci când se determină momentul rotaţiei, partenerul
poate să continue să lucreze ca partener al misiunii încă doi ani
suplimentari de la data implementării (sau a adoptării anterioare)
înainte ca rotaţia misiunii să aibă loc. în astfel de circumstanţe,
trebuie respectate cerinţele suplimentare din paragraful 290.157
de aplicare a măsurilor de protecţie echivalente pentru a reduce
ameninţările până la un nivel acceptabil.
Interpretarea 2005-01
Aplicarea Secţiunii 290 misiunilor de certificare care nu sunt
misiuni de auditare a situaţiilor financiare
Această interpretare oferă îndrumări privind aplicarea cerin-
ţelor de independenţă conţinute în Secţiunea 290 privind misiunile
448
de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor finan-
ciare.
Această interpretare se concentrează pe aspectele aplicării
care sunt specifice misiunilor de certificare care nu sunt misiuni
de audit asupra situaţiilor financiare. Există şi alte probleme cu-
prinse în Secţiunea 290 care sunt relevante pentru abordarea cerin-
ţelor de independenţă pentru toate misiunile de certificare. De
exemplu, paragraful 290.15 spune că trebuie luat în considerare
dacă firma apreciază că ar putea să apară ameninţări care pot fi
generate de interesele şi relaţiile firmelor în reţea, în mod asemă-
nător, paragraful 290.21 spune că pentru clienţii certificării, în afara
clienţilor de audit al situaţiilor financiare ale unei entităţi cotate,
atunci când echipa de certificare are motive să creadă că o entitate
legată a unui astfel de client al certificării este relevantă pentru
evaluarea independenţei firmei faţă de client, echipa de certificare
trebuie să analizeze şi acea entitate legată atunci când evaluează
independenţa şi aplicarea măsurilor corecte de protecţie. Aceste
probleme nu sunt abordate în mod specific în această interpre-
tare.
Aşa cum s-a explicat în Cadrul Internaţional pentru Misiuni
de Certificare emis de către Consiliul pentru Standarde Internationa-
le de Audit si Certificare, într-o misiune de certificare, profesio-
nistul contabilul independent exprimă o concluzie care are ca scop
sporirea gradului de încredere a grupului-ţintă de utilizatori, în afara
părţii responsabile, privind rezultatul evaluării sau măsurării unui
aspect în comparaţie cu nişte criterii date.
452
Misiuni de raportare directă
Aplicarea metodei
453
să fie independente faţă de acele părţi responsabile care ar putea fi
considerate ca fiind clientul certificării (paragraful 290.14).
455
Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC in iulie 2006,
cu intrare în vigoare în decembrie 2008
456
considere că poate fi generată de interesele financiare
într-un client deţinut de alte entităţi din reţea sau de către
relaţiile dintre client şi alte entităţi din reţea.
290.16 Pentru a-şi intensifica abilitatea de a furniza servicii profe
sionale, firmele formează, în mod frecvent, structuri mai
ample alături de alte firme sau entităţi. Depinde de acţiu
nile şi circumstanţele specifice dacă aceste structuri mai
ample formează o reţea, şi nu de faptul că firmele si entită
ţile sunt separate, din punct de vedere juridic, şi distincte.
De exemplu, o structură mai amplă poate avea ca obiectiv
numai facilitarea ocupării de locuri de muncă, ceea ce nu
respectă criteriul necesar pentru a constitui o reţea. Dim
potrivă, o structură mai amplă poate fi orientată către co
operare, iar firmele au o denumire de marcă comună, un
sistem comun de control al calităţii sau resurse profesio
nale semnificative comune, şi este considerată deci a fi o
reţea.
290.17 Aprecierea dacă o structură mai amplă este sau nu o reţea
trebuie să se facă în funcţie de probabilitatea ca un terţ
rezonabil si în cunoştinţă de cauză, care analizează toate
acţiunile si circumstanţele specifice, să ajungă la concluzia
că entităţile sunt asociate în aşa fel încât există o reţea.
Această apreciere ar trebui aplicată consecvent în cadrul
reţelei.
290.18 Când structura mai amplă este orientată către cooperare
şi are drept obiectiv clar împărţirea profitului si a costurilor
între entităţile din cadrul structurii, aceasta este conside
rată a f i o reţea. Totuşi, împărţirea costurilor nesemnifi
cative nu ar duce, ea însăşi, la concluzia existenţei unei
reţele. Mai mult, dacă împărţirea costurilor este limitată
numai la acele costuri aferente elaborării metodologiilor
457
de audit, manualelor sau cursurilor de pregătire, aceasta
nu ar duce, ea însăşi, la concluzia existenţei unei reţele.
De asemenea, o asociere dintre o firmă şi o entitate cu
care nu se întreţineau alte rapoarte, cu scopul de a furniza
în comun un serviciu sau de a elabora în comun un produs,
nu ar duce la concluzia existenţei unei reţele.
290.19 Când structura mai amplă este orientată către cooperare
şi entităţile din cadrul structurii deţin în comun participării,
control sau gestiune, se consideră că aceasta este o reţea.
Aceasta se poate realiza prin intermediul unui contract
sau prin alte mijloace.
290.20 Când structura mai amplă este orientată către cooperare
şi entităţile din cadrul structurii deţin în comun politici şi
proceduri de control al calităţii, se consideră că aceasta
este o reţea, în acest scop, politicile şi procedurile comune
de control al calităţii vor fi cele elaborate, implementate
şi monitorizate în cadrul structurii mai ample.
290.21 Când structura mai amplă este orientată către cooperare
şi entităţile din cadrul structurii deţin o strategie de afaceri
comună, se consideră că aceasta este o reţea. Deţinerea
unei strategii de afaceri comune implică un acord încheiat
între entităţi cu privire la îndeplinirea unor obiective stra
tegice comune. O entitate nu este considerată a fi o firmă
din reţea dacă cooperarea sa cu o altă entitate este orientată
numai către o acţiune comună de a da curs unei cereri sau
propuneri de a furniza un serviciu profesional.
290.22 Când structura mai amplă este orientată către cooperare
şi entităţile din cadrul structurii utilizează o denumire de
marcă comună, se consideră că aceasta este o reţea. Un
458
nume comun de marcă include iniţialele comune sau o
denumire comună. Se consideră că o firmă utilizează un
nume comun de marcă dacă acest nume include, de exem-
plu, numele comun al mărcii ca parte sau pe lângă nume-
le firmei, atunci când un partener sau firma semnează un
raport de certificare.
290.23 Deşi o firmă nu aparţine unei reţele şi nu utilizează un
nume comun de marcă drept parte a denumirii firmei,
poate părea că aceasta aparţine unei reţele dacă face re
ferire, în materialele sale de papetărie sau promoţionale,
la faptul că este membru al unei firme sau al unei asocieri
de firme. In consecinţă, o firmă trebuie să analizeze cu
atenţie modul în care descrie această calitate de membru,
pentru a evita percepţia că aparţine unei reţele.
290.24 Dacă o firmă vinde o componentă a cabinetului său, acor
dul de vânzare precizează uneori că, pentru o perioadă
limitată de timp, această componentă poate continua să
utilizeze numele firmei sau un element al acestui nume,
deşi nu mai are nicio legătură cu firma, în astfel de cazuri,
când cele două entităţi îşi pot desfăşura activitatea purtând
acelaşi nume, situaţia face ca ele să nu aparţină unei struc
turi mai ample care are drept scop cooperarea şi deci nu
sunt firme din reţea. Aceste entităţi trebuie să analizeze
cu atenţie modul în care prezintă informaţii care să evi
denţieze că nu sunt firme din reţea atunci când intră în
contact cu părţi externe.
290.25 Când structura mai amplă are drept scop cooperarea şi
entităţile din cadrul structurii deţin în comun o parte sem
nificativă a resurselor profesionale, se consideră că aceasta
este o reţea. Resursele profesionale includ:
459
• Sisteme comune care ajută firmele în schimbul de in
formaţii, precum date despre clienţi, facturare si înre
gistrarea timpului;
• Parteneri şi personal;
• Departamente tehnice pe care le consultă pe marginea
unor chestiuni tehnice sau industriale specifice, tran
zacţii sau evenimente aferente misiunilor de certificare;
• Metodologia de audit sau manualele de audit; şi
• Cursuri de pregătire şi facilităţi.
290.26 Aprecierea dacă resursele profesionale deţinute în comun
sunt semnificative, şi deci dacă firmele sunt firme din
reţea, ar trebui să se facă pe baza acţiunilor si circumstan-
ţelor relevante. Când resursele deţinute în comun sunt li-
mitate la metodologii sau manuale comune de audit, fără
a se efectua vreun schimb de personal, de clienţi sau de
informaţii de piaţă, este puţin probabil că resursele deţinute
în comun vor fi considerate drept semnificative. Acelaşi
lucru se aplică unei acţiuni comune de pregătire. Dacă,
totuşi, resursele deţinute în comun implică schimbul de
personal sau de informaţii, de exemplu, dacă există anga-
jaţi care sunt retraşi din fondul de personal rulant, sau
este înfiinţat un departament tehnic comun în cadrul struc-
turii mai ample care să furnizeze firmelor din cadrul struc-
turii informaţii tehnice pe care ele trebuie să le respecte,
este mai probabil ca un terţ rezonabil şi în cunoştinţă de
cauză să ajungă la concluzia că resursele deţinute în co-
mun sunt semnificative.
Atunci când noile paragrafe 290.14-290.26 vor intra în vi-
goare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 15 decembrie
1008, următoarele definiţii vor fi adăugate în secţiunea Definiţii
460
(începând de la pagina 480), iar definiţiile existente ale „firmei" şi
„firmei din reţea" vor fi retrase.
461
PARTEA C
462
Secţiunea 300
Introducere
463
bilităţi, dar ia în considerare circumstanţele în care pot
apărea conflicte, doar din datoria de a respecta principiile
fundamentale.
300.5 Un profesionist contabil angajat deţine, de obicei, o poziţie
superioară într-o organizaţie. Cu cât nivelul poziţiei este
mai înalt, cu atât vor fi mai mari capacitatea şi posibilitatea
de a influenţa evenimentele, practicile şi atitudinile. De
la un profesionist contabil angajat se aşteaptă să încurajeze
o cultură bazată pe etică într-o organizaţie angajatoare
care subliniază importanţa pe care conducerea superioară
o acordă conduitei etice.
300.6 Exemplele prezentate în secţiunile următoare au ca scop
ilustrarea modului în care cadrul conceptual se va aplica
şi nu se doresc a fi, nici nu trebuie interpretate, ca o listă
exhaustivă a circumstanţelor întâlnite de un profesionist
contabil angajat care pot conduce la ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile, în consecinţă, nu este suficient
pentru un profesionist contabil angajat doar să respecte
aceste exemple; mai degrabă, cadrul trebuie aplicat cir
cumstanţelor particulare care apar.
300.7 Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţial
ameninţată de o varietate de circumstanţe. Multe amenin
ţări se încadrează în următoarele categorii:
- interes propriu;
- autoexaminare;
- favorizare;
- familiaritate; şi
- intimidare.
Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A a acestui Cod.
464
300.8 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări
generate de interesul propriu pentru un profesionist con
tabil angajat, dar nu sunt limitate la:
- Interese financiare, împrumuturi sau garanţii;
- Acorduri de compensare prin stimulente;
- Utilizarea inadecvată personală a activelor corporative;
- Preocuparea cu privire la siguranţa muncii;
- Presiunea comercială din exteriorul organizaţiei an
gajatoare.
300.9 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări
generate de autoexaminare includ, dar nu sunt limitate la
deciziile de specialitate sau date care fac obiectul exami
nării şi justificării de către acelaşi profesionist contabil
angajat pentru a lua aceste decizii sau pentru redactarea
datelor.
300.10 Atunci când sunt duse mai departe scopurile legitime şi
obiectivele organizaţiilor lor angajatoare, profesioniştii
contabili angajaţi pot promova poziţia organizaţiei, cu
condiţia ca orice declaraţii efectuate să nu fie nici false,
nici să nu inducă în eroare. Astfel de acţiuni nu ar crea, în
general, o ameninţare legată de presiuni.
300.11 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări
ale familiarităţii, dar care nu sunt limitate la:
- Un profesionist contabil angaj at într-o poziţie ce influ
enţează raportarea financiară sau non-financiară sau
deciziile de afaceri, care are un afin sau un membru
apropiat al familiei în poziţia de a beneficia de pe urma
acestei influenţe.
- Asocierea de lungă durată cu contacte din domeniu
care influenţează deciziile de afaceri.
465
• Acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferen
ţial, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este
în mod clar nesemnificativă.
300.12 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări
generate de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
• Ameninţarea concedierii sau a înlocuirii profesionis
tului contabil angajat sau a afinului, sau a rudei apro
piate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea
unui principiu contabil sau a modului în care informa
ţiile financiare urmează să fie raportate.
• O personalitate dominantă care încearcă să influenţeze
procesul decizional, de exemplu, cu privire la acordarea
de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu
contabil.
300.13 Profesioniştii contabili angajaţi pot, de asemenea, întâlni
situaţii specifice care pot conduce la ameninţări unice ge
nerate de conformitatea cu unul sau mai multe principii
fundamentale, în toate relaţiile profesionale si de afaceri
profesioniştii contabili angajaţi trebuie să fie mereu atenţi
la astfel de situaţii şi ameninţări.
300.14 Măsurile de protecţie care pot elimina sau reduce până la
un nivel acceptabil ameninţările întâlnite de profesioniştii
contabili angajaţi se încadrează în două mari categorii:
(a) Măsurile de protecţie create de către profesie, legisla
ţie sau reglementare; şi
(b) Măsurile de protecţie din mediul de lucru.
300.15 Exemple de măsuri de protecţie create de profesie, legisla
ţie sau reglementare sunt detaliate în paragraful 100.12
din Partea A din Cod.
300.16 Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nu
sunt limitate la:
466
• Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei
angajatoare sau alte structuri de supraveghere;
• Programele de etică si conduită ale organizaţiei anga
jatoare;
• Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei anga
jatoare care accentuează importanţa angajării unui
personal extrem de competent;
• Controale interne aprofundate;
• Proceduri disciplinare adecvate;
• Conducerea care subliniază importanţa conduitei etice
şi se aşteaptă ca angajaţii să acţioneze în mod etic;
• Politicile şi procedurile de implementare şi monitori
zare a calităţii performanţei angajaţilor;
• Comunicarea oportună a politicilor si procedurilor or
ganizaţiei angajatoare, inclusiv orice modificare a a-
cestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea
adecvată cu privire la aceste politici şi proceduri;
• Politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a
angajaţilor de a informa nivelurile superioare din cadrul
organizaţiei angajatoare asupra oricăror aspecte etice
care îi privesc fără teamă de represalii;
• Consultarea cu un alt profesionist contabil corespun
zător.
300.17 în situaţiile în care un profesionist contabil angajat con-
sideră că alte persoane vor continua o conduită sau o ac-
ţiune care nu este etică, în cadrul organizaţiei angajatoare,
profesionistul contabil angajat trebuie să aibă în vedere
apelarea la consilierea juridică, în aceste cazuri extreme,
în care orice măsuri de protecţie disponibile au fost epui-
zate şi nu există posibilitatea de a reduce ameninţarea la
un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate
concluziona că este adecvată demisionarea din cadrul
organizaţiei angajatoare.
467
Secţiunea 310
Conflicte potenţiale
310.1 Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională
de a se conforma principiilor fundamentale. Pot exista
totuşi situaţii în care responsabilităţile acestuia faţă de o
organizaţie angajatoare şi obligaţiile profesionale de a se
conforma principiilor fundamentale intră în conflict. De
obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină
obiectivele legitime şi etice enunţate de către angajator şi
regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiec
tive. Cu toate acestea, atunci când conformitatea cu prin
cipiile fundamentale este ameninţată, un profesionist con
tabil angajat trebuie să aibă în vedere modul în care va
reacţiona în aceste situaţii.
310.2 Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie
angajatoare, un profesionist contabil angajat se poate afla
sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un
mod care să ameninţe direct sau indirect conformitatea
cu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot fi ex
plicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, ma
nager, director sau altă persoană din cadrul organizaţiei
angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate să se
confrunte cu presiuni legate de:
- încălcarea legii sau a reglementărilor.
- încălcarea standardelor tehnice sau profesionale.
- Facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de ges
tionare a veniturilor.
- Minciuna sau inducerea în eroare involuntară (inclusiv
inducerea în eroare prin păstrarea tăcerii) a altor per
soane, în special:
468
• a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau
• a reglementatorilor.
• Emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financiar
sau non-fînanciar care reprezintă în mod semnificativ
eronat faptele, inclusiv cazuri legate de:
• situaţiile financiare;
• respectarea fiscalităţii;
• respectarea legilor; sau
• rapoartele solicitate de către organele de reglemen
tare a titlurilor de valoare.
310.3 Semnificaţia ameninţărilor generate de astfel de presiuni,
cum ar fi cele legate de intimidare, trebuie evaluată si,
dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie
avute în vedere măsuri de protecţie ce trebuie aplicate
pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste
ameninţări. Astfel de măsuri de protecţie pot include:
• Obţinerea unei consilieri, când este cazul, din interiorul
organizaţiei angajatoare, de la un consilier profesionist
independent sau de la un organism profesional relevant.
• Existenţa unui proces oficial de soluţionare a disputelor
în interiorul organizaţiei angajatoare.
• Apelarea la consultanţa juridică.
469
Secţiunea 320
471
Secţiunea 330
473
Secţiunea 340
Interese financiare
474
• se poate califica pentru opţiuni pe acţiuni în organizaţia
angajatoare sau pentru prime aferente performanţei
dacă sunt atinse anumite obiective.
340.2 în evaluarea semnificaţiei unei astfel de ameninţări si a
măsurilor de protecţie adecvate care trebuie aplicate pentru
a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel
acceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie să exa
mineze natura interesului financiar. Aceasta include o
evaluare a semnificaţiei interesului financiar şi dacă acesta
este direct sau indirect, în mod clar, ceea ce constituie un
interes semnificativ sau de valoare într-o organizaţie an
gajatoare variază de la persoană la persoană, în funcţie
de circumstanţele personale.
340.3 Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative, măsurile
de protecţie sunt analizate şi aplicate aşa cum este necesar
pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel accep
tabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:
• politici şi proceduri ale unui comitet independent de
conducere pentru a determina nivelul de formă a remu
neraţiei conducerii superioare;
• prezentarea informaţiilor cu privire la toate interesele
relevante şi la orice planuri de tranzacţionare a ac
ţiunilor relevante pentru cei care sunt însărcinaţi cu
guvernarea organizaţiei angajatoare, conform oricăror
politici interne;
• consultarea, atunci când este cazul, cu superiorii din
cadrul organizaţiilor angajatoare;
• consultarea, atunci când este cazul, cu cei însărcinaţi
cu guvernarea organizaţiei angajatoare sau a organis
melor profesionale relevante;
475
• proceduri de audit interne şi externe;
• educaţie actualizată cu privire la aspecte legate de etică
şi restricţii legale şi alte reglementări privitoare la un
potenţial trafic intern.
340.4 Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici să ma-
nipuleze informaţia, nici să utilizeze informaţii confiden-
ţiale în interes propriu.
476
Secţiunea 350
Stimulente
350. l Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude
apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot
lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, trata-
mente preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de
relaţii de prietenie şi loialitate.
350.2 Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale. Când unui pro
fesionist contabil angajat sau unui afin, sau unei rude afi
liate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată.
Ameninţările generate de interesul propriu cu privire la
obiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un sti
mulent este oferit pentru a influenţa acţiunile sau deciziile,
pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect sau
pentru a obţine informaţii confidenţiale. Ameninţările ge
nerate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confi
denţialitate apar dacă astfel de stimulente sunt acceptate
şi sunt urmate de ameninţări de a face publică ofertă res
pectivă, dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului con
tabil angajat, fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate a
acestuia.
350.3 Importanţa acestor ameninţări va depinde de natura, valoa
rea şi intenţia din spatele ofertei. Dacă o terţă parte rezo
nabilă şi în cunoştinţă de cauză, la curent cu toate infor
maţiile relevante, va considera stimulentul ca nesemnifi
cativ, fără scopul de a încuraja un comportament lipsit de
477
etică, atunci un profesionist contabil angajat poate con-
sidera oferta ca aparţinând cursului normal al activităţii,
fără a reprezenta o ameninţare generată de conformitatea
cu principiile fundamentale.
350.4 Dacă ameninţările evaluate sunt în mod clar semnificative
ar trebui luate în calcul şi aplicate măsuri de protecţie
pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Când
aceste ameninţări nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel
acceptabil prin aplicarea unor măsuri de protecţie, profe-
sionistul contabil angajat nu ar trebui să accepte stimu-
lentul. Cum ameninţările reale sau aparente la adresa res-
pectării principiilor fundamentale nu sunt generate doar
de acceptarea unui stimulent, ci şi, uneori, prin simplul
fapt că o ofertă a fost făcută în acest sens, ar trebui adoptate
măsuri de protecţie suplimentare. Un profesionist con-
tabil angajat ar trebui să evalueze riscul asociat tuturor
ofertelor de acest gen şi ar trebui să ia în considerare dacă
acţiuni de tipul celor de mai jos ar trebui întreprinse:
(a) Când s-au făcut astfel de oferte, să informeze în cel
mai scurt timp nivelurile superioare de conducere sau
nivelurile însărcinate cu guvernarea organizaţiei anga
jatoare;
(b) Să informeze părţile terţe despre această ofertă - de
exemplu, un organism profesional sau angajatorul per
soanei care a făcut oferta; un profesionist contabil an
gajat ar trebui, totuşi, să facă apel la consultanţă juri
dică înainte de a trece la această etapă; şi
(c) Să îi pună, în cel mai scurt timp, la curent pe afini şi
pe rudele apropiate asupra ameninţărilor relevante şi
măsurilor de protecţie ce trebuie luate, dacă aceştia
ocupă poziţii ce pot permite oferirea de stimulente,
de exemplu, ca urmare a situaţiei lor profesionale; şi
478
(d) Să informeze conducerea superioară sau pe cei însăr-
cinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare atunci
când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de către
competiţie sau de potenţialii furnizori ai acelei organi-
zaţii.
350.5 Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie
în care se preconizează că, sau este presat să, ofere stimu
lente pentru a subordona raţionamentul altor persoane sau
organizaţii, pentru a influenţa procesul decizional sau obţi
nerea de informaţii confidenţiale.
350.6 Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei anga
jatoare, de exemplu, din partea unui coleg sau a unui supe
rior. Ele pot veni şi de la o persoană sau de la o organizaţie
din exterior care sugerează acţiuni sau decizii de afaceri
ce pot fi avantajoase organizaţiei angajatoare, influenţând
probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.
350.7 Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ofere un
stimulent pentru a influenţa în mod nefavorabil raţiona
mentul profesional al unei terţe părţi.
350.8 Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu sunt
etice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare, un profe
sionist contabil angajat trebuie să se conformeze princi
piilor şi îndrumărilor cu privire la soluţionarea conflictelor
etice prezentate în Partea A din acest Cod.
479
Anexă
Definiţii
481
dintre executivul superior al fir-
mei;
(ii) cei care oferă consultanţă cu pri-
vire la aspecte tehnice sau de
specialitate, tranzacţii sau eveni-
mente pentru misiunea de certifi-
care; si
(iii) cei care oferă control al calităţii
pentru misiunea de certificare,
inclusiv cei care efectuează exa-
minarea controlului calităţii mi-
siunii pentru misiunea de certifi-
care; şi
(c) Din perspectiva clientului de audit al
situaţiilor financiare, toţi cei care sunt
într-o reţea de firme care pot influenţa
în mod direct rezultatul misiunii de
audit al situaţiilor financiare.
482
Interes financiar Un interes financiar:
direct • deţinut direct de către si sub controlul
unui individ sau al unei entităţi (inclusiv
acelea gestionate pe o bază discreţionară
de alte persoane); sau • deţinut ca
beneficiu printr-un vehicul de investiţii
colectiv, proprietate imobiliară, fond sau
alte mod intermediar controlate de către
entitate sau individ.
483
Profesionist Un profesionist contabil independent care
contabil existent deţine în prezent o misiune de audit sau
care prestează servicii contabile, fiscale,
de consultanţă sau alte servicii similare
pentru un client.
Interes financiar Un interes într-un instrument de capitaluri
proprii sau de altă garantare a obligaţiuni-
lor, de împrumut sau de îndatorare al unei
entităţi, inclusiv drepturile şi obligaţiile de
achiziţionare a unui astfel de interes şi a
instrumentelor direct derivate, aferente u-
nui astfel de interes.
Situaţii financiare Bilanţurile, situaţiile veniturilor sau con-
turile de profit şi pierdere, situaţiile modi-
ficărilor poziţiei financiare (care pot fi pre-
zentate într-o varietate de moduri, de
exemplu, ca situaţie a fluxurilor de trezore-
rie sau ca o situaţie a fluxurilor de fonduri),
note şi alte situaţii şi materiale explicative
care sunt identificate ca făcând parte din
situaţiile financiare.
Clientul auditului O entitate cu privire la care o firmă reali-
situatiilor zează o misiune de audit al situaţiilor finan-
financiare ciare. Atunci când clientul este o entitate
cotată, clientul auditării situaţiilor finan-
ciare va include întotdeauna şi entităţile
sale legate.
Misiunea de audit O misiune de certificare rezonabilă în care
al situaţiilor un profesionist contabil independent îşi
financiare exprimă o opinie cu privire la faptul dacă
situaţiile financiare sunt sau nu întocmite,
484
din toate punctele de vedere, conform cu
cadrul de raportare financiară identificat,
cum ar fi o misiune efectuată conform cu
Standardele Internaţionale de Audit. Aces-
tea includ un Audit Statutar care este audi-
tul unei situaţii financiare solicitat de legis-
laţie sau de reglementări.
Firmă (a) Un practician individual, partener sau
corporaţie de profesionişti contabili;
(b) O entitate care controlează astfel de
părţi; şi
(c) O entitate controlată de astfel de părţi.
Membrii apropiaţi Soţ/soţie (sau echivalentul) sau persoanele
ai familiei dependente.
Independenţa Independenţa este:
(a) Independenţa de spirit - starea de spi
rit care permite emiterea unei opinii
fără a fi afectat de influenţe care com
promit judecata profesională şi care
permite individului să acţioneze cu
integritate, să-şi exercite obiectivita
tea şi raţionamentul profesional;
(b) Independenţa în aparenţă - evitarea
faptelor şi a situaţiilor care sunt atât
de importante încât o terţă parte re
zonabilă şi în cunoştinţă de cauză,
care cunoaşte toate informaţiile rele
vante, inclusiv măsurile de protecţie
aplicate, ar concluziona în mod rezo
nabil că integritatea, obiectivitatea sau
scepticismul profesional al firmei sau
485
a unui membru al echipei de certifi-
care au fost compromise.
Interes financiar Un interes financiar deţinut ca beneficiu
indirect printr-un vehicul de investiţii colectiv, pro-
prietate imobiliară, fond sau alt mod inter-
mediar, asupra căruia individul sau enti-
tatea nu are control.
Entitate cotată O entitate a cărei acţiuni, acţiuni la bursă
sau datorii sunt cotate sau listate pe o bursă
recunoscută, sau sunt comercializate pe
baza unor reglementări ale unei burse re-
cunoscute sau ale unui alt organism echi-
valent.
Firmă din reţea O entitatea aflată sub control, proprietate
sau gestionare comună cu cele ale firmei
sau ale altei entităţi pe care o terţă parte
rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză, care
cunoaşte toate informaţiile relevante, ar
considera-o ca făcând parte din firmă, la
nivel naţional sau internaţional.
Cabinet Un subgrup distinct, organizat fie pe crite-
rii geografice, fie pe criterii legate de prac-
tică.
Profesionist O persoană care este membră a unui orga-
contabil nism membru IFAC.
Profesionist Profesionist contabil angajat sau implicat
contabil angajat într-o funcţie executivă sau non-executivă
în arii de activitate cum ar fi industrie, co-
merţ, servicii, sector public, învăţământ,
sector non-profit, organisme de reglemen-
486
tare sau profesionale, sau un profesionist
contabil contractat de o astfel de entitate.
Profesionist Un profesionist contabil, indiferent de ca-
contabil tegoria de servicii (contabilitate, audit sau
independent consultanţă) dintr-o firmă care oferă ser-
vicii profesionale. Termenul este folosit şi
pentru firmele de profesionişti contabili in-
dependenţi.
Serviciile Servicii care solicită aptitudini contabile
profesionale sau aferente prestate de un profesionist
contabil, care includ servicii de contabili-
tate, audit, fiscalitate, consultanţă si mana-
gement financiar.
Entitate legată O entitate care are oricare dintre relaţiile
de mai jos cu clientul:
(a) o entitate care controlează, direct sau
indirect, clientul cu condiţia ca acest
client să fie semnificativ pentru enti
tate;
(b) o entitate care deţine un interes finan
ciar direct în client cu condiţia ca o
astfel de entitate să exercite o influen
ţă semnificativă asupra clientului, iar
interesul în client să fie semnificativ
pentru entitate;
(c) o entitate controlată, direct sau in
direct, de către client;
(d) o entitate în care clientul, sau orice
entitate aferentă clientului conform
punctului (c) de mai sus, deţine un in
teres financiar semnificativ care îi
487
conferă o influenţă semnificativă asu-
pra unei astfel de entităţi, iar interesul
este semnificativ pentru client si pen-
tru entitatea sa aferentă de la punctul
(c); şi
(e) o entitate care se află sub control co-
mun cu clientul (prin urmare o „entita-
te-soră") cu condiţia ca această entita-
te şi clientul să fie amândoi semnifi-
cativi pentru entitatea care controlea-
ză atât clientul, cât şi entitatea-soră.
488