CURS 7

ANALIZA DE SENZITIVITATE
(SENSIBILITATE)

1. Analiza pragului de rentabilitate

După întocmirea situaţiilor financiare şi identificarea

riscurilor asociate, o continuare firească o reprezintă
comensurarea efectelor variaţiilor unor elemente
esenţiale ale afacerii.

O tehnică utilă folosită adesea pentru a demonstra că

riscul a fost luat în considerare este analiza de
senzitivitate.
 Aceasta mai este întâlnită uneori sub denumirea
de analiză de sensibilitate şi se concretizează
într-un set paralel de proiecţii financiare,
proiecţii care descriu efectele financiare
probabile în cazul în care anumiţi factori-
cheie pe care planul s-a bazat (de ex:
calendarul de lansare a produselor, nivelul
costurilor variabile etc.) diferă semnificativ în
practică faţă de nivelul presupus în
proiecţia de bază.

 Rezultatele acestor proiecţii financiare sunt

adesea incluse într-o formă sintetică.
 Disponibilitatea şi utilizarea tabelelor de calcul pe
calculator oferă capacitatea de a realiza analize de
sensibilitate extinse, cu un minimum de efort.

 Există însă şi un risc complementar; în acest context,

prea multe analize de sensibilitate pot strica la fel de
mult ca prea puţine analize, atunci când ipotezele
folosite au puţine şanse să se întâmple în viaţa reală.

 Aşadar, în cazul în care este folosită această tehnică,

analizele de sensibilitate trebuie să se facă în număr
limitat, pentru parametrii deosebit de semnificativi
sau pentru numerele sau evenimentele foarte volatile:
scăderea vânzărilor cu x%;
creşterea costurilor fixe cu y%;
creşterea costului bunurilor vândute cu z% etc.
 O formă deosebit de utilă de analiză de sensibilitate
este analiza pragului de rentabilitate.

 În acest caz, întregul proces se bazează pe calculul

volumului minim de vânzări necesar pentru a
acoperi toate costurile fixe, sub premisa unui
anumit nivel al marjei brute pe produs.

 Această metodă este un instrument de analiză

absolut necesar pentru un investitor în cazul unui
proiect care prevede pierderi în primii ani. Este, de
asemenea, o cale foarte bună de a afla punctele tari
şi punctele slabe (din punct de vedere financiar) ale
unei companii.
 Cu cât costurile fixe sunt mai mari, cu atât se ajunge
mai greu şi mai târziu la pragul de rentabilitate. Iar
timpul nu este de partea firmelor mici aflate la
început de drum - ce trebuie să devină profitabile
într-un timp scurt pentru că altfel îşi consumă
resursele financiare şi pot falimenta.

 Analiza pragului de rentabilitate (sau analiza

cost-volum) este foarte utilă pentru aprecierea
relaţiei dintre volumul producţiei, costurile de
producţie şi profituri. Ea constituie un instrument
principal nu numai pentru elaborarea planului de
afaceri ci şi pentru conducerea obişnuită a afacerii.
 Conform definiţiei, pragul de rentabilitate reprezintă
acel nivel al activităţii unei companii începând de la care
aceasta obţine profit. în acest punct (la prag) valoarea
veniturilor şi valoarea costurilor sunt identice, profitul
fiind deci zero.

 Pragul de rentabilitate se calculează în mod diferit:

pentru afacerile care realizează un singur tip de produs
pentru afacerile care realizează o gamă largă de
produse
 Variante de analize de senzitivitate

Previziunea  Analiza de senzitivitate (la

contului de nivel de prag de
rezultat rentabilitate)

Pentru afacerile cu o
Pentru afacerile cu un
gamă largă de
singur tip de produs
produse
 Analiza de senzitivitate pentru afacerile care realizează un
singur tip de produs

Pentru afacerile care realizează un singur tip de produs, pragul de rentabilitate reprezintă
numărul de unităţi de produs produse şi vândute pentru care profitul unităţii este nul.

 Mecanism de calcul: determinarea nivelului minim de producţie la care se acoperă

costurile de producţie şi de la care începe să se obţină profit.
CT = CF + CV unde:
CT = costurile totale,
CF = costuri fixe,
CV = costuri variabile.
CV = Cv x q unde:
CV = costurile variabile,
Cv = costurile variabile pe unitate de produs, q = cantitatea de produse.
V = Pq x q

CT = CF + Cv x q
Ecuaţia profitului: P = V - CT = Pq x q - (CF + Cv x q)

Prag de rentabilitate: P = 0 => V=CT => Pqxq = CF + Cvxq =>

q (Pq - Cv) = CF
=> q =CF/(Pq-Cv)

q- cantitatea de produse fabricate și vândute pentru care profitul este nul

Venituri
REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRAGULUI DE
Costuri
RENTABILITATE

Venituri

PROFIT
Costuri P
Costuri Venituri
variabile
A
PIERDERI
Costuri
fixe

0 Pragul de X Cantitate produsă

rentabilitate
Exemplu de calcul:

 Pq = 50 lei
 CF = 9360 lei
 Cv = 42 lei

50 x q = 9.360 + 42 x q →
(50-42) x q = 9.360

9.360
= = 1170 .
8

Capacitatea nominală = 1500 buc./an

În aceste condiții, volumul minim al producției

reprezintă 78 % din capacitatea de producție.
 Volumului minim de producție astfel determinat i se
poate aplica un test de sensibilitate, verificându-i
variațiile în funcție de diferite prețuri unitare sau
costuri.

I) Pq=55 lei
CF = 9.360 lei
Cv = 42 lei

9.360
= = 720 .
13
reprezentând 48 % din capacitatea nominală.

Obs. Cu cât este mai mare diferența dintre prețul unitar și

costul variabil pe unitate de produs, cu atât volumul
producției de la care începe obținerea de profit este mai mic
 II) Pq = 50 lei
CF = 9.360 lei
Cv = 40 lei

9.360
= = 936 .
10
reprezentând 62 % din capacitatea nominală.

III) Pq = 50 lei
CF = 9.760 lei
Cv = 42 lei

9.760
= = 1.220 .
8
reprezentând 81 % din capacitatea nominală.
 Calculele pragului de rentabilitate se fac și sub
ipoteza obținerii unui anumit nivel al profitului.

 Noua ecuație de obținere a producției-prag se prezintă

sub următoarea formă:

+
=
−
unde Pf – profitul ce se dorește a fi obținut

Ex. Calculați producția-prag pentru a obține un nivel al

profitului de 1520 lei, în cazul în care se cunosc
următoarele informații:
Pq = 50 lei
CF = 9360 lei
Cv = 42 lei
 Sub premis unei anumite profitabilități, pot fi folosite
diferite scenarii de obținere a acesteia.

 De exemplu, în condițiile unei limitări a cantității de

produse, ce nivel al prețului de vânzare permite
obținerea profitului dorit? Dacă piața nu poate
accepta prețul astfel obținut, trebuie analizate
modalitățile de reducere a costurilor fixe sau, dacă
este posibil, a celor variabile

 Sunt cazuri când variațiile unor elemente, precum

variabilitatea prețului de vânzare/unitate de
produs în funcție de volumul producției și al
vânzărilor, sau modificarea costurilor fixe de
producție în cazul modficării producției, impun
folosirea unor funcții matematice mai complexe.
 Analiza de senzitivitate pentru afacerile care
realizează o gamă largă de produse

 în cazul afacerilor care realizează mai multe tipuri de

produse, pragul de rentabilitate sau punctul critic
reprezintă nivelul minim al activităţii pentru care
valoarea veniturilor obţinute din vânzarea producţiei este
egală cu valoarea cumulată a costurilor fixe şi costurilor
variabile. Riscul economic va fi cu atât mai mic cu cât
nivelul punctului critic va fi mai redus.

 Aţi remarcat desigur că exemplele anterioare sunt

valabile în cazul obţinerii unui anumit produs, obţinând
de fapt numărul de unităţi fizice de produs ce conduc la
obţinerea unui profit nul.

 În practică însă aceste exemple sunt rar întâlnite.

Cele mai multe afaceri oferă mai multe tipuri de
produse/servicii, cheltuielile fixe sunt la nivel de firmă,
iar costul variabil unitar e diferit în funcţie de tipul de
produs/serviciu la care se raportează.
 Calculul pragului de rentabilitate ca nivel al cifrei de
afaceri

 Primul pas în determinarea sa îl constituie calculul marjei

brute. Dacă afacerea are deja un istoric, vor fi disponibile
suficiente date; dar dacă afacerea este la început de drum, va fi
necesar să estimaţi acest indicator pe baza informaţiilor
deţinute cu privire la competitori.

 Ecuaţia de obţinere a pragului de rentabilitate se prezintă

astfel:

=
! "%

 MCV = Marja cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile

(Marja brută)

− %
$ %% =
 Calculul marjei brute a cifrei de afaceri
asupra cheltuielilor variabile:

MCV=CAp-CV
unde:
MCV= marja cifrei de afaceri asupra cheltuielilor
variabile
CAp = cifra de afaceri prognozată
CV = cheltuieli variabile
 Calculul ratei marjei cifrei de afaceri
asupra cheltuielilor variabile:

$ % − %
$ %% = =

unde:
MCV % = rata marjet cifrei de afaceri asupra
cheltuielilor variabile
MCV = marja asupra cheltuielilor variabile
= & '( )* ( ( *'& +',-.,/(0ă
CV = cheltuieli variabile
 Calculul cifrei de afaceri la prag:

=
$ %%

unde:
= cifra de afaceri la prag
CF = cheltuieli fixe
MCV % = rata marjei cifrei de afaceri asupra cheltuielilor
variabile

 Calculul volumului lunar al cifrei de afaceri la prag:

2 =
3
unde:
2 = cifra de afaceri la prag (lunar)
N = număr de luni
 Determinarea intervalului de siguranţă

 După calcularea pragului de rentabilitate, pe baza

cifrei de afaceri previzionate se poate afla intervalul
de siguranţă ce va caracteriza afacerea pe perioada
avută în vedere.

 Intervalul de siguranţă este de fapt un indicator de

poziţie al CA previzionate faţă de CA prag.

 Acest indicator exprimă gradul de risc al exploatării.

 Cu cât valoarea lui este mai ridicată, cu atât riscul

este mai mic sau cu alte cuvinte, activitatea de
exploatare se situează mai departe de nivelul minim
de profitabilitate (profit zero)

 El poate fi exprimat atât în valoare absolută, cât și în

valoare relativă
val.absolută   CAp  CApr
'
CA  CAp pr
val.relativă  
CA pr

unde:
CAp = cifra de afaceri prognozată,
CApr = cifra de afaceri la prag

Cercetările efectuate apreciază situaţia afacerilor

în raport cu pragul de rentabilitate astfel :
instabilă şi riscantă - pentru α < 10%
relativ stabilă - pentru α ∈ [10% - 20%]
confortabilă - pentru α > 20%