Tema : Macroeconomia si indicatorii macroeconomici

Sub. 1 Macroeconomia ca stiinta

Sub. 2 Sisteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici : SPM,SCN.

Sub. 1

Termenul de macroeconomie provine de la grecescu Macros ceea ce inseamna

mare. Macroeconomia relateaza mecanismul de functionare a economiei nationale,
spre deosebire de microeconomie care foloseste indicatorii simpli, macroeconomia
foloseste indicatorii aggregate :
1. PGB – produsul global brut
2. PIB – produsul intern brut
3. PNB – produsul national brut
4. PIN – produsul intern net
5. VN – venitul national
6. PNN – produsul national net

Macroeconomia cuprinde urmatoarele categorii economice :

1. Productia globala
2. Consumul
3. Nivelul investitiilor
4. Veniturile si cheltuielile publice ( bugetul de stat )
5. Etc.

Carte de capatii a macroecieconomiei este “Teoria Generala a Folosirii Fortei de

Munca, a ratei dobinzii si a banilor” scrisa in 1936 de J. M. Keynes.
In anul 1963 R. Frish da denumire de Macroecomie. Laureatii premiului nobil
pentru macrieconomiei sunt T. Serjant, L. Von Mizez.

Sub. 2

Interesul pentru calcularea indicatorilor la nivelul microeconomic a aparut inca in

antichitate, iar interesul pentru indicatorii macroeconomici au aparut abia in anii 30
a sec. 20.
 In teoria economica exista doua sisteme de calculare a indicatorilor
macroeconomici:
1. SPM - sistemul productiei care a existat in tarile URSS si mai exista in unile
tari comuniste.
2. SCN – sistemul conturilor nationale care a fost stability de catre comisia de
statistica a ONU.
In anul 1969 are loc o diversifiacre a conturilor in cadrul SCN.

SPM se mai numeste sistemul celor patru balante :

1. Balanta materiala
2. Balante fortei de munca
3. Balanta abutiei nationale
4. Balanta financiara
SPM vizeaza doar comensurarea productiei materiale indicatorii acestui sistem
sunt, produsul social, produsul social material, venitul national

SCN este alcatuit din capitolile :

1. Agentii economici
2. Operatiunile ( care pot fi materiale ssi financiare )
3. Conturile ( care sunt : contul consum, contul capital, contul productiei si
restul lumii )

Indicatorii SCN sunt :

1. PGB – produsul global brut care include totalitatea abutiiei exprimata in bani
a unui stat, acest indicator se foloseste rar in practica economica pentru ca
include inregistrarile repetate.
2. PIB – produsul intern brut, reprezinta valoarea bruta a bunurilor si serviciilor
obtinute de catre agentii economici autohtoni si straini in cadrul unui stat in
decurs de un an de zile, PIB-ul se calculeaza ( PIB = Consumul Final +
Formarea Bruta de Capital fix + Variatia Stocurilor + Exportul – Importul ),
Nx( export net ) = Ex – Im
3. PIN – reprezinta valoare neta a bunurilor obtinuta de catre agentii economici
autohtoni si straini in cadrul unui stat in decurs de un an de zile,
4. PNB – reprezinta valoarea bruta a bunurilor si serviciilor obtinuta in cadrul
tarii si peste granitele acesteia in decurs de un an de zile. PNB-ul se poate
masura in preturile pietii si se numeste PNB- nominal si se poate masura in
preturile comparabile
 Raportul dintre PNBnominal si PNBreal= Deflatorul PNB (inflatia in tara)

PNN – valoarea neta a bunurilor is serviciilor obtinuta de catre agentii

economici autohtoni in cadrul tarii si peste granitele acesteia in decurs de un an
de zile.

VN – este suma veniturilor obtinute de catre agentii economici

Tema : Teoria Repartitiei Veniturilor

Sub. 1 Teorii si Modele cu privire la repartitia veniturilor

Sub. 2 Salariul origine, tipologie si forme de salarizare, metode de corectare a
salariului
Sub. 3 Dobinda si rata dobinzii
Sub. 4 Renta : Conceptul, tipurile si mecanismul de formare, pretul pamintului
Sub. 5 Profitul ca forma a venitului.

Sub. 1

Repartitia reprezinta, distribuirea veniturilor intre participantii la viata

economica. Ia poate fi :
a. Primara – cind se formeaza principalele venituri ca recompense ale factorilor
de productie
b. Secundara – are ca scop formarea veniturilor suplimentare, secundare.

Sub. 2

Salariu direct – reprezinta suma de bani care este platita individului pentru
munca prestata.
Salariu indirect – se plateste familiei angajatului

Formele de salarizare sunt :

1. Salarizare in regie – plata pe ore
2. Salarizarea la cort – presupune salarizarea dupa cantitatea si calitatea
muncii.
3. Salarizarea mixta – cind conteaza cit cantitatea\calitatea atit si timpul
realizat.
 Formele de salarizare departe par a fi perfecte, de aceea existe urmatoarele
metode de corectare :
1. Indexarea – adaugarea la salariu a unei marje.
2. Participarea – este reprezentata de niste adaosuri salariale, care parvin din
rezultatele economice deosebite ale firmei ( premii ).
3. Socializarea – in cazul cind angajatul lucreaza in conditii neavanatoaje de
munca.

Sub. 3

Dobinda inca din cele mai vechi timpuri dobinda a fost analizata negativ, in
antichitate si evul mediu, dobinda a fost blamata, la Aristotel dobinda figura sub
forma camatei ( dobinda exagerat de mare ). Camata vedea din comertul mare si
era blamata la Aristotel deoarece denigra poporul grec. In evul mediu luarea de
dobinda la credit era un pacat.
Dobinda este venitul ce revine fatorului capital. Dobinda este relatia dintre
debitor ( cel care iar creditul ) si creditor ( cel care da un imprumut ).
Exista urmatoarele categorii economice specifice dobinzii :
1. Perioada de gratie – numarul de ani sau luni,zile, pe care se da creditul.
2. Scadenta – este perioada de plata, ultima zi de beneficiere a creditului.

Dobinda poate fi ( dupa metoda de calcul ) :

1. Simpla – ds = Capitalul * Rata dobinzii * perioada de gratie
2. Dobinda capitalizata, anatocism – dobinda compusa, dobinda la dobinda, dc
= [ Valoare prezenta a capitalului / ( 1 + rata dobinzii )^perioada de gratie ]

Din punct de vedere al fluctiatiei, dobinda poate fi :

1. Fixa – care ramine constanta pe parcursul contractului.
2. Fluctuanta\Flexibila – care se schimba pe parcursul contractului.

Din punct de vedere al avantajelor bancii :

1. Dobinda activa – dobinda de la credite
2. Dobinda pasiva – debinda de la depozit

Se deosebesc urmatoarele tipuri de dobinda :

 1. Dobinda pe piata financiara – este acea dobinda care se percepe intre bancile
comerciale.
2. Debinda bancara de baza – este cea care se foloseste la remunerarea
certificatelor de depozit
3. Dobinda acordata intreprinderilor – este compusa din dobinda bancara de
baza plus un agio ( acest agio depinde de lichiditatea debitorului, forma de
credit, perioada de gratie ).
4. Dobinda de scont
5. Dobinda de rescont
6. Dobinda pe piata obligationilor
7. Dobinda pe piata actiunilor ( devident )

Factorii de care depinde dobinda sunt :

1. Cererea de capital
2. Oferta de capital
3. Exodul de capital
4. Rata inflatiei

Sub. 4

Renta – din cele mai vechi timpuri a fost asimilata doar de catre factorul pamint
ceea ce a permis ca in teorie sa se evidentieze foarte mult renta funciara. Cei care
au analizat problema rentei, au fost clasicii si in special David Ricardo, socialistii
si marginalistii.
Renta funciara este venitul ce apartine Land Lordului pentru fortele
indestructibile si originare ale solului.
Actualmente nu doar factorul pamint presupune renta ci si orisicare factor de
productie a carui oferta este inelastica.
Se deosebrsc urmatoarele tiprui de renta :
1. Renta funciara – acel venit care revine posesorului de pamint si, ia poate fi :
a. Renta absoluta – primeste orisicare om care detine o parte din pamint
b. Renta diferentiala – acel venit, care se obtine de catre un posesor de
teren, care are calitati mai bune, de cit a concurentilor
c. Renta de plasament – acel venit care revine posesorului de pamint drept
dovada ca acel teren se afla in conditii avantajoase fata de centrele de
desfacere, si\sau de aprovizionare
 d. Renta de monopol – venitul care se obtine de catre posesor datorita
fortelor indestructibile ale solului.
2. Renteminiere
3. Renta in constructii
4. Renta de abilitate
5. Renta vinzatorului – venitul pe care il obtine vinzatorul datorita faptului ca a
vindut un produs mai scump de cit a dorit
6. Renta cumparatorului
7. Renta de transfer – venitul ce se obtine de la schimbarea destinatie factorului
de productie de la una mai putin avantajoasa la una avantajoasa
8. Renta de connjunctura – venitul care se obtine datorita asteptarii unei
conjunctori mai favorabile