3. Sistemul de indicatori ai rentabilității.

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței, care exprimă capacitatea entității de a

obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor indiferent de
provenienţa acestora.
Mărimea absolută a profitabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduce profit, este reflectat în rata rentabilităţii
(indicator al mărimii relative a profitabilităţii).
Efect
Formula de bază în determinarea rentabilității este: rentabilitatea   100
Efort
În activitatea economico-financiară, rentabilitatea ia diferite forme. În calitate de efect
poate servi: profitul, dividendele ș.a., în calitate de efort – costul vânzărilor, vânzări nete,
activele totale, activele medii, capitalul propriu, capitalul permanent etc.

În literatura de specialitate, indicatorii rentabilității sunt grupați în trei categorii:

1. indicatori ai rentabilității producției și vânzărilor;

2. indicatori ai rentabilității activelor;
3. indicatori ai rentabilității capitalului.
Tabelul 6. Indicatori de rentabilitate și modul de calcul a acestora

Indicatori Modul de calcul Specificare

Rentabilitatea producției
Rentabilitatea resurselor Pb Exprimă eficienta efortului
consumate RRC  100 materializat in costuri, adică profitul
CV
brut la un leu costul vânzărilor.
Rentabilitatea vânzărilor Pb Reflectă profitul brut obținut la un leu
RVV  100 venituri din vânzări
VV
Rentabilitatea pe produs Pp Reflectă aceleași elemente la nivel de
Ri   100 sau produs
pi
Pp
Ri   100
cunit
Rentabilitatea activelor
Rentabilitatea economică P Reflectă profitul până la impozitare
Recon  PI 100 câștigat în medie la un leu active medii
A
anuale
Rentabilitatea activelor cu PPI Exprimă eficiența cu care sunt utilizate
destinație de producție R ADP   100 activele cu destinație de producție
MF  AC
pentru obținerea profitului până la
impozitare
Rentabilitatea capitalului
Rentabilitatea capitalului PN Exprimă eficiența cu care este utilizat
propriu (financiară) R fin   100 capitalul propriu pentru obținerea
CP
profitului net
Rentabilitatea capitalului PN Exprimă eficiența cu care este utilizat
permanent RCPerm  100 capitalul permanent pentru obținerea
CPerm
profitului net sau profitului până la
impozitare
4. Modele factoriale de analiză a rentabilității
4.1. Analiza rentabilității veniturilor din vânzări

Rentabilitatea vânzărilor exprimă relația care există între rezultatul financiar și veniturile
din vânzări. În practica analitică la numărător, pe lângă profitul brut, pot fi utilizați și alți
indicatori de efect: profitul (pierderea) din activitatea operațională; profitul (pierderea)
până la impozitare profitul (pierderea); profitul (pierderea netă) net. Însă cel mai frecvent
se calculează în baza profitului brut.

Analiza rentabilității vânzărilor (veniturilor din vânzări) începe cu analiza generală a

dinamicii nivelului rentabilității veniturilor din vânzări.

Exemplu.

Vom analiza evoluția nivelului rentabilitții vânzărilor în comparație cu realizările anului

precedent.

Tabelul 7. Aprecierea dinamicii rentabilității vânzărilor

Abaterea
Indicatori Anul 2018 Anul 2019
absolută (+,-)
1 2 3 4
Venituri din vânzări, lei 21361294 16412320 -4948974
Profitul brut, lei 9383349 5229254 -4154095
Profitul din activitatea operațională, lei 4082576 496179 -3586397
Profitul până la impozitare, lei 3916236 137572 -3778664
Profitul net (pierderea netă), lei 3791380 (300794) -4092174
Rentabilitatea vânzărilor (%), calculată în baza:
Profitului brut 43,93 31,86 -12,07
Profitului din activitatea operationala 19,11 3,02 -16,09
Profitului până la impozitare 18,33 0,84 -17,49
Profitului net 17,75 -1,83 -19,58
Concluzie

La următoarea etapă se analizează factorii care au determinat modificarea rentabilității

vânzărilor. În practica analitică se cunosc mai multe modele factoriale de analiză a
modificării rentabilității vânzărilor.
Unul din modelele factoriale presupune că devierea rentabilității vânzărilor poate fi cauza
următorilor factori:

a) Modificarea structurii și sortimentului produselor vîndute:

Acest factor poate avea atât o influență pozitivă dar și negativă asupra rezultatului.
Calculul influenței acestui factor asupra devierii nivelului rentabilității vânzărilor se
face după relația:

VVrec  CVrec VV0  CV0

Rv STR   ,
VVrec VV0

Unde: RvSTR - modificarea nivelului rentabilității vânzărilor sub influența structurii și

sortimentului produselor vândute;

VVrec, VV0 – venituri din vânzarea produselor recalculate (rec), respectiv din perioada
de bază (0);

CVrec, CV0 – costul vânzărilor produselor recalculat (rec), respectiv din perioada de bază
(0).

Astfel, prima componentă a formule de calcul al influenței structurii și sortimentrului

reflectă nivelul rentabilității vânzărilor, calculat ținându-se cont de structura și
sortimentul vânzărilor anului de gestiune, costul și prețul de vânzare din perioada de
bază. A doua parte reprezintă nivelul rentabilității vânzărilor din perioada de bază

b) Modificarea costului unitar al produselor vândute.

Costul unitar al produselor vândute are o acțiune inversă asupra nivelului rentabilității
vânzărilor. Influența acestui factor se determină astfel:

VVrec  CV1 VVrec  CVrec

RvC  
VVrec VVrec

Unde: RvC - modificarea nivelului rentabilității vânzărilor sub influența costului

produselor vândute;

VVrec – venituri din vânzarea produselor recalculate (rec);

CVrec, CV1 – costul vânzărilor produselor recalculat (rec), respectiv din perioada de
gestiune (1).

Prima parte a formulei de calcul al costului vânzărilor reflectă nivelul rentabilității

vânzărilor, calculat pornind de la structura, sortimentul și costul unitar al produselor
vândute ale anului de gestiune și prețul de vânzare din perioada de bază.

c) Modificarea prețului de vânzare.

Majorarea sau reducerea prețului de vânzare pe unitatea de produs influențează direct
nivelul rentabilității vânzărilor. Influența acestui factor se determină astfel:
 VV1  CV1 VVrec  CV1
Rv P  
VV1 VVrec

Unde: Rv P - modificarea nivelului rentabilității vânzărilor sub influența prețului

produselor vândute;

VVrec, VV1 – venituri din vânzarea produselor recalculate (rec), respecti din perioada de
gestiune (1);

CV1 – costul vânzărilor produselor din perioada de gestiune (1).

Prima parte a formulei de calcul al costului vânzărilor reflectă nivelul rentabilității

vânzărilor din perioada de gestiune.

Exemplu:

Tabelul 8. Date inițiale pentru analiza rentabilității vânzărilor (a se vedea tabelul

2.4.)

Anul 2019 (de

Anul 2018 (de gestiune) recalculat Anul 2019 (de
Indicatori
bază) în condițiile anului gestiune)
precedent
1 2 3 4
Venituri din vânzări, lei 19221301 14093546 14981347
Costul vânzărilor, lei 9996409 7319388 10121381
Profitul brut, lei 9224892 3774158 4859966
Rentabilitatea vânzărilor, % (rd. 3 47,99 48,07 32,44
: rd. 1 ×100)

Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității vânzărilor poate fi efectuat

prin metoda substituirilor în lanț, bazată pe recalcularea indicatorilor.

În baza datelor tabelului 8 vom efectua calculele corespunzătoare și vom interpreta

rezultatele obținute:

1) Calculăm abaterea absolută a nivelului rentabilității vînzărilor ( Rv ):

Rv =32,44 – 47,99 = - 15,55%
2) Calculăm devierea nivelului rentabilității vânzărilor sub influența modificării
structurii și sortimentului produselor vândute ( RvSTR ):
14093546 7319388 19221301 9996409
Rv STR  100  100  48,07  47,79  0,08 p. p.
14093546 19221301
3) Calculăm devierea rentabilității vânzărilor sub influența modificării costului unitar al
produselor vândute ( RvC ):
14093546 10121381 14093546 7319388
RvC  100  100  28,18  48,07  19,89 p. p
14093546 14093546
4) Calculăm devierea rentabilității vânzărilor sub influența modificării prețului
produselor vândute ( Rv P ):
14093546 10121381 14093546 10121381
Rv P  100  100  32,44  28,18  4,26 p. p
14981347 14093546
 Verificare: Rv =RV1-Rv0= RvSTR + RvC + Rv P
32,44 – 47,99 = (+0,08)+(-19,89)+(+4,26)
-15,55 = -15,55 p.p.

4.2. Analiza rentabilității pe produs

Sarcinile analizei rentabilității pe produs sunt:

 aprecierea nivelului rentabilității pe fiecare din produsele vândute de întreprindere,

 calculul influenței factorilor ce au determinat abaterea nivelului rentabilității pe
produs și,
 evidențierea rezervelor interne de majorare a rentabilității.

Rentabilitatea pe produs reflectă:

a) Profitul obținut la un leu vânzări, când rentabilitatea este calculată în funcție de preț
Pp
de vânzare: Ri   100
pi
b) Profitul obținut la un leu costuri, când rentabilitatea este calculată în funcție de
Pp
costul unitar: Ri   100
cunit

În ambele situații, profitul pe produs (profit unitar) este rezultatul obținut din vânzarea
unui produs, determinat ca diferența dintre prețul de vânzare și costul unitar:

Profit pe produs (Pp) = Prețul (pi) – Costul unitar (cunit)

Astfel, formula de calcul a rentabilității produsului i poate lua următoarea formă:

p c
Ri  i unit 100 , din care rezultă că devierea rentabilității pe produs este determinat de
cunit
influența a 2 factori:

a) Modificarea costului unitar;

b) Modificarea prețului de vânzare
Calculul influenței acestor factori se efectuează prin metoda substituiriilor în lanț bazatăi
pe recalcularea indicatorilor. În calitate de sursă informațional servește Calculația pe
produs.

Exemplu (la seminar)

Vom efectua analiza factorială a nivelului rentabilității pe produse ale S.A. ”Respect” în
comparație cu datele anului precedent. În baza datelor tabelului 4.4. vom construi tabelul
analitic și vom interpreta rezultatele obținute. Concluzie (pag. 99) Tabelul – pag. 100.
4.3. Analiza rentabilității activelor (economice)

Unul din indicatorii care caracterizează eficiența utilizării activelor este rentabilitatea
PPI
activelor, care se calculează prin relația de calcul: RA   100 ,
A

unde: R A - rentabilitatea activelor, %;

PPI – profitul perioadei curente până la impozitare, u.m.

A - valoarea medie a activelor, care se calculează ca o medie cronologică în baza datelor

Cărții mari sau ca o medie aritmetică în baza datelor Bilanțului de la începutul și finele
anului).

La numărătorul formulei de calcul a rentabilității activelor (economică) mai pot fi utilizați și

alți indicatori:

 Profitul pînă la impozitare și plata dobânzii;

 Profitul pînă la plata dobânzii și după impozitare;
 Profitul net.

După conținutul său economic, aceasta reflectă nivelul profitului obținut la 1 leu mijloace
investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanțare a acestora. Rentabilitatea
activelor este utilizată de analiștii financiari în calitate de:

- Indicator al aprecierii calității și eficienței gestionării entității economice;

- Indicator al aprecierii capacității entității economice de a obține suficient profit la
fiecare leu investit în mijloace economice etc.

Analiza rentabilității activelor începe cu aprecierea evoluției în timp a acesteia. Ca sursă

de informații servesc Bilanțul și Situația de profit și pierderi.

Exemplu.

Vom analiza evoluția nivelului rentabilității activelor la SA ”Univers” în comparație cu

realizările anului precedent.

Tabelul 9. Aprecierea dinamicii rentabilității activelor

abaterea
Indicatori 2018 2018
absolută
Profit pînă la impozitare, lei 3916236 137572 -3778664
Valoarea activelor la începutul 40956821 42514531 +1557710
anului, lei
Valoarea activelor la finele anului, lei 42514531 43690646 +1176115
Valoarea medie anuală a activelor, lei 41735676 43102588 +1366912
Rentabilitatea activelor (economică), 9,38 0,32 -9,06
%

Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor SA Univers are o tendință de reducere
față de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins
nivelul de 9,38%. În anul de gestiune aceasta s-a redus până la 0,32% sau 9,06 p.p. Este de
menționat că nivelul rentabilității activelor în anul de gestiune este foarte scăzut, ceea ce
înseamnă că la fiecare leu active SA Univers în medie obține în medie 0,32 bani profit până
la impozitare. Deci putem menționa că SA Univers utilizează neeficient activele sale.

Nivelul rentabilității activelor poate crește sau descrește, fie prin majorarea sau micșorării
nivelului rentabilității vânzărilor, fie pe seama accelerării ori încetinirii rotației activelor.
Astfel, nivelul rentabilității activelor este determinat de influența următorilor factori:

 Modificarea rentabilității vânzărilor;

 Modificarea numărului de rotații ale activelor.

Modelul factorial de analiză este următorul:

PPI PPI VV
RA   100  
A VV A

Unde: RA – rentabilitatea activelor

PPI – profitul perioadei curente până la impozitare, u.m.
A - valoarea medie a activelor,
VV – venituri din vânzări
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor poate fi efectuată
prin metoda substituțiilor în lanț sau procedeul diferențelor absolute.
Exemplul 10. Vom efectua analiza nivelului rentabilității activelor în comparatie cu datele
anului precedent, utilizând pentru aceasta metoda diferențelor absolute.

Tabelul 10. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor

Inclusiv din modificarea
Anul Anul Abaterea Nr. de
Indicatori Rentabilității
2018 2019 absolută rotații a
vânzărilor
activelor
1. Venituri din 21361294 16412320 -4948974
vânzări, lei
2. Profitul perioadei 3916236 137572 -3778664
curente până la
impozitare, lei
3. Valoarea medie a 41735676 43102588 +1366912
activelor, lei
4. Rentabilitatea 18,33 0,84 -17,49
vânzărilor, %
5. Numărul de rotații 0,512 0,381 -0,131
a activelor, ori
6. Rentabilitatea 9,38 0,32 -9,06 (-17,49)× (-0,131)×
activelor, % 0,512=-8,95 0,84 = -0,11
Verificare: 0,32 – 9,38 = -8,95 + (-0,11)
-9,06 = -9,06
concluzie
4.4. Analiza rentabilității capitalului

În procesul desfăşurării activităţii economcie, întreprinderea consumă resurse financiare şi

este necesar a se stabili dacă aceste resurse sunt utilizate suficient de eficient. În acest scop
se efectuează analiza rentabilităţii capitalului propriu (financiară) şi a celui permanent.

Atît rentabilitatea capitalului propriu, cît şi cea a capitalului permanent reprezintă

caracteristici importante ale politicii de finanţare a întreprinderii.

4.4.1. Analiza rentabilității capitalului propriu (rentabilității financiare)

Rentabilitatea financiară este cea mai importantă rată a unei întreprinderi, deoarece
în funcţie de mărimea acesteia, acţionarii iau decizia de a investi sau de a retrage dintr-o
afacere. Ca urmare, majoritatea analizelor financiare studiază această rată, în scopul de a
găsi diverse căi de ameliorare a nivelului indicatorului.
Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii. Ea
reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii
profitului, prine ea înţelegem ,,capacitatea întreprinderii de a-şi îmbogăţi proprietarii’’.1
𝑃𝑛 𝑠𝑎𝑢 𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼
Se determină după formula: 𝑅𝑓 = × 100
𝐶𝑝

Unde 𝑅𝑓 - rentabilitatea financiară

𝑃𝑛 - profitul net

PPGPI- profitul perioadei de gestiune de pînă la impozitare

𝐶𝑝 - Capital propriu

Exemplu

Vom analiza nivelul rentabilităţii financiare al Î.S. Editura „Universul” în ultimii 3 ani.

Tabelul 11. Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu al Î.S. Editura „Universul”

Indicatori 2018 2019 abaterea absolută (+,-)

Profit pînă la impozitare, mii lei 1211 2604 +1399
Profit net, mii lei 1046 2055 +1009
Valoarea medie anuală a capitalului propriu, 68382 69562 +1180
mii lei
Rentabilitatea financiară, %
calculată în baza:
profitului pînă la impozitare 1,78 3,74 +1,96
profitului net 1,53 2,95 +1,42

Din calculele efectuate rezultă că Î.S. Editura „Universul” rentabilitatea capitalului propriu a
înregistrat o creştere faţă de anii precedenţi în anul 2019. Rentabilitatea financiară calculată
în baza profitului pînă la impozitare în anul 2018 a constituit 1,78%, iar în 2019 - 3,74%.

1
Avare, Ph. - Gestiunea şi analiza financiară;editura Economică;Bucureşti 2002.
Deşi întreprinderea utilizează eficient sursele proprii, totuşi această eficienţă este prea mică,
ceea ce cere o analiză mai detaliată a factorilor de influenţă asupra rentabilităţii financiare.
În teoria şi practica analitică sunt utilizate mai multe modele de interpretare a sistemelor
factoriale de analiză a rentabilităţii financiare. În cazul cînd rentabilitatea financiară este
calculată în baza profitului pînă la impozitare, înmulţind şi numitorul şi numărătorul cu
valoarea medie a activelor, căpătăm influenţa a doi factori:
- Rentabilitatea economică
- Rata pîrghiei financiare
𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼 𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼 𝐴̅ 𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼 𝐴̅
𝑅𝑓 = = × = × (𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 1)
̅̅̅̅
𝐶𝑃 ̅̅̅̅
𝐶𝑃 𝐴 𝐴̅ ̅̅̅̅
𝐶𝑃
Unde PPGPI- Profitul perioade de gestiune de pînă la impozitare
̅̅̅̅
𝐶𝑃- Valoarea medie a capitalului propriu
𝐴̅- Valoarea medie a activelor
𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼
- Rentabilitatea economică
𝐴̅
𝐴̅
̅̅̅̅
– Rata pîrghiei financiare
𝐶𝑃

Pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu vom întocmi următorul tabel
analitic:
Tabelul 12. Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu al Î.S.
Editura „Universul”
abaterea
Indicatori 2018 2019
absolută (+,-)
Venituri din vînzări, mii lei 20412 23543 +3131
Profit pînă la impozitare, mii lei 1211 2604 +1399
Profit net, mii lei 1046 2055 +1009
Valoarea medie anuală a capitalului propriu, mii lei 68382 69562 +1180
Valoarea medie anuală a activelor, mii lei 72639 74291 +1652
Rata pîrgiei financiare, coef 1,06 1,068 +0,008
Rentabilitatea vînzărilor, % 5,93 11,06 +5,13
Numărul de rotaţii ale activelor totale, coef. 0,28 0,32 +0,04
Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la 86,37 77,92 -7,38
impozitare, %
Rentabilitatea activelor (economică), % 1,67 3,5 +1,83
Rentabilitatea financiară, %
calculată în baza:
profitului pînă la impozitare 1,78 3,74 +1,96
profitului net 1,52 2,95 +1,43

Vom efectua analiza influenţei a rentabilităţii activelor şi a ratei pîrghiei financiare

asupra rentabilităţii capitalului propriu (calculat în baza profitului pînă la impozitare) al Î.S.
Editura „Universul” în anul 2019 în comparaţie cu anul 2018 prin metoda diferenţelor
absolute în baza datelor din tabelul de mai sus.
Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii financiare:
1. Modificarea rentabilităţii financiare sub influenţa rentabilităţii economice:
( Ra2015  Ra2014 )  Pf 2014  (3,5 – 1,67) x 1,06 = 1,94
2. Modificarea rentabilităţii financiare sub influenţa rentabilităţii economice:
( Pf 2015  Pf 2014 )  Ra2015  (1,068 – 1,06) x 1,67 = 0,02
Balanţa influenţei factorilor: +1,94 +0,02 = +1,96
Concluzie: în baza calculelor efectuate se poate menţiona că majorarea cu 1,96 p.p. a
rentabilităţi ifinanciare a fost condiţionată în primul rînd de creştere rentabilităţii activelor
cu 1,83 p.p., ceea ce a contribuit la majorarea rentabilităţii financiare cu 1,94 p.p. Rata
pîrghiei financiare arată că în anul 2019, primele 100% întreprinderea le-a finanţat din surse
proprii, iar restul 7% - din sursele atrase. Creşterea în dinamică a ratei pîrghiei financiare cu
0,01% semnifică majorarea surselor atrase în totalu lsurselor de finanţare. În urma creşterii
îndatorării întreprinderii, ca urmare a unui efect pozitiv al îndatorării rentabilitatea
capitalului propriu a crescut cu 0,02 p.p.
Descompunerea mai detaliată a sistemului factorial de analiză a rentabilităţii financiare,
corespunzător modelului 1, este prezentat în figura 4.
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
∆ 𝑽𝑽
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
∆ 𝑨̅
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰 𝑽𝑽
∆ ̅̅̅̅
∆ ̅
𝑪𝑷 𝑨
̅
𝑨
∆ ̅̅̅̅
𝑪𝑷
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
Unde: – Rentabilitatea vînzărilor
𝑽𝑽
𝑽𝑽
̅
- Numărul de rotaţii ale activelor
𝑨

Figura 4. Schema de descompunere a rentabilităţii financiare calculate în baza profitului pînă

la impozitare2
Din figura 4, observăm că rentabilitatea economică constituie variabila principală în
determinarea rentabilităţii financiare. Factorii de influenţă asupra rentabilităţii economice
sunt, totodată, şi cauze de modificare a rentabilităţii financiare, şi astfel, putem calcula
influenţa a trei factori asupra rentabilităţii financiare, şi anume:
- Rentabilitatea vînzărilor
- Numărul de rotaţii ale activelor
- Rata pîrghiei financiare
Transformarea modelului I permite construirea următorului model:
𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼 𝑃𝑃𝐺𝑃𝐼 𝑉𝑉 𝐴̅
𝑅𝑓 = = × × (𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 2)
̅̅̅̅
𝐶𝑃 𝑉𝑉 𝐴̅ ̅̅̅̅
𝐶𝑃
Vom efectua analiza influenţei a trei factori asupra rentabilităţii financiare (calculate
în baza profitului pînă la impozitare) a Î.S. Editura „Universul” în anul 2019 faţă de anul
2018 prin metoda diferenţelor absolute, utilizînd datele tabelul 13.

2
Ţiriulnicova ,Natalia. Analiza rapoartelor financiare;ASEM 2004;pag.129
Tabelul 13. Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii financiare a Î.S. Editura
„Universul”
Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei Mărimea influenţei,
factorilor %
1. ΔRentabilitatea vînzărilor (11,06 – 5,93) x 0,28 x 1,06 +1,52
2. Δnumărul de rotaţii ale 11,06 x (0,32 – 0,28) x 1,06 +0,41
activelor
3. ΔPârghia financiară 11,06 x 0,32 x (1,068 – 1,06) +0,035
TOTAL +1,96
Verificare: 1,52 +0,41 +0,035 = +1,96%

În baza analizei factoriale efectuate în tabelul de mai sus, observăm că rentabilitatea

capitalului propriu este influențată de rentabilitatea vînzărilor. Ca rezultat al creşterii
acesteia cu 5.13 p.p. rentabilitatea capitalului propriu s-a majorat cu 1,52 p.p. Creşterea
numărului de rotaţii a activelor cu 0,04 rotaţii a contribuit la creşterea rentabilităţii
financiare cu 0,41 p.p, pe cînd majorarea ratei pîrghiei financiare a dus la o creştere a
rentabilităţii capitalului propriu cu doar 0,035 p.p.
De aici rezultă că părghiile de creştere a rentabilităţii financiare este majorarea profitului
brut, care poate fi obţinut în mare parte prin reducerea costurilor vînzărilor; de asemenea o
accelerare a vitezei de rotaţie a activelor ar putea duce la o creştere a acestui indicator. Aici
rolul principal revine creşterii veniturilor din vînzări.
În continuare, vom aprecia rentabilitatea financiară calculată în baza profitului net. Pe seama
profitului net sunt create rezerve, sunt acoperite pierderile anilor precedenţi, proprietarii
întreprinderii obţin dividende, este majorat capitalul statutar, se efectuează investiţii în
vederea dezvoltării producţiei şi în alte scopuri prevăzute de legislaţie şi statutul
întreprinderii. De aceea, pentru proprietarii întreprinderii, rentabilitatea financiară
calculată în baza profitului net este preferabilă rentabilităţii financiare, calculată în baza
profitului pînă la impozitare.
Dacă înmulţim numitorul şi numărătorul formulei de bază a rentabilităţii financiare,
calculate în baza profitului net cu valoarea medie a activelor şi profitul pînă la impozitare,
atunci căpătăm influenţa a trei factori asupra indicatorului rezultativ:
 Rentabilitatea economică
 Rata pîrghiei financiare
 Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la impozitare.
𝑷 𝒏 𝑷𝒏 𝑨 ̅ 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰 𝑨 ̅ 𝑷𝒏
𝑹𝒇 = = × × = × × (𝒎𝒐𝒅𝒆𝒍𝒖𝒍 𝟑)
̅̅̅̅ 𝑪𝑷
𝑪𝑷 ̅̅̅̅ 𝑨̅ 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰 ̅
𝑨 ̅̅̅̅ 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
𝑪𝑷

Unde 𝑷𝒏 -Profitul net

PPGPI –Profitul perioadei de gestiune de pînă la impozitare
̅̅̅̅ –Valoarea medie a capitalului propriu
𝑪𝑷
̅ –Valoarea medie a activelor
𝑨
 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
̅
–Rentabilitatea economică
𝑨
̅
𝑨
̅̅̅̅
-Rata pîrghiei financiare
𝑪𝑷
𝑷𝒏
-Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la impozitare
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰

În formula prezentată mai sus, rata de corelaţie dintre profirul net şi profitul pînă la
impozitare caracterizează presiunea fiscală asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii
şi reflectă corelaţia dintre profitul net, rămas la dispoziţia întreprinderii în suma totală a
profitului generat. Mărimea acestui coeficient depinde de cota impozitului pe venit şi
direfenţele temporale şi permanente, care condiţionează modificarea venitului impozabil în
comparaţie cu profitul pînă la impozitare. Dacă impozitul va creşte, atunci scade coeficientul
corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la impozitare, ceea ce duce la micşorarea
rentabilităţii financiare şi invers.
Vom efectua analiza influenţei acestor trei factori asupra rentabilităţii financiare (calculate
în baza profitului net) al ÎS Editura „Universul” în anul 2019 în comparaţie cu anul 2018
utilizînd metoda substituţiilor în lanţ în baza datelor prezentate în tabelul 14.

Tabelul 14. Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii financiare prin metoda
substituţiei în lanţ
Factorii Mărimea
Nr. Nr. interdependenţi Rcp, Calculul Denumirea
influenţei,
calc. subst. % influenţei, % factorului
Ra, % Pf, coef. Rc, % %
1 0 1,67 1,06 0,86 1,52 - - -
2 1 3,5 1,06 0,86 3,19 3,19 – 1,52 +1,67 ΔRa
3 2 3,5 1,068 0,86 3,215 3,215 – 3,19 +0,025 ΔPf
4 3 3,5 1,068 0,79 2,95 2,95 – 3,215 -0,265 ΔRc
Verificare: +1,67 +0,025 + (-0,265) = +1,43
Din calculele efectuate în tabel rezultă că la ÎS Editura „Universul” rentabilitatea
financiară, calculată în baza profitului net, s-a majorat cu 1,43 p.p în anul 2019 faţă de anul
2018. Această majorare, la fel a fost influenţată de creşterea rentabilităţii economice cu 5,13
p.p, care a dus la creşterea acestui indicator cu 1,67 p.p, creşterea ratei prghiei financiare, la
rîndul său a condiţionat o creştere de 0,025 puncte procentuale, dar, reducerea ratei
corelaţiei din profitul net şi profitul pînă la impozitare a condiţionat o diminuare a acestui
indicator cu 0,265 p.p., ceea ce semnalează creşterea tensiuni ifiscale.
Descompunerea mai detaliată a sistemului factorial de analiză a rentabilităţii financiare,
corespunzător modelului 3, este prezentat în figura 5.
 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
∆
𝑽𝑽
𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
∆ 𝑨̅
𝑷
𝒏 𝑽𝑽
∆ 𝑪𝑷
̅̅̅̅
∆ ̅
𝑨
̅
𝑨
∆ 𝑪𝑷
̅̅̅̅
𝒏𝑷
∆ 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
Figura 5. Schema de descompunere a rentabilităţii financiare calculate în baza profitului
net
Din figura 5, putem întocmi un nou sistem factorial al rentabilităţii financiare,
potrivit căruia asupra acestuia influenţează patru factori:
 Rentabilitatea vînzărilor
 Numărul de rotaţii ale activelor totale
 Rata pîrghiei financiare
 Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la impozitare
𝑷𝒏 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰 𝑽𝑽 𝑨 ̅ 𝑷𝒏
𝑹𝒇 = = × × × (𝒎𝒐𝒅𝒆𝒍𝒖𝒍 𝟒)
̅̅̅̅
𝑪𝑷 𝑽𝑽 ̅
𝑨 ̅̅̅̅ 𝑷𝑷𝑮𝑷𝑰
𝑪𝑷
Vom efectua analiza influenţei acestor patru factori asupra rentabilităţii financiare
(calculate în baza profitului net) al ÎS Editura „Universul” în anul 2019 în comparaţie cu anul
2018 utilizînd metoda substituţiilor în lanţ în baza datelor prezentate în tabelul 15.

Tabelul 15. Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii financiare prin metoda
substituţiei în lanţ
Factorii interdependenţi Mărimea
Nr. Nr. Rcp, Calculul Denumirea
influenţei,
calc. subst. Rv, % Na,coef. Pf, % Rc,% % influenţei, % factorului
%
1 0 5,93 0,28 1,06 0,863 1,52 - - -
2 1 11,06 0,28 1,06 0,863 2,83 2,83 – 1,52 +1,31 ΔRv
3 2 11,06 0,32 1,06 0,863 3,237 3,23 – 2,83 +0,4 ΔNa
4 3 11,06 0,32 1,068 0,863 3,268 3,26 – 3,23 +0,03 ΔPf
5 4 11,06 0,32 1,068 0,78 2,95 2,95 – 3,26 -0,31 ΔRc
Verificare: +1,31 + 0,04 +0,03 -0,31 = +1,43
După cum vedem în rezultatul creşterii rentabilităţii vînzărilor cu 5,13 p.p. rentabilitatea
financiară, calculată în baza profitului net s-a majorat cu 1,31 p.p. Accelerarea vitezei de
rotaţie a activelor a generat o creştere a rentabilităţii financiare de 0,4 p.p. Ca şi în tabelul de
mai sus, ca rezultat la creşterii tensiunii fiscale, rentabilitatea financiară s-a diminuat cu 0,31
puncte procentuale.
4.4.2. Analiza rentabilității capitalului permanent

Fiind o caracteristică importantă a politicii de finanţare a întreprinderii,

rentabilitatea capitalului permanent reflectă capacitatea acesteia de a utiliza capitalulu
propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net şi se determină
după relaţia:

Pnet
Rcperm 
Cperm

Rcperm – rentabilitatea capitalului permanent;

Pnet – profitul net;

Cperm - valoarea medie anuală a capitalului permanent.

Capitalul permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung

În continuare vom efectua o analiză rentabilităţii capitalului permanent, deoarece acesta

deţine o pondere semnificativă în suma surselor de finanţare. Suma capitalului permanent
se determină după relaţia:

Capital permanent = capital propriu + datorii pe termen lung

Analiza evoluţiei în dinamică a rentabilității capitalului permanent se efectuează după cum

urmează :

Tabelul 16. Analiza în dinamică a rentabilităţii capitalului permanent

anul Abaterea absolută (+,-),

Indicatori
2018 2019 a. 2019 faţă de a.2018
1.Profit net, mii lei 1046 2055 +1009
2.Valoarea capitalului permanent
la începutul anului, mii lei 70517 71229 +712
3.Valoarea capitalului permanent
la sfîrşitul anului, mii lei 71229 73258 +2029
4.Valoarea medie anuală a
capitalului permanent 70873 72243,5 +1370,5
5.Rentabilitatea capitalului
permanent 1,47 2,84 +1,37

Din datele prezentate în tabel rezultă că rentabilitatea capitalului permanent în anul

2019 faţă de 2018 a înregistrat o majorare cu 1,37 puncte procentuale. Î.S. Editura
„Universul” la fiecare leu de mijloace financiare cîştigă în anul precedent 1,47 bani profit net
şi în anul curent - 2,84 bani profit net.

În baza tabelelor de mai sus vom efectua analiza factorială a rentabilităţii capitalului
permanent.
 Tabelul 17. Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului
permanent

Abaterea
simbo Anul Anul
Indicatori absolută(+,-)
l 2018 2019 2019/ 2018
1.Profitul pînă la impozitare,mii lei PPI 1211 2604 +1393
2.Profitul net, mii lei PN 1046 2055 +1009
3. Valoarea medie a capitalului propriu,mii
lei CP 68382 69562 +1180
4.Valoarea medie a capitalului permanent,
CPerm
mii lei 70873 72243,5 +1370,5
5.Valoarea medie a activelor,mii lei A 72639 74291 +1652
6.Rentabilitatea activelor,% Ra 1,667 3,505 +1,83
7.Coraportul dintre valoarea activelor şi
capitalului permanent, coef. PF 1,026 1,028 +0,002
8.Rata corelaţiei dintre profitul net şi profit
pînă la impozitare, coef. Rc 0,863 0,789 -0,074
9. Rentabilitatea capitalului permanent %, Rc.per 1,47 2,84 +1,37
Tabelul 18. Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului permanent

Nr. Substi- Factori interdependenţi Calculul Rezultatul Denumirea

calc. tuţia Ra,% PF,% Rc,coef. Rcper,% influenţei,% influenţei,% factorului
1 0 1,667 1,026 0,863 1,47 - - -
2 1 3,505 1,026 0,863 3,103 3,103-1,47 1,633 ΔRa
3 2 3,505 1,028 0,863 3,109 3,109-3,103 0,006 ΔPF
4 3 3,505 1,028 0,789 2,84 2,84-3,109 -0,269 ΔRc

Din calculele efectuate în tabelul de mai sus reiese că la ÎS „Universul” rentabilitatea

capitalului permanent în anul 2018 a constituit 1,47%, adică a cîştigat la fiecare leu de
mijloace financiare 1,47 bani profit net, iar în anul 2019 - 2,84 bani profit net, astfel
înregistrînd o creştere faţă de anul precedent cu 1,37 p.p. Creşterea rentabilităţii capitalului
permanent a fost influenţată de mărirea rentabilităţii activelor, care a majorat indicatorul
analizat cu 1,63 puncte procentuale.

Analiza efectuată arată că principalele rezerve de creştere a rentabilităţii capitalului

permanent constau în sporirea vînzărilor cu reducerea concomitentă a cheltuielilor. Aceasta
va condiţiona obţinerea rezultatului pozitiv pînă la impozitare şi va genera o creştere atît a
rentabilităţii activelor cît şi a capitalului permanent.