ani!

Produs
folosit de
actorii
filmurilor
pentru adulți

Cum să
renunțe la
fumat
pentru
totdeauna?
Adăugați 4
picături de
obișnuit...

Sânii cresc
ca prin
magie!
Dacă
înainte de
culcare îi
ungi...

ANALIZA ACTIVITATII INTREPRINDERII

economie

ANALIZA ACTIVITATII INTREPRINDERII

1 - SISTEMUL INDICATORILOR VALORICI UTILIZATI
In teoria si practica economica se folosesc o serie de
indicatori economico-financiari pentru a evalua rezultatele de
productie si performantele comerciale ale intreprinderii. Dintre
acesti indicatori, amintim : ALTE DOCUMENTE
ŞOMAJUL
1. CIFRA DE AFACERI (CA) STUDIU DE CAZ
= indicator economico-financiar fundamental, pe baza STUDIUL INFLUENTEI TEXTURII ASUPRA
INSUSIRILOR SENZORIALE SI A PERCEPTIEI
caruia se apreciaza capacitatea intreprinderii de a crea CONSUMATORILOR FATA DE CALITATEA
venituri din operatiunile comerciale curente; PRODUSELOR ALIMENTARE
PIATA MUNCII SI SALARIUL
= face parte din categoria indicatorilor de rezultate Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei
economico-financiare. CURBA LUI PHILLIPS
2. PRODUCTIA MARFA OBTINUTA DESTINATA LIVRARII ( ABORDAREA PE BAZA DE ACTIVE IN
EVALUAREA INTREPRINDERII
Qf productia fabricata)
BALANTE DE VERIFICARE
= indicator cunoscut sub numele de „productia marfa METODA INVENTARULUI PERMANENT
fabricata”; PROIECT STATISTICA ECONOMICA - ANALIZA
INDICATORILOR FORTEI DE MUNCA LA SC.
= reprezinta rezultatul direct si util al activitatii CASA NOASTRA INVEST S.R.L
industriale productive, exprimand valoarea produselor
fabricate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate, intr-o Search
perioada de timp si care urmeaza a fi vindute;
= pentru calcularea acestui indicator se folosesc
informatii din contabilitatea de gestiune a intreprinderii, informatii care sunt analizate static si dinamic.
Modelul de calcul si de analiza este:

Qf = Vpf + Vle + Vsp , unde Vle = valoarea lucrarilor executate;

Vsp = valoarea serviciilor prestate
Vpf = valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate,
produse reziduale)
PRODUCTIA EXERCITIULUI (Qe productia bruta)
= reflecta, in expresie valorica, volumul total al activitatii de productie desfasurate de o intreprindere,
pe perioada unui exercitiu financiar (01.01-31.12);
= este formata din :
a) - productia vinduta Qv (cifra de afaceri exprimata in pretul de vinzare fara TVA);

b) - variatia productiei stocate DQs;

c) - productia imobilizata Qi (costul imobilizarilor corporale si necorporale, realizate in regie
proprie);
= modelul de calcul si analiza al acestui indicator este modelul de tip structural, determinat de relatia
:

Qe = Qv + DQs + Qi
4. VALOAREA ADAUGATA (VA)
= demonstreaza capacitatea intreprinderii de a crea valoare (bogatie);
= reprezinta surplusul de venituri peste valoarea consumurilor de la terti si de aceea, importanta lui
este deosebita;
Daca, din punct de vedere al capacitatii de cuprindere a intregii activitati a unei intreprinderi,
productia exercitiului are importanta cea mai mare, din punct de vedere al importantei economico-
financiare, valoarea adaugata are o importanta mult mai mare decit productia exercitiului.
VA = Qe – M , unde M = cheltuielile cu consumurile intermediare.
In analiza diagnostic, ea prezinta importanta, pe de-o parte ca indicator de performanta economico-
financiara, iar pe de alta parte, ca indicator al sistemului fiscalitatii.
Sintetic vorbind, in cazul firmelor cu activitate de productie, valoarea adaugata se determina prin
scaderea din productia exercitiului a consumurilor intermediare (totalul consumurilor de bunuri si servicii
furnizate de terti).
5. VALOAREA ADAUGATA NETA ( VAn)
= indicator sintetic fundamental
= exprima valoarea nou creata intr-o perioada de timp
= se determina scazind din valoarea adaugata (VA) cheltuielile cu amortizarea (A)
In teoria si practica economica acest indicator se mai numeste si „productie neta”, adica din punct
de vedere structural.
VAn = VA – A sau VAn = Qe – ( M + A ) = Qe – M – A
2 - ANALIZA ACTIVITATII PE BAZA INDICATORILOR VALORICI
O asemenea analiza este necesara in activitatea oricarui agent economic, indiferent de profilul
acestuia, pentru a scoate in evidenta evolutia fenomenului in timp, informatie necesara in sesizarea modului
de fundamentare a programelor de productie si comercializare, precum si stabilirea gradului de realizare a
acestora. Se scot astfel in evidenta, abaterile in marime absoluta, cauzele acestora, precum si masurile
care se impun pentru corectarea lor.
In analiza dinamicii activitatii unei intreprinderi se folosesc o serie de corelatii. Sub aspectul
normalitatii pot fi intilnite urmatoarele situatii :
1) , IQv = indice cifra de afaceri (productia vinduta);

IQf = indice productie fabricata destinata livrarii.

Intre cei doi indici exista egalitate, aceasta semnifica mentinerea ponderii imobilizarilor banesti in
stocuri de produse finite.
Inegalitatea este consecinta tendintei de reducere a ponderii acestor imobilizari, ceea ce inseamna
cresterea gradului de valorificare a productiei fabricate.

2) , IQe = indice de crestere a productiei exercitiului.

Existenta unei asemenea inegalitati demonstreaza cresterea mai rapida a productiei fabricate
destinate vinzarii fata de cresterea productiei exercitiului, ceea ce inseamna un aspect favorabil pentru
intreprindere, deoarece sint reduse stocurile.

3) , IVA = indice de crestere a valorii adaugate.

Qe = VA + M , M = cheltuieli cu consumuri intermediare (terti).

Existenta acestei corelatii scoate in evidenta reducerea cheltuielilor cu consumurile intermediare

sau, altfel spus, cresterea eficientei acestor consumuri (printr-o valoare adaugata mai mare ce revine la 1
leu cheltuiala cu consumurile intermediare).

4) , IVAn = indice de crestere a valorii adaugate nete.

Aceasta inseamna ca exista o variatie a cheltuielilor cu amortizarea:

Va = Van + A , Van = Va – A

Pentru exemplificare sa consideram activitatea unei intreprinderi industriale cu profil complex,

prezentata in tabelul urmator (in ce priveste raportul dinamic) :
INDICATORI Realizat in Nivelul indicatorilor din INDICI % mil. lei
perioada perioada curenta
anterioara
(mil. lei)
(mil. lei) Nivel Nivel
prevazut realizat
1 2 3 4 5=3:2 6=4:2 7=4:3
Qv 1060 16.978 19.590 130% 150% 115,4%
Qf 14.200 17.750 22.720 125% 160% 128%
Qe 15.800 18.170 25.596 115% 162% 140,9%
Va 10.500 1860 14.700 132% 140% 106,1%
Van 9.250 12.025 12.785,5 130% 135% 103,8%

CONCLUZII :
Nivelurile realizate ale indicatorilor valorici reflecta depasirea obiectivelor programate, ceea ce
demonstreaza ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele prevazute. Totusi,
s-au inregistrat aspecte care atesta neincadrarea in nivelul proportiilor prevazute prin program.
Astfel, desi s-a prevazut o reducere a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite, acestea insa
au crescut, ceea ce inseamna o reducere a gradului de valorificare a productiei fabricate.
Analiza poate fi aprofundata prin studierea cauzelor care au condus la inregistrarea acestei situatii
(productia fabricata suplimentar nu a avut desfacerea asigurata, crearea unor stocuri finite si valorificarea
ulterioara a acestora la preturi mai putin avantajoase, etc).
In concluzie, obiectivele propuse de intreprindere nu au fost respectate.
3-ANALIZA RAPORTULUI STATIC SI A RAPORTULUI DINAMIC DINTRE INDICATORII VALORICI
1-ANALIZA RAPORTULUI STATIC
Acest raport se determina pe baza marimilor absolute ale indicatorilor valorici si permite
caracterizarea evolutiei elementelor care ii separa pe acesti indicatori.
 Principalele rapoarte statice considerate sint :

1) Raportul static dintre <, =, > 1 , unde Qv = cifra de afaceri (productia vinduta);

Qf = productia fabricata destinata livrarii.

Acest raport reflecta modificarea stocurilor de produse finite.

2) Raportul static dintre <, =, > 1 , unde Qf = productia fabricata destinata livrarii;

Qe = cresterea productiei exercitiului.

Acest raport reflecta modificarea ponderii imobilizarilor in stocuri de productie neterminata, precum si a
consumului intern.

3) Raportul static dintre <, =, > 1 , unde VA = cresterea valorii adaugate;

Qe = cresterea productiei exercitiului.

Acest raport reflecta modificarea ponderii consumurilor de la terti in volumul total de activitate de productie.
Folosindu-ne de datele prezentate in tabel, rezulta, calculand aceste rapoarte statice, ca, desi prin
programul de activitate, comparativ cu perioada precedenta s-a estimat o crestere a valorii rapoartelor
statice, ca urmare a modificarilor pozitive ale elementelor care-i diferentiaza, valorile obtinute se situeaza
sub nivelul programat.
O situatie favorabila, de asemenea, este data de faptul ca veniturile realizate ale indicatorilor valorici
din perioada curenta s 626f52g e situeaza deasupra indicatorilor realizati din perioada anterioara, ceea ce
inseamna ca la nivelul intreprinderii s-a desfasurat o activitate de productie si comercializare eficienta.
2-ANALIZA RAPORTULUI DINAMIC
Acest raport se stabileste pe baza indicilor indicatorilor valorici, luand ca baza de comparatie o
perioada anterioara. Principalele rapoarte dinamice sint :

1) Raportul dinamic dintre <, =, > 1;

unde, IQv = indicele cifrei de afaceri (productia vinduta)

IQf = indicele productiei fabricate destinata livrarii

Acest raport reflecta relatia care exista intre ritmul vinzarilor si ritmul de fabricatie.

2) Raportul dinamic dintre <, =, > 1 ;

unde, IQf = indice productia fabricata destinata livrarii;

IQe = indice de crestere a productiei exercitiului.

Acest raport reflecta legatura dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul volumului total de activitate.

3) Raportul dinamic dintre <, =, > 1 ;

unde IVA = indice de crestere a valorii adaugate;

IQe = indice de crestere a productiei exercitiului .

Acest raport reflecta cresterea sau scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale,
respectiv a cheltuielilor cu consumurile intermediare.
 Pentru exemplificare, consideram tabelul urmator:
INDICATORI PERIOADA DE PERIOADA CURENTA
BAZA PREVAZUT REALIZAT
Qv 100 130 150
Qf 100 125 160
Qe 100 115 162
VA 100 132 140
VAn 100 130 135
IQv / IQf 1 1,040 0,9375
IQf / IQe 1 1,087 0,988
IVA / IQe 1 1,148 0,864
IVAn / IQe 1 1,130 0,833

Concluziile care se desprind pe baza raportului dinamic dintre indicatorii valorici scot in evidenta
faptul ca fata de perioada precedenta s-au estimat modificari favorabile ale ritmurilor elementelor care
diferentiaza acesti indicatori, dar in realitate situatia este nefavorabila, ceea ce impune masuri urgente de
redresare a activitatii.
4 - ANALIZA CIFREI DE AFACERI
CIFRA DE AFACERI:
= un indicator sintetic fundamental ce caracterizeaza activitatea unei intreprinderi;
= exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente, masurand in felul acesta
performantele economice ale intreprinderii;
= practic, aceasta determina pozitia intreprinderii pe piata.
Exista mai multi indicatori operationali in privinta cifrei de afaceri :
1. CIFRA DE AFACERI NETA:
= este determinata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzari de bunuri, lucrari si servicii aflate in
categoria activitatilor curente ale intreprinderii, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa ce s-au
scazut reducerile comerciale;
= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activitatii unei intreprinderi.
2. CIFRA DE AFACERI MEDIE:
= venitul ce revine unei unitati de produs sau serviciu;
= raportul dintre cifra de afaceri totala (Ca) si volumul fizic al vinzarilor (Q):

CIFRA DE AFACERI MARGINALA

= variatia cifrei de afaceri de la un nivel de baza la un nivel realizat;

= raportul dintre variatia cifrei de afaceri (DCA) si variatia productiei fizice vindute, sau cati lei se
obtin la o unitate de spor de productie (DQ):

4. CIFRA DE AFACERI CRITICA

= evidentiaza pragul de rentabilitate al intreprinderii;
= reprezinta acel nivel al veniturilor realizat din vinzari necesar acoperirii in intregime a cheltuielilor
de exploatare:
 :unde, = nivelul cheltuielilor fixe;

= cheltuieli variabile in total cifra de afaceri;

= nivelul cheltuielilor variabile,

Exemplu :
CA = 25.420 mii lei; Ch f = 5.472 mii lei; Ch v = 12.520 mii lei

mii lei
CIFRA DE AFACERI se analizeaza in :
1-dinamica = de la o perioada la alta pentru a scoate in evidenta tendinta acestui indicator;
2-structural = pentru a pune in evidenta elementele componente in sensul cresterii acestora (vanzari
de marfuri, prestari servicii, productie vanduta);
3-factorial = pentru a scoate in evidenta factorii care influenteaza variatia indicatorului „cifra de
afaceri”.
4.1 - ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI
Pentru o anumita perioada de timp, o asemenea analiza se realizeaza pe baza :
1 - variatiei in marimi absolute:

2 - indicilor de crestere a cifrei de afaceri:

sau , cu baza fixa;

sau , cu baza in lant.

3 - ritmului mediu anual de crestere :

, unde: n = numarul anilor

Exemplu :
ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006
CIFRA DE AFACERI 12.430 14.040 18.520

Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera informatii despre activitatea
intreprinderii si tendinta ei prin incadrarea acesteia sau a obiectului de activitate in una dintre fazele ciclului
de viata ale produsului: lansare, crestere, maturitate, declin.
 Pentru o apreciere corecta a realitatii este necesara corectarea indicatorului de exprimare valorica
cu rata inflatiei, altfel compararile sunt hazardate. Aceasta corectare se face prin :
a) - deflatarea indicatorilor = cifra de afaceri corectata (reala) este de forma :

, unde: cifra de afaceri reala (corectata);

cifra de afaceri concreta;

indicele preturilor.
b) - inflatarea indicatorilor = presupune actualizarea indicatorilor valorici la ultimul an al perioadei
implicate in analiza, conform relatiei:

4.2 - ANALIZA STRUCTURALA A CIFREI DE AFACERI

Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite elemente componente in totalul
incasarilor realizate de o intreprindere. Analiza structurala se poate realiza pe diferite trepte :
1 - pe tipuri de activitati = punand in evidenta astfel contributia activitatilor unor intreprinderi la realizarea
cifrei de afaceri (productie, prestari servicii, comert, turism);
2 - pe grupe de produse = se scot in evidenta grupele de produse sau anumite produse care contribuie la
cresterea cifrei de afaceri;
3 - pe tipuri de clienti = acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si performantele activitatii oricarei
intreprinderi.
4.3 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
Scopul analizei factoriale este acela de a determina factorii directi si indirecti care influenteaza
variatia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri fiind un indicator valoric ce reprezinta efectul, in analiza factoriala
vom depista factorii care influenteaza pozitiv si in sens favorabil si factorii care influenteaza negativ si in
sens nefavorabil variatia cifrei de afaceri.
Utilizatorii acestor informatii sunt, in principal, agentii economici, institutiile finantatoare, actionarii,
statul, salariatii.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in functie de obiectul de activitate al
intreprinderii (productie, industrie, agricultura, prestari servicii, comert, turism).
4.1 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI IN CAZUL INTREPRINDERILOR CU ACTIVITATE
DE PRODUCTIE
4.1.1 - IN CAZUL PRODUCTIEI DE NATURA INDUSTRIALA
Exista mai multe modele factoriale de analiza a cifrei de afaceri : in raport cu forta de munca,
dotarea tehnica, volumul stocurilor, etc. Principalele tipuri de modele utilizate sunt :
a) - MODELUL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI CARE PUNE IN EVIDENTA CORELATIA
DINTRE FORTA DE MUNCA (NUMARUL MEDIU DE PERSONAL) SI CIFRA DE AFACERI
Modelul factorial este urmatorul:

, unde: numarul mediu de salariati;

productivitatea muncii;

gradul de valorificare al productiei fabricate.

Schema factoriala corespunzatoare este:
 ∆CA

Determinarea actiunii factorilor:

DCa = Ca1 – Ca0 ,

Din care :

1. ,

2. ,

Se verifica daca este respectata corelatia:

DCa = DCa(Ns) + DCa(Qf/Ns) + DCa(Ca/Qf)

Se observa ca, orice modificare a unuia din cei trei factori cu actiune directa exercita o influenta in
acelasi sens si asupra CA. In anumite perioade, daca indicele productiei obtinute destinate livrarii (IQf)
devanseaza indicele de crestere a numarului de personal (INs)) Þ IQf > INs, productivitatea muncii va
inregistra o crestere care se va reflecta favorabil si asupra CA.
Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a productiei obtinute destinate livrarii
(ICa > IQf ), gradul de valorificare a productiei marfa creste, determinand si o crestere a CA.

In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a productiei marfa fabricate sa inregistreze
si valori supraunitare, in situatia in care intreprinderea vinde si din productia stocata a anilor anteriori.
b) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI ATUNCI CAND LUAM IN CALCUL SI
INFLUENTA NUMARULUI MEDIU DE PERSONAL OPERATIV (ANGAJATI DIRECT PRODUCTIVI)

Pentru exemplificare folosim datele din tabelul de mai jos :

INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DINAMICA %
ANTERIOARA CURENTA (curent:anterior)×100
Cifra de afaceri Ca 900.000 125.399 13,93
(mii lei)
Productia marfa Qf 100.000 131.998 131,998
 Productia marfa Qf 100.000 131.998 131,998
fabricata (mii
lei)
Numarul mediu Ns 100 110 110
de personal
Ponderea Nop/Ns 0,8 0,9 112,5
personalului
operativ
Productivitatea Qf/Nop 1.250 1.333,33 106,66
muncii
(mii lei)
Numar mediu Nop 80 99 123,75
de personal
operativ
Gradul de Ca/Qf 0,9 0,95 105,55
valorificare a
productiei
fabricate
Determinarea actiunii factorilor:

= 125.399 – 90.000 = 35.399 ,

Din care:

1. ,

2. ,

Se verifica corelatia:

35.399 = 9.000 + 12.375 + 7.424,7 + 6.599,9835

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, aatat din punct de vedere cantitativ, cat si
din punct de vedere calitativ.

c) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI DAT DE RELATIA:

unde: = numarul mediu de salariati;

= numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un salariat;

= numarul mediu de ore lucrate intr-o zi de un salariat;

 = productivitatea orara.
Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, atat din punct de vedere cantitativ, cat si
din punct de vedere calitativ.

, T = fondul de timp de munca al intreprinderii exprimat in ore

, = timpul mediu de munca al unui salariat;

, = productivitatea medie zilnica pe un salariat;

, = productivitatea anuala pe un salariat.

d) - MODELE DE ANALIZA CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE POTENTIALUL TEHNIC SI CIFRA DE
AFACERI

1. , unde:

= numarul mediu de salariati;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

= dotarea tehnica sau inzestrarea tehnica a muncii (cite mijloace revin pe un salariat);

= eficienta utilizarii mijloacelor fixe sau valoarea productiei fabricate destinate vinzarii la 1 leu
mijloc fix;

= gradul de valorificare a productiei fabricate.

2. , unde:

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive.

Dupa cum se poate observa, cel de-al doilea model factorial este o forma dezvoltata a primului. In
orice intreprindere nu toate mijloacele fixe sunt direct productive, de aceea este necesar sa se puna in
evidenta ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe si influenta pe care o exercita
aceasta pondere asupra variatieicifrei de afaceri.
Gradul de inzestrare tehnica este pentru intreprindere un indicator important care reflecta
materializarea efortului investitional pe care intreprinderea l-a facut. Acest grad de dotare tehnica trebuie
analizat insa in dinamica si corelat cu indicatorul CA, deoarece exista situatii cand ponderea mijloacelor fixe
direct productive este redusa in total mijloace fixe, ca urmare a unor dezafectari de sectii, sectoare, ateliere,
dar si ca urmare a unor deficiente in sistemul de aprovizionare tehnico-materiala.
Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul
mijloacelor fixe si se recomanda ca in analiza in dinamica a acestui indicator (raport) sa se aprecieze pozitiv
daca valorile lui tind catre 1, ceea ce ar insemna ca toate mijloacele fixe ar fi productive.
Pentru exemplificarea modelului factorial de analiza a CA care stabileste corelatia dintre nivelul acesteia si
dotarea tehnica ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator :
INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DE DINAMICA %
BAZA
(curent:anterior)
ANTERIOARA CURENTA ×100
Cifra de afaceri CA 37.406,25 42.000 112,28
(mii lei)
Productia marfa Qf 39.375 10.000 101,58
fabricata (mii lei)
Numarul mediu de Ns 105 100 95,23
personal
Valoarea medie __ 483 490 101,45
anuala a
mijloacelor fixe Mf
(mil.lei)
Valoarea medie __ 289,8 343 118,36
anuala a
mijloacelor fixe Mf’
direct productive
(mil.lei)
Productivitatea Qf / Ns 375 400 106,67
(mii lei)
Gradul de Mf / Ns 4,6 4,9 106,52
inzestrare tehnica
a muncii
(mil. lei)
Ponderea Mf’ / Mf 0,6 0,7 116,67
mijloacelor fixe
direct productive
in total mijloace
fixe
Randamentul Qf / Mf’ 135,87 116,62 85,83
mijloacelor fixe
direct productive
Cifra de afaceri CA / Qf 0,95 1,05 110,52
medie la 1 leu
productie fabricata
(lei)

Model :

DCa = Ca1 – Ca0 = 42.000 – 37.406,25 = 4.593,75 mil lei , din care :

1. = (100-105) x 4,6 x 0,6 x 0,95 x 135,87

= -178,25 mil lei
2. = 100 x (4,9-4,6) x 0,6 x 135,87 x 0,95
= 2.323,37 mil. lei

= 100 x 4,9 x (0,7-0,6) x 135,87 x 0,95 = 6.324,74 mil. lei

4. =100 x 4,9 x 0,7 (116,62-135,87) x 0,95 = -6.272,61 mil

5. = 100 x 4,9 x 0,7 x 116,62 (1,05-0,95)

= 4.000 mil lei

Verificam corelatia :
DCa = DCa(Ns) + DCa(Mf/Ns) + DCa(Mf”/ Mf) + DCa(Qf/Mf’) + DCa(Ca/Qf)

4.593,75 = - 1.781,25 + 2.323,37 + 6.324,74 – 6.272,61 + 4.000

4.593,75 = 4.593,75
CONCLUZII :
Se constata o crestere a CA comparativ cu baza de raportare, cu 4.593,75 mil lei, adica 12,28%.
1- Reducerea numarului de angajati cu 5 persoane in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori
de influenta, a determinat in mod justificat si o diminuare a CA cu 1.781,25 mil lei. Scaderea numarului de
salariati poate avea cauze diferite :
a)-restructurarea activitatii prin cresterea gradului de dotare tehnica;
b)-pensionari;
c)-transferuri;
d)-restringerea activitatii.
Asemenea cauze difera de la o intreprindere la alta.
2 - Comparativ cu perioada de baza, gradul de inzestrare tehnica a crescut si s-a reflectat favorabil
asupra Ca, in sensul cresterii acesteia cu 2.323,37 mil lei.. Din datele prezentate in tabel se observa ca
inzestrarea tehnica a crescut pe de o parte, datorita efectuarii de noi investiri, iar pe de alta parte, ca
urmare a reducerii numarului de personal.
3 - Structura mijloacelor fixe s-a modificat in directia cresterii ponderii celor direct productive cu 10%.
Aceasta a influentat CA pozitiv si in sens favorabil cu 6.324,74 mil lei.
4 - Randamentul mijloacelor fixe s-a diminuat cu 14,17% in anul curent fata de anul anterior, ceea ce
a insemnat o influenta negativa si in sens nefavorabil asupra CA de 6.272,61 mil lei. O astfel de stare pe
termen lung conduce la cresterea costurilor de productie si la diminuarea principalilor indicatori economico-
financiari.
5 - Gradul de valorificare a productiei obtinute destinat vinzarii a crescut cu 0,52% deoarece in
perioada curenta societatea a vindut produse si din stocurile perioadei precedente.
Pentru exemplificarea modelului 2, ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator:

INDICATORI SIMBOL REALIZAT IN PERIOADA DINAMICA

(%)
ANTERIOARA CURENTA (curent:
anterior)×100
Cifra de afaceri (mii lei) Ca 114.912.000 119.342.450 103,85
Productia marfa Qf 120.960.000 132.602.730 109,62
fabricata
(mii lei)
Numarul mediu de Ns 400 390 97,5
personal
Valoarea medie anuala __ 6.000.000 6.500.000 108,33
a mijloacelor fixe (mii
lei) Mf
Valoarea medie anuala __ 4.800.000 5.525.000 115,10
a mijloacelor fixe direct
productive (mii lei) Mf’
Productivitatea Qf / Ns 302.400 340.007 112,436
Gradul de inzestrare Mf / Ns 15.000 16.667 111,11
tehnica a muncii (mii
lei)
Ponderea mijloacelor Mf’ / Mf 0,8 0,85 106,25
fixe direct productive in
total mijloace fixe
Randamentul Qf / Mf’ 25,2 24 95,23
mijloacelor fixe direct
productive (lei)
Cifra de afaceri medie Ca / Qf 0,95 0,9 94,73
la 1 leu productie
fabricata (lei)
Model :

e) - MODELE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI SI GRADUL DE ASIGURARE A

RESURSELOR UMANE (FORTA DE MUNCA) CU ACTIVELE CIRCULANTE (STOCURI DE
MATERII PRIME)

, unde St= stocuri;

= volumul stocurilor ce revin in medie pe un salariat sau gradul de asigurare

cu stocuri a angajatilor;

= viteza de rotatie a stocurilor;

= viteza de circulatie a activelor circulante.

 Intr-o asemenea analiza este important sa cunoastem nu numai volumul stocurilor ce revin pe un
salariat, ci si structura acestora.
Stocurile de resurse materiale reprezinta un element esential in procesul de productie, atata timp cat
ele sunt optim dimensionate.
Depasirea unui anumit nivel poate crea serioase probleme de trezorerie intreprinderii, pentru ca
inseamna imobilizari banesti nejustificate. In practica curenta se intalneste categoria de stocuri
supranormative (acele stocuri create peste necesarul optim).
Stocurile supranormative se impart si ele in 2 categorii :
1-stocuri cu miscare lenta;
2-stocuri fara miscare.
O asemenea viteza de rotatie ofera o imagine asupra eficientei muncii, a calitatii si structurii
stocurilor.
Corelatiile realizate prin analiza factoriala intre CA, numarul mediu de salariati, valoarea medie a
mijloacelor fixe si stocurile medii evidentiaza in fapt contributia potentialului intern al intreprinderii la
realizarea obiectului de activitate.
f) - MODELE FACTORIALE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE VOLUMUL PRODUCTIEI VANDUTE SI
CIFRA DE AFACERI
Modelele factoriale utilizate sint construite in cazul in care avem :
1-productie omogena
2-productie neomogena
A) – In situatia in care avem de-a face cu grupe de produse omogene, in care se calculeaza productia
vinduta, se foloseste urmatorul model factorial :

, unde:
Q = productia grupei respective de produse;

= pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs.

, unde:
gi = structura productiei pe tipuri de produse;

pi = pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs pe tipuri de produse .

Modelul factorial devine:

,
Cu schema factoriala:

Q
B ) – In situatia in care productia nu are caracter omogen :

, unde qvi = volumul productiei vindute pentru produsele de tip „i”.

4.1.2 -ANALIZA FACTORIALA A CA IN CAZUL FIRMELOR DIN COMERT SI TURISM

1) – Model factorial care exprima corelatia dintre CA si suprafata retelei comerciale :

, unde Ca = suprafata medie de vinzare;

= CA exprimata valoric la o unitate de suprafata de vinzare.

2) - Model factorial ce exprima corelatia dintre CA si unitatile cu activitate turistica:

, unde Nt = numarul de turisti;

= incasarile medii pe un turist .

APLICATIA 1 – Sa consideram o intreprindere industriala cu profil complex care produce 5 grupe de

produse. Datele necesare sunt prezentate in tabelul urmator :
Produse Cifra de afaceri Indice de Cifra de Indicele
realizata in perioada crestere a afaceri preturilor
productiei recalculata Ip
Anterioara Curenta vindute
(Iqv)
A 700 900 1,2 840 1,0714
B 1.300 1.600 1,05 1.365 1,172
C 1.100 1.200 1,01 1.111 1,0801
D 500 400 0,5 250 1,6
E 100 50 0,8 80 0,625
TOTAL 700 4.150 0,985 646 1,138

Cifra de afaceri realizata in perioada anterioara:

Cifra de afaceri realizata in perioada curenta:

Cifra de afaceri recalculata este data de productia fizica realizata in anul curent ori cea exprimata in
preturi medii de vinzare ale anului anterior : S qv1 x p0

Þ Sqv1 x p0 = Iqv x S qv0 x p0

Modelul de analiza :
 ∆CA

DCa = Ca1 - Ca0 = 4.150 – 700 = 450 mil lei din care :

1) = 646 – 700 = - 54 mil lei

Þ volumul fizic al productiei vindute a influentat negativ variatia CA;

2) = 4.150 – 646 = 504 mil lei

Þ pretul de vinzare a influentat pozitiv variatia CA si favorabil.

Verificam corelatia : , 450 = - 54 + 504

CONCLUZII :
CA a crescut cu 450 mil. lei comparativ cu anul anterior, ceea ce inseamna in marimi relative o
crestere de 12,16%. La aceasta variatie au contribuit 2 factori cu actiune directa : volumul fizic al productiei
si pretul de vanzare. Din calculele efectuate rezulta ca variatia pozitiva a CA s-a datorat in exclusivitate
influentei pretului de vanzare.
Volumul fizic al productiei vandute s-a redus la nivelul societatii cu 1- 0,985 = 0,015 adica cu 1,5% ,
iar in conditiile mentinerii constante a preturilor de vanzare a determinat in mod justificat o diminuare a CA
cu 54 mil lei.
Analizand evolutia vanzarilor (CA) pe grupe de produse (A, B, C, D, E) se constata ca la grupele D si
E volumul fizic al vanzarilor s-a diminuat semnificativ cu 50% si, respectiv 20%, anuland efectul favorabil al
celorlalte 3 grupe de produse, ceea ce a insemnat o influenta negativa si nefavorabila ( - 54 mil lei). Printre
cauze pot fi mentionate :
a)-reducerea cererii pentru anumite categorii de produse;
b)-aparitia unor produse de substitutie;
c)-cresterea concurentei;
d)-cresterea preturilor de vanzare peste nivelul mediu al sectorului de activitate.
Cel de-al doilea factor, pretul de vanzare (factor calitativ) a influentat direct si in sens favorabil CA cu
504 mil lei. Pretul de vinzare a crescut pe ansamblul celor 5 grupe de produse cu 13,8% (1,138 – 1 =
0,138)
La produsul D este posibil ca majorarea pretului de vanzare cu 60% sa fi generat diminuarea
volumului vanzarilor si implicit a CA, ca urmare a reducerii cererii.
La produsul E se observa ca, desi pretul de vanzare s-a diminuat cu 37,5% volumul fizic al productiei
s-a redus cu 20%. Rezulta ca pentru aceasta categorie cererea de asemenea produse se afla in declin.
La celelalte 3 produse (A, B, C) nu se impune o analiza de detaliu, deoarece cresterile de preturi nu
au afectat substantial volumul fizic al productiei, produsele respective avand in continuare cautare pe piata.
Cai de crestere a CA :
a)-diversificarea productiei, ofertei;
b)-asigurarea unui raport optim intre calitate-pret;
c)-imbunatatirea imaginii firmei prin actiuni promotionale;
d)-prospectarea pietei;
e)-practicarea unor preturi sub nivelul concurentei;
f)-fidelizarea clientilor;
g)-asigurarea unor servicii suplimentare;
h)-certificarea produselor cu standardele internationale.

4.4. EFECTELE MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI
1) - Influenteaza profitul brut:

2) - Influenteaza cheltuielile salariale :

3) - Influenteaza rata rentabilitatii economice:

4) - Influenteaza viteza medie de rotatie a activelor circulante:

, unde: T = perioada de analiza (1 an, 1 trimestru, 1 luna)

5) – Influenteaza eficienta muncii

6) - Influenteaza suma cheltuielilor totale:

4.5. ANALIZA COTEI DE PIATA

In determinarea cotei de piata a activitatii unei intreprinderi, un rol important il are indicatorul valoric
„cifra de afaceri”. Cota de piata se calculeaza in baza a 2 indicatori :
a)-cota de piata absoluta (sau globala);
b)-cota de piata relativa.
COTA DE PIATA ABSOLUTA (GLOBALA) = reprezinta raportul dintre cifra de afaceri pe care o
inregistreaza intreprinderea si suma totala a cifrelor de afaceri inregistrate de intreprinderile cu profil
asemanator:

Evaluarea cotei de piata absolute depinde, pe de o parte, de dinamismul sectorului de activitate, iar
pe de alta parte de satisfactia clientilor.
 Cota de piata absoluta poate creste daca ritmurile de crestere ale sectorului de activitate si ale
intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica cifrei de afaceri a intreprinderii este mai mare decit dinamica cifrei
de afaceri a sectorului.
Cota de piata a intreprinderii poate sa creasca si in conditiile in care ritmul de crestere al sectorului
este negativ sau nul, iar ritmul de crestere al cifrei de afacere al intreprinderii este pozitiv.
Cota de piata absoluta poate sa creasca si in situatia in care ritmul de crestere al activitatii sectorului
este negativ si ritmul de crestere al activitatii intreprinderii este de asemenea negativ, insa ritmul de crestere
al intreprinderii este mai mare.
COTA DE PIATA RELATIVA = acest indicator pozitioneaza activitatea unei intreprinderi in raport cu
principalii lideri din domeniul de activitate:

sau ,

unde: cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piata;

cifra de afaceri a primilor trei concurenti de pe piata.

5. ANALIZA VALORII ADAUGATE
Scopul principal al activitatii oricarei intreprinderi este acela de a crea profit, de a crea produse care
au o piata sigura de desfacere, realizate in conditii de profitabilitate.
VALOAREA ADAUGATA:
= un indicator sintetic fundamental care exprima o valoare nou creata
= reprezinta bogatia unei intreprinderi si rezulta din activitatea de ansamblu a acesteia din care se deduc
cheltuielile materiale;
= se determina in raport cu doua metode :
1-metoda indirecta
2-metoda directa
1-METODA INDIRECTA
= conform acestei metode, valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta dintre productia exercitiului
(Qe) si cheltuielile cu consumurile intermediare (M) :
VA = Qe – M
Un indicator complementar de analiza a activitatii unei intreprinderi este valoarea adaugata
neta (intalnit in unele domenii de activitate si sub numele de „productia neta”). Acest indicator se determina
tot in mod indirect, ca diferenta intre productia exercitiului (Qe) si cheltuielile materiale (M), la care se
adauga amortizarea (A):
VA neta = Qe – (M + A)
Indicatorul valoarea adaugata se analizeaza in dinamica, structural si factorial.
2-METODA DIRECTA (metoda aditiva)
= care mai reprezinta si metoda elementelor constitutive, valoarea adaugata determinandu-se ca
suma a elementelor componente :salariile si contributia privind asigurarile si protectia sociala, amortizarea,
provizioanele aferente activitatii de exploatare, dobinzile, impozitele si taxele (mai putin impozitul pe profit),
rezultatul exploatarii recalculat (aferent cifrei de afaceri din care se scad dobanzile).
5.1-ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII VALORII ADAUGATE
Analiza dinamicii valorii adaugate pune in evidenta cresterea sau descresterea acestui indicator sau
a elementelor componente in raport cu o perioada considerata „baza”.
Pentru efectuarea unei analize in dinamica se calculeaza o serie intreaga de indicatori valorici
conform modelului din tabelul urmator :
 NR INDICATORI NIVEL DE NIVEL STRUCTURA MODIFICAREA INDICI
COMPARATIE EFECTIV VA ABSOLUTA
0 1 (%)
1 Cheltuieli cu
salariile
personalului
2 Cheltuieli
privind
asigurarile si
protectia
sociala
3 Cheltuieli cu
personalul
(1+2)
4 Cheltuieli cu
amortizarile
si
provizioanele
5 Cheltuieli cu
impozite,
taxe si
varsaminte
asimilate
(mai putin
impozitul pe
profit)
6 Cheltuieli cu
dobinzile
7 Rezultatul
exploatarii
recalculat
8 Valoarea
adaugata
(3+4+5+6+7)
Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si la modificarea valorii adaugate
se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate
(al productiei exercitiului).
Daca se constata ca indicele unui element component al valorii adaugate este mai mic decat
indicele valorii adaugate, atunci se inregistreaza o scadere a ponderii elementului in valoarea adaugata si
invers, daca indicele unui element este mai mare decat indicele valorii adaugate se inregistreaza o crestere
a ponderii acelui element in valoarea adaugata totala.
La nivel de intreprindere se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea
elementelor de natura cheltuielilor si creste ponderea elementelor de natura profitului din activitatea de
exploatare.
Valoarea adaugata se mai analizeaza si sub forma unor indicatori sau rate specifice cum ar fi :
a) - Rata medie a valorii adaugate aferente cifrei de afaceri :
= pune in evidenta ponderea pe care o reprezinta valoarea adaugata in totalul activitatii intreprinderii
:

= aceasta rata se analizeaza in dinamica si din punct de vedere factorial;

= evolutia crescatoare a acestui indicator de la o perioada la alta scoate in evidenta o activitate
favorabila pentru intreprindere;
= reprezinta si un grad de integrare pe verticala a intreprinderii cu activitatile de productie si
comercializare;
 = se mai poate calcula si prin raportarea acesteia la productia exercitiului:

Un asemenea indicator caracterizeaza gradul de integrare al activitatii intreprinderii pe verticala cu

activitatea specifica de productie.
b) - Rate de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate:
= se calculeaza prin raportarea diferitelor elemente componente ale valorii adaugate la valoarea
adaugata totala.
c) - Rata valorii adaugate la 1.000 lei active imobilizate:
= reprezinta un indicator al eficientei economice deoarece ne arata cata valoare adaugata revine la
1.000 lei active imobilizate (Ai); valoarea adaugata reprezinta efectul, iar activele imobilizate reprezinta
efortul:

5.2 - ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE

In teoria si practica economica se folosesc mai multe modele de analiza factoriala a valorii
adaugate, cum ar fi :
1) - Pornind de la metoda de calcul indirecta

, unde:

= valoarea adaugata la 1 leu Qe (productia exercitiului)

Acestui model i se ataseaza urmatoarea schema factoriala :

T = consum de timp total;

= productivitatea medie orara;

= timp de munca ce revine pe un salariat;

gi = structura Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;

vai = valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;

;
2) - Model factorial de analiza a valorii adaugate atunci cand se stabileste corelatia dintre utilizarea
resurselor umane (Ns) si evolutia indicatorului valoarea adaugata:

, unde:

= productivitatea anuala medie.

Schema factoriala este urmatoarea:

∆VA

3) - Pornind de la corelatia dintre resursele umane si dotarea tehnica:

, unde:

= mijloace fixe la 1 leu Qe (productia exercitiului)

= eficienta utilizarii mijloacelor fixe

4) - Modelul factorial este dat de relatia urmatoare:

, unde:

= volumul mediu al mijloacelor fixe direct productive;

= dotarea tehnica;

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;

 = eficienta utilizarii mijloacelor fixe direct productive;

= gradul de valorificare al productiei exercitiului (Qe).

EXEMPLU - Pentru exemplificare sa consideram o intreprindere din domeniul industrial, a carei activitate
privind principalii indicatori economico-financiari este prezentata in tabelul urmator :
Nr. Indicatori Simbol Realizat in perioada Indici
Anterioara Curenta (%)
Crt.
1. Productia Qe 39.312 41.400 105,31
exercitiului
(mil. lei)
2. Cheltuieli cu M 1759,2 14.076 102,30
consumurile
intermediare (mil
lei)
Valoarea adaugata VA 25.552,8 27.324 106,93
(mil. lei)
4. Timpul total de T 196.560 184.000 93,61
munca (ore)
5. Numarul mediu de __ 105 100 95,23
personal (nr.)
Ns
6. Numarul mediu de _ 1.872 1.840 98,3
ore pe salariat (nr.)
t
7. Productivitatea __ 0,2 0,225 112,5
medie orara (mil.
lei) Wh
8. Valoarea adaugata __ 0,65 0,66 101,53
medie la 1 leu
productia va
exercitiului (lei)
9. Valoarea adaugata __ - 0,645 x
medie recalculata
la 1 leu productia va
exercitiului (lei)
Modelul factorial este urmatorul:

DVA = VA1 – VA0 = 27.324 – 25.552,8 = 1.771,2 mil lei

Din care:

1. = (41.400 – 39.312)x0,65= 1.357,2 mil lei

Din care :

1.1 = (184.000 – 196.560) x 0,2 x 0,65 = - 1.632,8

mil lei
Din care :

1.1.1 =
= (100 – 105) x 1.872 x 0,2 x 0,65 = - 1.216,8 mil lei

1.1.2 =
 = 100 ×(1.840 – 1.872) x 0,2 x 0,65 = - 416 mil lei

1.2 =
= 184.000 (0,225 – 0,2) x 0,65 = 2.990 mil lei

2. = 41.400 (0,66 – 0,65) = 414 mil lei

Din care :

2.1 DVA(gi) = Qe1 x ’va - Qe1 x va0 = Qe1 (’va – va) = 41.400 (0,645 – 0,65) = - 207 mil lei

2.2 DVA(vai) = Qe1 x va1 – Qe1 x ’va = Qe1 (va1 – ’va) = 41.400 (0,66 – 0,645) = 621 mil lei

Se verifica daca sunt respectate corelatiile :

DVA(T) = DVA(Ns) + DVa(t) ;

- 1.632,8 = - 1.216,8 - 416 ;

- 1.632,8 = - 1.632,8.
DVA(Qe) = DVA(T) + DVA(Wh) ;

1.357,2 = - 1.632,8 + 2.990;

1.357,2 = 1.357,2.

DVA(va) = DVA(gi) + DVA(v ai);

414 = - 207 + 621;

414 = 414.

DVA = DVA(Qe) + DVA(va) ;

1.771,2 = 1.357,2 + 414;

1.771,2 = 1.771,2.

; = valoarea adaugata recalculata.

COMENTARIU :
Ca urmare a analizei efectuate, se constata o crestere a valorii adaugate cu 1.771,2 mil lei,
respectiv cu 6,93% fata de perioada anterioara. Situatia se apreciaza ca pozitiva, ca efect al cresterii mai
rapide a valorii adaugate fata de productia exercitiului (Qe).
IVA > IQe ; 106,93 > 105,31
Aceasta inseamna ca intreprinderea inregistreaza o crestere a eficientei economice in anul curent
fata de anul anterior, ceea ce inseamna ca la 1 leu cheltuieli cu consumurile intermediare s-a obtinut o
valoare adaugata mai mare in anul curent fata de anul anterior.
Aprofundand analiza prin stabilirea influentelor exercitate de factorii directi la obtinerea sporului
absolut, rezulta ca 76,6% din modificarea totala a valorii adaugate s-a datorat productiei exercitiului (Qe) si
numai 23,4% sporirii valorii adaugate la 1 leu Qe.
DVA = 1.771.2, din care:

DVA(Qe) = 1.357,2 si DVA(va) = 414.

Productia exercitiului (Qe) a crescut cu 2.088 mil lei (41.400 – 39.312), determinand in conditiile
date, sporirea valorii adaugate cu 1.357,2 mil lei. Productia exercitiului (Qe) si implicit valoarea adaugata au
fost influentate (extensiv si intensiv) de modul de utilizare a resurselor umane.
 Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca ca efect a diminuarii
numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut ca efect scaderea valorii
adaugate cu 1.632,8 mil lei. Scaderea numarului mediu de personal (Ns) este o situatie justificata si se
datoreaza cresterii productivitatii muncii.
Din punct de vedere intensiv, se constata o crestere a productivitatii medii orare (Wh) cu 25.000 lei,
ceea ce se reflecta in sporirea valorii adaugate cu 2.990 mil lei.

Valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului ( ) a crescut cu 0,01 lei si a determinat
sporirea cu 414 mil. lei a valorii adaugate totale. Aceasta influenta denota reducerea cu 1% a ponderii
consumurilor intermediare in volumul total de activitate.
Aprofundind analiza, constatam urmatoarele:
1-structura productiei exercitiului (Qe) s-a modificat in sensul cresterii ponderii acelor produse a
caror era inferioara din anul anterior
2-valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse (vai) a exercitat o influenta favorabila, ca urmare a
imbunatatirii calitatii produselor, materializata in cresterea preturilor de vinzare, reducerea consumurilor
specifice de resurse materiale, obtinerii unor preturi de aprovizionare mai avantajoase din partea
furnizorilor.
5.3 - INFLUENTELE VALORII ADAUGATE ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-
FINANCIARI
1) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii activelor de exploatare:

;
2) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

3) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta economica a capitalurilor:

;
4) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii potentialului uman:

.
6. - ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE
6.1 - ANALIZA REALIZARII PROGRAMULUI DE FABRICATIE PE SORTIMENTE
PRODUCTIA FIZICA = reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea productiva.
Pentru analiza unui program de productie pe sortimente, se calculeaza o serie de indicatori :
a) - Indicii individuali de realizare a programului de productie pe fiecare sortiment conform relatiei:

, unde: iq = indice de realizare a programului de productie;

q = volumul fizic al productiei obtinute.

Calcularea unor asemenea indici are rolul de a semnala sortimentele si proportia de realizare sau
nerealizare a programului de fabricatie.
b) - Coeficientul mediu de sortiment
= se stabileste avand in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensari la
produsele nerealizate, ca urmare a depasirii produselor in cazul altor sortimente.
 , unde: = valoarea recalculata a productiei fabricate in limitele
programate;

= valoarea programata a productiei fabricate.

c) - Coeficientul de nomenclatura
= prin calcularea lui se determina, din punct de vedere fizic, gradul de realizare a programelor de
productie la nivel de intreprindere;
= acest coeficient acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in
volumul productiei.

, unde:
n = numarul sortimentelor la care programul de productie nu a fost realizat;
N = numarul total de sortimente din nomenclatorul de fabricatie.
Variatiile sau modificarea volumului fizic a productiei obtinute sau vindute influenteaza urmatorii
indicatori economico-financiari :
1 - valoarea productiei obtinute:

, unde : qf = productia fabricata (obtinuta) ;

p = pret de vinzare pe unitatea de produs.
2 - valoarea productiei vindute:

3 - cheltuielile fixe la 1.000 lei cifra de afaceri:

6.2 - ANALIZA STRUCTURII PRODUCTIEI

Structura productiei, din punct de vedere fizic, este analizata prin prisma a doi indicatori :
a)-a ponderilor (care inseamna compararea ponderilor efective cu cele programate pe fiecare
sortiment in parte), in cazul productiei analizate fizic;
b)-coeficientul mediu de structura sau coeficientul de asortiment, care se determina dupa relatia :

, unde:

= suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente

Modificarea structurii productiei influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :
a) - Cheltuielile la 1.000 lei cifra de afaceri:

b) - Profitul aferent cifrei de afaceri:

,
 unde: ;
P0 = profit din perioada anterioara.

c) - Rata medie a rentabilitatii economice:

,
unde: At = active totale.

d) - Rata rentabilitatii resurselor consumate:

e) - Rata rentabilitatii veniturilor sau rata rentabilitatii comerciale:

f)-profitul mediu pe un salariat:

g)-eficienta utilizarii mijloacelor fixe :

6.3 - ANALIZA CALITATII PRODUSELOR

Productia, din punct de vedere fizic, se mai calculeaza si pe clase de calitate, in cazul in care avem
de-a face cu produse omogene. Pentru aceasta se folosesc 2 indicatori, si anume :

1) - Structura pe clase de calitate a productiei ( ):

= reprezinta ponderea diferitelor clase de calitate a productiei in volumul total al productiei
= un asemenea indicator se analizeaza pentru a scoate in evidenta structura calitatii productiei, iar o
imbunatatire a acesteia rezulta dintr-o analiza in dinamica;
= cu aceasta ocazie se urmareste evolutia produselor de calitate superioara.

2) - Coeficientul mediu al calitatii productiei ( ) este calculat si analizat in baza urmatoarelor 3 relatii

a) , unde:

= productia vinduta pe clase de calitate;

i = cod atribuit fiecarei clase de calitate.
 Valorile acestui coeficient calculat dupa relatia mentionatasunt supraunitare. O imbunatatire a
structurii pe clase de calitate a productiei se realizeaza atunci cand, intr-o analiza in dinamica, coeficientul
mediu al calitatii tinde catre valoarea 1 prin valori mai mari decit 1.

b) , unde:
qv = productia vinduta pe clase de calitate;

= coeficienti de echivalenta.
Coeficientii de echivalenta se determina prin raportarea pretului de vinzare pe unitatea de produs pe
clase de calitate, la pretul de vanzare pe unitatea de produs a calitatii celei mai bune.

c) , unde:
gi = structura pe clase de calitate a productiei;

= coeficienti de echivalenta.
Ultimele 2 relatii au aceeasi semnificatie. In urma aplicarii lor se obtine acelasi rezultat. Daca vom
calcula coeficientul mediu al calitatii dupa aceste 2 ultime relatii, constatam ca valorile lui k sint
subunitare. Spunem ca, in urma unei analize in dinamica, productia si-a imbunatatit structura din punct de
vedere calitativ daca coeficientul mediu al calitatii tinde catre valoarea 1 prin valori mai mici decit 1.
6.4. - INFLUENTA CALITATII PRODUCTIEI ASUPRA UNOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI :
Calitatea productiei, prin structura acesteia, influenteaza :
1) - In mod direct pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs

, unde:
pi = preturile de vinzare pe clasa de calitate pe unitatea de produs .

2) - In mod indirect profitul brut (masa profitului) si rata rentabilitatii brute:

 , unde:
c =cost;
qv = productia fizica destinata valorificarii.

pi

gi

In situatia in care in modelele de calitate intervin elemente de cost si pret, substituirea se face in
ordinea : cost (efort), apoi pret (efect).
EXEMPLUL 1 – Pentru exemplificare, sa consideram activitatea unei intreprinderi cu profil complex, a carei
productie omogena pe clase de calitate este ilustrata in tabelul urmator :
i Clase Perioada anterioara (0) Perioada curenta (1)
de
calitate
qv gi pi ce i qv gi pi ce i
(%) (lei/kg) (tone) (%) (lei/kg)
(tone)
1 EXTRA 5 12,5 28.000 1,000 8 17,8 30.000 1,000
2 I 25 62,5 24.000 0,8571 22 48,9 25.000 0,833
3 II 10 25 22.000 0,7856 15 33,3 24.000 0,8
TOTAL 40 100 24.000 x 45 100 25.557 x
Pe (gi) din perioada anterioara (0) il calculam astfel :
5 : 40 = 12,5
25 : 40 = 62,5
10 : 40 = 25
Pe (gi) din perioada curenta (1) il calculam astfel :
8 : 45 = 17,77 = 17,8
 22 : 45 = 48, (8) = 48,9
15 : 45 = 33, (3) = 33,3
Pe (pi) din perioada anterioara (0) il calculam astfel :
28.000 : 28.000 = 1,0000
24.000 : 28.000 = 0,8571
22.000 : 28.000 = 0,7856
Pe (pi) din perioada curenta (1) il calculam astfel:
30.000 : 30.000 = 1,0000
25.000 : 30.000 = 0,8333
24.000 : 30.000 = 0,8_

Þ Din punct de vedere calitativ, productia din anul curent nu s-a imbunatatit fata de perioada
anterioara.

Þ Calculat dupa aceasta metodologie, calitatea productiei scade.

lei/kg

lei/kg
c0 = 2000 lei/kg; 40 tone = 40.000 kg

c1 = 24.500 lei/kg; 45 tone = 45.000 kg

 = 40.000 (24.000 – 2000) = 40.000.000 lei

= 45.000 (25.557 – 24.500) = 47.565.000 lei

Influenta calitatii asupra pretului mediu de vanzare

25.557-24.000 = 1.557 lei/kg

Din care :

1. = 24.046 – 24.000 = 46 lei/kg

= 24.046 lei/kg

lei/kg

2. = 25.557 – 24.046 = 1.511 lei/kg

= 25.557 lei/kg

= 24.046 lei/kg
Se verifica daca este respectata corelatia :

;
46 lei + 1.511 lei = 1.557 lei
Influenta calitatii asupra profitului brut:

DPb = Pb1 – Pb0 = 47.565.000 – 40.000.000 = 7.565.000 lei

Din care :

1. = (45.000 – 40.000) x (24.000 – 2000) = 5.000.000 lei

2. = 45.000 ( -24.500 + 2000) = - 67.500.000 lei

= 45.000 (25.557 – 24.000) = 70.065.000 lei

Se verifica egalitatea partiala :

DPb = DPb(qv) + DPb(c) + DPb(p)

7.565.000 = 5.000.000 + 70.065.000 – 67.500.000

7.565.000 = 7.565.000
Din care :

1. = 45.000 (24.046 – 24.000) = 2.070.000 lei

2. = 45.000 (25.557 – 24.046) = 67.995.000 lei

Se verifica egalitatea partiala :

DPb(p) = DPb(gi) + DPb(pi)

70.065.000 = 2.070.000 + 67.995.000

70.065.000 = 70.065.000
Influenta calitatii asupra ratei rentabilitatii brute:

= 4,31% - 4,35% = - 0,04%

Din care :

Se verifica egalitatea partiala :

DRrb = DRrb(c) + DRrb(p)

- 0,04% = 6,35% - 6,39% ; - 0,04% = - 0,04%

Din care :

2.1.

2.2.
Se verifica egalitatea partiala :

DRrb(p) = DRrb(gi) + DRrb(pi)

6,35% = 0,187% + 6,167%

6.5. ANALIZA PRODUCTIEI IN CONDITII DE STAS
STAS = ansamblu de criterii (parametrii) pe care trebuie sa-i indeplineasca o anumita productie.
Q = productie obtinuta;
Qm = productie marfa destinata vinzarii;

= productie recalculata sau adusa la conditii de STAS;

= productie recalculata marfa;

K = coeficientul mediu al calitatii.

Calitatea productiei in conditii de STAS influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :

1) - In mod direct :
a)-volumul productiei :
2) - In mod indirect :
a)-veniturile intreprinderii:

b)-costul pe unitatea de produs:

c)-productivitatea muncii:

sau

d)-masa profitului (sau profitul brut):

 p = pret mediu / unitatea de produs
c = cost / unitatea de produs

Pb

Qm K

Ai probleme de Potența va fi ca Cum să renunțe Doctor: "Beați Sânii cresc ca Scapa de

barbatie? Iata o la 20 de la fumat pentru asta și veți fi prin magie! Dacă grasimea de pe
metoda vicleana ani!Produs totdeauna? uimit cîți paraziți înainte de burta si coapse
de a rezolva folosit de actorii Adăugați 4 vor ieși din culcare îi ungi... in doar 3-4 zile,
problema! filmurilor pentru picături de interiorul vost" doar să...
adulți obișnuit...

Document Info
Accesari: 10577
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )