Curs nr.

4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Capitolul 1 - Analiza performanţelor întreprinderii pe baza

rentabilităţii
1. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru analiza performanţelor întreprinderii
2. Analiza structurală a rezultatelor
3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
4. Analiza factorială a profitului pe produs
5. Analiza ratelor de rentabilitate
5.1. Analiza ratei rentabilității resurselor consumate
5.2. Analiza ratei rentabilității comerciale
5.3. Analiza ratei rentabilității economice
5.4. Analiza ratei rentabilității financiare
6. Analiza cost – volum – profit. Analiza pragului de rentabilitate

5.3. Analiza ratei rentabilităţii economice

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice, pune în evidenţă
performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor
performanţe.
Literatura de specialitate oferă mai multe modalităţi de calcul pentru rata rentabilităţii economice (Re):
Rezultatul exploatării ( RE )
Re   100
Active din explo atare ( Ae)
sau
Excedent brut al exploatării ( EBE )
Re   100
Active totale ( At )
sau
Profit brut
Re  100
At
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificaţiei rezultatului:
 utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de politica fiscală şi de
structura capitalurilor (politica de finanţare);
 dacă rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza excedentului brut al exploatării (EBE),
va fi independentă şi de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele
menţionate anterior;
 folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii şi va determina un nivel mai ridicat al
ratei, în măsura în care activitatea financiară aduce profit; această variantă este mai puţin utilizată.

În teoria şi practica internaţională, această rată este cunoscută sub forma:

EBIT
ROA 
TA
unde:
ROA – rata rentabilităţii economice (return on assets);
EBIT – rezultatul înainte de impozitare şi dobânzi (earnings before interests and taxes);
TA – total active (total assets).

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 1

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital. Creditorii financiari, de
exemplu, sunt cei mai interesaţi de rentabilitatea întreprinderii înainte de scăderea dobânzii.
Deci, pentru o corectă informare a tuturor celor interesaţi de performanţele obţinute prin utilizarea
capitalului angajat de o firmă, se pot folosi ratele:
Rezultat înainte de impozit şi dobânda
I. R e   100
Active totale
sau

Rezultat înainte de impozit şi dobânda

II. R e   100
Capital investit
unde:
Capital investit = Capital propriu + Datorii financiare
A doua formă a Re este utilă analizei rentabilităţii financiare pe baza pârghiei financiare (vezi analiza
ratei rentabilităţii financiare).
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice evidenţiază acţiunea unor factori complecşi.
Vom considera rata rentabilităţii economice:

P
Re  100 ,
At
unde:
P – rezultatul aferent cifrei de afaceri, înainte de impozit şi dobândă.
Pentru analiza factorială pot fi folosite modele precum:

P CA P
I. R e  100   100
At At CA

P
100
P CA
II. R 
e
100 
At 1 1

CA CA
Ai Ac

În cazul utilizării modelului I, rata rentabilităţii economice combină efectul vitezei de rotaţie a
 CA   P 
activului total, exprimată ca număr de rotaţii   , cu efectul ratei rentabilităţii comerciale  100  :
 At   CA 

CA
At
Re g (structura vânzărilor)
P
 100 p (preţul unitar de vânzare)
CA

c (costurile complete unitare)

Cele două rate componente acţionează diferit asupra ratei rentabilităţii economice, în funcţie de natura
activităţii întreprinderii şi de strategia urmată. Astfel, în industrie, firmele realizează rate de rentabilitate
economică ridicate pe seama unor cote de profit mai mari şi nu printr-o rotaţie mai rapidă a activelor.
Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 2
 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Întreprinderile din sfera comerţului operează cu marje de profit mai reduse, dar beneficiază de o rotaţie mai
accelerată a activelor.
O strategie de menţinere a poziţiei concurenţiale pe piaţă determină uneori un rabat de la marje ridicate
de profit, iar alteori, utilizarea unor tehnologii avansate, fapt care conduce la o încetinire a rotaţiei activelor.
Rata rentabilităţii economice se analizează factorial astfel (utilizând primul model):
Δ Re = Re 1 - Re0

1. influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total:

CA  CA1 CA0  P0
Δ    100
At  At1 At 0  CA0

2. influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale:

P CA1  P1 P 
Δ 100  Rcom    0  100
CA At1  CA1 CA0 

din care:

2.1. influenţa modificării structurii vânzărilor:

g 

CA1 
 1
 qv  c 1 0
 
 100  1   qv  c
0 0
 
 100  CA1   Rcom ' Rcom0 
At1 
  qv  p 1 0



  qv  p
0 0


 At1


 qv1c0 
unde: Rcom '  1    100
 qv1 p0 

2.2. influenţa modificării preţurilor de vânzare:

p 

CA1 
 1
 qv  c  100  1   qv  c
1 0 1 0
 
 100  CA1   Rcom '' Rcom ' 
At1 
  qv  p 
1 1
  qv  p
 1 0




At1

 qv1c0 
unde: Rcom ''  1   100
 qv1 p1 

2.3. influenţa modificării costurilor compete unitare:

c 

CA1 
 1
 qv  c  100  1   qv  c  100  CA   R
1 1 1 0 1
com1  Rcom ''
At1 
  qv  p 
1 1
  qv  p 
 
 At

1 1 1

Verificare: Δ Rcom = g + p  c

CA
Verificare: Δ Re = Δ + Δ Rcom
At

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 3

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Analiza rentabilităţii economice poate fi aprofundată prin descompunerea activului în elementele

componente (At = Ai + Ac).

În acest, caz se foloseşte modelul II:

P
100
CA Rcom
R  e
 ,
1 1 1 1
 
CA CA CA CA
Ai Ac Ai Ac
unde:
P
100 = Rcom
CA

Sistemul de factori este:

CA
Ai

Re CA
Ac
g
Rcom p
c

Metodologia de analiză factorială conform acestui model presupune influenţa:

Δ Re = Re 1 - Re0

1. influența modificării vitezei de rotație a activelor imobilizate (a randamentului activelor

imobilizate):

CA Rcom0 Rcom0 Rcom0

     Re0
Ai 1 1 1 1 1 1
  
CA1 CA0 CA0 CA0 CA1 CA0
Ai1 Ac0 Ai0 Ac0 Ai1 Ac0

2. influența modificării vitezei de rotație a activelor circulante:

CA Rcom0 Rcom0
  
Ac 1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA0
Ai1 Ac1 Ai1 Ac0

3. influența modificării ratei rentabilităţii comerciale:

Rcom1  Rcom0
Rcom 
1 1

CA1 CA1
Ai1 Ac1

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 4

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

din care:
3.1. influența modificării structurii vânzărilor:

1   qv  c1 0
 
 100  1   qv  c
0 0

 100

g  
 qv  p1 0



  qv  p
0 0

 
Rcom ' Rcom0
1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

 qv1c0 
unde: Rcom '  1    100
 qv1 p0 
3.2. influența modificării preţurilor de vânzare:

1   qv  c  100  1   qv  c
1 0 1 0

 100

p  
 qv  p 
1 1
  qv  p
 1 0

 R ''  Rcom'
 com
1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

 qv1c0 
unde Rcom ''  1   100
 qv1 p1 

3.3. influența modificării costurilor complete unitare:


1   qv  c  100  1   qv  c  100
1 1 1 0

c  
 qv  p 
1 1
  qv  p 
  1

R1 com1 Rcom ''
1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

Verificare: Δ Rcom = g + p  c

CA CA
Verificare: Δ Re = Δ +Δ + Δ Rcom
Ai Ac

Acest model evidenţiază căile de creştere a rentabilităţii economice, şi anume:

 accelerarea rotaţiei activelor circulante;
 îmbunătăţirea randamentului activelor imobilizate, prin utilizarea intensivă a acestora, dar şi ţinând
seama de performanţele acestora;
 adaptarea politicilor comerciale, în vederea creşterii eficienţei vânzărilor.
Importanţa ratei rentabilităţii economice este determinată şi de poziţia ei în sistemul de factori ce
influenţează nivelul ratei rentabilităţii financiare.
Astfel :
Pn Vt At Pn
Rf  100    100
Kp At Kp Vt
unde:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 5

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Vt Pn Pn Pn
 100  100 , 100 – rata rentabilităţii economice, construită pe baza profitului net
At Vt At At

Prin urmare, creşterea interesului investitorilor depinde de doi factori:

 rata rentabilităţii economice;
 At 
 structura financiară   .
 Kp 
Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi creditorilor, în
concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i împrumuturi.

5.4. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare (ROE = return on equity) reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi
de investitori şi de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce măsură investiţia lor
este rentabilă sau nu. În cazul în care rata rentabilităţii financiare este mai mare decât costul capitalului
propriu, atunci, prin activitatea desfăşurată, firma creează o valoare suplimentară pentru acţionari.
Rata rentabilităţii financiare se determină astfel:

Profit net Pn 

Rata rentabilit ăţii financiare  100
Capital propriu Kp 

Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT, şi anume:

Pn Vt At Pn
Rf  100    100
Kp At Kp Vt
Vt / At – viteza de rotaţie a activelor totale, determinată pe baza veniturilor totale
At / Kp – factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau braţul pârghiei financiare
(Pn / Vt)*100 – rata rentabilității nete a veniturilor totale
Pn / Vt – profitul net la 1 leu venituri totale

Vt
At
Pn At
Kp Kp
Pn
100
Vt

Rf = Rf1 - Rf0

din care:
1. influenţa modificării vitezei de rotaţie a activelor totale:

Vt Vt1 At0 Pn0 Vt At Pn

     100  0  0  0  100
At At1 Kp0 Vt0 At0 Kp0 Vt0

2. influenţa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 6

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

At Vt1 At1 Pn 0 Vt At Pn
     100  1  0  0  100
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp0 Vt 0

3. influenţa modificării ratei rentabilității nete a veniturilor totale (profitului net la 1 leu venituri
totale):

Pn Vt1 At1 Pn1 Vt At Pn

    100  1  1  0 100
Vt At1 Kp1 Vt1 At1 Kp1 Vt0

Vt At Pn
Verificare: Δ Rf = Δ +Δ +Δ
At Kp Vt

Managerii au posibilitatea să acţioneze asupra ratei rentabilităţii financiare prin urmărirea şi

influenţarea:
1) vânzărilor generate de utilizarea activelor;
2) modului de finanţare a activelor din capitalul propriu şi datorii;
3) rentabilităţii nete a veniturilor.
Atunci când analizăm viteza de rotaţie a activelor, trebuie să ţinem cont şi de sectorul în care îşi
desfăşoară activitatea societatea. Cu cât acest indicator are o valoare mai mare, cu atât eficienţa utilizării
activelor totale este mai bună.
Aparent, cu cât factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atât rata rentabilităţii
financiare este mai ridicată, dar trebuie să ţinem cont, totodată, că acest indicator arată şi gradul de
îndatorare. Şi este cunoscut că orice societate cu grad de îndatorare mare este riscantă. Stabilirea unei valori
optime a factorului de multiplicare reprezintă de fapt o „luptă“ (un arbitraj) permanentă între profiturile şi
costurile pe care le implică datoriile financiare.
Totodată, trebuie subliniat că acest indicator este influenţat şi de sectorul unde îşi desfăşoară societatea
activitatea şi de activele pe care le deţine aceasta. În general, societăţile care au un flux de numerar din
activitatea de exploatare constant şi cu un grad mare de previzionare pot opera cu un factor de multiplicare a
capitalului propriu mai mare decât societăţile care îşi desfăşoară activitatea într-un sector cu un grad de risc
mai mare. Putem spune că şi băncile comerciale care dispun de un portofoliu de active diversificat pot opera
cu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. O dată cu analiza acestui indicator, ar trebui
urmăriţi şi alţi indicatori, cum ar fi: rata lichidităţii curente, rata lichidităţii imediate, rata de acoperire a
dobânzilor.
Profitul net la un leu venituri (rata rentabilității nete a veniturilor) arată capacitatea firmei de a practica
o politică de preţuri eficientă şi, totodată, abilitatea firmei de a controla costurile.
Acest indicator trebuie şi el interpretat în funcţie de sectorul de activitate, de natura produselor
comercializate şi de strategia aplicată de firmă.
S-a constatat că societăţile care au un profit net la un leu vânzări (o rată a rentabilității nete a
veniturilor) mare au o rată a rentabilităţii economice, determinată pe baza profitului net (Pn/At) mică şi
invers. Aceasta se datorează, de exemplu în cazul firmelor din comerţ, practicării unui adaos comercial
ridicat care, deşi majorează profitul net la 1 leu vânzări (rata rentabilității nete a veniturilor), are un efect
mult mai pronunţat asupra vitezei de rotaţie a activelor, încetinind-o.
O altă variantă a abordării ratei rentabilităţii financiare pe baza sistemului DU PONT poate fi:

Profit net Activ total Profit net

Rf  100   100 ,
Capital propriu Capital propriu Activ total

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 7

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Pn At Pn
Rf  100   100
Kp Kp At

unde:
Pn CA Pn Activ total
100   100 , reprezentând o formă a ratei rentabilităţii economice, iar pârghia
At At CA Capital propriu
financiară.

At
Kp
CA
Rf
At
Pn
At
Pn
CA

Rf = Rf1 - Rf0

din care:
1. influenţa modificării pârghiei financiare:

At At Pn At Pn
  1  0  100  0  0  100
Kp Kp1 At0 Kp0 At0

2. influenţa modificării ratei rentabilității economice determinată pe baza profitului net:

Pn At1 Pn1 At Pn
    100  1  0  100
At Kp1 At1 Kp1 At0

At Pn
Verificare: Δ Rf = Δ +Δ
Kp At

din care:

2.1. influența modificării vitezei de rotație a activelor totale:

CA At1 CA1 Pn0 At CA Pn

     100  1  0  0  100
At Kp1 At1 CA0 Kp1 At0 CA0

2.2. influența modificării ratei rentabilității nete (profitului net la 1 leu cifră de afaceri):

Pn At1 CA1 Pn1 At CA Pn

     100  1  1  0  100
CA Kp1 At1 CA1 Kp1 At1 CA0

Pn CA Pn
Verificare: Δ = Δ +Δ
At At CA
Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 8
 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Lucrare aplicativă: Analiza ratei rentabilității economice și a ratei rentabilității financiare în cazul
firmei Atlas prodserv S.R.L.
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. N-1 N
B 1 2
Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 1 9.715.136 11.388.965
Producţia vândută 5.554.090 6.423.536
2
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)

1 Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 4.161.046 4.965.429

Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai
5
au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 6
Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Sold C 7 75.245
2
(ct. 711 + 712) Sold D 8 165.158
3 Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi corporale (ct. 721 + 722) 9 420.000 360.000
4 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10 150.000 170.000
5 Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11
Venituri din subvenţii de exploatare
6 12
(ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419)
Alte venituri din exploatare (ct. 751+ 758 + 7815) 13 25.338 17.673
7
- din care, venituri din fondul comercial negativ (ct. 7815) 14
- din care, venituri din subvenţii pentru investiţii (ct. 7584) 15
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10 + 11 + 12 + 13) 16 10.145.316 12.011.883
8 a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 + 602) 17 2.058.771 2.775.400
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 18 82.250 280.956
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605) 19 76.688 76.912
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20 2.918.959 3.617.390
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21
9 Cheltuieli cu personalul (rd. 23 + 24), din care: 22 2.258.306 2.624.331
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 23 1.794.661 2.143.085
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645) 24 463.645 481.246
164.067 224.214
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 26 - 27) 25

a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6817) 26 164.067 224.214

10 a.2) Venituri (ct. 7813) 27
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 -26.932 -9.538
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 29 12.587 9.191
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 30 39.519 18.729
Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 38) 31 1.232.720 1.412.480
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 615 + 621 + 1.138.511 1.264.501
32
622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
17.602 26.898
11 11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli reprezentând
33
transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale (ct. 635 + 6586*)

11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34 12.000 17.000

11.4. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35 35.000 70.000
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587) 36
11.6. Alte cheltuieli (Ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6588) 37 29.607 34.081
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din Registrul
38
generat şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40-41) 39 9.029 21.856
- Cheltuieli (ct. 6812) 40 330.192 379.851
- Venituri (ct. 7812) 41 321.163 357.995
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 + 22 + 25 + 28 + 31 + 39) 42 8.773.858 11.024.001
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 9

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

- Profit (rd. 16-42) 43 1.371.458 987.882

- Pierdere (rd. 42-16) 44

Informații suplimentare
Nr.
rt. Indicatori N-1 N
1 Active totale (At) 5.343.750 5.770.500
2 Active imobilizate (Ai) 4.275.000 4.500.000
3 Active circulante (Ac) 1.068.750 1.270.500
5 Capital propriu (Kp) 4.806.827 4.860.187
6 Venituri totale (Vt) 11.272.575 13.500.550
7 Profit net (Pn) 1.201.940 874.820
Indicele costurilor 104,00%
Indicele costurilor variabile 107,88%
Indicele prețurilor 103,00%
Indicele prețurilor de consum (100%+rata inflației) 101,00%

Indicatori N-1 N

Ajustări privind provizioanele (ct 6812-ct 7812) 9.029 21.856

Ajustări de valoare privind imobilizările necorporale, corporale, investiţiile
imobiliare şi activele biologice evaluate la cost (ct. 6813 + 6816 + 6817-ct.
7813 -7816)
Ajustări de valoare privind activele circulante (ct. 654 + 6814- ct 754-7814) -26.932 -9.538
Alte cheltuieli (ct. 6581 + 6582 + 6583 + 6585+6586 + 6588) 29.607 34.081

Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587)

Alte cheltuieli
din exploatare
Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 12.000 17.000
Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării)
deţinute în vederea vânzării (ct. 653)
Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor necorporale şi corporale (ct. 655) 35.000 70.000
Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656)
Cheltuieli privind activele biologice şi produsele agricole (ct. 657)
Total 58.704 133.399

Indicatori Componență, observații N-1 N

Cheltuieli aferente cifrei de rând 5-4-3-2 8.460.312 10.455.357
afaceri

Cheltuieli aferente producției în Sunt egale cu veniturile aferente costului producției în curs de 0 75.245
curs de execuție execuție -sold debitor (scăderea producției stocate)

Cheltuieli aferente producției Sunt egale cu veniturile aferente producției realizate de entitate 420.000 360.000
realizate de entitate pentru pentru scopurile sale proprii și capitalizată
scopurile sale proprii și capitalizată

Alte cheltuieli din exploatare Vezi componența în tabelul aferent (mai sus) 58.704 133.399

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 10

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Total cheltuieli de exploatare Total cheltuieli de exploatare din Contul de profit și 8.939.016 11.024.001
pierdere la care se adaugă cheltuielile aferente diminuării
producției stocate

Notă: Ajustările de valoare pentru imobilizările corporale şi necorporale cuprind doar cheltuieli cu
amortizarea.

Preluăm și calculăm indicatorii necesari analizei ratei rentabilității economice și a ratei rentabilității
financiare

Nr. Indice
Indicatori N-1 N (%)
crt.
1 Cifra de afaceri (CA = Σqvxp) (lei) 9.715.136 11.388.965 117,23%
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (Σqvxc) (lei) 8.460.312 10.455.357 123,58%
3 Cifra de afaceri recalculată (CArec = Σqv1xp0) (lei) x 11.057.248
4 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate (Σqv1xc0) x 10.053.228
(lei)
5 Active totale (At) (lei) 5.343.750 5.770.500 107,99%
6 Active imobilizate (Ai) (lei) 4.275.000 4.500.000 105,26%
7 Active circulante (Ac) (lei) 1.068.750 1.270.500 118,88%
8 Capital propriu (Kp) (lei) 4.806.827 4.860.187 101,11%
9 Venituri totale (Vt) (lei) 11.272.575 13.500.550 119,76%
10 Profit net (Pn) (lei) 1.201.940 874.820 72,78%

11 Rezultat aferent cifrei de afaceri – lei (P) 1.254.824 933.608 74,40%

12 Rata rentabilității comerciale (%) 12,91% 8,20% 63,52%
13 Rata rentabilității comerciale Rcom ' (%) x 9,08%
14 Rata rentabilității comerciale Rcom '' (%) x 11,73%
15 Rata rentabilității economice (%) 23,48% 16,18% 68,91%
16 Rata rentabilității financiare (%) 25,00% 18,00% 72,00%
17 Viteza de rotație a activelor totale, pe baza CA - nr.rot. 1,8180 1,9737 108,56%
18 Viteza de rotație a activelor imobilizate, pe baza CA - 2,2725 2,5309 111,37%
nr.rot.
19 Viteza de rotație a activelor circulante, pe baza CA - nr.rot. 9,0902 8,9642 98,61%
20 Viteza de rotație a activelor totale, pe baza Vt - nr.rot. 2,1095 2,3396 110,91%
21 Coeficientul de multiplicare al capitalului propriu 1,1117 1,1873 106,80%
22 Rata rentabilității nete a veniturilor totale (%) 10,66% 6,48% 60,79%

qv1 p1 qv1 p1 11.388.965

Ip  100  Cifra de afaceri recalculata  qv1 p0  100  qv1 p0  100  11.057.248 lei
qv1 p0 Ip 103
qv1c1 qv1c1 10.455.357
Ic  100  Cheltuieli recalculate aferente cifrei de afaceri  qv1c0  100  qv1c0  100  10.053.228 lei
qv1c0 Ic 104

Analiza ratei rentabilității economice:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 11

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

P CA P
I. R e  100   100
At At CA
CA
At
Re g (structura vânzărilor)
P
 100 p (preţul unitar de vânzare)
CA

c (costurile complete unitare)

Vom face înlocuirea cu valori și calculul în cadrul prezentării, la curs

Δ Re = Re 1 - Re0
din care:
1. influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total:

CA  CA1 CA0  P0  CA CA 
Δ    100   1  0   Rcom0
At  At1 At0  CA0  At1 At0 

2. influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale:

P CA1  P1 P  CA
Δ 100  Rcom   100  0 100   1   Rcom1  Rcom0 
CA At1  CA1 CA0  At1

din care:

2.1. influenţa modificării structurii vânzărilor:

g 

CA1 
 1
 qv  c 1 0
 
 100  1   qv  c
0 0
 
 100  CA1   Rcom ' Rcom0 
At1 
  qv  p 1 0



  qv  p
0 0


 At1


 qv1c0 
unde: Rcom '  1    100
 qv1 0 
p

2.2. influenţa modificării preţurilor de vânzare:

p 

CA1 
 1
 qv  c  100  1   qv  c
1 0 1 0
 
 100  CA1   Rcom '' Rcom ' 
At1 
  qv  p 
1 1
  qv  p
 1 0




At1

 qv1c0 
unde: Rcom ''  1   100
 qv1 p1 

2.3. influenţa modificării costurilor compete unitare:

c 

CA1 
 1
 qv  c  100  1   qv  c  100  CA   R
1 1 1 0 1
com1  Rcom ''
At1 
  qv  p 
1 1
  qv  p 
 
 At

1 1 1

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 12

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Verificare: Δ Rcom = g + p  c

CA
Verificare: Δ Re = Δ + Δ Rcom
At

P
100
CA Rcom
II. R 
e
 ,
1 1 1 1
 
CA CA CA CA
Ai Ac Ai Ac

P
unde: 100 = Rcom
CA
CA
Ai

Re CA
Ac
g
Rcom p
c

Vom face înlocuirea cu valori și calculul în cadrul prezentării, la curs

Δ Re = Re 1 - Re0
din care:
1. influența modificării vitezei de rotație a activelor imobilizate (a randamentului activelor
imobilizate):

CA Rcom0 Rcom0 Rcom0

     Re0
Ai 1 1 1 1 1 1
  
CA1 CA0 CA0 CA0 CA1 CA0
Ai1 Ac0 Ai0 Ac0 Ai1 Ac0

2. influența modificării vitezei de rotație a activelor circulante:

CA Rcom0 Rcom0
  
Ac 1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA0
Ai1 Ac1 Ai1 Ac0

3. influența modificării ratei rentabilităţii comerciale:

Rcom1  Rcom0
Rcom 
1 1

CA1 CA1
Ai1 Ac1

din care:
3.1. influența modificării structurii vânzărilor:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 13

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală


1   qv  c
1 0
 
 100  1   qv  c
0 0

 100

g  
 qv  p
1 0



  qv  p
0 0

 
Rcom ' Rcom0 
unde: Rcom '  1 
qv1c0 
  100
1

1 1

1
 qv1 0 
p
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

3.2. influența modificării preţurilor de vânzare:


1   qv  c  100  1   qv  c
1 0 1 0

 100

p  
 qv  p 
1 1
  qv  p
 1 0

 R ''  Rcom'
 com

unde Rcom ''  1 
qv1c0 
 100
1

1 1

1  qv1 p1 
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

3.3. influența modificării costurilor complete unitare:


1   qv  c  100  1   qv  c  100
1 1 1 0

c  
 qv  p 
1 1
  qv  p 
  1

R 1 com1 Rcom ''
1 1 1 1
 
CA1 CA1 CA1 CA1
Ai1 Ac1 Ai1 Ac1

Verificare: Δ Rcom = g + p  c

CA CA
Verificare: Δ Re = Δ +Δ + Δ Rcom
Ai Ac

INTERPRETARE – se va prezenta în cadrul cursului

Analiza ratei rentabilității financiare:

Pn Vt At Pn
Rf  100    100
Kp At Kp Vt
Vt
At
Pn At
Kp Kp
Pn
Vt

Vom face înlocuirea cu valori și calculul în cadrul prezentării, la curs

Rf = Rf1 - Rf0
din care:
1. influenţa modificării vitezei de rotaţie a activelor totale:

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 14

 Curs nr. 4 - Analiza economico-financiară fundamentală

Vt Vt1 At0 Pn0 Vt At Pn  Vt Vt  At Pn

     100  0  0  0  100   1  0   0  0  100
At At1 Kp0 Vt0 At0 Kp0 Vt0  At1 At0  Kp0 Vt0

2. influenţa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu:

At Vt1 At1 Pn0 Vt At Pn Vt  At At  Pn

    100  1  0  0  100  1   1  0   0  100
Kp At1 Kp1 Vt0 At1 Kp0 Vt0 At1  Kp1 Kp0  Vt0

3. influenţa modificării ratei rentabilității nete a veniturilor totale (profitului net la 1 leu venituri
totale):

Pn Vt At Pn Vt At Pn Vt At  Pn Pn 
 100  1  1  1 100  1  1  0  100  1  1   1  100  0  100 
Vt At1 Kp1 Vt1 At1 Kp1 Vt0 At1 Kp1  Vt1 Vt0 

Vt At Pn
Verificare: Δ Rf = Δ +Δ +Δ 100
At Kp Vt

INTERPRETARE – se va prezenta în cadrul cursului

NOTĂ: Suportul de curs (partea teoretică) este preluat și adaptat/actualizat din lucrarea „Analiză economico-financiară” coord. Gh.Vâlceanu, V.
Robu, N. Georgescu

Conf.univ.dr.Irina Daniela Cișmașu pagina 15