Tema 5.

Analiza corelației ,,cost-volum-profit” (CVP) și factorii limită în luarea deciziilor

manageriale
1. Esența analizei ,,cost-volum-profit” în fundamentarea deciziilor manageriale.
2. Determinarea pragului de rentabilitate.
3. Determinarea altor indicatori specifici metodei CVP
4. Performanțele gestionării factorilor limită în luarea deciziilor.

1. Esența analizei ,,cost-volum-profit” în fundamentarea deciziilor manageriale.

Analiza corelației între cost, volum și profit reprezintă un instrument puternic de gestiune, care permite
managerilor să ia repede și ușor decizii argumentate privind planificarea și să efectueze din punct de
vedere economic controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.
Esența analizei corelației cost-volum-profit constă în stabilirea faptului cum modificările în volumul
vânzărilor influențează asupra modificărilor în costuri, cheltuieli și profit. Modelele manageriale, bazate
pe studierea acestei corelații, uneori sunt tratate mai îngust ca analiza pragului rentabilității.
La utilizarea acestei metode, trebuie să se ia în considerare următoarele ipoteze (premise) pe care se
bazează analiza CVP:
- Toate costurile și cheltuielile curente pot fi considerate fixe sau variabile;
- Comportamentul costurilor și veniturilor totale este definit în zona de relevanță;
- Costurile și cheltuielile constante curente nu se modifică odată cu schimbările în volumul de producție;
- Costurile și cheltuielile variabile în zona de relevanță sunt direct proporționale cu volumul de producție;
- Costurile și cheltuielile variabile pe unitate de producție sunt constante;
- Prețul de vânzare pe unitate de producție nu se modifică;
- Prețurile pentru materialele și serviciile utilizate în producție nu se modifică;
- Productivitatea muncii nu se schimbă;
- Nu există schimbări structurale;
- Volumul producției este singurul factor care influențează modificările în costurile și veniturile
întreprinderii;
- Volumul vânzărilor este egal cu volumul producției (adică nu există nici o modificare a nivelului
stocurilor în perioada analizată);
- Sortimentul produselor la întreprindere este neschimbat. Costurile variabile și prețul de vânzare pe
unitate de produs utilizat în analiză reprezintă o medie ponderată a costului diverselor unități de producție
și ale prețurilor bunurilor și serviciilor corespunzătoare.
- Afacerea este dinamică.

2. Determinarea pragului de rentabilitate

Prin pragul rentabilității se înțelege volumul din vânzări, la care entitatea nu are nici pierderi, nici
profit. În punctul critic, volumul din vânzări este egal cu suma totală a costurilor și cheltuielilor curente,
iar profitul operațional este egal cu zero. Scopul analizei pragului rentabilității constă în alegerea unui
asemenea volum al vânzărilor, care va asigura entității un rezultat financiar operațional nul.
Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda marjei de contribuție
Cea mai oportună metodă de calcul al pragului rentabilității este considerată metoda marjei de
contribuție, esența căreia constă în determinarea pragului rentabilității în baza formulelor și noțiunii de
marjă de contribuție. Marja de contribuție reprezintă rezultatul obținut din vânzarea produselor
(mărfurilor, serviciilor prestate) după restituirea tuturor costurilor și cheltuielilor curente variabile și care
include profitul operațional, costurile și cheltuielile curente constante. Marja de contribuție se determină
astfel:
Costuri
Marja Venituri
= – și cheltuieli curente
de contribuție din vânzări
variabile
Entitatea poate genera profit operațional în cazul când marja de contribuție depășește suma
costurilor și cheltuielilor curente constante.
Marja Costuri și cheltuieli Profit
– =
de contribuție curente constante operațional
1
 Dacă marja de contribuție acoperă cu exactitate costurile și cheltuielile curente constante, profitul
operațional este egal cu zero, adică, este atins pragul rentabilității și formula poate fi transformată în felul
următor:
Costuri
Marja de contribuție pe Volumul vânzărilor
 = și cheltuieli
o unitate de produs (în unități naturale)
curente constante
De aici:
Pragul rentabilității Costuri și cheltuieli curente constante
=
(în unități naturale) Marja de contribuție pe o unitate de produs

Pragul rentabilității în unități valorice se determină conform formulei:

Costuri și cheltuieli curente
Pragul rentabilității
= constante
(în unități valorice)
Rata marjei de contribuție
unde:
Rata marjei de Marja de contribuție
=  100
contribuție Venituri din vânzări

Rata marjei de contribuție se exprimă în procente și reflectă cota marjei de contribuție în volumul
total al vânzărilor.
Exemplul 1. Firma planifică fabricarea și vânzarea a produsului X în volum de 12 000 unități. Prețul
unitar se planifică la nivel de 200 lei, iar costurile și cheltuielile variabile unitare sunt planificate la nivel
de 120 lei. Costurile și cheltuielile constante totale planificate sunt de 400 000 lei. De calculat pragul
rentabilității.
 Calculăm marja de contribuție pe unitatea de produs:

adică,
 Pragul rentabilității în unități naturale se determină astfel:
Pragul rentabilității (în unități naturale) = CCF/MCunitară =

Pentru a determina pragul rentabilității în lei, este necesară calcularea ratei marjei de contribuție:
Rata marjei de contribuție =

Deci, pragul rentabilității în lei va fi:

Pragul rentabilității (în lei) = CCF/Rmc = 400 000 : 0,4 = 1000 000 lei

Astfel,

Pentru entitățile, ce produc câteva tipuri de produse omogene, analiza pragului de rentabilitate
poate fi efectuată, utilizând metoda bazată pe marja de contribuție medie ponderată. În acest caz, pragul
rentabilității se calculează conform formulei:
Costuri și cheltuieli curente constante
Pragul rentabilității = ,
Marja de contribuție medie ponderată
unde, marja de contribuție medie ponderată reprezintă suma marjei de contribuție a diferitelor tipuri de
produse care sunt ponderate cu ajutorul cotei vânzărilor în suma totală a acestora, adică:

Marja de contribuție Cota vânzărilor de

Marja de contribuție n
= pentru o unitate de  produse de tip i în
medie ponderată ∑ produse de tip i totalul vânzărilor
i=1

Exemplul 2. În baza datelor de mai jos de calculat pragul de rentabilitate

2
 Tabelul 1. Date inițiale pentru analiză
Indicatori Tipuri de produse Total
Pâine de grâu de Pâine de grâu
calitatea de calitatea
superioară întâia
1.Volumul vânzărilor, kg 171 480 382 050 X
2. Prețul pentru un kg, lei 5,50 4,80 X
3.Venituri din vânzări, lei (rd.1 x rd.2)
4. Ponderea produselor în totalul vânzărilor, %
5. Costuri și cheltuieli curente variabile pe o 4,18 3,77 x
unitate, lei
6. Costuri și cheltuieli curente constante totale, lei 350 760

Marja de contribuție medie ponderată:

Pragul rentabilității total = CCF/MCMP =

Din care:
a). Pâine de grâu de calitatea superioară:

b).Pâine de grâu de calitatea întâia:

Deci, pentru a-și acoperi toate costurile firma trebuie să producă și să vândă de Pâine de
grâu de calitatea superioară și de Pâine de grâu de calitatea întâia.

În condițiile fabricării și vânzării câtorva tipuri de produse eterogene pragul rentabilității se

determină, de regulă, numai în unități valorice în total pentru tot volumul vânzărilor. Volumul critic de
producție pe tipuri de produse poate fi calculat cu aproximație, de exemplu, împărțind suma costurilor și
cheltuielilor curente constante, ce revine la un tip de produs disting, la rata marjei de contribuție a acestui
tip de produs.
Problema analitică constă în alegerea bazei de repartizare a costurilor și cheltuielilor curente
constante pe tipuri de produse. Ca bază pot fi utilizați indicatorii: costuri cu personalul directe și
repartizabile, costuri de materiale directe, numărul de ore-mașină lucrate efectiv, volumul vânzărilor, etc.
Exemplul 3. Fie că firma planifică producerea și comercializarea a trei tipuri de produse: frigidere,
aragaz și mașini de spălat. În baza datelor de mai jos de calculat praful rentabilității în total și pe fiecare
tipi de produse.

Tabelul 2. Date inițiale pentru analiză

Indicatori Total Inclusiv
frigidere aragaz mașini de spălat
pentru pentru o pentru pentru o pentru pentru
volumul unitate volumul unitate volumul o
total total total unitate
1. Cantitatea x 800 x 800 x 600 X
producției
vândute, unități
2. Prețul unitar, lei x x 4100 x 1800 x 3800
3.Venitul din
vânzări, mii lei
4. Costuri și 2990 1250 2700
cheltuieli curente
variabile, mii lei
5. Marja de
contribuție (3-4),
mii lei
6.Rata marjei de
3
 contribuție, %
(5:3*100)
7. Costuri și 1060 x x x x x X
cheltuieli curente
constante, mii lei
Profitul din x x x x x X
activitatea
operațională, mii
lei (5-7)
Pragul rentabilității total =CCF/Rmc =

Tabelul 3. Repartizarea costurilor și cheltuielilor curente constante pe tipuri de produse

Indicatori Total inclusiv
frigidere aragaz mașini de spălat
Cota VV pe produse distincte în suma totală a VV,
%
Costuri și cheltuieli curente constante totale, mii lei

Tabelul 4. Pragul rentabilității pe tipuri de produse (CCF/Rmc)

Produse Pragul de rentabilitate în
unități valorice, mii lei unități naturale
1 2 3
1. frigidere
2. aragaz
3. mașini de spălat
Deci în rezultatul comercializării produselor firma trebuie să obțină un venit total în sumă de 3 732
394, 37 lei ca să obțină un profit nul, inclusiv din vânzarea:

1. frigidere – 1834,95 mii lei

2. aragaz – 713,48 mii lei
3. mașini de spălat – 1193,68 mii lei

2. Determinarea altor indicatori specifici metodei CVP

Analiza CVP și, în special, analiza pragului rentabilității permite de a determina cu cât se poate reduce
volumul de vânzări fără ca firma să suporte pierderi. Această analiză se poate efectua în baza indicatorul
de siguranță (securității, rezerva stabilității financiare), calculat ca depășirea volumului efectiv (sau
planificat) al vânzărilor asupra celui din punctul critic:

Volumul efectiv
Volumul vânzărilor
Indicatorul de siguranță = (sau planificat) al –
în punctul critic
vânzărilor

Pe lângă mărimea absolută acest indicator poate fi exprimat și ca mărime relativă, dacă îl
împărțim la volumul efectiv (sau planificat) al vânzărilor:

Coeficientul de siguranță Indicatorul de siguranță

=
dinamic Volumul efectiv (sau planificat) al vânzărilor

Exemplul 4. În baza datelor din exemplul 1 de calculat nivelul indicatorului securității și a coeficientului
de siguranță. De interpretat rezultatele obținute.
Rezolvare:
Indicatorul securității pentru produsul vândut = VVplanificat – VV în pragul rentabilității = 12000 –
5000 = 7000 unități

4
Coeficientul de siguranță =
Aceasta înseamnă că firma poate reduce volumul vânzări produsului X până la unități sau până
la fără riscul de a suporta pierderi.

Analiza pragului rentabilității servește și ca bază pentru planificarea profitului așteptat din activitatea
operațională. La calculul volumului vânzărilor, necesar obținerii profitului așteptat din activitatea
operațională, acest profit se examinează ca costuri și cheltuieli curente constante suplimentare, și atunci
formula de calcul al volumului vânzărilor, ce asigură obținerea profitului așteptat din activitatea
operațională, se prezintă astfel:
Costuri și cheltuieli
Volumul vânzărilor necesar + Profit așteptat
curente constante
obținerii profitului așteptat
= Marja de contribuție pe o unitate de produs
(în unități naturale)
Volumul vânzărilor necesar Costuri și cheltuieli
+ Profit așteptat
obținerii profitului așteptat curente constante
=
(în unități valorice) Rata marjei de contribuție

Exemplul 5. Firma XXX dorește din activitatea operațională să obțină un profit în valoare de 450 000 lei.
Se planifică costurile și cheltuielile curente variabile pentru o unitate de produs în valoare de 30 lei,
costurile și cheltuielile curente constante – 600 000 lei pe an, iar prețul de vânzare – 80 lei pentru o
unitate. De calculat volumul de vânzări care va permite firmei să obțină profitul dorit.

Volumul vânzărilor necesar

obținerii profitului așteptat =
(în unități naturale)

Pentru calculul volumului de vânzări în unități valorice este necesară determinarea ratei marjei de
contribuție:
Rmc = MC/VV x100 =

Volumul vânzărilor necesar

obținerii profitului așteptat =
(în unități valorice)

Prin urmare, pentru obținerea profitului așteptat în sumă de 450 000 lei entitatea trebuie să vândă
21000 unități și să obțină un venit din vânzări în valoare de1 680 000 lei.
Pentru confirmarea celor spuse, trebuie să determinăm rezultatul financiar din activitatea
operațională, utilizând metoda marjei de contribuție:

Verificare
VV 1 680 000 lei
CCV (21000x 30lei) 630 000 lei
MC 1 050 000 lei
CCF 600 000 lei
PO 450 000 lei

Analiza marjei de contribuție permite argumentarea și a altor decizii manageriale. De exemplu, a stabili
valoarea minimă a prețului de vânzare, suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale pe care le
poate suporta entitatea, a determina momentul temporar al atingerii situației de echilibru, a argumenta
majorarea capacități de producție etc.
Valoarea minimă a prețului de vânzare se determină pornind de la datele privind volumul
vânzărilor și nivelul costurilor și cheltuielilor curente constante și variabile, utilizând situația de echilibru
în punctul critic, care se reflectă astfel:
Venituri din vânzări = Costuri și cheltuieli curente totale,
sau
Q x P = CCVunitare x Q + CCF

5
 De aici rezultă că:
P = CCF + CCV unitare
Q

Prețul minimal = Costuri și cheltuieli fixe/ + Costuri și cheltuieli curente variabile unitare
Cantitatea unităților planificate

Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea și
care va fi acoperită de marja de contribuție obținută în condițiile volumului planificat și prețului stabilit,
se determină din situația de echilibru în punctul critic astfel:
Costuri și cheltuieli curente totale = Venituri din vânzări

Pentru determinarea momentului temporar al atingerii situației de echilibru, este utilizată formula:

Numărul de luni (zile) în Volumul vânzărilor


Momentul perioadă în punctul critic
=
temporar Volumul vânzărilor în perioada analizată

Sensul economic al acestui calcul constă în determinarea momentului temporar al recuperării

tuturor costurilor și cheltuielilor curente, ce țin de fabricarea și comercializarea produselor și obținerii
unui profit nul.

Exemplul 6. Fie că firma planifică fabricarea și realizarea a 2500 de unități a produsului X. Firma
planifică vânzarea produsului dat la un preț de 200 lei unitatea, costurile și cheltuielile variabile unitare
sunt planificare al nivel de 135 lei, iar costurile și cheltuielile curente constante anuale sunt prevăzute în
mărime de 40 000 lei. În baza acestor date, De calculat:
a) Prețul minim de vânzare al produsului
b) Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea în cazul
volumului planificat și prețului stabilit pentru produsul „X
c) momentul temporar al atingerii situației de echilibru

Prețul minim de vânzare al produsului = CCF/Q + CCVunitare =

Astfel,

Suma maximă a costurilor și cheltuielilor curente totale, pe care le poate suporta entitatea în cazul
volumului planificat și prețului stabilit pentru produsul „X”, va constitui:
VV=CCV+CCF
Suma totală a CC = VV =

Momentul temporar al atingerii situației de echilibru se determină în felul următor:

Pragul rentabilității = CCF/MC unitară =

Notă: în acest calcul se admite că fabricarea și vânzarea produselor vor fi concomitente în cursul
perioadei planificate, care începe la 1 ianuarie.

Astfel,

6
Analiza CVP stă la baza determinării și sensibilității profitului la modificarea volumului de vânzări.
Pentru aceasta se determină pârghia operațională ca raportul dintre:
Pârghia operațională = Marja de contribuție totală = VV - CCVariabile
Profit operațional VV – CCV - CCF

Exemplu 7. Să admitem că în primul an de activitate volumul vânzărilor se planifică în mărime de 1 600

mii lei. (8000 unități câte 200 lei pentru o unitate), costurile și cheltuielile variabile constituie 960 mii lei
(8000 unități câte 120 lei pentru o unitate) și costurile și cheltuielile constante – 400 mii lei. Profitul
planificat va constitui 240 mii lei (1600 – 960-400).
În continuare conducerea întreprinderii are intenția fără a ieși din cadrul diapazonului relativ, să mărească
cu 10% volumul vânzărilor prin majorarea cantității, adică până la 8800 unități. Cu câte procente se va
modifica în acest caz profitul?
Rezolvare.
Calculăm suma profitului, ce corespunde noului nivel al volumului vânzărilor, prin metoda tradițională și
cu ajutorul indicatorului pârghiei operaționale.
 Metoda tradițională: PO = VV-CCV-CCF
VV = 8800 x 200 = 1 760 000 lei
CCV = 8800 x 120 = 1 056 000 lei
CCF = 400 000 lei
Profit Operațional = 304 000 lei
Ritmul de creștere= 304 000 / 240 000 x 100 = 126,67%

 Cu utilizarea indicatorului pârghiei operaționale:

Pârghia operațională = MC/Profit operaț. = VV-CCV =8000 x 200 – 8000 x 120 =
VV-CCV-CCF 8000x200 – 8000x120-400000
= 1600 000 – 960 000 =2,667
240 000

La creșterea VV cu 1%, PO va crește cu 2,667%, iar la creșterea VV cu 10%, PO va crespre cu (10% x

2,667) 26,67% și va constitui: 240 000 lei x 126,67% = 304 000 lei

Astfel, mărimea profitului care corespunde noului nivel al volumului de vânzări, calculată prin ambele
metode coincide.

4. Performanțele gestionării factorilor limită în luarea deciziilor

La elaborarea programului de producție deseori apar situații când cerințele anticipate privind
fabricarea unor produse depășesc posibilitățile întreprinderii. De exemplu, volumul producției poate fi
limitat de lipsa materiei prime și a materialelor, capacității de producție, numerarului etc.
Astfel, în cazul când cererea depășește posibilitățile de producție ale întreprinderii este necesar de
evidențiat factorii care limitează producerea. acești factori sun numiți factori de limită sau restricție.
Procesul luării deciziilor în condițiile factorilor de restricție necesită calcularea marjei de
contribuție la o unitate de factor de restricție. Preferința se acordă acelor produse care asigură un
nivel mai mare de marjă de contribuție la un factor restrictiv.
Exemplu 8. Firma planifică fabricarea a 2 tipuri de produse: palton pentru dame și scurte de
toamnă. Datele pentru analiza sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul5. Date inițiale pentru analiză

Indicatori Palton pentru Scurte de Total
dame toamnă
1. Costuri variabile la unitate de produs, lei 4800 3900 X
2.Prețul unitar, lei 7500 6000 X
3. Marja de contribuție la unitate de produs, lei 2700 2100 X
(rd.2 – rd.1 )
4. Consumul de materiale pentru o unitate de 3 2 X
produs, lei

7
 5.Marja de contribuție la 1 m de stofă , lei 900 1050 X
(rd.3 : rd.4)
6.Cererea , unități 5000 8000 X
7. Consumul necesar de materiale, m 15000 16000 X
(rd.4 x rd.6)
8. Existența de materiale, m x x 25000
9.Costuri fixe, mii lei x x 15 000
Consumul de materiale este limitat la nivel de 25 000 metri.
Se cere. De întocmit programul de producție care ar permite obținerea profitului maximal.
Rezolvare.
Tabelul 6. Argumentarea structurii programei de producție în condițiile factorului restrictiv
Indicatori Palton pentru dame Scurte de toamnă Total
Varianta I
Volumul de producție,
unități

Consumul de materiale,
m

Marja de contribuție,
mii lei
Costuri fixe, mii lei

Profit operațional, mii

lei

Varianta II
Volumul de producție,
unități

Consumul de materiale,
m
Marja de contribuție,
mii lei
Costuri fixe, mii lei

Profit operațional, mii

lei

Exemplul 9.
(a) O firmă fabrică trei modele de un anumit echipament electric – standard, avansat și de lux. Fiecare
model utilizează același panou de montare, dar ambalajul și alte articole sunt diferite. Cererea pentru o
perioadă se estimează la:
Standard 4,000 unități
Avansat 3,000 unități
De lux 2,000 unități
Structura veniturilor și costurilor este după cum urmează:
Standard Avansat De Lux
lei lei lei
Prețul unitar de vânzare 30.00 40.00 50.00
Costuri variabile totale: 16 24 31
8
 inclusiv
Panou de montare (comun) 6.00 6.00 6.00
Alte materiale 4.00 6.00 7.00
Manopera (6 lei pe oră) 3.00 6.00 9.00
Costuri indirecte de producție variabile 3.00 6.00 9.00
Factorul limitator (panouri per unitate) 1 1 1
Se prognozează că pe durata perioadei, oferta de panouri de montare comune va fi limitată la
6 000 unități.
Se cere: de determinat programul optim de producție, dacă nu există restricții contractuale sau de vânzare,
și contribuția probabilă.
Răspuns
Standard Avansat De Lux
1.Marja de contribuție unitară, lei
2.Factorul limitator (panouri per unitate)
3.Marja de contribuția per factor limitator,
lei (Rd.1 / rd.2)

Clasificare (clasament)
Programul de producție Panouri Unități de Total marja de
producție contribuție
panouri unități lei
De Lux
Avansat
Standard
Total marja de contribuție

Exemplul
FACTOR 0,5 1 1,5
LIMITATOR, ore de
munca per unitate

Standard Avansat De Lux

1.Marja de contribuție unitară, lei
2.Factorul limitator (ore de muncă per
unitate)
3.Marja de contribuția per factor limitator,
lei (Rd.1 / rd.2)

Clasificare (clasament)
Programul de producție Ore de Unități de Total marja de
muncă producție contribuție
ore unități lei
Standard
Avansat
De lux
Total marja de contribuție

9
10