1.7.

Analiza ratelor de rentabilitate

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de
rezultate (profit sau pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de
activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate etc.) sau un „stoc"
(capital propriu, active totale etc). Principalele rate de rentabilitate
operaţionale în analiza financiară a firmei sunt: rata rentabilităţii
comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata
rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare. Aceste rate de
rentabilitate au valenţe informaюionale diferite şi oglindesc multiplele
laturi ale activităţii economico-financiare ale firmei.
1.7.1. Analiza ratei rentabilităţii comerciale
Rata rentabilităţii comerciale exprimă eficienţa activităţii
comerciale a întreprinderii, asigurînd legătura dintre profitul şi
cifra de afaceri netă. În literatura de specialitate există mai multe moduri
de calcul al acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt
următoarele:
P
a)Rc =-Ю- xl00
c CA

b)R M = X100
Mb

M b CA

P
c)Rcn = -n- x100
cn CA

unde:
Rc = rata rentabilităţii
comerciale; Rcn = rata
rentabilităţii comerciale nete; =
Rata marjei brute din vînzări;
CA = cifra de afaceri netă; Pr = profit
aferent cifrei de afaceri nete; Mb =
marja brută faгţă de costul
bunurilor vîndute; Pn = profit net.

În cazul întreprinderilor mari romîneşti se recomandă, prin

legislaţia actuală1 din domeniul contabilităţii, prezentarea în cadrul
notelor explicative ale situaţiilor financiare a anumitor indicatori care
reflectă performanţele economico-financiare ale acestora, printre care
şi rata marjei brute din vînzări.
Principala limită a acestor rate de rentabilitate în
caracterizarea performanţei la nivel microeconomic este generată
de faptul că se calculează pe baza profitului contabil, deci va fi
influenţată semnificativ de politicile şi practicile contabile utilizate
de întreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a
1
stocurilor, politica de provizioane etc).
Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale ) se poate efectua pe
baza modelelor:
Evq x p- - E qv x c f E q■x c
I. Rc = — '- X 100: v — -- x 100
E qx p Eq x p
v v- r - J
v-

2
yg i Xr c.
i_
100 ' "i p_

c p. -c-
II. Rc = L; rc L
X100

unde:
gi = structura cifrei de
afaceri nete pe produse
sau activităţi;
rc =
rata
renta
bilităţ
ii
comer
ciale
pe
tipuri
de
produs
e sau
activit
ăţi. i
Conform
m
o
d
e
l
u
l
u
i
I
,
s
i
s
t
e
m
u
l
d
e

3
 f
a
c
t
o
r
i
e
s
t
e

u
r
m
ă
t
o
r
u
l
:
* gi =
s
t
r
u
c
t
u
r
a

c
i
f
r

4
e
i
d
e

a
f
a
c
e
r
i
n
e
t
e

p
e

p
r
o
d
u
s
e

s
a
u

a
c
t
i
v

5
 i
t
ă
ţ
i
Rc _____Pi = preţul de
vînzare pe produs
fără TVA
14. ci =
costul
complet
unitar

În cazul modelului II,

sistemul de factori
se prezintă astfel:

jf gi = structura
cifrei de afaceri
nete pe
produse sau
activităţi
Rc <
^"N^ = rata
rentabilităţii
comerciale pe tipuri
de produse

Pentru stabilirea
influenţelor factorilor
se aplică metoda
substituirilor în lanţ.
Rata marjei brute
din vînzări reflectă
ponderea marjei brute
faţă de costul bunurilor
vîndute în cadrul cifrei de
afaceri nete. Această
rată de rentabilitate
reflectă politica
comercială a

6
întreprinderii şi capacitatea
acesteia de a controla
costurile de producţie.
Nivelul marjei de profit
depinde de natura
activităţii, dimensiunea,
capacitatea tehnică şi
performanţele acesteia,
cota de piaţă deţinută,
mediul concurenţial
naţional şi internaţional
etc.
Statisticile privind
firmele americane
demonstrează că valoarea
acestei rate financiare
variază extrem de mult,
de la 2,9% în industria
textilă la 10,5% în
domeniul public al
utilităţilor. În plus, rata
rentabilităţii comerciale
şi viteza de rotaţie a
activelor totale (în engl. Asset
turnover), care ambele
reprezintă determinanţi
ai ratei rentabilităţii
financiare a capitalului
propriu (conform
sistemului Du Pont),
tind să varieze în sens
invers. Astfel, companii (de
exemplu supermarket-uri) care
au un nivel ridicat al vitezei
de rotaţie a activelor
au, de regulă, o marjă
redusă a profitului, iar
întreprinderi (de exemplu
cele productive) cu o
marjă ridicată a
profitului tind să
înregistreze o rotaţie
scăzută a activelor.
Pentru analiza de tip
factorial se pot utiliza
următoarele două
modele de analiză a
ratei marjei brute din
vînzări:

7
 ,„ y q
.X p.-y q .X c
. y q
.X c .
I) R = X 100 =
— X 100 =
(1 —) X 100
Mb CA

y q . X p.

y q. X p.

y g-
Xr
Mb vi
II) R = X 100 =
Mb CA 100
unde:

8
R

gi = structura cifrei de afaceri nete pe

produse; rcvi = rata marjei brute pe
produse.

Potrivit modelului I, nivelul ratei rentabilităţii comerciale este

influenţat de structura producţiei vîndute, preţul mediu de vînzare
(exclusiv TVA) şi costul de producţie unitar..
Metodologia de cuantificare a variaţiei ratei marjei brute din
vвnzări şi a influenţelor factorilor, pe baza datelor din tabelul 5.3, este urmгtoarea:
AR Mb = RMb Mb 32.02% - 27.25% = + 4.77 % ,
din care datorită:

a) Influenţei modificării structurii producţiei vîndute:

yq X c yq X c^
0 0 .100 = 1 1 - 623.542] . 100- d -6 62809
Ag 100
y qv X p y qv X p
1.100: 894.510
0 0 911.067
1 0
30.29% - 27.25% = +3.04 %

b) Influenţei modificării preţurilor de vînzare pe produse:

^ y q y q X c , . , 623.542 ) , L 623.542 , ,
X c f

Ap ^ 100 ^ 1 0 - n100
n
= 1 1 1 -100
nn
-l 1 I - nn
100
v1 p 0 p 1.082.357 894.510
1 1—
y qv x p yq x
1 1; 0
42.39% - 30.29% = +12.10 %

c) Influenţei modificării costurilor de producţie pe produse:

( yq X c^ yq Xcv -100- l
v 1 1 p 1 p0 735.78 623.54
Acp 1 -100 100 = 0 1 -100
y qv p X
2
y q x p l1 1.082.3
v 1 1 1.082.3
1 1 57 57
32.02% - 42.39% = -10.37 %

Concluziile acestei analize a ratei marjei brute din vînzări sunt,

asemănătoare celor de la analiza marjei brute faţă de costul bunurilor
vîndute, singura deosebire fiind că valorile sunt exprimate procentual,
şi nu în mărime absolută. Astfel, se constată majorarea ratei marjei
brute din vînzări cu aproximativ 5% în anul N comparativ cu anul N-1.
9
Creşterea ratei a fost determinată de influenţele pozitive semnificative
ale structurii producţiei vîndute şi a preţurilor medii de vînzare pe produse
de +3.04 % єi +12.10 %. Contribuţia favorabilă a modificării structurii cifrei de
afaceri nete este efectul majorării ponderii produselor mai profitabile
decît media pe întreprindere în anul anterior (27.25%), fapt justificat în
condiţiile modificării cererii şi ofertei pe piaţă.
În condiţii normale de inflaţie, majorarea preţurilor de vînzare
constituie efectul оmbunătăţirii calităţii produselor şi serviciilor, politicii
comerciale a întreprinderii, situaţiei de monopol sau poziţiei
concureniale puternice a întreprinderii pe piaţă.
Luînd în considerare dinamica similară a costurilor de producţie pe
produse şi a preţurilor de vînzare, apreciem că majorarea costurilor şi
deci influenţa negativţ de -10.37 % a acestui

10
factor asupra ratei marjei brute din vînzîri nu a fost generată de
îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor sau alte cauze, ci mai
ales de efectul inflaţiei, ceea ce a contribuit direct la creşterea
cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumate, cheltuielilor cu
personalul, cheltuielilor administrative şi a celor de desfacere etc.
Majorarea ratei marjei brute din vînzări semnifică îmbunătăţirea
eficienţei activităţii comerciale a întreprinderii şi întărirea
controlului costurilor aferente vinzărilor, deci un semnal pozitiv pentru
investitori. Totuşi, această situaţie poate fi una conjuncturală, deci
se impune extinderea orizontului de analiză şi corelarea concluziilor
acestei analize cu informaţii privind dinamica altor rate de rentabilitate
la nivelul întreprinderii.
Modelul de analiză a ratei rentabilităţii comerciale reflectă
acţiunea a doi factori importanţi: structura producţiei vîndute şi rata
marjei brute pe produs. În condiţii normale, structura cifrei de afaceri pe
produse nu poate fi modificată decît ca efect al variaţiei raportului
cerere/ofertă de produse pe piaţă, dar întreprinderea poate lua măsuri
pentru creşterea marjei de profit la nivel de produs prin diminuarea
rezonabilă a costurilor şi întărirea poziţiei sale concurenţiale pe
piaţă.
Literatura şi practica internaţională în domeniul analizei
financiare recomandă un nivel minim standard al marjei de profit de 3-
7%. Dacă pentru companiile din ţările dezvoltate acest standard al
rentabilităţii comerciale este valabil, în cazul întreprinderilor
romîneşti (similar altor economii cu inflaţie ridicată) se
înregistrează valori mari ale acestui indicator şi ale altor rate de rentabilitate.
Rata rentabilităţii comerciale nete (în engl. Return on Sales -
ROS) reprezintă un indicator întîlnit în majoritatea lucrărilor din
literatura străină. Avantajul acestei rate este că poate fi stabilită
pe baza Contului de profit şi pierdere, fiind uşor de calculat de către
cei care nu au acces la date din contabilitatea de gestiune a
întreprinderii. Totuşi, rata rentabilităţii comerciale nete are o
valoare informaţională limitată pentru că profitul net poate fi
influenţat şi de rezultatul din alte operaţiuni decît vînzările, respectiv
rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, precum şi de fiscalitate.
Analiticii financiari recunosc relevanţa informaţională a ratei
rentabilităţii comerciale nete, dar pentru obăinerea de informaţii
pertinente şi relevante privind performanţa firmei, se impune studierea
trendului acestei rate financiare pe o perioadă de 3-5 ani comparativ cu
rata medie la nivelul sectorului de activitate şi a întreprinderilor similare.
De asemenea, este necesarг analiza corelată a unui sistem complex de rate de
rentabilitate: rata rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii
economice, rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu etc.
1.7.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
Rata rentabilităţii resurselor consumate, denumită şi rata
rentabilităţii costurilor, reflectă corelaţia dintre profitul aferent cifrei
de afaceri şi costurile totale aferente vînzărilor.
În literatura de specialitate există opinii potrivit cărora nivelul

11
optim al ratei rentabilităţii costurilor se situează în intervalul 9%-15%1.

1 V. Robu, N. Georgescu, Analizг economico-financiarг, Editura Omnia Uni, Braєov, 2000, pag. 221.

12
• x 100.

Avînd оn vedere raportarea la activitatea de exploatare, rata

rentabilităţii resurselor consumate (Rrc) se poate calcula astfel:
Rr RE Che
unde
RE = rezultatul
exploatării; Che =
cheltuieli de exploatare.
În acest caz, este pusă în discuţie, în special, încorporarea veniturilor
din cedarea de active (ct.758) în veniturile din exploatare, conform
reglementărilor contabile în vigoare, respectiv a cheltuielilor aferente
cedării de active (ct.658) în cheltuielile de exploatare. Aceste elemente nu
sunt, pe de-o parte, aferente vînzărilor de bunuri curente şi, pe de
altă parte, nu participă la formarea costurilor de producţie.
Înregistrarea stocurilor de produse finite şi imobilizate la cost de
producţie nu deformează rezultatul exploatării.
Prin urmare, varianta agreată de calcul al ratei rentabilităţii resurselor
consumate este:
Pr
—
x 100.
Ch
unde:
Pr = profit aferent cifrei de afaceri;
Ch = cheltuieli aferente cifrei de afaceri.
Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor
consumate va fi:

1 x 100
xc
Conform modelului, factorii ce influenţează rata rentabilităţii
costurilor sunt:
■structura cifrei de afaceri pe produse (g);
■costurile complete unitare (c);
■preturile de vînzare (p), exclusiv TVA.
Analiza factorială a ratei presupune aplicarea metodei substituţiei în
lanţ, ca metodă de analiză cantitativă. Baza de date necesară
analizei factoriale a ratei este redată în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Nr. Perioada Perioada
crt. Indicatori
precedentă curentă
1 Cifra de afaceri (mii lei) 911.067 1.082.357
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 796.487 862.239
3 Cifra de afaceri recalculată x 894.510
(Eqvi.po)
Cheltuieli aferente cifrei de
4 afaceri recalculate (Eqvi.c0) x 730.711
5 Profitul aferent cifrei de afaceri 114.580 220.118
13
6 Rata rentabilităţii resurselor 14.38% 25.53%
consumate
Modificarea ratei faţă de perioada
precedentă a fost de: A Rrc = Rrc 1 - Rrc0 =
25,53% - 14,38% = + 11,15%
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea
influenţelor se prezintă astfel: 1. Influenţa modificării
structurii producţiei vîndute:

14
x

S qvi1 x pi0 S qvi0 x pi0

Ag: x100- x100 = 22,42% - 14,38% = +
S qvi1 x ci0 Sqvi0 xci0
8,04%
2. Influenţa modificării costurilor complete unitare:

x100- S qv
P 0 x100 = 3,74% - 22,42% =
S qv1x c1 J -18,68%
1xc 0
3. Influenţa modificării preţurilor de vînzare:

Ac XPi 0
i1
p
x100- S qv x100 = 25,53% - 3,74% =
i1x ci1 i1x ci1 +21,79%
Rata rentabilităţii resurselor consumate a înregistrat o
creştere semnificativă faţă de perioada precedentă,
creştere bazată pe influenţa favorabilă a structurii
producţiei vîndute şi pe creşterea preţurilor de vînzare.
Modificările din structura vînzărilor au determinat o
creştere a ratei cu 8,04%, datorită majorării ponderii produselor
vîndute cu o rentabilitate faţă de costuri mai mare decît
rentabilitatea medie faţă de costuri înregistrată la nivelul
întregii producţii vîndute, în perioada de referinţă. Situaţia
poate fi datorată unor mutaţii favorabile pe piaţa de
desfacere, dar şi eforturilor firmei în scopul obţinerii şi
vînzării acestor produse.
Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a
ratei rentabilităţii resurselor consumate cu 18,68%. Aceasta poate fi
efectul creşterii costurilor de achiziţie a resurselor materiale, a
cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distribuţie.
O influenţă importantă o are evoluţia preţurilor de
vînzare, care a dus la creşterea ratei rentabilităţii resurselor
consumate cu 21,79%. Creşterea preţurilor de vînzare poate
fi determinată de îmbunătăţirea calităţii producţiei vîndute,
de inflaţie sau de influenţa unor factori conjuncturali
(scăderea puterii concurenţilor, creşterea puterii de
cumpărare etc.).
1.7.3. Analiza ratei rentabilităţii economice
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata
rentabilităţii economice, pune în evidenţă performanţele
utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a
capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe.
Literatura de specialitate oferă mai multe modalităţi de
calcul pentru rata rentabilităţii economice (Re):
Rezultatul exploatării (RE)
R= x100
Active din exploatare(Ae)

15
sau
Excedent brut al exploatării (EBE)
R= x100
Active totale ( A t )
sau
Re = Profitbrut x100
At
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o
viziune specifică semnificaţiei rezultatului:

16
 ■utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată
independentă atît de politica fiscală şi de structura capitalurilor
(politica de finanţare), cît şi de fluxurile extraordinare;
■dacă rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza
excedentului brut al exploatării (EBE), va fi independentă şi
de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lîngă
elementele menţionate anterior;
■folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii şi
va determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care
celelalte două activităţi (financiară şi extraordinară) aduc
profit; această variantă este mai puţin utilizată.
În teoria şi practica internaţională, această rată este
cunoscută sub forma:
ROA = MI
At
unde:
ROA = rata rentabilităţii economice (return on assets);
EBIT = rezultatul înainte de impozitare şi dobînzi (earnings before
interests and taxes).
Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de
capital. Creditorii financiari, de exemplu, sunt interesaţi de
rentabilitatea întreprinderii înainte de scăderea dobînzii.
Deci, pentru o corectă informare a tuturor celor interesaţi de
performanţele obţinute prin utilizarea capitalului angajat de o firmţ, se
pot folosi ratele:
Rezultat inainte de impozit si dobanda
I.R =e x 100
At
sau

Rezultat inainte de impozit si dobanda

II.R = e x 100
K investit
unde:
K investit = Capital propriu + Datorii financiare
A doua formă a Re este utilă analizei rentabilităţii financiare pe
baza pîrghiei financiare. Analiza factorială a ratei rentabilităţii
economice evidenţiază acţiunea unor factori complecşi.
Vom considera rata rentabilităţii
economice:
Pr
R = — x 100,
e

At
unde
Pr = profit brut aferent cifrei de afaceri.
17
Pentru analiza factorială pot fi folosite modele precum sunt:
Pr C A Pr
I. Re = — x 100 = — x i - L x 100
At At CA

18
 Pr
P x 100
At 1 .+ 1
CA CA
Ai Ac
În cazul utilizării modelului I, rata rentabilităţii economice combină
efectul vitezei de
( CA ^
rotaţie a activului total, exprimată ca număr de rotaţii \ ~^\ > cu
efectul ratei rentabilităţii
( Pr
comerciale I ^ x 100
—
|:
l CA

CA At

g(structura vînzărilor) p
(preţuunitar de vînzare) c (costurile complete
unitare)

Cele două rate componente acţionează diferit asupra ratei

rentabilităţii economice, în funcţie de natura activităţii
întreprinderii şi de strategia urmată. Astfel, în industrie, firmele
realizează rate de rentabilitate economică ridicate pe seama unor cote de
profit mai mari şi nu printr-o rotaţie mai rapidă a activelor.
Întreprinderile din sfera comerţului operează cu marje de profit mai
reduse, dar beneficiază de o rotaţie mai accelerată a activelor.
O strategie de menţinere a poziţiei concurenţiale pe piaţă
determină uneori un rabat de la marje ridicate de profit, iar alteori, utilizarea
unor tehnologii avansate, fapt care conduce la o оncetinire a rotaюiei activelor.
Rata rentabilitгюii economice se analizeazг factorial, la nivelul factorilor
direcţi astfel:
1. Influenţa vitezei de rotaţie a activului total:

A CA At
x 100
At0 j CA0

2. Influenţa ratei rentabilităţii comerciale:

A P CA, CA At1 l

19
CA1 CA0
x 100

Analiza rentabilitгюii economice poate fi aprofundatг prin descompunerea

activului оn elementele componente (At = Ai + Ac). Оn acest, caz se foloseєte
modelul II:
Pr
x 100
R e CA
R = J_ J_,
CA +
CA Ai
Ac

20
1 + _J_
CA 0

unde
Pr
x 100 = Rc
CA
Sistemul de factori
este:

Metodologia de analizг
factorialг conform
acestui model presupune
influenюa: 1.
Randamentului activelor
imobilizate:

Rc 0
0
A

'

21
R 1 - Rc"
c

22
 u

0 0
R 1
c
1 = VR1
1 u (viteza de
- n Arotaюie a
R d t activului
c
e 1 total,
0 CA exprimatг
1 1 '
1 CA
C 1
A CA1
7 Ai1
+ Ac1
~C
I X

A
i
1

A
c
1

c
a

d
u

23
 R 1 - Rc"
c

r
a
t
г
)

d
i
n

c
a
r
e
:
3
.
1
.

d
a
t
o
r
i
t
г

m
o
d
i
f
i
c
г
r
i
i

s
t
r
24
u
c
t
u
r
i
i

v
в
n
z
г
r
i
l
o
r
:
c0Rc' - f
unde Rc'1 x 2^V1 0
c
R VR
Iq 1 0 j
V P 100

3.2. datoritг
preюurilor de
vвnzare:
R c" c f
unde 1 %l x 1
V

-R
Rc" 1 0 00
C

VR
=
1
3.3. datoritг
costurilor de
producюie:

25
 R 1 - Rc"
c

VR1

Acest model evidenюiazг cгile de creєtere a rentabilitгюii economice, єi

anume:
■accelerarea rotaюiei activelor circulante;
■оmbunгtгюirea randamentului activelor imobilizate, prin utilizarea intensivг
a acestora, dar єi юinвnd seama de performanюele acestora;
■ adaptarea politicilor comerciale, оn vederea creєterii eficienюei vвnzгrilor.
Importanюa ratei rentabilitгюii economice este determinatг єi de poziюia ei
оn sistemul de
factori ce influenюeazг nivelul ratei rentabilitгюii financiare.
Astfel :

R f = x 100 = — x x — x 100
Kp At Kp Vt
Vt Pn Pn
unde: — x — x 100 = — x 100
At Vt At Pn
x 100 = rata rentabilitгюii economice, construitг pe baza profitului net
Prin urmare, creєterea interesului investitorilor depinde de doi factori:
■rata rentabilitгюii economice;
f At ^
■structura financiarг
l Kp,
Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor
şi creditorilor, în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau
acordîndu-i împrumuturi.
1.7.4. Analiza ratei rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii financiare (ROE = return on equity) reprezintă unul dintre
indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de management. Cu ajutorul acestei
rate, investitorii pot aprecia în ce măsură investiţia lor este rentabilă sau nu. În
cazul în care rata rentabilităţii financiare este mai mare decît costul capitalului
propriu, atunci, prin activitatea desfăşurată, firma creează o valoare suplimentară
pentru acţionari.
Rata rentabilităţii financiare se determină astfel:
Profitnet (Pn)
Rata rentabilităţii financiare = ------------------ x 100
Capital propriu (Kp)
Se recomandă folosirea la numitor a capitalului propriu mediu calculat
după cum urmează:

26
 K p = CpIniţial + Nr. acţiuni emise în cursul anului x

x Val. de emisie x Nr. de luni de la data emiterii pвnг la sf. anului

12

Nr. acюiuni rгscumpгrate оn cursul anului x Val. de rгscumpгrare x

x Nr. de luni de la data rгscumpгrгrii pвnг la sf. anului

12

Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT, şi anume:

n Pn i n n Vt At Pn i n n
R f = x 100 = — x x — x 100
Kp At Kp t
Vt / At = viteza de rotaюie a activelor totale
At / Kp = factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau braюul
pвrghiei financiare.
Pn / Vt = profitul net la 1 leu venituri.

Managerii au posibilitatea să acţioneze asupra ratei rentabilităţii financiare

prin urmărirea şi influenţarea:
1)vînzărilor generate de utilizarea activelor;
2)modului de finanţare a activelor din capitalul propriu єi datorii;
3)rentabilităţii nete a veniturilor.
Atunci cînd analizăm viteza de rotaţie a activelor, trebuie să ţinem cont şi
de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea societatea. Cu cît acest indicator are o
valoare mai mare, cu atît eficienţa utilizării activelor totale este mai bună.
Aparent, cu cît factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu
atît rata rentabilităţii financiare este mai ridicată, dar trebuie să ţinem cont,
totodată, că acest indicator arată şi gradul de îndatorare. Şi este cunoscut că
orice societate cu grad de îndatorare mare este riscantă. Stabilirea unei
valori optime a factorului de multiplicare reprezintă de fapt o „luptă" permanent
între profiturile şi costurile pe care le implică datoriile financiare.
Totodată, trebuie subliniat că acest indicator este influenţat şi de sectorul
unde îşi desfăşoară societatea activitatea şi de activele pe care le deţine
aceasta. În general, societăţile care au un flux de numerar din activitatea de
exploatare constant şi cu un grad mare de previzionare pot opera cu un factor de
multiplicare a capitalului propriu mai mare decît societăţile care îşi desfăşoară
27
 R 1 - Rc"
c

activitatea într-un sector cu un grad de risc mai mare. Putem spune că şi băncile
comerciale care dispun de un portofoliu de active diversificat pot opera cu un
factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. O dată cu analiza
acestui indicator, trebui urmăriţi

28
şi alţi indicatori cum ar fi: rata lichidităţii curente, rata lichidităţii imediate, rata
de acoperire a dobînzilor.
Profitul net la un leu venituri arată capacitatea firmei de a practica o politică
de preţuri eficientă şi, totodată, abilitatea firmei de a controla costurile.
Acest indicator trebuie şi el interpretat în funcţie de sectorul de
activitate, de natura produselor comercializate şi de strategia aplicată de firmă.
S-a constatat că societăţole care au un profit net la un leu de vînzări mare au
o rată a rentabişităţii economice (Pnet/At) mică şi invers. Acest fapt se datorează
Faptului că societăţile care practică un adaos comercial mare pot avea un
profit mare la un leu vînzări. Pentru că practicarea unui adaos comercial mare
necesită şi active numeroase şi aceste societăţi tind să aibă o viteză de rotaţie a
activelor scăzută.
Rata rentabilităţii financiare este un indicator important care trebuie
interpretat cu anumite limite care sunt impuse de: perioada de analiză, riscurile pe
care şi le asumă societatea, valoarea contabilă a capitalului propriu.
Exemplu:
Societatea analizatг оn cursul anului N-1 a emis єi rгscumpгrat acюiuni єi are
o valoare a capitalului propriu mediu egalг cu 744.425.124 lei.
Оn cursul anul N societatea nu a emis єi nici nu rгscumpгrat acюiuni astfel
оncвt valoarea capitalului propriu mediu este egalг cu valoarea contabilг a
capitalul propriu dupг cum rezultг din bilanю, єi anume 868.201.603 lei.

K = 744.425.124 lei
^0
Rf0
Kp1 = 868.201.603 lei Pn0
x100 = 8,026%
Kp0

Pn
Rf =—L x 100 = 13,047% 1 Kp1
ARf = 5,021 %

1. Influenюa vitezei de rotaюie a activelor totale:

A — = —1 x—°- x —0 x 100 0 x—°- x —0 x 100 = - 0,837%

At At1 Cp0 Vt0 At0 Cp0 Vtc

29
 2.Influenюa factorului de multiplicare a capitalului propriu:
At Vt1 At1 P n 0 Vt1 At0 P n 0
A — = — 1 x —L x — 0 x 100 1 x — °- x — 0 x 100 = 1,022%

Kp At1 Kp1 Vt0 At1 K p 0 Vt0

3.Influenюa profitului net la 1 leu venituri totale:

A = Vti x *L x Pni x 100 - ^ x *L x Pn0 x 100 = 3,163-%

Vt At1 Kp1 Vt1 At1 Kp1 Vt0
Analizвnd comparativ cele douг perioade, se observг cг rata rentabilitгюii
financiare a crescut de la o perioadг la alta cu 5,021%, ceea ce reprezintг o
situaюie favorabilг. Toюi cei trei factori au influenюat pozitiv, dar оn proporюii
diferite.
Viteza de rotaюie a activelor totale a dus la creєterea ratei rentabilitгюii
financiare cu 0,84 %, ceea ce aratг eficienюa оn utilizarea activelor. Pentru o mai
bunг interpretare se recomandг analiza vitezelor de rotaюie pe principalele
categorii de active, єi anume activele imobilizate єi activele circulante.
Factorul de multiplicare a dus єi el la creєterea ratei rentabilitгюii financiare
cu 1,022%. La prima vedere, acest aspect pare favorabil, dar trebuie remarcat cг
gradul de оndatorare a societгюii creєte de la aprox. 34%, la aprox. 40%.
Momentan, societatea nu are probleme, dar dacг va continua sг aibг acelaєi trend,
este posibil ca оn viitor societatea sг aibг probleme оn ceea ce priveєte obюinerea
de finanюare. Este posibil ca sг obюinг finanюare la un cost mai mare sau/єi sг nu
se gгseascг investitori dornici sг achiziюioneze acюiuni la aceastг societate.
Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la majorarea ratei rentabilitгюii cu
3,163 %, aspect ce evidenюiazг eficienюa exploatгrii activitгюii.
Se recomandг o atenюie sporitг cu privire la gradul de оndatorare оn vederea
stabilirii unei structuri financiare care sг permitг desfгєurarea оn bune condiюii a
activitгюii.

30