Bazele Contabilitii Bugetare

Curs 4

ANALIZA SI FINANCIARE

NREGISTRAREA

OPERATIUNILOR

ECONOMICO-

1. Contul 2. Reguli de functionare a conturilor 3. Analiza contabil a operatiilor economico-financiare

4. Stornarea 5. nchiderea conturilor

1. Contul

Contul este un procedeu al metodei contabilittii cu ajutorul cruia se evidentiaz toate majorrile, micsorrile si se reflect situatia la un moment dat pentru fiecare element patrimonial. Pentru fiecare element de bilant si al contului de rezultat patrimonial se deschide cte un cont. Forma cea mai simpl de prezentare a contului este sub forma literei T si reprezint un punct de plecare pentru studiul partidei duble. Structura contului n structura contului sunt cuprinse urmtoarele elemente: - Titlul (denumirea) si simbolul contului; - Debitul si creditul; - Explicatia tranzactiilor nregistrate n cont; - Rulajul (miscarea) contului; - Total sume debitoare si creditoare ale contului; - Soldul contului. Schema, sub forma literei T, a contului, se prezint astfel: Pentru conturi de activ si conturi de cheltuieli:
Debit 531 Casa Sold iniial debitor Rulaj debitor (majorri) Total sume debitoare Sold final debitor Credi t

Pentru conturi de pasiv (capitaluri si datorii) si conturi de venituri:

Debit 401 Furnizori Credi t

Rulaj creditor (micorri) Total sume creditoare

Sold iniial creditor Rulaj Rulaj debitor creditor (micorri) (majorri) Total Total sume sume debitoare creditoare Sold final creditor

Titlul si simbolul. Pe linia orizontal a T-ului sunt scrise titlul si simbolul cifric ale contului. n general, denumirea unui cont reflect obiectul nregistrat n contul respectiv.
1

Bazele Contabilitii Bugetare

Curs 4

Debit si credit. Partea stng a oricrui cont este denumit debit iar partea dreapt este denumit credit. Sumele trecute n partea stng sunt debitoare, iar cele din partea dreapt creditoare. A debita un cont nseamn a nregistra o sum n debitul contului, iar a credita un cont nseamn a nregistra o sum n creditul contului. Legtura ntre debitul (D) si creditul (C) conturilor, stabilit cu ocazia nregistrrii operatiilor economice n conturi, poart denumirea de corespondenta conturilor, iar conturile care reflect o astfel de legtur se numesc conturi corespondente. Rulajul. Miscarea sau sumele nregistrate succesiv ntr-o perioad de gestiune n debitul sau creditul unui cont ca urmare a cresterilor si micsorrilor determinate de operatiuni economico-financiare reprezint rulajul contului. Acesta este de dou feluri: rulaj debitor si rulaj creditor. Rulajul debitor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n debitul unui cont ntr-o perioad de gestiune. Rulajul creditor reprezint totalitatea nregistrrilor efectuate n creditul unui cont ntr-o perioad de gestiune. Total sume. Totalul sumelor unui cont este de dou feluri: total sume debitoare si total sume creditoare. Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprim, n partea de debit sau de credit, soldul initial reflectat de cont la nceputul perioadei de gestiune, se obtin total sume debitoare (TSD) si total sume creditoare (TSC) ale contului rspectiv. Soldul. Existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul reprezint soldul contului. Astfel, dac totalul sumelor debitoare din cont este mai mare dect totalul sumelor creditoare, contul are sold debitor (SD), iar dac totalul sumelor creditoare este mai mare dect totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor (SC). Soldurile se stabilesc de regul, la sfrsitul perioadei de gestiune, reprezentnd solduri finale (SF) care, la nceputul perioadei urmtoare de gestiune apar ca solduri initiale (SI). Relatiile de calcul pentru sold sunt: 1. SFD = TSD TSC, cnd TSD > TSC 2. SFC = TSC TSD, cnd TSC > TSD
2. Reguli de functionare a conturilor

Regulile de functionare a conturilor au drept scop s stabileasc partea contului (debit sau credit) n care urmeaz s se nregistreze soldul initial existent n fiecare cont la deschiderea acestuia, modificrile (cresteri sau micsorri) valorii elementului la care se refer contul, determinate de operatiile economice si soldul final al conturilor existent la nchiderea acestora la sfrsitul unei perioade. Prima regul care trebuie retinut este aceea c: - Toate conturile de activ ncep s functioneze prin a se debita si se debiteaz cu soldul initial al conturilor de activ; - Conturile de pasiv (capitaluri si datorii) ncep s functioneze prin a se credita si se crediteaz cu soldul initial al conturilor de pasiv (capitaluri si datorii). A doua regul important este aceea c: - Toate conturile de activ si cheltuieli nregistreaz n debit cresterile (intrrile) elementelor de active si cheltuieli; iar - Toate conturile de pasiv (capitaluri si datorii) si venituri nregistreaz n credit cresterile (intrrile) de capital, datorii si venituri. A treia regul de functionare este aceea c: - Toate conturile de activ si cheltuieli nregistreaz n credit micsorrile elementelor de active si cheltuieli; iar
2

Bazele Contabilitii Bugetare

-

Curs 4

Conturile de pasiv (capitaluri si datorii) si venituri nregistreaz n debit micsorrile (iesirile) elementelor de capital, datorii si venituri. A patra regul de functionare a conturilor este aceea c: - Toate conturile de activ au ntotdeauna sold final debitor sau sunt soldate (sold=0); - Toate conturile de pasiv (capitaluri si datorii) au ntotdeauna sold final creditor sau sunt soldate (sold=0); - Conturile de cheltuieli (Clasa 6) si venituri (Clasa 7) nu prezint sold la sfrsitul perioadei de gestiune deoarece sumele recunoscute sunt transferate sub form de excedent sau deficit n contul 121 Rezultatul patrimonial.
Deb Conturi de Credi activ it t Sold iniial Debitor Rulaj Rulaj creditor (+) debitor (micorri) (majorri) (-) Total Total (+) sume sume debitoare creditoare Sold final debitor

Sinteza regulilor de functionare a conturilor

Credi Debit Conturi de t pasiv Sold iniial Creditor Rulaj Rulaj (+) debitor creditor (micorri) (majorri) Total Total (-) (+) sume sume debitoare creditoare Sold final creditor

3. Analiza contabil a operatiilor economico-financiare

Fiecare operatiune este consemnat ntr-un document. nainte de nregistrarea ei n contabilitate trebuie s fie supus analizei contabile n vederea determinrii corespondentei conturilor. Aceast analiz are drept rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de operatiune si n ce mod. De asemenea, acest rezultat trebuie s respecte cele dou ecuatii fundamentale: Activ = Capital propriu + Datorii Ecuatia dublei reprezentri Debit = Credit Ecuatia dublei nregistrri Realizarea analizei contabile presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 1) Determinarea naturii operatiunii, adic stabilirea continutului operatiunii ce trebuie nregistrat n contabilitate; 2) Modificarea elementelor bilantiere, stabilirea modificrilor care se produc n structura elementelor de bilant si de cont de rezultat patrimonial, continutul si sensul modificrilor; 3) Stabilirea conturilor corespondente si aplicarea regulilor de functionare a conturilor, identificarea conturilor corespondente n care urmeaz s se nregistreze operatiunea n baza elementelor bilantiere modificate, respectiv stabilirea contului care se debiteaz si a contului care se crediteaz; 4) Formula contabil, respectiv ntocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a formulei (egalittii) contabile: Suma Cont debitor = Cont creditor
3

Suma

Bazele Contabilitii Bugetare

Curs 4

Rezult c scopul final al analizei contabile l constituie ntocmirea formulei contabile, pe baza creia se nregistreaz operatiunile n contabilitate. Exemplu: n baza statului de salarii, se nregistreaz retinerea de la salariati a impozitului pe venitul din salarii (16%) n sum de 1.000 lei. Analiza contabil: 1) Natura operatiunii: retinerea impozitului pe venitul din salarii. 2) Modificarea elementelor bilantiere: Impozitul pe venitul din salarii element de pasiv crestere (P+) Personal remuneratii datorate element de pasiv micsorare (P-) 3) Stabilirea conturilor corespondente si aplicarea regulilor de functionare a conturilor: Contul: Impozitul pe venitul din salarii (P+) se va credita (C) Contul: Personal remuneratii datorate (P-) se va debita (D) 4) Formula contabil: 1.000 Personal remuneratii datorate = Impozitul pe venitul din salarii 1.000 Formula contabil exprim, sub form grafic, modificrile pe care le determin fiecare operatiune pe baza dublei nregistrri, sub form de egalitate valoric. Structura formulei contabile se reflect prin: - Conturile corespondente; - Semnul =; - Semnul %, utilizat n nelesul de urmtoarele, atunci cnd n formula contabil intr n coresponden mai mult de dou conturi; - Sumele. n functie de numrul conturilor corespondente care compun formula contabil, putem avea: - Formule contabile simple; si - Formule contabile compuse. n cazul formulelor contabile simple, operatiunea genereaz modificri numai la dou elemente bilantiere, un cont care se debiteaz si un cont care se crediteaz. Modelul este de forma: Suma Cont debitor = Cont creditor Suma

n cazul formulei contabile compuse, tranzactia genereaz modificri la mai mult de dou elemente bilantiere, astfel: - Dou sau mai multe conturi care se debiteaz si un cont care se crediteaz. Modelul este de forma:

Suma

% Conturi debitoare

Cont creditor

Suma

Bazele Contabilitii Bugetare

-

Curs 4

Un cont se debiteaz si dou sau mai multe conturi se crediteaz. Modelul este de forma: Suma Cont debitor = % Conturi creditoare Suma

4. Stornarea Erorile contabile si corectia acestora nregistrrile contabile nu pot fi corectate prin stergerea sau tierea sumelor nregistrate n conturi si nscrierea sumelor corecte. Un mod specific contabilittii de corectare a erorilor intervenite la nregistrarea operatiunilor n conturi este reprezentat de operatiile de stornare. Astfel, formulele contabile de stornare (de corectare) pot fi: - Formule contabile de stornare n negru; - Formule contabile de stornare n rosu. Formulele contabile de stornare n negru constau n anularea nregistrrii efectuate anterior gresit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabil respectiv si apoi ntocmirea si nregistrarea formulei contabile corecte. Formulele contabile de stornare n rosu constau n anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit prin ntocmirea si nregistrarea unei noi formule contabile similar cu cea eronat, ns cu sumele nscrise n rosu (sau n chenar, sau cu semnul -). nscrierea unei sume n rosu are semnificatia n contabilitate a unor valori cu semnul -, avnd ca efect anularea sumei nscris anterior n mod eronat. Exemplu: nregistrarea retinerii impozitului pe venitul din salarii se face eronat, dup cum urmeaz: 1.000 Casa = Impozitul pe venitul din salarii 1.000

Aceast operatiune trebuie stornat: Stornarea n negru presupune: 1) Anularea operatiunii efectuate gresit, prin inversarea conturilor corespondente: 1.000 Impozitul pe venitul din salarii = Casa 1.000

2) ntocmirea si nregistrarea formulei contabile corecte:

1.000 Personal remuneratii datorate = Impozitul pe venitul din salarii 1.000 Not: stornarea n negru conduce la denaturarea rulajelor. Stornarea n rosu (pentru aceeasi operatiune) presupune: 1) Anularea operatiunii efectuate gresit prin ntocmirea si nregistrarea unei noi formule contabile similar cu cea eronat, dar cu sumele n rosu (chenar sau -):
5

Bazele Contabilitii Bugetare

Curs 4

-1.000 Casa

Impozitul pe venitul din salarii -1.000

2) ntocmirea si nregistrarea formulei contabile corecte:

1.000 Personal remuneratii datorate = Impozitul pe venitul din salarii 1.000 5. nchiderea conturilor Conturi permanente si conturi temporare Conturile permanente, numite si conturi bilantiere, sunt conturile ce reprezint elementele bilantului (active, capitaluri proprii si datorii). Conturile temporare, numite si conturi de procese, sunt conturile de cheltuieli (clasa 6) si venituri (clasa 7). Acestea reprezint elemente ale contului de rezultat patrimonial si afecteaz valorile bilantiere prin intermediul rezultatului, ca element de capitaluri proprii. Conturi permanente. La sfrsitul perioadelor de gestiune, conturile permanente rmn cu sold, acesta fiind preluat n bilantul de la sfrsitul exercitiului financiar. Conturi temporare. Procedura de nchidere pentru conturile temporare, de venituri si cheltuieli, presupune nchiderea acestor conturi, la sfrsitul fiecrei luni, n corespondent cu contul de rezultat patrimonial. Conturile de cheltuieli si venituri nu prezint sold, nici la sfrsitul lunii si nici la sfrsitul exercitiului financiar (31.12.N).