Autor: conf.univ., dr.

, Neli Muntean
Drepturile de autor aparțin integral autoarei
Orice formă de furt intelectual se sancționează în conformitate cu legislația
în vigoare

Program de master: Administrarea afacerilor (90cr)

Administrarea afacerilor (120cr)

Denumirea unității de curs:

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ AVANSATĂ

Benefeciari: Studenţi-masteranzi ai anului I

Ciclul de învățământ: Studii superioare de Master, ciclul II

Numărul de credite ECTS: 5 (40 ore în auditoriu şi 110 ore de activităţi
individuale)

Titularul unității de curs: conf. univ., dr. Neli MUNTEAN

1
 Tema 1. Analiza performanțelor financiare ale entității
1.1. Analiza indicatorilor de rezultate care exprimă volumul de activitate al entității.
1.2. Analiza performanțelor financiare pe baza rezultatelor financiare.
1.3. Analiza repartizării profitului şi tensiunii sistemului fiscal .
1.4. Analiza performanțelor financiare pe baza indicatorilor de rentabilitate

-1-
Analiza indicatorilor de rezultate care exprimă volumul de activitate al entității

Analiza indicatorilor de rezultate reprezintă primul capitol al cercetărilor în complex al

analizei entității. Rezultatele acestei analize sunt utilizate pentru elaborarea planului de afaceri,
întocmirea Notei explicative la Situațiile Financiare anuale şi pentru prezentarea informației
operative conducerii entității în scopul luării deciziilor operaționale.
Sursele de informație:
1. Planul de Afaceri al entității (business plan).
2. Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A .
3. Situația de Profit şi Pierdere.
4. Alte surse de informație.
Dimensionarea indicatorilor de rezultate vizează o serie de indicatori de volum, de a căror
mărime depind ceilalți indicatori ai activității entității, cum ar fi: costurile, cheltuielile, veniturile,
rezultatele, rentabilitatea, precum și situația financiară în ansamblu.
În practica analitică deosebim următorii indicatori ai volumului activității operaționale:
Tabelul 1.1
Caracteristica principalelor indicatori de volumul ai activității operaționale
Denumirea
Sensul economic Sursa de informație Formula de calcul Valoarea
indicatorilor
Reprezintă încasările din - Situația de profit şi pierdere Rulajul creditor
vânzarea produselor (rd. 010) Contul 611
finite, mărfurilor,
prestarea serviciilor,
Venituri din
încasările din executarea
vânzări
lucrărilor, contractele de
(VV, CA)
construcție, contracte de
leasing operațional şi
financiar (arendă,
locațiune), etc.
Reprezintă valoarea Situația de profit şi pierdere Rulajul creditor
Venituri din produselor expediate la (rd. 010) Contul 611.1
vânzarea preț de livrare fără TVA şi
produselor accize, pe măsura
(volumul transmiterii dreptului de
producției proprietate şi prezentării
vândute) către cumpărători a
(VVP) documentelor de
decontare spre achitare

2
 Reprezintă producția Cercetarea statistică anuală VPF=VPV + (Sf-
destinată realizării a produselor industriale Si)
(producția aflată în stadiul PRODMOLD-A (rd.200, Sf-Si – stocurile de
Volumul
finit de fabricație, care col.2) produse finite la
producției
urmează a fi vândută sfârșitul și respectiv
fabricate
efectiv) la începutul
(VPF)
perioadei sau
variația producției
stocate

Pentru realizarea mai eficientă a AO a entității, este necesar ca între indicatorii valorici a
volumului AO să se respecte anumite corelații ale echilibrului economic şi dezvoltării în dinamică.
Tabelul 1.2
Caracteristica principalelor corelații ale indicatorilor de volumul
ai activității operaționale
Indicatorii
Corelația Corelația
valorici Semnificația
Statică Dinamică
corelați
Menținerea acestei corelații semnifică o creștere a ponderii
IVPV>IVPF
VPV și VPF VPV/VPF→1 producției vândute, în ansamblul producției fabricate.
IVPV/IVPF ≥ 1
Reducerea stocurilor.
Menținerea acestei inegalități reflectă reducerea ponderii
IVPV>IVV veniturilor din vânzări provenite din alte tipuri de activități
VPV și VV VPV/VV→1
IVPV/IVV ≥ 1 operaționale realizate de entitate, ceea ce înseamnă rezultatul
creșterii gradului de valorificare a potențialului de producere.

Aprecierea generală a situației privind activitatea operațională se efectuează prin compararea

indicatorilor de volum în dinamică şi faţă de nivelul programat. Pentru aceasta sunt utilizate datele
formularelor statistice PRODMOLD-A, 5-CI și datele preluate din Planul de Afaceri. Un rol
semnificativ îl are compararea indicatorilor de volum pentru a evita cauzele generale care au
provocat modificările absolute şi relative la fiecare indicator în parte. Pentru aceasta utilizăm
tabelul analitic (tabelul 1.3).
Tabelul 1.3
Aprecierea generală a activității operaționale
Indici, Rata de
Indicatori Anul curent
Anul precedent creștere%
A 1 2 2/1*100%

1.Volumul producției fabricate 78048,4 78999,6

2.Volumul producției vândute
3.Veniturile din vânzări
În baza datelor din tabel observăm că

3
 - Analiza structurii veniturilor din vânzări
„Venituri din vânzări” reflectă suma veniturilor din vânzări obținute în cadrul activității
operaționale. Acesta cuprinde veniturile din:
1) vânzarea produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcție;
4) contracte de leasing operațional şi financiar (arendă, locațiune);
5) dividende, participații şi/sau dobânzi, care pentru entitate reprezintă activitate
operațională.

Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe
parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparație,
intermediere, consultanță, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet,
turism).
Venituri din vânzarea produselor şi mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor
produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revândute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări
deținute în scopuri revânzării.

La prima etapa de analiza se efectuează aprecierea generală a mărimii şi evoluției veniturilor,

adică se examinează dimensiunea lor absolută şi relativă în comparație cu realizările anilor precedenţi şi
obiectivele stabilite în Planul de afaceri. Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza mărimii şi
evoluţiei veniturilor se determină abaterea absolută a acestora (faţă de perioada precedentă şi Planul de
afaceri), rata de creștere, procentul îndeplinirii planului şi procentul abaterii de la plan.
Tabelul 1.4
Aprecierea structurii veniturilor
Abaterea
Anul precedent Anul de gestiune
Indicatori absolută (+;-)
Suma, mii lei P,% Suma, mii lei P,% mii lei P,%
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
VV
AVO
Venituri din operațiuni cu
active imobilizate
Venituri financiare
Venituri excepționale
Total Venituri 100 100 x
Concluzie

4
 Ulterior se efectuează analiza structurala a veniturilor din vânzări.
În cadrul analizei structurale a veniturilor din vânzări, acestea se clasifică în funcţie de
următoarele criterii:
• pe tipuri de activitate operaţională;
• pe segmente (sectoare) ale pieţei de desfacere (cota exportului);
• pe forme de achitare (cota tranzacţiilor de "barter");
• în funcţie de tipul legăturii cu consumatorii (cota vânzărilor părţilor legate");
• în funcţie de termenul de plată (cota vânzărilor în avans şi cu pala amânată).
Analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de activitate operaţională permite stabilirea
profitului real al activităţii operaţionale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii în fabricarea
produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de
construcţie.
Aşadar, în procesul analizei structurale a venitului din vânzări este necesar de a stabili dacă
activitatea operaţională a întreprinderii este absolut specializată (se practică un singur tip de
activitate) sau diversificată (multilaterală). În ultimul caz, se studiază dacă există genul principal
(de bază, prevalent) de activitate. De asemenea, se examinează stabilitatea sau variabilitatea
structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activități în dinamică.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 1.5
Aprecierea dinamicii şi structurii veniturilor din vânzări
Abaterea
Anul precedent Anul de gestiune
Indicatori absolută (+;-)
Suma, mii lei P,% Suma, mii lei P,% mii lei P,%
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Venitul din vînzarea produselor
Venitul din vînzarea mărfurilor
Venitul din prestarea servicilor
Total Venituri din vînzări
Concluzie

Această analiză poate fi detaliată pe grupe sau tipuri de produse. La fel putem face analiza structurală în
dependenţă de terminul achitării, de tipul plăţii, de creditori, etc.

5
 - Analiza structurii vânzărilor pe produse prin metoda ABC -
Metoda ABC se mai numește şi Metoda 20/80 sau Diagrama Pareto.
Această metodă se utilizează frecvent în analiza activității economice şi anume în analiza
structurii veniturilor din vânzări pe produse, a puterii de negocierea a întreprinderii cu furnizorii
şi clienţii săi, a stocurilor.
Pentru aceasta se parcurg următoarelor etape:
1) Definirea obiectului studiului ABC (VV, stocuri, cheltuieli, costuri);
2) Determinarea celor trei zone teoretice ABC;
3) Determinarea zonelor reale ABC;
4) Reprezentarea grafică a fenomenului cu ajutorul curbei ABC;
În cazul structurii vânzărilor pe produse, curba teoretică presupune existența a 3 subgrupe
cu caracteristici specifice:
• 10-15% din numărul de produse sau mărfuri reprezintă 60-70% din veniturile din vânzări
(Zona A); deci o subgrupă care cuprinde foarte puține produse sau mărfuri, dar care realizează o
mare parte din veniturile din vânzări;
• 25-30% din numărul de produse sau mărfuri vândute dau 25-30% din veniturile din vânzări
totale (Zona B);
• 65-70% din numărul de produse sau mărfuri dau 10-15% din veniturile din vânzări (Zona
C), deci două subgrupe care dau mai puțin de jumătate din veniturile din vânzări, dar care
concentrează majoritatea produselor comercializate.

Astfel zona A cuprinde produse cu o rotație rapidă ceea ce presupune existența lor în
permanență la vânzare. De aceea, pentru aceste produse trebuie să se asigure o aprovizionare şi o
gestiune eficientă a stocurilor. În ceea ce privește rentabilitatea acestor produse, ele au un profit
pe unitate de produs (marjă comercială) redusă.

Zona B cuprinde articole standard, a căror rotație şi profit pe unitate de produs sunt aproape
de media întreprinderii.

Zona C e formată din articole cu o rotație scăzută, dar cu profit pe unitate de produs înalt.
Această zonă ridică probleme deosebite legate de lansarea comenzilor, de aprovizionare şi stocare.
Costul de aprovizionare şi stocare e mai ridicat comparativ cu zonele A şi B.

Curba ABC are atât o valoare statistică, cât şi una indicativă. Astfel, dacă curba reală se
află deasupra curbei teoretice, înseamnă că articolele grupei A sunt preponderente, iar gama
sortimentală e formată dintr-un număr insuficient de articole. Invers, când curba reală se află sub
cea teoretică, înseamnă că întreprinderea are un sortiment foarte larg în zonele B şi C, care poate
jena, îngreuna gestiunea întreprinderii, în special gestiunea stocurilor.

Pentru exemplificare admitem următoarea distribuție a veniturilor din vânzări pe produse

a unei întreprinderi de producție autohtone (vezi tabelul 1.6).

6
 Tabelul 1.6
Situația realizării veniturilor din vânzări pe produse
Produsele în Pondere (%)
Vânzări
Vânzări ordine Vânzări În venitul
Produs cumulate În numărul
(mii lei) descrescătoare (mii lei) din
(mii lei) produselor
a vânzărilor vânzări
1 1 420
2 3 053
3 31 240
4 4 828
5 5 183
6 4 118
7 47 925
8 59 498
9 852
10 1 704
11 2 698
12 8 378
13 1 917
14 4 189
Total 177 003
În figura 1 curba reală vizualizează situaţia actuală pentru întreprinderea respectivă în
comparaţie cu curba teoretică.

Figura 1. Curba reală ABC în comparaţie cu cea teoretică

aferentă veniturilor de vânzări pe produse
Concluzie:

Astfel utilizarea metodei ABC este destul de eficientă în analiza veniturilor din vânzări, având un
șir de avantaje:

7
 -2-
Analiza performanțelor financiare pe baza rezultatelor financiare

Profitul este un indicator atât de semnificativ în sistemul economiei de piaţă, încât fără profit şi
fără motivaţia indusă de profit acest sistem ar dispărea. Indicatorul profit are calitatea de
coordonată fundamentală a activităţii economico-financiare şi de condiţie a realizării ei optime.
Dincolo de multiplele şi controversatele sale accepţiuni, profitul rămâne:
- un indicator sintetic de apreciere al performanţelor economico-financiare ale
întreprinderii;
- un mijloc de control al gestiunii economico-financiare;
- o sursă de autofinanţare a creşterii întreprinderii;
- o pârghie de cointeresare a acţionarilor, proprietarilor, salariaţilor, managerilor;
- un izvor de plată a capitalurilor împrumutate;
- o sursă de alimentare a bugetului statului, din care se vor satisface numeroase alte nevoi
sociale.
În urma celor prezentate putem concluziona, în mod sintetic, că profitul reprezintă atestarea
reuşitelor trecute, ghidul pentru viitor şi, de asemenea, miza pe care omul de afaceri o riscă într-o
nouă aventură.
Reieşind din interesul diferiţilor utilizatori ai informaţiilor prezentate în situațiile
financiare, puterea informaţională şi obiectivele propuse pentru analiză, din mulţimea de indicatori
ai profitului trebuie examinat profitul până la impozitare, denumit şi profit contabil.
Prin analiza structurii valorii posturilor Situației de Profit şi Pierdere se pun în evidenţă
mutaţiile structurale privind performanţele financiare pe de-o parte luând ca bază de comparaţie
profitul până la impozitare ca indicator sintetic global ce reflectă performanţa întregii activităţi iar
pe de altă parte nivelul veniturilor totale, ca indicator sintetic ce exprimă volumul întregii activităţi.

I. Analiza structurală a Situației de Profit şi Pierderi pe baza profitului până la impozitare

În acest sens se va determina ponderea fiecărei categorii de rezultate în profitul până la impozitare
(PPI), şi anume:
- ponderea rezultatului din activitatea operațională (RAO):
𝑅𝐴𝑂
PRAO= 𝑃𝑃𝐼 *100%
- ponderea rezultatului din alte activități (RAA):
𝑅𝐴𝐴
PRAA= 𝑃𝑃𝐼 *100%
Din evaluarea acestor indicatori rezultă contribuţia subactivităţii la eficienţa (sau
ineficienţa) generală a întreprinderii, pe de-o parte, respectiv importanţa fiecărei subactivităţi în
totalul activităţii desfăşurate într-un exerciţiu financiar de către entitate, pe de altă parte.

PRAO

PRAA

Concluzie

8
 Analiza structurală a fiecărui rezultat parţial (intermediar) va evidenţia contribuţia fiecărei
componente la obţinerea rezultatului economic respectiv.

II. Analiza structurală a Situației de Profit şi Pierderi pe baza veniturilor totale (analiza
structurală a PPI după destinația cheltuielilor operaționale)
Un aspect esenţial al analizei Situației de Profit şi Pierdere îl constituie analiza pe verticală
a profitului pe o perioadă de 3-5 ani, care pune în evidenţă raporturile în care se află diferitele
componente faţă de veniturile totale ale exerciţiului financiar.
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
întreprinderii de a genera venituri din vânzări suficiente pentru acoperirea costurilor şi cheltuielilor
şi formarea profitului. În acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale entității
cu veniturile din vânzări, adică determinarea ponderii fiecărui element din Situația de profit și
pierderi în suma venitului din vânzări.
Rezultatele analizei permit aprecierea suficienţei venitului din vânzări în dinamică şi
realizarea comparaţiilor între întreprinderile de acelaşi profil, indiferent de dimensiunea acestora.
Totodată, se pune în evidenţă raporturile în care se află diferitele componente faţă de veniturile
totale ale exerciţiului financiar.
Tabelul 1.7
Analiza verticală a Situației de Profit şi Pierderi

Anul 201x Anul 201x+1

Pond. Pond.
Indicatori Suma,lei Suma,lei
(%) (%)
A 1 2 3 4
Venituri din vânzări
Costul vânzărilor
Profit brut (pierdere brută)
Alte venituri din activitatea operaţională
Cheltuieli de distribuire
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli din activitatea operaţională
Rezultatul din activitatea operaţională: profit
(pierdere)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)
Profit (pierdere) până la impozitare
Cheltuieli privind impozitul pe venit
Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune
Concluzie

9
 Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilităţii,
al analizei financiare, al diagnosticului financiar şi al evaluării întreprinderii. Pornind de la rezultat
se defineşte capacitatea de autofinanţare a întreprinderii, autofinanţarea şi conceptul de cash-flow,
care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie.

- 3 -
Analiza repartizării profitului şi tensiunii sistemului fiscal
Analiza repartizării profitului începe cu aprecierea generală a principalelor direcții de
repartizare a profitului generat. Pentru aceasta se aplica metoda structurala sau pe verticala si
cuprinde 2 etape. La prima etapă de analiză se studiază repartizarea profitului până la impozitare
în două părţi:

- cheltuieli privind impozitul pe venit, la rândul său includ:

• cheltuieli curente privind impozitul pe venit (RM)
• cheltuieli amânate privind impozitul pe venit (IAS 12)
- profitul net (pierderea netă).

Din punct de vedere a tehnicii de analiză la această etapă se efectuează comparații cu

perioada precedentă în baza datelor din raportul de profit si pierderi si anexa la acesta.

Tabelul 1.8
Analiza repartizării profitului până la impozitare
Indicatori Perioada precedentă Perioada curentă
suma, mii lei cota, % suma, mii lei cota, %

Profitul până la impozitare, inclusiv:

- cheltuieli curente privind impozitul
pe venit
- profitul net
Concluzie:

La etapă a doua de analiză a repartizării profitului se examinează direcţiile de repartizare a

profitului net, rămas la dispoziţia întreprinderii. De menționat că, în conformitate cu legislația în
vigoare, repartizarea PN este de competența exclusivă a adunării generale a acționarilor.
În particular proprietarii întreprinderii pot distribui PN în următoarele scopuri:
- plata dividendelor (Raportul privind fluxul de N);
- constituirea rezervelor (Raportul privind fluxul CP);
- majorarea cap. statutar (Raportul privind fluxul CP);
- acoperirea pierderilor anilor precedenți (Raportul privind fluxul CP);
- sponsorizarea;
- etc.

10
 Analiza tensiunii sistemului fiscal
La următoarea etapă a analizei repartizării profitului se studiază povara fiscală a întreprinderii,
adică gradul de tensiune a sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii.
În teoria şi practica economică se aplică diverse metode de evaluare a tensiunii fiscale. Una
din aceste metode se bazează pe calcularea şi interpretarea următoarele rate (metoda ratelor):

Rata impozitului pe venit = ----------------------------------------------------

Rata corelaţiei dintre profitul net = ------------------------

Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare =

După conținutul economic, primul coeficient reflectă ponderea impozitului pe venit în

suma totală a PPI, dar cel de-al doilea indică cota PN în aceeași sumă.

În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere de calculat şi analizat ratele impozitului pe venit
şi a corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare
Tabelul 1.9
Calculul ratei impozitului pe venit şi a ratei corelaţiei dintre profitul net
şi profitul până la impozitare
Indicatori Perioada precedentă Perioada curentă
1. Profitul până la impozitare
2. Cheltuieli privind
impozitul pe venit
3. Profitul net
4. Rata impozitului pe venit
5. Rata corelaţiei dintre
profitul net şi profitul până la
impozitare
Concluzie:

Dezavantajul principal al metodei reprezintă.........................................

11
 -4-
Analiza performanțelor financiare pe baza indicatorilor de rentabilitate

Următorul nivel de apreciere al performanțelor unei activități economico-financiare este dat de

starea de rentabilitate a activității acestei. Ratele de rentabilitate exprimă eficiența activității prin
raportarea efectelor financiare la eforturile implicate.

Formula de bază a calculului rentabilității este:

Efect economic şi financiar
Rentabilitatea =  100
Efort
În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă
părţile componente ale formulei de bază.

Caracteristica generală a indicatorilor rentabilităţii

Indicatori
Rentabilitatea veniturilor din
vânzări ROS
Rentabilitatea activelor
(economică) ROA
Rentabilitatea capitalului
propriu (financiară) ROE
Rentabilitatea capitalului
permanent ROCE
Modul de calcul Explicații
Profitul brut  100 caracterizează mărimea profitului care aduce
Venituri din vânzări întreprinderii fiecare leu venituri din vânzări
caracterizează capacitatea întreprinderii de a
Profitul până la impozitare  100 obţine profit în rezultatul utilizării bunurilor
Valoarea medie a activelor economice, indiferent de sursa de formare a
acestora
Profitul net  100 Reflectă eficiența utilizării capitalurilor
Valoarea medie a capitalului propriu acționarilor
Profitul net  100 Reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din
Valoarea medie a capitalului permanent capitalul investit în afacere

Analiza-diagnostic a ratelor de rentabilitate

Indicatori Interpretare/cauze Nivelul de referință/tendințe Punctaj
favorabile
Rentabilitatea O creștere a ROS în dinamică reflectă o creștere a gradului Se efectuează comparații cu media pe 1-5
veniturilor din de profitabilitate comercială și o creștere viitoare a valorii ramură sau media sectorului. Media
vânzări ROS firmei. Analiza ROS este extrem de sensibilă la domeniul pe industrie = 25%
de activitate, mărimea companiei, poziția acesteia în
cadrul sectorului și strategia adoptată de aceasta la un
moment dat pe o piață particulară.
Producere, servicii: q,c,p
Comerț: VV și Rmc
Rentabilitatea Din analiza modelului multiplicativ de formare a ROA Se efectuează comparații cu media pe 1-5
activelor concluzionăm că o creștere a ROS calculată în baza PPI și ramură. Media pe ramură în țările
(economică) a vitezei de rotație sunt căile principale de creștere a ROA. dezvoltate = 3-10%. Se compară cu
ROA Rata medie a dobânzii. ROA>Rd
Rentabilitatea Din analiza modelului multiplicativ de formare a ROE Se efectuează comparații cu media pe 1-5
capitalului concluzionăm că o creștere a ROS calculată în baza PN, a ramură. Media pe ramură în țările
propriu vitezei de rotație , cât și a gradului de finanțare al activelor dezvoltate = 2-15%. Se compară cu
(financiară) cu surse împrumutate sunt căile principale de creștere a Rata medie a dobânzii la depozit.
ROE ROE. ROE>Rdepozit

12
 Calculul indicatorilor de rentabilitate

Indicatori Nivelul
mediu/tendințe
favorabile
ROS
ROA
ROE

Concluzie

13