1:Analiza structurii VV pe tipuri de active oper in dinamica

Grupe de
An prec
ANprec
An gest
An gest Abat,
Abat,cota
Active
,mii lei
Cota,%
,mii lei Cota,% 6=4-2
7=5-3
VVprod fin
56470292 96,85
62059926 97,82
+5589634 +0,97
VV vinz marf
829833
1,42
952857
1,5
+123024 +0,077
VV prest serv 1004581 1,72
425531 0,67
-579050 -1,092
total
58304706 100%
63438314 100%
+5133608
X
Concluzie:Din calculele efectuate rezulta ca in anul precedent AO a intrepr
analizae este ingust specializata,cuprinzind producerea produselor in anul de
gestiune de asemenea se desfasoara un tip de AO cu o cota a vinzarii produselor
finite de 97,82% din totalul VV,ceea ce demonstreaza ca si in perioda de gestiune
AO este ingust specializata.In compnenta tipurilor de AO desfasurata,produsele
finite e genul principal de activitate cota acestuia constituind 97,83% ceea ce este
cu 0,97 mai mult ca in anul precedent si pentru care intreprinderea necesita si
obtine licenta in vigoare nr PPC04 din 12,12,11 cu termen de valabilitate 3 ani.La
finele anului de gestiune se inregistreaza VV=63438314lei,majorat fata de anul
precedent cu 5133608 lei,aceasta se datoreaza cresterii V produselor finite cu
5589634 si a VVvinzarea marfurilor cu 123024lei.Totodata se inrefgistreaza si o
scadere a VV din prestarea serviciilor cu 579050.
2:Analiza structurii VV pe segmente ale pietii de desfacere
Segm ale An prec, An prec, An gest,
An gest,
Abat,
Abat,cota
pietii
mii lei
Cota,%
,mii lei
Cota,%
6=4-2
7=5-3
Piata int
Piata ext
total
100%
100%
X
Concluzie(aspecte):se apreciaza evolutia VV pe fiecare segment al pietii precum
si contributia acestora la volumul total a vinzarilor.Se determina cota venitului din
export,inregistrarea VV din export si cresterea acestora in dinamica se apreciaza
pozitiv,deoarece contribuie la micsorarea presiunii fiscale,cresterea
disponibilitatilor banesti in valyta straina,imbunatatirea nivelului calitatii si
calificarii muncitorilor,creste reputatia intreprinderii.

3:Calc infl factoriale asupra mod VV produselor finite

Indicatori
1:VVprod fin in:
1.1:prt current(anexa R.P.P)
1.2:prt medii an prec(calc sp)
2:VPF IN PRET MEDII ALE AN
PREC(calc de recalc)
3:mod stoc prod fin(2-1.2)
4:mod prt prod-vind(1.1-1.2)

An
preced

An gestiune

qV0*p0
qV0*p0
qf1*p0

qV1*p1
qV1*p0
qf1*p0

Abaterea Mar infl

fact

Inf dir
Inf ind
Infl dir

Verficare=VV prod fin an gest-VV prod fin an prec= mar infl fact
Concluzie=Din calculele efectuate in table putem mentiona ca intr analizata a
inregistrat VV in anul de gestiune in marime de ,In dinamica se inregistreaza
majorarea VV cu ,fata de nivelul anului precedent.Asupra acestei cresteri au
influentat pozitiv toti 3 factori analizati.Pe parcursul perioadei analizat s-a
inregistrat majorara preturilor produselor vindute fapt ce a conditionat cresterea
VV cu .Aceasta se explica prin cresterea cererii,reclama produsului,calitatea
produsului,pozitia monopolist ape piata etc.Stocurile prod finite s-au micsorat in
an de gestiune fata de an precedent cu , ceea ce a conditionat cresterea VV cu
aceeasi suma,cresterea stocurilor se explica prin aceleasi cause ca la prt:asif
vinz,cu mijl de transport, afferent serv de MK calificate,ambalaj
atractiv.Deasemenea pozitiv a influentat asupra cresterii VV si majorarea VPF.Sub
influenta cresterii VPF, VV s-au majorat cu .Infl acestui factor se explica
prin:cresterea cererii,eficienta utilizarii potentialului intern a intreprinderii.Rezerve
nu avem.

4:Analiza structurii PPI in dinamica

Indicatori

An prec,
mii lei

An prec,
cota,%

An gest, , An gest,
mii lei
cota %

Abat,
mii lei

Abat,
cota %

1:RAO(RPP)
2:RAI(RPP)
3:RAF(RPP)
4:Rex(RPP)
5:PPI(1+100%
100%
X
2+-5)
PPI=RAO+-RAI+-RAF+-Rex; Concluzie:In urma calculelelor efectuate in table
putem mentiona ca PPI la finele anului de gestiune constituielei,ceea ce este cu
mii leimai mult fata de anul precedent.Se observa ca in anul de gestiune cota
lider o detine PAO fiind 68,29% fiind urmata de PAF cu 29,23%.Aceasta fiind
urmata de PAI si PEx cu respective 2,46 si 0,02%.RAI constituie , majorinduse
cu mii lei,la fel ca si RAF care s-a majorat cu mii lei.
5:Calculul influentei factorilor asupra mod PAO,mii lei.
Indicatori
An prec
An gest Abaterea
1:Profit brut
2:Alte venit operationale
3:chelt comercile
4:chelt gen si admin
5:alte chelt operat
PAO(1+2+3-4-5)
Verificare:abaterea abs PAO=suma marimii infl fact

Mar infl fact

INF DIR
Infl dir
Infl indir
Infl indir
Infl ind

Aspectele concluziei:Se apreciaza marimea PAO la sfirsitul anului de gestiune si

evolutia(creste,scade) fata de anul precedent.Se analizeaza marimea infl fact.Pt o
analiza mai detaliata a maimii infl fact se apeleaza la datele anexei la RPP

6:Anal struct profitului brut pe tipuri de AO in dinamica,metoda pe verticala

Indicatori

An prec,
mii lei

An prec, An gest,
cota%
mii lei

An gest,
cota%

Abat,
mii

Abat,
cota

1:Prof brut(PG)din vinz

prod fin(r.1020-r1160)
2;Prof brut(PG)din vinz
marf(r1030-r1170)
3:Prof brut(PG) din
prest serv(1040-r1180)
4:Prof brut(PG)din exec
lucr (r 1050-r 1190)
Total PB(PG)

100%

100%

100%
Aspectele concluziei:Se apreciaza marimea totala a PB(PG) la sf anului de
gestiune si evolutiain dinamica a acestuia fata de anul precedent.Se apreciaza
marimea si evolutia elementelor component a PB(PG)(prest serv,vinz marf); Se
evidentiaza cine detine cota principalain marimea totala a PB(PG); Se evidentiaza
daca pe parcursul per anal a avut loc inreg PB(PG) dintr-un nou tip de AO sau nu a
fost inregistrat PB din AO desfasurate in perioada precedenta.
7:Analiza PB(PG) DIN VINZAREA PRODUSELOR FINITE
INDICATORI
An prec Recalc An gest
1:VV produselor finite(anexa RPP)
2:Costul vinzariiprod finite
3:PB(PG) DIN VINZAREA PROD FINITE(1-2)
1:Calcul PB(PG) din vinz prod fin: PB(PG)=PB(PG)an gest-PB(PG)an prec
2)Calc infl fact asupra PB(PG) din vinzarea prod finite=(PB(PG)*Abaterea procent
a vol vinz fata de nivelul anului precedent)/100; unde abaterea procent a vol
vinz=costul vinzarilor recalc/cost vinz an precedent*100-100
2)struct si sortimentului prod vindute=PBrecalc-PBan prec-Infl vol vinz;
3) cost unitare a produselor=cost vinz an gest-cost vinz recalc*(-1);
4)preturilor vinz la prod fin=VVan gest-VVrecalc
Verificare:PB=mar infl fact

8:Calc infl fact asupra devierii Rentabilitatii pe produs prin met recalc indicat
Tip
prod

Cost un
prod
An
pr
2

Prt vinz
prod

An
An p
gest
3
4

Masa 900 970 1100

Scaun 470 443 580
Verificare:9=10+11

R pe prod,%
prec rec
gest

An g
5

6=(42)/2
1290 22,2
600 23,4

Abate Incl din cauza

rea
cost

7=(43)/3
1,34
30,92

8=(53)/3
32,99
33,44

pret

9=8-6 10=7-6 11=87

+10,7 -8,82
+19,5
+2,04 +7,52
+4,52

Concluzie:Din calculele efectuate in table,observam ca Rpe produs masa in an de

gestiune constituie 32,99%,ceea ce inseamna ca la fiecare leu costuri,intrepr
obtine aproximativ 33 bani profit.In dinamica se observa sporirea nivelului Rpe
produs masa cu 10,77 p.p in an de gest fata de an precedent.Aceaste mijloace se
datoreaza cresterii de prt de vinzare pe produs,cu 190lei(1280-1160) ceea ce a
dus la sporirea Rpe produs masa cu 1959,98.Totodata influenta pozitiva a
factorului mentionat a fost partial diminuat de influenta negativa a cost
unitare,adica majorraea cost unitary al produsului masa cu 70lei, a dus la scaderea
nivelului rentabilitatii c8 8,82p.p.In concluzie putem deduce ca managerii intrepr
analizate trebuie sa i-a masuri in vederea mics cost unitar al prod masa.In acest
scop propunem:cresterea nivel calif muncitorilor,cresterea productive
muncii,micsorarea productiei rebutate s.a.

9:Analiza rentabilitatii VV produse finite

Indicatori
An prec
Recalculat
An gest
1:VV prod finite
2:Cost vinz produselor(mii lei)
3:PB din vinz prod(1-2)
4:Rent VV,%, 3/1*100
Calc mod nivel Rvv prod sub infl mod struct si sortim=Rvv an gest-Rvv an prec
2)Calc mod nivel Rvv prod sub influenta modif cost pe unitate de produs vindut:
Rvv recalc2- Rvv recalc 1; Rvv recalc 2=(VVrec-cost vinz an gest)/VVrecal*100
3)Calc devierii nivelului Rvv sub infl modi prt de vinzare pe unitate de produs
vindut:Rvv an gest-Rvv recalc2;
Verificare:Rvv an gest-Rvv an prec=suma mar infl fact(oper 1,2,3)
Concluzie:Din calc effect in table putem mentiona ca Rvv in an de gestiune
constituie %,aceasta inseamna ca la fiecare leu VV intrepr obtine bani PB.Fata
de nivelul an precedent se inregistreaza o sporire a Rvv in an de gestiune cu
1,26p.p.Aceasta sporire a fost determinate de majorarea prt unitary a prod
vindute ceea ce a dus la majorarea VV cu 1,73p.p.Infl pozitiva a cestui factor se
explica prin cresterea calitatii produselor,cresterea cererii.De asemenea pot
influenta :modificarea in structura si sortiment prod vindute,ceea ce a permis
intreprinderii sa sporeasca nivelul Rvv CU 1,2P.P.Influenta pozitiva a fact
mentionat se explica prin cercetarea pitii de desfacere,modificarii structurii si
sortimentului.In acelasi timp influenta pozitiva a factorului mentionat a fost partial
diminuata de infl negative a modif cost pe unitate de pordus vindute si anume
datorita maririi cost unitare a produselor vindute,nivelul Rvv s-a micsorat cu
1,67p.p.Aceasta ne permite sa deduce ca inrepr analizata trebuie sa ia masuri in
vederea micsorarii cost unitare,in acest scop propunem:incheierea noilor
contracte cu furnizor la preturi mai mici de aceea calitate,cresterea nivelului de
calificare a muncitorilor, cresterea productivitatii muncii,imbunatatirea conditiilor
de munca,utilizarea eficienta a resurselor material,MF,reparatia la timp a MF.

10:Calc infl fact asupra devierii Ra prin metoda diferentelor absolute

Indicatori
1:PPI,mii lei(RPP)
2:VV,mii lei(RPP)
3:Val medie a activelor(bil cont)
4:Ra,%,(1/3)*100
5:Rvv,%,(1/2)*100
6:nr rotatii a active,un,(2/3)*100
Indicatori

An
An
preced gest

An preced

Abaterea

An gest

Abaterea

Incl din cauza

Rvv nr rot a Activ

1:Ra,%

2:Rvv,%

3:nr rotatii A,un

Verificare:Ra an gest-Ra an precedent=cauzelor mod Rvv+nod nr de rotatii a act

Concluzie:Din datele tabelului rezulta ca Ra in an de gestiune 2011 constituie
5,09%.Aceasta inseamna ca intrepr analizata la fiecare leu active obtine 5 bani
profit contabil.Ra s-a majorat in an de gest 2011 fata de an precedent 2010 cu
0,05p.p.Aceasta sporire a fost determinate de influenta pozitiva a Rvv.Nivelul Rvv
s-a majorat cu 0,79 p.p. in an de gestiune fata de anul precedent ceea ce a dus la
sporirea Ra cu 0,337.Aceasta se explica prin cresterea volumului
vinzarilor,cresterea cererii,imbunatatirea calitatii,mics costurilor,cresterea prt de
vinzare,modificara structurii si sortimentului produselor in dependent de gusturile
si veniturile consumatorilor.In acelasi timp se observa incetinirea rotatiei A cu
0.0222 un ceea ce a dus la diminuarea nivelului Ra cu 0,2792p.p.Aceasta este
rezultatul utilizarii neeficiente a activelorIntreprinderea analizata dispune de
reserve interne de sporire a nivelului Ra in marime de 0,02792 p.p. daca va
mentine viteza de rotate a A la nivelul anului precedent.Pt mobilizarea acestor
reserve propunem:reinoirea MF,lichidarea MF neutilizate si uzurate moral si
fizic,incasarea la timp a creantelor s.a.

11:Calc infl fact asupra devierii Rcp prin metoda subst in lant
Indicatori
1:PPI,mii lei,(RPP)
2:PNet,mii lei,(RPP)
3:VV,mii lei,(RPP)
4:val medie a active,mii lei,(B.C.)
5:val medie a CP,mii lei,(calc B.C)
6:Rcp,%,(2/5)*100
7:Rvv,%,(1/3)*100
8:nr rotatii a active,un,(3/4) 4 cifre dupa virg
9:rata pirghiei fin,coef,4/5
10:rata tens fisc,%,(2/1)*100
Nr Nr Infl factorilor
col sub Rvv Nr rot A

Rata pirg
fin

Rata
tens fisc

An prec

Rcp
%

An gest

Calc infl
fact

Abater

Mar
infl

Den
fact
mod

Verificare:Rcp an gest-Rcp an prec=mar infl fact

Concluzie:Din calcul efect observam ca Rcp in anul de gest constit 20,73%,aceasta
inseamna ca la fiecare leu CP,intr obtine 21 bani,profit net.Analizind nivelul Rcp in
anul de gest fata de anul prec putem mentiona ca s-a micsorat cu 3,31p.p.Aceasta
dimin se dat mics Rvv,cu 3,99p.p. ceea ce a condus la scaderea nivelului Rcp cu
11,14p.p.Infl neg a acestui factor se explica prin scad vol vinzarilor,cresterea cost
unitary,scade prt unitar de vinzare,scade cererea,creste concurenta.De
asemenea negativ a infl crest tens fiscal ci 0,01p.p.Infl acestui factor se justifica
prin politica fiscal a statului.In acelasi timp Rcp este infl pozitiv de maj ratei
pirghiei fin cu 88,88p(0,88*100), ce a permis intr sa majoreze Rcp cu 7,6301p.p.
Consideram ca managerii intr trebuie sa i-a masuri in vederea mics ratei pirghiei
fin pina la nivelul de siguranta(2).Cu toate ca cresterea ratei pirg fin,totusi creste
gradul de indatorare a intr,apare riscul pierderii controlului asupra gestinarii intr
de proprietari etc.Pe parcursul per anal s-a inregistrat accelerarea rotatiei activelor
cu 0,0352 un. Ceea ce a condus la maj nivel Rcp cu 0,2 p.p.Aceasta totusi nu este
atit de avantajos pt intreprindere sa accelereze rotatia A,in onditiile diminuarii
Rvv.In concluzie putem mentiona ca intreprinderea analizata dispune de reserve.

12:Analiza marimii si evolutia patrimoniului intreprinderii

Indicatori

La fin an
prec

La fin an gest Ritm cresterii

3/2*100

Active totale(rd 470)

VV
Venituri totale
Venit totale:611+612+621+622+623
Concluzie:In concluzie se compra ritm cresterii A si ritm cresterii V total.
13:Analiza structurii patr intrepr prin metoda de analiza pe vertical
Indicatori
1:AN
2:AMTL
3:AFinTL
4:Alte ATL
5:Stoc MM
6:Creante TS
7:Invest TS
8:MB
9:Alte ACur
Total active

La incep an
,mii lei Cota,%

La sfirs an
,mii lei Cota,%

abaterea
,mii lei Cota,%

16:Analiza structurii patrimoniului net in anul de gestiune

Active
Comp

Datorii
Inc Sf
an an

ATL,r180
ACur,r460
ATot,r470
1
2

comp

Patrimoniu net
Inc Sf
an an

DTL,770
DTS,970
Dtot,

4
5

Comp

La inc an
La sf an
,mii Cota, ,mii Cota,

ATLnet
ACurNet
ANete

100%
100%
7
8=2-5 9
10=3-6 11

In concluzie se analizeaza doar ultimele 5 coloane.

17:Analiza ratelor generalizatoare a rotatiei A in dinamica
Indicatori
An prec An gest Abatere
1:VV,mii lei,(RPP)
2:val med a A(BC)
3:nr rotatii ale A,un,(1/2)
4:rata inzestr VV cu A,lei, (2/1)
5:durata de rotatie ale A,zile, 360zile/nr rot A
Concluzie:Datele din tabel arata ca nr de rotatii ale A s-a micsorat cu 0,1297 un in
an de gest fata de an precedent,corespunzator s-a majorat durata de rotatie a A
cu 206 zile,deci in anul de gestiune s-a incetinit rotatia A, adica a scazut eficienta
utilizarii A. Rata inzestrarii VV in am de gest constituie 2,41lei, majorindu-se cu
0,57 lei fata de anul precdedent.Aceasta inseamna ca pt a genera VV in valoare
de 1 leu,intrepr a avut nevoie in an de gest cu 0,57lei de A,mai mult decit in an
precedent.

18:Analiza ratelor de rotatie a partilor component ale A totale

Indicatori
An prec An gest Abaterea
1:VV,mii lei,(RPP)
2:Val medie a ACur,mii lei,(calc B.C.)
3:Val medie a MF,mii lei (calc B.C.)
4:nr de rotatii a ACur,un, (1/2)
5:rata inzestrarii VV cu ACur,lei, (2/1)
6:durata de rotatie ACur,zile, 360/ind 4
7:nr de rot a MF,un,(1/3)
8:rata inzestrarii VV cu MB,lei, (3/1)
9:durata de rotatie MF,un,360/ind 7
Concluzie:Din calc effect in tabel rezulta ca in an de gest a avut loc incet rotatiei
ACur cu 0,2493 unit sau cu 98 zile fata de an prec.Pt generarea VV cu 1leu, intr
are nevoie de 1,19lei,ACur in an de gest cu 0,27 mai mult fata de an prec. Din cele
mentionate deduce ca ACur ale entitatii analizate, nu au fost utilizate efficient.
Totodata in an de gest a avut loc accel rotatiei MF cu 0,7148 unit sau cu 48 zile
fata de an prec.Pt generarea VV cu 1leu,int are nevoie de 0,49 lei MF in an gest,
ceea ce este cu 0,14 mai mult fata de an prec.
20:Calc fond de rulment net prin 2 variante,in an de gestiune
Indicatori
La inc an
La sf an
Varianta1:
1.1:ACurente r.460
1.2:DTS r.970
1.3:FRNet=1.1-1.2
Varianta 2:
2.1:CapProp r650
2.2:DTL r 770
2.3:Cap perm=2.1+2.2
2.4:ATL r 180
2.5:FRNet=2.3-2.4
Concl:Din calc effect putem mentiona ca inr anal dispune de FRNet pozitiv in an
de gest.In din se constata tendinta de crestere a FRNet cu 6702 la sf an fata de an
precedent,ceea ce arata ca intr desf o active econ eficienta si care da posibil de
acoperire a pierderilor INTREPRINDERII.Calc FRNet prin 2 var ne arata ca rez
obtinute sunt identice,ceea ce inseamna ca inform prezentata in BC este veridica

21:Calc infl fact de gr1 asupra modif FRNet

Indicatori
La inc an
La sf an
Abatere
Mar infl fact
1:CP
Infl dir
2:DTL
Infl dir
3:ATL
Infl indir
4:FRNet
Concluzie:Din calc effect observam va a avut loc maj FRNet cu 6102 mii lei,la sf an
fata de inc an.Majorarea mentionata a avut loc din cauza major CP si DTL,respectiv
cu si mii lei.Sub infl acestor 2 fact FRNet s-a majorat cu mii lei.Infl pozitiva a
factorilor mentionati a fost partial diminuata de infl negative a modif ATL,si
anume:cresterea ATL cu mii lei a condus la diminuarea FRNet cu aceeasi suma.
22:Calc ratelor structurii surselor de formare a activelor in dinamica
Indicatori
La in an La sf an Abat
1:CP,mii lei,
2:DTL,mii lei
3:DTS,mii lei
4:Total pasiv,mii lei
5:rata de autonomie,%, (1/4)*100
6:rata de atragere a surs imprum 100%-ind 5
7:rata corelat dintre surse imp si proprii, (2+3)/1*100
8:rata solv gener,%, 4/(2+3)*100%
9:rata de acop a CP,%, (4/1)*100%
Concluzie:Din calc effect rezulta urm:rata autonom la sf an este de % marinduse cu% fata de inceputul anului.Aceasta rata detine mai mult de 50% si deci
putem concluziona ca sit la intr data este favorabila si poate sa-si achite datoriile
pe seama surselor proprii.Rata de atragere a surselor imprum la sf an de gest este
de % cu % fata de an precedent.Aceasta rata este mai mica de 50%,deci cota
surselor imprumutate in calculi e de% iar in dinamica se mics creind o imag favor
intrepr.Rata corelat dintre surselor imprumutate si cele proprii in an 2011 este %
major fata de an precedent cu p.p.Aceasta rata e mai mare de 200% deci intrepr
foarte usor ca putea acoperi sursele imprum cu active totale.Rtaa generala de
acoperire in an 2011 este de%,micsorindu-se fata de 2010 cu 1,3p.p.Aceasta rata
este mai mica de 200% deci,primele 100% active sunt finant din surse proprii,iar ..
sunt imprumutate.

14:Calculele si analiza ratelor structurii A in dinamica.

Indicatori
La inc an
La sf an Abaterea
1:ATot,mii lei,BC r470
2:ATL,mii lei,BC,r180
3:ACur,mii lei,BC,r460
4:MF la val de bilant,mii lei,BC r120
5:SMM,mii lei,BC r250
6:MB,mii lei,BC r440
7:ANTL,mii lei,Anexa BC,r 028
8:MF arend,r128,anexa BC
9:Terenuri,rd 114
10:Rimob,%, (2/1*100)
11:R ACur,%, (3/1*100)
12:R patr cu dest prod,(4+5)/ind 1*100
13:R comp tehnice,(4/3)*100
14:R act perf lichide (6/1)*100
15:R Acur (7+8+9):ind 1.
Concluzie:In urm calculelor efectuate observam ca la sf an 2011 cota ATL in total
A disponibile constituie % ceea ce este cu p.p. mai putin fata de inceputul
anului.In perioada analizata se observa ca nivelul ratei imobiliare nu este mai mare
decit 2/3 din A,deci intrepr nu are porbleme cu achitarea datoriilor.Cota ACur la
inc an const % majorindu-se pina la sf anului cu p.p.La inceputul anului rata
patrim cu destinatie de productie repr aceatsa fiind o situatie critica deoarece
intreprinderea nu dispune de surse active.Insa la sf an sit se schimba spre bine,
rata patrimoniului majorindu-se cu p.p. ceea ce spune ca la intreprinderea
nivelului e mai mare de 50% ceea ce permite spre exemplu majorarea vol de
vinzari,venitului din vinzare, s.a.In urma calculelor se observa o majorare a ratei
comp tehn cu p.p.Aceasta tendinta pozitiva de crestere a acestei rate este
cauzata de reinoirea MF,cresterea cererii de produse,mics stoc prod fin ,achitarea
la timp a creantelor pe TS.

25:Analiza mar absolute si relative a creantelor

Indicatori
1:Creante TS,mii lei,BC r 350
2:Atot,mii lei,BC r470
3:ACur,mii lei,BC r460
4:cota crent TS in suma Atot,%,1/2*100%
5:cota creant TS in suma ACur,%, 1/3*100%
6:DTS,mii lei, BC r970
7:DTL,mii lei,BC r770
8:Dat totale,mii lei,(6+7)
9:cota DTS in suma dat totale,(6/8)*100
10:cota DTL in suma tot a surs de finan (6/2)*100
Mar abs:ind 1 si 6; Mar relative:ind 4,5,9,10

An prec An gest Abat

26:Analiza structurii creantelor si DTS pe elemente component in dinamica

Indicatori

An precedent
,mii lei Cota,%

An gestiune
Abaterea
,mii l Cota,% ,mii Cota,%

1:Creante pe TS total,incl:
1.1:Creante TS affer fact
1.2:Corectii
1.3:Cr TS ale part legate
1.4:Avans TS accord
1.5:Cr TS priv decot cu bug
1.6:Cr preliminare
1.7:Cr TS ale personal
1.8:Cr TS privind venit calc
1.9:Alte creante TS
2:DTS totale,incl:
2.1:DTS fin rd 820
2.2:DTS com rd 860
2.3:DTS calc rd 960
Concluzie:In structura creantelor pe tipurile acestora au intervenit anumite
schimbari:s-au redus essential avansurile TS acordate cu mii lei,create TS privind
decont cu bugetul cu mii lei,creante TS cu personalul cu mii lei,creante TS
privind venit calc - mii lei,precum si a altor creante TS cu.In acelasi timp s-au
majorat creantele pe TS in parti legate cu mii lei.,si ponderea lor in totalul
creantelor cu % si ponderea lor de la% pina la

27:
Indicatori

An preced
,
Cota

An gestiune
,mii lei cota

abaterea
,
Cota,

1:Creante TSTot ,incl:

1.1:creante curente
1.2:cu termen expirat:
-pina la 3 luni
-3luni-1an
-mai mult de 1 an
2:Dat totale,incl:
2.1:Dat curente
2.2:cu termen expirat
-pina la 3 luni
-3luni-1 an
-mai mult de 1 an
Concluzie:In urma calc efectuate in tabel putem mentiona ca structura CTS pe
elem component a avut anumite schimbari.Daca in an 2010 acestea const mii
lei,in an 2011 acesta const mii lei,majorindu-se cu mii lei,fata de an 2010.Acest
fapt se datoreaza fapt ca s-au majorat CTS aferente fact comerciale,cu mii lei,in
an 2011 fata de 2010,iar ponderea acestora s-a majorat cu p.p. de la % in an
2010 la % in 2011.De esemenea s-a majorat CTS ale partilor legate cu mii lei
mai mult in an 2011 fata de anul 2010 sau cu p.p.Corectiile la creante dubioase sau majorat cu in an 2011 fata de 2010.Totodata s-a diminuat avans pe TS
acordate cu mii lei,in an 2011 fata de 2010 in ponderea lor s-a mics de la %
la%.Alte creante TS cu mii lei,in an 2011 fata de an 2010 si ponderea lor s-a
mics de la % la %.CTS privind decontarie cu bugetul cu mii lei in an 2011 FATA
DE 2010 si ponderea lor s-a mics cu p.p. in an 2011 fata de 2010.CTS ale pers cu
mii lei in an 2011 fata de 2010 si ponderea lor cu in 2011 fata de 2010.

30:Analiza separata a structurii fluxurilor MB in dinamica:

Fluxurile MB

Anul 2010
Suma,lei
Cota%

Anul 2011
Suma,lei Cota,%

Incasari banesti:
1:Incasari banesti din vinzari
68149533 63,71
83823263 89,82
2:Alte incasari de MB
6371813
5,96
7659631 8,21
3:Incasari banesti din iesirea ATL
85600
0,08
572892
0,61
4:Datorii incasate
498151
0,47
172603
0,18
5:Incasari sub forma de credit si imp 31869831 29,78
1099196 1,18
Total incasari banesti
106974928 100
93327585 100
Plati banesti
1:Plati banesti furniz si intrepr
62065134 54,93
26203877 27,27
2:Plati salariailor,CASM
31802235 28,15
43262505 45,03
3:Plata dobinzilor
1081836
0,96
947647
0,99
4:Alte plati de MB
4044322
3,58
5623456 5,85
5:Plati banesti pt proc ATL
448077
0,4
552498
0,58
6:Plati banesti privind credit si impr 13509479 11,96
19493298 20,28
7:Plata dividentelor
34677
0,02
Total plati banesti
112985760 100
96083281 100
Concluzie:Din datele tablului deduce ca la ZorileS.A. elemental formator
principal al fluxului MB il reprezinta incasarile banesti din vinzari.Pe seama acestui
canal au fost obtinute 63,71% de incasari realizate in 2010 si 89,82% in 2011 ceea
ce apreciza pozitiv ,dar fiind faptul ca aceste incasari sunt obtinute din activitatea
de baza a entitatii.Cu o cota mai putin import in total incasarilor banesti se inreg
alte incasari,care au tendinta pozitiva de a se majora in dinamica de la 5,96% la
8,21% saucu 2,25 p.p.S-au redus considerabil incasarile sub forma de credite si
imprumuturi in 2011 fata de 2010,cu 28,6%p.p.acest aspect autorul il claseaza ca
fiind favorabil deoarece creste gradul de autonomie a entitatii in conditiile
cresterii volumului activitatii.Deasemenea s-au redus si incasariele din dobinzi cu
0,29 p.p. o reducere a active invest care a fost compensate de sporirea
deasemenea neinsemnata a incasarilor banesti din iesirea ATL cu 0,53p.p.
Analizind structura platilor banesi a S.A.Zorileautorul de duce ca aceasta nu are
un caracter atit de stabil ca in cazul incasarilor banesti.Pt anul 2011 este
characteristic predominarea platilor banesti salariatilor,CASM,care detin o cota in
total platile banesti de 45,06% inregistrind o crestere de 16,88p.p. fata de 2010.

Aceasta sporire a platilor banesi salariale poate fi determ de majorarea

volumuluia activitatii ,a tarifului de munca sau a gradului de calificare a
muncitorilor care conduce la sporirea productiv medii a nuale a unui muncitor. Pt
anul 2010 insa este characteristic predominarea platilor furnizorilor care s-au
redus in 2011 cu 27,66p.p.Au sporit in 2011 platile banesti rivind creditele de la
11,96% in 2010 la 20,28%,sporire care poate fi justificata prin rambursarea
creditelor anterior primite.Cu o cota mai putin semnificativa in totalul platilor
banesti se evidentiaza alte plati ale MB ,care in 2011 constituie 5,85%
.Deasemenea cu cote reduse in totalul platilor banesti se inregistreaza plata
dobinzilor si platilor banesti pt procurarea ATL.Directiile mentionate de iesire a
MB alcatuieste in perioada de raportare 0,99% si respective 0,58%.Printre
modificarile structurale se evidentiaza disparitia platii dividentelor in 2011 cota
carora in 2010 constituie 0,02% din totalul retragerilor banesti.
21Calculul coeficienilor de lichiditate n cadrul analizei exprese
Nr.
Denumirea coeficientului
crt.

Modul de calcul

Sursa de
informaie

1
2
3
1. Lichiditatea curent, general,
de gradul III , coeficientul de
AC:DTS=460:970
acoperire, coeficientul total
(general) de achitare
2. Lichiditatea inter-mediar,
(MB+ITS+CTS):DTS=(440
restrns, de gradul II, testul
+390+350):970
acid
3. Lichiditatea absolut, urgent,
rapid, imediat, de gradul I
MB:DTS=440:970

Intervalul
optim
4

BC

2 2,5
1 2,5
>2

BC

0,7 0,8
>1

0,2
0,25
BC
0,05
0,1
IN DINAMICA SA CONSTATAT O TENDINTA DE CRESTERE A
TUTUROR INDICATORILOR LICHIDITATII BC .Mentionam ca nivelul
lichiditatii curente si lichdit absolute la finele anului de gestiune se incadreaza
in nivelele optime ceea ce exprima faptul ca intreprinderea este capabila sasi
achite datoriile curente.Depasirea nivelului optim a lichiditatii intermediare se
explica prin cresterea considerabila a CTS fata de DTS

22Evoluia fluxurilor mijloacelor bneti(forma4)

Fluxurile de mijloace bneti pe tipuri de
activiti
1.
Fluxul
net
din
activitatea
operaional=080
2. Fluxul net din activitatea de
investiii=040

Anul
preced
ent
(2008)
239
(1059)
,E
BINE
1707

(mii lei)
Anul de
gestiune
(2009)4722
(5133)

3.
Fluxul
net
din
activitatea
2124
financiar=210
4. ncasri i pli excepionale=230
_
_
5. Fluxul net total=240
887
1713
Datele atesta existenta tendintelor pozitive in situatia cu fluxul MB.in primul
rind atrage atentia aparitiei fluxului net pozitiv din activ operat ceea ce
semnifica despre desfasurarea reusita a activ operat MBgenerate din activ
operat au fost cu succes indreptate p/u procurarea MF si a altorVATLceea ce
in md normal sa reflectat prin aparitia fluxului net negativ al MB din activ de
investitii.deci putem constata ca intrepr mentine si dezvolta potentialul sau
economia fluxurile pozitiva din activ fin si operat au compensat fluxul net
negativ din activ de investitii ceea ce iau permis intrepr sa genereze fluxul net
total pozitiv,astfel putem concluziona ca este apreciata pozitiv cei permite
intrep sasi onoreze obligatiile sale .

23Analiza ratelor fluxului mijloacelor bneti

Denumirea
Anul precedent2008
Anul
ratelor
curent20
09
1. rata suficienii
Rd080f4/100F4+250)40,9
mijloacelor bneti,
5)+170F4=(016)
coef.
2. rata de acoperire
080f4/(770+970F1BC)=
0.12
a datorilor cu fluxul
(0,01)
mijloacelor bneti,
coef.
3. rata suficienei
440f1:[(020+030+040+0
17,22
activelor perfect
50+070):360]=(3,27)
lichide, zile
4. rata reinvestirii
(080-170f4)/(4708%
mijloacelor bneti,
970f1)=(5%)
%
Rezultatele arata ca la intrepr a crescut brusc rata suficientei MB daca in anul
preced intrepr a generat in urma activ operat un flux pozitiv de lichiditate care a
permis acoperirea necesitatiii cresterii potentialului productiv la nivel de16%
..apoi in anul de gest de90 ..%.calculul ratei de acoperire a datorilor cu fluxul
mijloacelor bneti arata ca in anul preced prin MB obtinute de activ operat intrepr
a acoperit un procent din sumele datorate la sf.anului,iar in anul curent 12%.la
finele anului intrepr dispune de active perfect lichide ce ar permite intrepr
efectuarea platilor banesti operat in decursul de 17,22..zilesau cu 13,95..zile mai
mult decit in anul preced,este sub nivelul optimpe cind in anul curent coresp
nivelele recomandate.examinarea fluxului MB permite formularea unei concluzii
generale despre ameliorarea situatiei fata de anul preced.

31:
Fluxurile MB

Anul 2010
Suma,lei
Cota,%

Anul 2011
Suma,lei Cota,%

Incasari banesti:
1:Incasari banesti din vinzari
68149533 60,32
83823263 87,24
2:Alte incasari ale MB
6371813
5,64
7659631 7,97
3:Incasari banesti din iesirea ATL
85600
0,08
572892
0,6
4:Dobinzi incasate
498151
0,44
172603
0,18
5:Incasari banesti sub forma credit
31869831 28,21
1099196 1,14
Total incasari banesti
106974928 94,68
93327585 97,13
Flux net total negativ
6010832
5,32
2755696 2,87
Plati banesti
1:Plati banesti furniz si intrepr
62065134 54,93
26203877 27,27
2:2plati salariale,CASM
31802235 28,15
43262505 45,03
3:Plata dobinzilor
1081836
0,96
947647
0,99
4:Alte plati ale MB
4044322
3,58
5623456 5,85
5:Plati banesti pt proc ATL
448077
0,4
552498
0,58
6:Plati banesti privind credite,impr 13509479 11,96
19493298 20,28
7:Plata dividendelor
34677
0,02
Total plati banesti
112985760 100
96083281 100
Flux net total pozitiv
Concluzie:In baza datelor din tabel observam ca S.A.ZORILEa generat flux net
negative atit in anul 2010 cit si in 2011,avind tendinta pozitiva de reducere in
dinamica de la 5,32% la 2,87%.In cursul anului 2010 entitatea a efectuat plati
banesti furnizorilor care au alc 54,93%, de la suma totala a platilor banesti
efectute, plati banesti salariale CASM medii facultative 28,15%,plati banesti
privind creditele -11,96%, alte plati ale MB 3,58%,plata dobinzilor 0,96% si plati
banesti pt procurarea ATL-0,4%.Pe parcursul acestei perioade S.A.Zorile a
obtinut incasari capabile sa acopere doar 94,68% din suma totala a platilor

efectuate,care a si condus la obinerea fluxului net negative in marine de 5,32% .

Principalele surse de obtinere a MB le-au constituit incasarile banesti fin
vinzari,incasari banesti sub forma de credite si alte incasari ale MB.In 2011,suma
totala a iesirii MB care 45,03% este constituita din plati banestisalariatilor,CASM,
27,27% din plati banesti furnizorilor,20,28% din plati privind creditele,5,85% din
alte plati ale MB,0,99%plata dobinzilor si 0,58%din plati banesti aferente ATL, nu
este pe deplin acoperita de incasari.In particular cu incasarile provenite din vinzari
entitatea isi asigura platile in marime de 87,24%,cu alte incasari ale MB-7,97%,cu
incasari banesti sub forma de credite-1,14%.In consecinta doar 97,13% din suma
totala a platilor banesti este compensate prinincasari si 2,87% constituie fluxul net
negativ .
32:
Fkuxul MB pe tipuri de
2010
2011
Abaterea
Influnta
activitati
asupra flux
Activitatea operationala
1:Incasari din vinzari
68149533
83823263
+15673730 +15673730
2:Alte incasari ale MB
6371813
7659631
+1287818 +1287818
3:Plati ban furnizorilor
62065134
26203877
-35861257 +35861257
4:Plati salariatilor,CASM 31802235
43262505
+11460270 -11460270
5:Plata dobinzilor
1081836
947647
-134185
+134189
6:Alte plati ale MB
4044322
5623456
+1579134 -1579134
Flux net din AO
(24472181) 15445409
+39917590 +39917590
Activitatea de investitii
1:Incasari din iesirea ATL 85600
572892
+487292
+487292
2:Dobinzi incasate
498151
172603
-325548
-325548
3:Plati pt procurarea ATL 448077
552498
+104421
-104421
Flux net din act de inv
135634
192997
+57323
+39917590
Activitatea financiara
1:Incasari din credite
31869831
1099196
-30770635 -30770635
2:Plati privind creditele
13509479
19493298
+5983819 -5983819
3:Plata dividendelor
34677
-34677
+34677
Flux net din activ fin
18325675
(18394102)
-36719777 -36719777
Flux net total
(6010832)
(2755696)
+3255136
X
Verificare:Flux net total 2011-Flux net total 2010-Fluc net AO 2010+Flux net AI
2010+Flux net AF2010+Flux net total 2010= FLUX NET TOTAL 2010

Concluzie:Conform datelor concluzional ca la S.A.Zorilefluxul net negative total

a avut o tendinta pozitiva de reducere in dinamica cu 3255136lei.Cea mai
considerabila influenta asupra reducerii fluxului net negative total a avut-o fluxul
net din AO,care a contribuit la sporirea fluxului net total cu 39917590 lei,iar sub
influenta fluxului net din act de invest ,indicatorul a sporit cu 57323 lei.Totodata
aceasta crestere a fost partial diminuata , de obtinerea fluxului negativ net din
active financiara,care a condus la reducerea fluxului net negativ cu 36719777 lei.
In particular asupra reducerii fluxului net negativ,de MB in 2011 comparativ cu
2010 a influentat reducerea platilor banesti furnizorilor.Datorita acestui factor
,fluxul net a crescut cu 35861257 lei.Sub influenta pozitiva a sporirii incasarilor
banesti din vinzari,fluxul net total s-a majorat cu 15673730 lei,iar din cauza sporirii
altor incasari ale MB,indicatorul rezultativ a sporit cu 1287818 lei.Pe seama
cresterii incasarilor banesti din iesirea ATL,fluxul net a crescut cu 487292 lei, iar pe
seama reducerii platii dobinzilor,aceasta din urma a crescut cu 134189 lei. Un
aport mai putin semnificativ asupra sporirii indicatorului rezultatul l-a avut
reducerea platii dividendelor,care a contribuit la sporirea fluxului net total in suma
de 34677lei.Sub influenta negativa a reducerii incasarilor banesti sub forma de
credite,fluxul net total s-a redus cu 30770635 lei,iar din cauza reducerii incasarilor
banesti sub forma de dobinzi acesta s-a redus cu 325548 lei,urma sporirii platilor
banesti salariatilor,CASM benevole ,indicatorul rezultativ a scazut cu 11460270 lei
iar sporirea platilor banesti sub forma de credite si imprumuturi a condus la
reducerea indicatorului rezultativ cu 5983819 lei.Pe seama sporirii altor plati ale
MB precum si a platilor efectuate pt procurarea ATL,fluxul net total s-a redu cu
1579134 lei si respective cu 104421 lei.