CAPITOLUL 2

MASURAREA
RISCULUI ECONOMIC LA NIVELUL
FIRMELOR CU ACTIVITATE DE PRODUCT
IE
SI SERVICII
La nivelul firmei, riscul reflecta posibilitatea, respectiv probabilitatea, ca
rezultatele economico-financiare sa evolueze de o maniera care o poate
conduce la faliment, deci la incapacitate de plata.
Gradul de sensibilitate al rezultatului economic la riscurile de functionare face din fiecare ntreprindere o investitie mai mult sau mai putin
riscanta. Evaluarea riscului este o cerinta a managementului ca functie
de a ,,monitoriza factorii de risc si a initia masuri de prevenire, limitare
sau contracarare a efectelor acestora.
Riscul, n general, reprezinta posibilitatea aparitiei unui eveniment
care sa prejudicieze activitatea ntreprinderii; reprezinta incapacitatea
societatii de a se adapta, n timp si la cel mai mic cost, la variatiile
conditiilor de mediu economic si social n care actioneaza. Astfel, n
ansamblul activitatii ei, ntreprinderea este supusa la 3 categorii de riscuri
majore: de exploatare (economic), de finantare (financiar), de faliment
(insolvabilitate).

26

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

2.1

Riscul economic (riscul de exploatare)

Activitatea desfasurata n cadrul unei ntreprinderi genereaza rezultate

ce sunt sub diverse influente precum: modificarea pretului utilitatilor,
modificarea cadrului legislativ si a reglementarilor din domeniul taxelor
si impozitelor, cresterea salariilor, nasprirea concurentei, etc.
Riscul economic exprima volatilitatea rezultatului economic n conditii
de exploatare. Analiza riscului economic se face din mai multe puncte
de vedere, prin mai multi indicatori.
2.1.1

Indicatori ai pragului de profitabilitate

Principalul indicator care masoara riscul de exploatare este pragul de

profitabilitate (rentabilitate). Pragul de profitabilitate (rentabilitate) al ntreprinderii este acel punct la care cifra de afaceri acopera
cheltuielile de exploatare delimitate n cheltuieli fixe si cheltuieli variabile, calculandu-se n unitati fizice sau valorice, pentru un produs sau
pentru ntreaga activitate. Mai este numit si punct critic; deci, la acest
punct, profitul este nul. Acest prag este apreciat ca fiind pragul eficientei
cheltuielilor si este folosit n analiza riscului economic si financiar.
a) In unitati fizice (Q):
Q=

Cf t
Cf t
=
Pv Cv
Mv

unde:
Q cantitatea de produse aferenta punctului critic;
Cf t cheltuieli fixe totale;
Pv pretul de vanzare pe unitatea de produs;
Cv cheltuieli variabile pe unitatea de produs;
Mv marja cheltuielilor variabile.

(2.1)

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

27

b) Cifra de afaceri prag (CAP R ) se stabileste, n unitati valorice,

astfel:
CAP R =

Cf t
Cf t
=
Rmv
1 Rv

(2.2)

unde:
CAP R cifra de afaceri prag, aferenta punctului critic;
Cf t cheltuielile fixe totale;
Rv rata medie a cheltuielilor variabile;
Rmv rata marjei cheltuielilor variabile.
La nivel de produs, pragul rentabilitatii se determina cu relatia:
K=

CHf
P CHV

(2.3)

unde:
CHf cheltuielile fixe unitare;
P pretul mediu de vanzare pe produs;
CHV cheltuielile variabile pe unitate de produs.
Exemplu:
CHf = 25.000
P = 100.000
CHV = 60.000
Qmax = 50.000 unitati
Pr = 15.000 = P (CHv + CHf )
K=

25.000
100.00060.000

= 0, 625

Acestei valori a pragului i corespunde o cifra de afaceri critica, n

expresie fizica:
Qcmax = Qmax K = 50.000 0, 625 = 31.250 unitati

28

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

iar n expresie monetara:

(Qcmax P ) = 31.250 100.000 = 3.125.000 mii lei
Nivelul zero al profitului se verifica prin relatia:
Pr = [(P CHV )K]CHf = [(100.00060.000)0, 625]25.000 = 0
Deoarece profitul unitar este 15.000 lei/produs, se impune folosirea
la maximum a capacitatii de productie.
Deci:
K0 =

CHf +Pr
P CHV

25.000+15.000
100.00060.000

=1

astfel ncat:
Pr =[(P CHV )K]- CHf =[(100.000-60.000)1]-25.000=15.000
La nivelul cifrei totale de afaceri, pragul rentabilitatii se stabileste
astfel:
n
P

K=
unde:
n
P

n
P

CHfi + Pr

i=1

(1 Chv ) Qmax

sau CA0 =

CHfi

i=1

1 Chv

CHfi suma cheltuielilor fixe;

i=1

Chv cheltuielile variabile la un leu cifra de afaceri;

Qmax cifra de afaceri maxima;
CA0 cifra de afaceri prag.
Exemplu:
n
P

CHfi = 1.250.000 mii lei

i=1

Chv = 0, 6
Qmax = 5.000.000 mii lei
Pr = 550.000 mii lei
K=

1.250.000
(10,6)5.000.000

= 0, 625

(2.4)

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

29

Cifra de afaceri critica este:

CA0 = Qmax K = 5.000.000 0, 625 = 3.125.000 mii lei
respectiv:
n
P

CA =

i=1

CHfi

1Chv

1.250.000
0,4

= 3.125.000

Pornind de la coeficientul prag al profitabilit

atii (K) si corespunzator
acestuia, echivalentul cifra de afaceri critic
a (CA), se pot determina
urmatorii indicatori :
a) profitul corespunzator coeficientului ,,prag, respectiv cifrei de afan
P
ceri critica: Pr = [(Qmax K)(1Chv )] CHfi = [(5.000.0000, 625)(1
i=1

0, 6)] 1.250.000 = 0
b) coeficientul utilizarii capacitatii de productie, pentru realizarea
profitului de 550.000 mii lei:
n
P

K=

i=1

CHfi +Pr

(1Chv )Qmax

1.250.000+550.000
(10,6)5.000.000

= 0, 90

c) cifra de afaceri corespunzatoare coeficientului de utilizare a capacitatii este:

CA0 = Qmax K = 5.000.000 0, 90 = 4.500.000 mii lei
d) profitul n conditiile date ale cheltuielilor fixe, cheltuielilor variabile
la un leu cifra de afaceri si coeficientul de folosire a capacitatii: Pr =
n
P
[(Qmax K)(1Chv )] CHfi = [(5.000.0000, 90)(10, 6)]1.250.000 =
i=1

550.000 mii lei

e) nivelul cheltuielilor variabile la un leu cifra de afaceri n conditiile
date privind:
- suma cheltuielilor fixe
- suma profitului de realizat
- coeficientul de productie
n
P

Chv = 1

i=1

CHfi +Pr

Qmax K

1.250.000+550.000
5.000.0000,90

= 0, 6

30

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Nivelul pragului rentabilitatii prezinta un interes managerial deoarece:

- ofera informatii cu privire la nivelul minim de activitate pentru a
obtine profit;
- permite elaborarea de ipoteze si efectuarea de simulari privind
evolutia profitului;
- serveste la explicitarea modificarii rezultatului exploatarii.
Analiza riscului economic pornind de la pragul de rentabilitate, se face determinand urmatorii factori:
Indicatorul de pozitie al cifrei de afaceri fat
a de pragul de rentabilitate, care se poate exprima n marime absoluta:
A = CA CAP R

(2.5)

unde:
CA cifra de afaceri obtinuta la un nivel de activitate;
CAP R cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate.
Indicatorul A se mai numeste ,,flexibilitate absoluta si exprima capacitatea firmei de a se adapta la cerintele pietei. Cu cat valoarea sa este
mai mare, cu atat flexibilitatea firmei este mai ridicata.
In marime relativa:
Ar =

CA CAP R
CAP R

(2.6)

Indicatorul Ar se mai numeste ,,coeficient de volatilitate.

Coeficientul de elasticitate a profitului, care reprezinta sensibilitatea profitului la variatia nivelului de activitate reflectat prin cifra
de afaceri la un moment dat; se exprima prin relatia (2.7).

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

e =

Re Ro
Re
CACApg
CA

31

(2.7)

unde:
e coeficientul de elasticitate al produsului;
Re rezultatul exploatarii realizat pentru un anumit nivel de activitate;
Ro rezultatul exploatarii n punctul mort (are valoarea zero).
Coeficientul de elasticitate este dependent de pozitia nivelului de activitate fata de pragul de rentabilitate. Cu cat ntreprinderea se departeaza
de pragul de rentabilitate, cu atat elasticitatea este mai redusa, deci riscul
de exploatare este mai mic.
2.1.2

Indicatori ai variabilit
atii rezultatelor

Alti indicatori se refera la evaluarea riscului de exploatare din perspectiva

variabilit
atii rezultatului de exploatare fata de media sa, urmarita
pe ultimul exercitiu financiar. Aceasta apreciere se face prin metode
statistice, utilizand indicatorii:
Abaterea medie patratic
a a rezultatului exploat
arii :

Re =

v
n
uP
u (Rei Re)2
t
i=1

(2.8)

fata de nivelul mediu Re;

Relatia se mai poate exprima:
rP
n
(CAi CA)2

abaterea medie patratica a cifrei de afaceri

CA =
n
fata de nivelul mediu CA determinat pe un numar de n ani.
i=1

32

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Riscul este cu atat mai mare cu cat variabilitatea cifrei de afaceri si

marja cheltuielilor variabile este mai mare.
Coeficientul de variatie (Pearson), notat Pc , calculat pentru rezultatul exploatarii:
Re
(100)
(2.9)
Re
Pornind de la coeficientul de variatie, se poate cuantifica starea de
risc economic n care se afla o ntreprindere astfel:
PC =

- stabila, daca coeficientul de variatie este de pana la 30%;

- instabila, cand acesta depaseste 30%.
Nivelul de flexibilitate este dependent de potentialul tehnic al ntreprinderii, al celui uman si managerial.
Pe baza de cercetari statistice s-au identificat ca stari, functie de cifra
de afaceri:
- instabilitate, cand cifra de afaceri se situeaza cu pana la 10% peste
pragul de profitabilitate;
- stabilitate relativa, cand cifra de afaceri este cu circa 20% mai mare
decat pragul critic;
- confortabilitate, cand cifra de afaceri depaseste pragul critic cu
peste 20%.

2.2

Riscul financiar

Riscul financiar caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de rezultate

sub incidenta structurii financiare a firmei.
Structura capitalului unei firme este: capital propriu si capital mprumutat. Capitalul mprumutat (datoriile) este purtator de dobanda (deci
cheltuieli). Printre indicatorii care masoara riscul financiar, cei mai
utilizati sunt: cifra de afaceri prag, riscul de faliment, diferite metode

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

33

de sinteza (Conan-Holder, modelul Bancii Frantei, etc.).

Pentru calcul se utilizeaza indicatorul de pozitie fata de pragul de
profitabilitate global (sau punctul critic):
CAP G =

Cf t + DOB
Cf t + DOB
=
1 Cv
Rmjv

(2.10)

unde: Rmjv - rata marjei cheltuielilor variabile;

DOB - cheltuieli financiare (cu dobanzile).
Eficienta ncadrarii ntr-o categorie de risc se determina cu ajutorul
p
arghiei financiare (,,efectul de levier financiar). Indicatorul exprima
incidenta ndatorarii firmei asupra profitabilitatii firmei si capitalului
propriu.
Daca Re > Rd , unde Re rentabilitatea economica; Rd rata
datoriilor, situatia este favorabila actionarilor. Apelarea la credite apare ca un mijloc de ameliorare a profitabilitatii capitalului
propriu. Rentabilitatea financiara (Rf ) este o functie crescatoare
dependenta de gradul de ndatorare al firmei. Deci Rf > Rd.
Daca costul datoriilor (rata dobanzilor) este superior rentabilitatii
economice Rd > Re , rentabilitatea financiara este o functie descrescatoare de gradul de ndatorare.
Egalitatea Re = Rd semnifica rentabilitatea structurii financiare.
Rezulta faptul ca ndatorarea mareste riscul.

2.3

Riscul de faliment

Aprecierea capacitatii ntreprinderii de a-si regla n termen obligatiile se

estimeaza n functie de conditiile concrete economico-financiare n care
si desfasoara activitatea.
O ntreprindere poate avea dificultati ocazionate de acoperirea unor
creante sau de nevoia de accelerare a unor plati. In consecinta difi-

34

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

cultatile sunt efectul unor neconcordante de moment, a unor dezechilibre

temporare si nu afecteaza soliditatea firmei si nici imaginea acesteia.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea ntreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate,
fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.
In ultimii ani diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o impetuoasa dezvoltare, urmare a utilizarii unor metode statistice de analiza a
situatiei financiare, pornind de la un ansamblu de rate; dintre metode:
- metoda scorurilor;
- metoda functionala. Se bazeaza pe notiunea de scoruri si fluxuri
de utilizari si resurse. Analiza functionala are un caracter static,
atunci cand e bazata pe analiza scorurilor, sau dinamic, atunci cand
se opereaza cu fluxuri (utilizari) de active si resurse.
- metoda fluxurilor. Aceasta presupune utilizarea tabloului de finantare, care pune n evidenta evolutia structurii si lichiditatii firmei si
a echilibrului sau financiar n corelatie cu bilantul contabil si contul
de profit si pierderi, prin intermediul capacitatii de autofinantare.
In aprecierea riscului de faliment, in general cea mai folosita metoda
este metoda scoring.
Metoda Scoring , care pe baza unor scoruri, urmareste obtinerea
unor posibilitati de predictie n aprecierea riscului de faliment. Procedeul
se bazeaza pe metoda functiei de regresie si are ca baza de comparare
doua grupuri de firme: unul cu dificultati financiare, iar altul prosper.
Pentru fiecare dintre ele se determina o serie de rate, apoi se identifica
cea mai buna functie de regresie:

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

Z = 1 x1 + 2 x2 + ... + i xi + ... + n xn +

35

(2.11)

unde:
i coeficienti de regresie stabiliti experimental;
xi diferite rate financiare.
Dupa modelul de particularizare a coeficientilor sunt cunoscute mai
multe modele ale scorului: Conan-Holder, modelul Bancii Frantei, si
altele.
Modelul Conan-Holder are ca functie o dependenta de 5 rate:
Z = 16X1 + 22X2 87X3 10X4 + 24X5

(2.12)

unde:
X1 rata lichiditatii partiale;
X2 rata stabilitatii financiare;
X3 rata (nivelul) cheltuielilor financiare fata de cifra de afaceri;
X4 rata remunerarii personalului (ponderea cheltuielilor cu personalul n valoarea adaugata);
X5 excedentul brut de exploatare fata de datoriile totale.
Gruparea valorilor de risc sunt apreciate ca:
Z 4 zona periculoasa
4 < Z 9 zona de incertitudine
Z > 9 zona stabila, favorabila
In detaliu se considera ca valorile negative ale scorului conduc la un
risc de faliment de peste 80%; pana la 4 riscul este de 70%-75%; pana
la 9 riscul se situeaza ntre 50%-70%; iar peste 9 riscul scade la
30%-50%, pentru a ajunge sub 10% cand Z > 16.

36

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Exemplu

Pe baza datelor din tabelul 2.1, se determina riscul de faliment prin

metoda Conan-Holder, pornind de la date bilantiere.
Tabel 2.1
Rata
1. rata solvabilitatii
partiale (X1 )
2. rata stabilitatii financiare (X2 )
3. rata cheltuielilor financiare (X3 )
4. rata remunerarii
personalului (X4 )
5. excedentul brut de
exploatare fata de datorii (X5 )
Total

Calcul
creante + disponibilitati
datorii pe termen scurt

Simboluri Valoarea ratei (xi ) Coeficientul i

i Xi

CR+D
DT S

0,85

+16

13,6

capital permanent
pasiv total

CP
PT

0,60

+22

13,2

cheltuieli financiare
cifra de afaceri

CF
CA

0,08

-87

-6,96

cheltuieli salariale
valoarea adaugata

CHS
VA

0,70

-10

-7,0

excedentul brut de exploatare

datorii totale

EBE
DT

0,25

+24

6,0

18,84

Marimea Z=18,84 indica un scor la care riscul de faliment se plaseaza

sub 10%, deci o situatie favorabila.
Modelul B
ancii Franceze include n functia de regresie 8 indicatori (vezi tabelul 2.2):
Z 0 = 1, 255X1 2, 003X2 0, 824X3 + 5, 221X4
0, 698X5 1, 164X6 + 0, 706X7 + 1, 408X8 (2.13)
In functie de valoarea Z rezultata se apreciaza:
Z < 0, 25 situatie nefavorabila
0, 25 Z 0, 125 situatie incerta
Z > 0, 125 situatie favorabila
Romania se practica o evaluare a riscurilor de functionare a firIn
melor de catre banci, ca un nivel de bonitate. La solicitarea de credite,
bancile evalueaza clase de risc. Dincolo de deosebirile dintre banci, toate

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

37

Tabel 2.2
Rata
1. rata cheltuielilor financiare fata de rezultatul brut (X1 )

Calcul
cheltuieli financiare
rezultat brut

Simboluri Valoarea ratei (xi ) Coeficientul i i Xi

CF
-1,255
RB

capital permanent
capital investit

CP
CI

2,003

capacitatea de autofinantare
datorii

CAF
DAT

-0,824

rezultat brut
cifra de afaceri

RB
CA

5,221

datorii comerciale
valoarea recumpararilor

DC
RC

-0,689

modificare absoluta a VAB

VAB n perioada de baza

V A1 V A0
V A0

-1,164

7. durata medie a creditului clienti (X7 )

soldul mediu clienti

soldul mediu vanzari

SM C360
VVZ

+0,706

8. rata investitiilor
(X8 )
Total

volum investitii
valoarea adaugata

IN V
VA

+1,408

2. rata acoperirii capitalului investit (X2 )

3. rata capacitatii de
rambursare a datoriilor (X3 )
4. rata rezultatului
economic brut (X4 )
5. rata datoriilor comerciale fata de recumparari (X5 )
6. ritmul modificarii
valorii adaugate (X6 )

valoarea recumpararilor = soldul mediu furnizori*360

cumparari de marfuri

metodele se bazeaza n principal pe solvabilitatea firmelor. O astfel de

grila este prezentata n tabelul 2.3.
Tabel 2.3
Indicatori de performant
a

Clasa de risc
A 10p. B 8p. C 5p. D 2p. E 0p.
1. gradul de ndatorare - %
0-30
30,1-50 50,1-65 65,1-80 >80
2. lichiditatea imediata - %
>110
65-85
65-85
50-65
<50
3. solvabilitatea patrimoniala - %
>50
40-50
30-40
20-30
<20
4. rentabilitatea - %
>10
5-10
3-5
1-3
<1
5. gradul de acoperire a cheltuielilor din ncasari - % >120 100-120 9-100
70-90
<70
Total punctaj pentru categoria de credit
41-50
26-40
11-25
1-10
0

Clasa de risc indica:

A performante financiare ridicate si perspective de mentinere;
B performante multumitoare, dar cu tendinte de instabilitate;
C performante satisfacatoare, dar cu tendinte de nrautatire;

38

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

D performante financiare scazute si evolutii riscante;
E stari negative si riscul incapacitatii de plata a creditelor si dobanzilor.

2.4

Riscul contractual

Problema riscurilor se reduce la a sti daca, n ipoteza cand una dintre

parti nu poate executa obligatia sa, datorita unui caz de forta majora,
cealalta parte mai este tinuta sa o execute pe a sa. Interdependenta
obligatiilor celor doua parti contractante (caracteristica contractelor sinalagmatice) impune solutia stingerii obligatiei corelative a unei parti,
atunci cand o forta majora face imposibila executarea obligatiei ce revine
celeilalte parti. Riscurile sunt n sarcina debitorului obligatiei imposibil
de executat.
2.4.1

Riscul n contractul de v
anzare

Atunci cand ne referim la riscul lucrului vandut, trebuie raspuns la doua

ntrebari:
1. cine suporta paguba pierderii lucrului, n perioada posterioara acordului de vointa si momentul predarii?
2. cumparatorul mai este sau nu obligat sa plateasca pretul?
Pentru solutionarea acestui aspect nou al problematicii riscurilor, trebuie plecat de la regula necontestata (n dreptul roman si n dreptul neolatin) ca simplul acord de vointa are ca efect transferarea proprietatii de
la vanzator la cumparator. Astfel, se considera ca din momentul acordului de vointa, vanzatorul si-a ndeplinit obligatia sa, el nu mai este
proprietarul obiectului, de unde consecinta elementara, ca daca obiectul
se pierde, aceasta nu poate privi decat pe proprietar.

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

39

Intre notiunea de risc si cea de proprietate exista atat interdependenta

cat si concomitenta. Eventuala pierdere care survine ntre momentul
acordului de vointa si al predarii efective cumparatorului, nu exonereaza
de plata pretului, deoarece vanzatorul si-a executat obligatia, ramane ca
si cumparatorul sa o execute pe a sa si n consecinta va plati pretul.
In doctrina moderna asupra dreptului proprietatii, inconvenientele
automatismului trecerii riscurilor odata cu transmiterea proprietatii se
preconizeaza a fi nlaturate prin legarea transferurilor riscurilor de predarea marfii si nu de transmiterea proprietatii (n prezent aceasta solutie
este aplicata n vanzarea internationala).
2.4.2

Riscul contractual c
and v
anz
atorul este n nt
arziere

Daca vanzatorul ntarzie predarea iar cumparatorul i adreseaza o somatie prin care l pune n ntarziere, principiul conform caruia riscurile
prevad pe cumparator, el fiind proprietarul, nu mai este respectat si
riscurile raman n sarcina vanzatorului. Prin urmare, daca obiectul contractului va disparea nainte de predarea acestuia cumparatorului, pierderea va trebui sa o suporte vanzatorul iar cumparatorul este exonerat
de obligatia de a plati contravaloarea contractului.
2.4.3

Riscuri n v
anz
arile de bunuri viitoare

In acest caz se aplica regula concomitentei trecerii proprietatii si a riscurilor. Dificultatile apar n cazul unor contracte complexe cum sunt
contractele de antrepriza, a caror definire va avea loc n raport cu principiul prevalentei unui raport asupra celuilalt. Odata precizata natura
juridica a acestui raport, se vor aplica:
a) principiile care guverneaza riscurile obiectului, daca rezultatul clarificarii este un contract de vanzare;
b) principiile care guverneaza riscurile contractului, n general, daca

40

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

operatia a fost calificata contract de antrepriza.

In primul caz, riscurile l vor privi pe proprietar, iar n cel de al doilea
caz pe antreprenor.
2.4.4

Riscul n v
anz
ari de bunuri apartin
and unui tert

In cazul unei vanzari de lucruri apartinand unui tert, nici proprietatea si

nici riscul nu pot trece, n momentul acordului de vointa, deoarece n acel
moment bunul ce face obiectul vanzarii apartine unui tert. Transmiterea
va opera n momentul n care bunul va fi dobandit si se va face predarea.
Pana la aceasta data, lucrul nu va fi n riscul vanzatorului, deoarece el
nu a devenit, prin achizitionarea lui, proprietar. Evident, nu va fi nici
riscul cumparatorului, deoarece nici el nu a dobandit proprietatea, lucrul
nefiind trecut n patrimoniul sau.
Concluzii
Problematica riscului contractual este strans legata de cadrul juridic
existent pe plan intern si international. Momentul transferului riscurilor
este subiect controversat si reglementat partial prin legi, principii sau
reguli speciale. In tari diferite, paralelismul proprietate-risc este tratat
diferentiat.

2.5

Riscul n marketing

Specialistul n marketing studiaza atitudinile incerte ale consumatorilor,

n conditiile unor informatii greu de controlat. Nevoile, motivatia si
fantezia cumparatorilor sunt exemple de incertitudini care maresc riscul
n acest domeniu. Astfel, analiza riscului de marketing se aplica n scopul
limitarii riscurilor relativ la investitii, lansare de noi produse, amplasarea
obiectivelor, negocierile, cercetarea, personalul, etc.

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

2.5.1

41

Energia informational
a

Teoria informatiei si conceptele de entropie si de energie informationala

pot fi utilizate pentru masurarea riscului. Energia informationala are o
valoare scazuta pentru o distributie uniforma de probabilitati si o valoare
mai ridicata cu cat distributia este mai concentrata. O structura organizatorica prezinta un risc mai redus atunci cand cantitatea de informatie,
n sens Shanon, este mai mare. Energia informationala nu rezulta din
nsumarea logaritmilor ponderati ai probabilitatilor, ca n cazul entropiei
n
P
Shanon (H =
pk log2 pk ), ci din valoarea medie a probabilitatilor,
k=1

exprimate prin frecventele relative:

n
X

n
X

fi2 ;

i=1

fi = 1

(2.14)

i=1

In scopul de a se tine seama de numarul de rezultate posibile ale

fiecarei strategii pentru care este calculat riscul, se ajusteaza energia
informationala astfel ncat prin ,,normare sa fie adusa n intervalul [0, 1]:
n
P

fi2

i=1

1
n

1
n

(2.15)

Aceasta relatie permite compararea cu energia informationala a coeziunii altor structuri. Valorile energiei informationale vor creste, n
functie de starea de determinare a sistemului, pornind de la cazul pi = n1 ,
unde i = 1, 2, ..., n, care corespunde indeterminarii complete (risc maxim). Cazul pi = 1 corespunde starii de determinare; atunci cand una
din proprietatile pi este egala cu unitatea si riscul este inexistent.

42
2.5.2

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Analiza sensibilit
atii n marketing

In esenta este o tehnica utilizata pentru determinarea modului n care se

modifica concluziile unei cercetari fata de variatiile posibile ale valorilor
factorilor sau fata de erorile de diferit marimi, continute n estimatiile
realizate. Prin aceasta tehnica se realizeaza o perfectionare a procesului de elaborare a deciziilor, deoarece asigura o mai buna ntelegere, n
ansamblu, a riscului existent n diferitele alternative de actiune.
Cazul tipic n care analiza sensibilitatii se poate utiliza n marketing
este investitia ntr-un produs nou, caz n care se studiaza profitabilitatea
proiectului de marketing n conditiile modificarii premiselor care stau la
baza determinarii acestei profitabilitati. Aceasta analiza este necesara si
pentru examinarea implicita a riscului semnificativ existent ntr-un proiect de produs nou comparativ cu un altul. Prin analiza sensibilitatii se
poate determina si influenta fiecarui factor asupra rezultatului modelului
si, n acest fel, se ajunge la identificarea factorilor importanti: factori cu
efect puternic si cei cu incertitudine ridicata.
Analiza sensibilitatii indica factorul ,,cost de fabricatie ca avand o
importanta ridicata pentru decizia de investitii, atat ca efect de parghie
economica, cat si ca incertitudine. In urma unei astfel de analize, managerii unei societati pot sa evalueze sensibilitatea rezultatelor fata de
variatia factorilor de intrare. Prin simpla reluare a programului, care
produce schimbari n distributia factorului de intrare, se poate determina
efectul informatiei adaugate sau modificate (sau al lipsei de informatie).
Este posibil sa se constate ca mari schimbari n dimensiunea anumitor factori nu altereaza semnificativ rezultatul, sau, dimpotriva, mici schimbari
pentru anumiti factori conduc la modificari importante ale valorilor prezente nete (profitul net actualizat) sau a ratei profitului, calculata n
cazul lansarii unui proiect nou.

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

43

Intreb
ari teoretice
1. Prezentati analiza riscului economic si riscul financiar la nivelul
ntreprinderii.
2. Prezentati riscul de faliment la nivel de ntreprindere.
3. Prezentati riscul contractual la nivel de ntreprindere.
4. Prezentati riscul n marketing la nivel de ntreprindere.
Studii de caz
Studiul de caz 2.1. Riscul de exploatare aprecierea se face n functie
de anumiti indicatori:
1. cantitatea prag (qP R ) cantitatea minima de bunuri pe care trebuie
sa o produca un agent economic pentru a-si acoperi cheltuielile
2. cifra de afaceri prag (CAP R ) cantitatea minima de bunuri si servicii pe care trebuie sa o vanda un agent economic pentru a-si acoperi
cheltuielile
In exprimarea celor doi indicatori se tine cont de: cheltuielile fixe
totale (CFt ), acestea fiind cheltuielile ce trebuie acoperite indiferent daca
agentul economic produce sau nu bunuri; cheltuielile variabile unitare si
de pretul unitar; cheltuielile variabile evolueaza functie de dimensiunea
productiei, dar nu ntotdeauna proportional cu aceasta.
Sa se determine qP R si CAP R pe care trebuie sa o obtina un ntreprinzator, functie de urmatorii indicatori (tabelul 2.4):
Tabel 2.4
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
CF totale (CFt )
8.000.000
10.000.000
Pret unitar (Pu )
10.000
12.000
CV unitare (CVu )
6.000
8.000
Beneficiul Programat (BP)
2.000.000
3.500.000

44

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

qP R =

CFt
Pu CVu

CAP R = qP R Pu
Tabel 2.5
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
Cantitatea prag (qP R )
2.000
2.500
Cifra de afaceri prag (CAP R )
20.000.000
30.000.000
Nivelul chelt variabile (NV )
0,6
0,7
Cifra de afaceri maxima (CAmax )
25.000.000
45.000.000
Rata cifrei de afaceri (q)
25%
50%

In aceasta situatie, ntreprinderea va trebui sa produca cel putin

2.000 produse pentru a-si acoperi cheltuielile fixe si cheltuielile variabile (tabelul 2.5). Incepand cu al 2.001-lea produs, ntreprinderea va
obtine profit. Deci, riscul de exploatare se refera tocmai la incapacitatea
ntreprinzatorului de a-si acoperi cheltuielile.
Intreprinzatorul va trebui sa si vanda cantitatea prag qP R pentru
acoperirea cheltuielilor, obtinand CAP R .
Se constata ca, n perioada analizata, qP R a crescut cu 500 produse,
generand o marire cu 10.000.000 u.m. a cifrei de afaceri prag; creste
astfel si posibilitatea de a se produce risc de exploatare.
Cifra de afaceri prag se mai determina:
CAP R =

CVu
CF
, unde NV =
1 NV
Pu

(2.16)

Intr-o economie de piata, mobilul activitatii unui ntreprinzator l constituie profitul. Marimea profitului nu poate fi determinata cu exactitate,
decat la finele anului; n schimb, functie de activitatea desfasurata anterior, se poate programa/previziona marimea profitului (beneficiul programat).

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

45

Pentru aceasta, ntreprinzatorul va trebui sa obtina o cifra de afaceri

maxima:
CAmax =

CF + BP
1 NV

(2.17)

Activitatea pe care o desfasoara un agent economic trebuie sa se

ncadreze ntre anumite limite. Astfel, el trebuie sa obtina o cifra de
afaceri cel putin egala cu cifra de afaceri prag. In ceea ce priveste cifra de afaceri maxima, aceasta poate fi depasita, n acest caz beneficiul
obtinut fiind mai mare decat beneficiul programat.
Evaluarea ratei cifrei de afaceri se face tinand cont de cifra de afaceri
maxima si cifra de afaceri prag.
q0 =

CAmax CAP R
100
CAP R

(2.18)

Sunt posibile trei situatii:

q0 < 10% - spunem ca agentul economic se afla ntr-o situatie
instabila; se confrunta cu un risc de exploatare;
10% < q0 < 20% - situatie relativ stabila; se afla ntr-o zona
de risc;
q0 > 20% - situatie stabila; se afla n afara riscului.
In exemplul dat ntreprinzatorul se afla n afara riscului de exploatare, n ambele perioade luate n considerare.
Studiul de caz 2.2. Analiza riscului financiar prin metoda levierului
(p
arghiei) trebuie tinut cont de doua rate:
1. rata rentabilitatii financiare:
RRF =

Rn
100
Cp

(2.19)

46

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

iar Rn = Rexpl D
unde: Rn rezultat net; Cp capital propriu;
2. rata rentabilitatii economice:
RRE =

Rexp l
100
A

(2.20)

unde: Rexpl rezultat din exploatare; A total active.

Riscul financiar se apreciaza prin verificarea egalitatii:
RRF = RRE + (RRE p)
unde p =

D
O

O
Cp

(2.21)

100, O = A Cp

p procentul mediu al dobanzii; O total obligatii; D dobanzi

Levierul financiar reprezinta relatia dintre RRE si p. Astfel, daca
RRE > p situatia este favorabila agentului economic, acesta desfasurand
o activitate ce i permite sa-si acopere cheltuielile financiare; nu se confrunta cu risc financiar.
Tabel 2.6
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
Total active (A)
2.000
2.500
Capital propriu (Cp )
1.700
2.000
Rezult exploatarii (Rexpl )
150
200
Dobanzi (D)
20
25

Se calculeaza indicatorii din tabelul 2.7. Se observa faptul ca egalitatea (2.21) se verifica n cazul ambelor perioade luate n considerare;
de asemenea, n ambele perioade este verificata si inegalitatea RRE > p,
acest lucru nsemnand faptul ca agentul economic nu se confrunta cu
riscuri financiare.

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

47

Tabel 2.7
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
Obligatii totale (O)
300
500
Procentul mediu al dobanzii (p)
6,66%
5,00%
Rezultatul net (Rn )
130
175
O
100
17,64%
25,00%
Cp
Rata rentab financiare (RRF )
7,64%
8,75%
Rata rentab economice (RRE )
7,50%
8,00%

Studiul de caz 2.3. Riscul de insolvabilitate este riscul cu care se

poate confrunta un agent economic n situatia n care nu si poate onora
obligatiile pe termen scurt (OTS).
Aprecierea acestuia se face prin calcularea urmatoarelor rate:
1. rata solvabilitatii generale:
RSG =

AC
100 > 100%
OT S

(2.22)

unde: Ac active circulante;

2. rata solvabilitatii partiale:
80% < RSP =

AC S
100 < 100%
OT S

(2.23)

unde: S stocuri;
3. rata solvabilitatii imediate:
RSI =

Disp
100 > 30%
OT C

(2.24)

iar: Disp = AC S C;
unde: Disp disponibilitati; C creante.
Sa se analizeze riscul de solvabilitate prin metoda ratelor, n functie
de indicatorii prezentati n tabelul 2.8.
Pe baza acestora se calculeaza indicatorii din tabelul 2.9.

48

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Tabel 2.8
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
Active circulante (AC )
1.200
2.000
Stocuri (S)
800
1.000
Creante (C)
250
600
Obligatii pe term scurt (OTS)
500
1.000

Tabel 2.9
Indicatori
Perioada de baz
a (0) Perioada curent
a (1)
Disponibilitati (Disp)
150
400
Rata solvabilitatii generale (RSG )
240
200
Rata solvabilitatii partiale (RSP )
80
100
Rata solvabilitatii imediate (RSI )
30
40

In prima perioada, luata n exemplu, valoarea RSG indica o situatie

favorabila n privinta solvabilitatii, nsa valoarea RSP indica faptul ca
ntreprinzatorul trebuie sa ia masuri de reducere a stocurilor; pe de alta
parte, valoarea RSI mai indica si faptul ca acesta trebuie sa ia masuri cu
privire la cresterea disponibilitatilor.
Referitor la cea de-a doua perioada, se poate spune ca valorile celor trei rate indica faptul ca ntreprinzatorul a luat masurile necesare,
situatia solvabilitatii fiind favorabila din toate punctele de vedere.
Studiul de caz 2.4. Modelul Conan-Holder. Se considera situatia
unei ntreprinderi conform datelor din tabelul 2.10.
O serie de informatii suplimentare sunt prezentate n tabelul 2.11.
Modelul Conan-Holder: Z = 16X1 + 22X2 87X3 10X4 + 24X5
Intreprinderea are o puternica structura financiara, o capacitate sporita de achitare a obligatiilor; riscul de faliment tinde spre minim (tabelul
2.12).

P0
P1
PASIV (%)
P0
P1
Suma (mii lei)
(%) Suma (mii lei)
(%)
Suma (mii lei)
(%) Suma (mii lei)
(%)
Imobilizari necorporale
215 1,80
242 2,11 Capital social
17400 84,17
17400 78,85
Imobilizari corporale, din care:
8162 68,33
8300 72,34 Rezerve
1730 8,37
2018 10,05
- constructii
4025
4000
- masini si utilaje
4057
4062
Rezultatul exercitiului
1540 7,46
2450 11,10
- mijloace de transport
80
238
CAPITAL PROPRIU
20670 51,49
22068 50,04
PROVIZIOANE
353 0,86
412 0,94
ACTIVE IMOBILIARE
11945 29,76
11474 26,02 Obligatii (cu durata > 1 an)
3740 19,56
5060 23,40
Stocuri, din care:
15708 55,71
17236 52,83
- marfuri
12300 43,62
15402 47,20 Furnizori
8023 41,97
9140 42,28
Creante, din care:
11418 40,50
12250 37,55 Avansuri si acorduri primite
720 3,33
- clienti
10221 36,25
11400 34,94 Obligatii fiscale
144 0,75
186 0,86
- alte creante
1197 4,25
850 2,61 Partea mai mica de 1 an a
mprumuturilor
Plasamente
- pe termen lung
7210 37,72
6514 30,13
Disponibilitati
1069 3,79
3140 9,62 Sold creditar la
banca
ACTIVE CIRCULANTE
28195 70,24
32626 73,98 Obligatii
19117 47,63
21620 49,02
TOTAL ACTIV
40140 100,0
44100 100,0 TOTAL PASIV
40140 100,0
44100 100,0

ACTIV

Tabel 2.10

Masurarea riscului economic la nivelul firmelor

49

50

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Tabel 2.11 Date informative (mii lei)

Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7

Indicatori
P0
P1
Cifra de afaceri
210.000 235.000
Valoarea adaugata
68.000 78.200
Cheltuieli financiare
20.230 21.500
Salarii
44.200 50.000
Excedentul brut din exploatare
23.800 28.200
Costul de cumparare al marfurilor vandute
138.000 142.000
Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale 3.100
4.500

Tabel 2.12
Rata
1. rata solvabilitatii
partiale (X1 )
2. rata stabilitatii financiare (X2 )
3. rata cheltuielilor financiare (X3 )
4. rata remunerarii
personalului (X4 )
5. excedentul brut de
exploatare n valoarea
adaugata (X5 )
Total

Calcul
creante + disponibilitati
obligatii pe termen scurt

Simboluri Valoarea ratei (xi ) Coeficientul i

i Xi

C+D
OT S

0,93

+16

14,88

capital permanent
pasiv total

CP
PT

0,62

+22

13,64

cheltuieli financiare
cifra de afaceri

CF
CA

0,0914

-87

-7,96

cheltuieli salariale
valoarea adaugata

CHS
VA

0,639

-10

-6,39

excedentul brut de exploatare

valoarea adaugata

EBE
VA

0,361

+24

8,65

23,11