Sunteți pe pagina 1din 7

Analiza programului de productie si de comercializare

S1: Insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie S2: Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea S3: Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare S4: Analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente S5: Analiza programului de productie dupa structura S6: Analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate S7: Analiza programului de productie dupa ritmicitate S8: Analiza veniturilor din vinzari S1: Insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie Examinarea rezultatelor activitatii agentilor economici din sfera de productie indiferent de forma de proprietate trebuie sa inceapa cu studierea programului de productie si comercializare in dinamica si comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune deoarece de volumul, sortimentul calitate si ritmicitatea produsului (lucrarilor,serviciilor) depind costurile acestora, veniturile din vinzari,rentabilitatea si alti indicatori referitori la rezultateale activitatii economico financiare desfasurate. Pe linga aceasta de volumul activitatii de baza depinde necesitatea intreprinderii in forte de munca, mijloace fixe, resurse materiale si alte active curente care determina potentialul ei de dezvoltare pe o perioada durabila. Sarcinile principale ale anlizei sunt: * programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentului programului de productie si de comercializare) sau planul de afaceri. * aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si generalizare * analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente, dupa structura, calitate, competitivitate si ritmicitate * analiza valorii adaugate * analiza venitului din vinzari * aprecierea evolutiei intreprinderii analizate pe piata de desfacere Scopul analizei-rezultatele analizei activitatii de productie si comercializare stau la baza fundamentarii programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea unitatii economice Sursele principale de informatie 1. Programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentul,programul de productie si comercializare) sau planul de afaceri al intreprinderii. *(compartimentul,prezentarea produselor,afacerilor si a principalelor activitati) 2.raportul statistic nr.1 p (anual,productia) 3. raportul statistic nr 5 p (consumurile si cheltuielile intreprinderii) 4. raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 si 5) S2: Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea In practica analitica-se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul programului de productie si comercializare insa cel mai frecvent se utilizeaza urmatorii indicatori: 1. VPF-este productia destinata vinzarii 2. VPV-este volumul productiei vindute si este marfa destinata cumparatorului si achitata de el 3. VA- valoare adaugata care reprezinta contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul unei perioade de activitate (de regula in curs de 1 an). Analiza acestui indicator recunoastea valoare adaugata aferenta atit productiei fabricate cit si acelei vindute. Toti acesti indicatori pot avea o unitate de masura atit valorica cit si fizica. Pentru a exprima indicatorii in forma valorica sint utilizate preturile care la rindul lor pot fi a) constatnte b) curente

In cele mai dese cazuri sint utilizate preturi constante, deoarece indicatorii exprimati la astfel de preturi sint eliberati de influenta modificarii preturilor si exprima mai real modificarea volumului productiei fabricate. La rindul sau preturile curente pot fi stabilite de stat, pot fi libere, prognozate si contractuale. Indicatorii programului de productie si comercializare sunt corelati intre ei din punctul de vedere al analizei. Cel mai des intilnita este corelatia dintre volumul productiei fabricate, volumul productiei vindute, soldul produselor finite a stocurilor (soldul initial), productia nerealizata (soldul final). Aceasta corelatie poate fi redata prin formula sau sub forma de tabel care poarta notiunea de balanta productiei Si+VPF+Ri(+)=VPV+Ri(-)+Sf Tabelul nr.1 Indicatori An precedent Anul curent abaterea Si 7286,6 7226,8 -59,8 VPF 34287,5 36467 +2179,5 Ri(+) 112,5 132 +19,5 Total 1 41686,6 43825,8 2139,2 VPV 34367 33135 -1232 Ri(-) 92,8 82,3 -10,5 Sf 7226,8 10608,5 3381,7 Total 2 41686,6 43825,8 2139,2 Concluzie: in baza datelor din tabel observam ca legatura dintre indicatorii privind volumul programului de productie si comercializare la intreprinderea analizata este respectata,ceia ce ne da posibiliatea sa reducem ca informatia prezentata poate fi utilizata frecvent in analiza ulterioara. S3: Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare se efectueaza prin compararea indicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul prognozat. Pentru aceasta vom utiliza urmatorul tabel analitic(Tabelul nr.2) Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare Abaterea absoluta fata Anul de gestiune In % fata de de Anul Indicatori precedent Anul Anul Programat Efectiv Programat Programat precedent precedent A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6=3/1*100 7=3/2*100 1. VPF la preturi 31175 X 30612 -563 X 98.194 X comparabile 2. VPF la pret curent 34287.5 X 36467 2179.5 X 106.356 X al anului respectiv 3. VPF la pret X 35160 36467 X 1307 X 103.717 programat 4. VV 34367 35128 33135 -1232 -1993 96.415 94.326 5. Valoarea vinzarilor 45250 40170 42370 -2880 2200 93.635 105.476 nete 6. Valoarea 11800 X 13520 1720 X 11 X adaugata

Concluzie: In baza datelor din tabelul analizat observam ca la intreprinderea data au intervenit unele modificari esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit in dinamica cit si fata de nivelul programat. Astfel in dinamica numai la indicatorii 2 si 6 se observa o tendinta de majorare atit relativa, cit si absoluta, respectiv cu 2179.5 mii lei si 1720 mii lei. Totodata la indicatorii 1, 4, 5 tendinta de reducere este diversa ceea ce da posibilitate sa deducem ca pe parcursul anului de gestiune asupra activitatilor de productie si comercializare au influentat un sir de factori negativi. Pentru a evidentia aspectele pozitive si negative ale tuturor modificarilor obtinute in dinamica la indicatorii de volum din tabel apelam la urmatoarele 4 comparatii ale indicilor obtinuti. Prima comparatie I2>I1(106,36>98,19) ceea ce inseamna ca preturile in vigoare sau majorat la productia fabricata fata de cele comparabile ale anului precedent(factor pozitiv), desi in cea mai mare masura aceasta nu depinde de intreprindere ci de piata de desfacere. A doua comparatie I4<I2(96,42<106.,36)ceea ce inseamna ca soldurile productiei in stocuri la intreprinderea analizata la finele anului de gestiune sau majorat(factor negativ) A treia comparatie I6>I2(114,58>106,36) ceea ce inseamna ca consumurile si cheltuielile intermediare la inrteprinderea analizata s-au redus(factor pozitiv) A patra comparatie I4<I1(96,42<98,19) ceea ce inseamna ca veniturile obtinute din alte vinzari ale activitatii operationale sau redus(factor negativ) Deci in baza comparatiilor efectuate au fost evidentiati la nivel general factori pozitivi si factori negativi referitor la programul de productie si comercializare referitor la dinamica. Metoda prezentat mai sus poate fi utilizata si la nivelul programat utilizind comparatiile posibile intre indicii indicatorilor reflectati in tabel(colonita 7). S3.1: Valoarea adaugata In practica analitica valoarea adaugata poate fi calculata prin 2 metode: 1) Metoda sintetica in baza acestei metode valoarea adaugata se determina ca diferenta dintre volumul productiei fabricate(sau volumul productiei vindute) si consumurile si cheltuielile intermediare provenite de la terti. VA=VPF-C; VA=VPV-C unde C inseamna volumul cheltuielilor intermediare provenite de la terti care curpind materiile prime si materialele la costul de achizitie(energia, combustibile, apa), cu alte cuvinte totalul consumurilor de bunuri si servicii furnizate de terti 2) Metoda analitica prevede insumarea elementelor componente ale valorii adaugate. Valoarea adaugata=Consumurile privind retribuirea muncii+Suma uzurii MF+Suma altor cheltuieli+Suma rezultatelor nete(profit/pierdere) S4: Analiza indeplinirii planului de productie pe sortimente Prin sortimentul productiei se subintelege enumerarea completa a produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau enumerarea lor pe grupe omogene mari. In practica analitica se deosebesc mai multe metode de apreciere a indeplinirii programului de productie pe sortimente. I metoda pe baza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul n-a fost indeplinit II metoda pe baza calcularii coeficientului mediu pe sortimente care se determina ca: KS=VPF in limita sortimentului prognozat/VPF prognozat*100 Pentru a determina acest coeficient vom utiliza datele din urmatorul tabel analitic(Tabelul nr.3)

Aprecierea indeplinirii programului de productie pe sortimente


Feluri de produse A Cov oare si articole de cov or Tesatura pentru mobila, mii m2 Articole tricotate, mii buc. Alte produse, lucrari si serv icii, mii lei Cantitatea program 1 340 efectiv a 2 336 VP F Pret Programa unitar, lei Efectiv t 3 4= 1*3 5= 2*3 92,5 31450 31080 Obtinut in limitele sortiment 6 31080

100

120

18,25

1825

2190

1825

24

28

12,5

300

350

300

1585

2847

1585

Total K S= 98,95% VP F= -370

35160

36467

34790

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie pe sortimente a fost indeplinit numai cu 98,95% ceea ce a dus la reducerea VPF cu 370 mii lei. S5: Analiza planului de productie dupa structura Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs(sau grup de produse) in volumul total al produselor fabricate. Ponderea se determina in procente, ca raportul dintre volumul de produse corespunzatoare si volumul total al produselor inmultit la 100. Sarcina principala a analizei structurii productiei consta in determinarea gradului de respectare al structurii prognozate si a consecintelor care pot aparea in urma nerespectarii acestora. In cele mai dese cazuri aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu de strucutra care se va determina ca raport dintre: XStr=VPFEf in limita structurii prognozate/VPF efectiv dupa structura prognozata*100% VPFEf dupa structura prognozata se va determina prin inmultirea volumui programat pe fiecare produs cu procentul indeplinirii programului in total pe toate produsele. Vom determina acest coeficient in baza datelor din urmatorul tabel:

Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura


Efectiv obtinut Productia Indeplinirea in limietele Feluri de efectiv a dupa programat efectiv programul de structurii produse structura producti in % programate, programata suma, mii ponderea in suma, mii ponderea in mii lei lei % lei % A 1 2 3 4 5= 3/1*100 6 7 Cov oare si articole 31450 89,45 31080 85,23 98,82 32619,09 31080 de cov or Tesatura pentru 1825 5,19 2190 6,01 120,00 1892,84 1892,840586 mobila Articole 300 0,85 350 0,96 116,67 311,15 311,1518771 tricotate Alte produse, 1585 4,51 2847 7,81 179,62 1643,92 1643,919084 lucrari serv icii Total 35160 36467 36467,00 34927,91155 K mediu dupa 95,78 -1539,09 structura VPF

Productia efectiva dupa structura programata (colonita 6) poate fi calculata prin inmultirea valorii efective ale productiei fabricate in total (Colonita 3, total) cu ponderea programata a fiecarui produs (sau grup de produse) in parte (Colonita 2). Concluzie: In baza datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata program de produtie dupa structura a fost respectat numai la nivelul de 95.78% (34927.27/36467*100), ceea ce a dus la reducerea VPF cu 1539.09 mii lei(34927.27-36467) S6:Analiza planului de productie dupa calitate si competitivitate In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea si competitivitatea produselor fabricate. Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui produs fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati are consumatorilor. Prin competitivitate se subintelege corespunderea produsului fabricat cerintei pietei de desfacere. La diferite intreprinderi calitatea productiei poate fi apreciata prin diferite metode: 1. Cu ajutorul indicatorilor de calitate 2. Cu ajutorul reclamatiilor 3. Cu ajutorul pierderilor din rebut Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa calitate se efectuiaza in baza procentului indeplinirii programului de productie dupa calitate care se va determina dupa urmatoarea formula: % ind.p.prod=Pef/Ppr*100 Pentru a determina acest indicator vom utiliza datele din tabel:

Datele initiale privind aprecierea indeplinirii programului de productie dupa calitate


Feluri de produse A P rodusul "A" Calitatea superioar a Calitatea I Total prod. "A" P rogramat Efectiv Pret unitar, lei Cantitatea Suma, mii Cantitatea Suma, mii , bucati lei , buc lei 1 2 3= 2*1 4 5= 4*1

150

25000

3750

22000

3300

120 x

15000 40000

1800 5550

20000 42000

2400 5700

In primul rind se calculeaza pretul mediu ponderat in lei la pret programat si efectiv ca raport dintre valoarea totala a produsului fabricat si activitatea lui in unitati naturale. Procentul indeplinirii programului de productie la produsul respectiv ca raport dintre pretul mediu efectiv si cel programat este de 97.81%. In cazul dat vom constata ca programul dupa calitate la produsul A a fost indeplinit numai cu 97,81%. Pentru luna urmatoare se calculeaza influenta urmatorilor 2 factori care au contribuit la modificarea totala a valorii produsului A tinind cont de calitatea respectiva a acestui produs si anume: 1) Modificarea cantitatii totale a produsului fabricat F1=[(Qef-Qor)*Ppr] 2) Modificarea pretului mediu ponderat al produsului A F2=[(Pef-Ppr)*Qef] BIF(Balanta influentei factorilor)= F1F2=Suma totala efectiva-Suma totala prognozata Concluzie: In baza rezultatelor obtinute putem constata ca majorarea valorii produsului a cu 150 mii lei a fost asigurata pe baza influentei pozitive a factorilui cantitativ care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 277,5 mii totodata sub influenta negativa a factorului calitativ indicatorul rezultativ s-a redus cu 127,5 mii lei. Prin reclamatie se subinteleg pretentiile primite de la consumatori cu privire la produsele vindute. Acesta analiza se efectuiaza in dinamica in baza datelor anuale si/sau pe parcursul perioadei de gestiune pe luni. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul tabel analitic Aprecierea indeplinirii calitatii productiei vindute in baza reclamatiilor
Indicatori VP V, mii lei Valoarea produselor reclamate total, mii lei Ponderea produselor relamate in v olumul total al produselor v indute, % Anul precedent 34367 1883,3 Anul de gestiune 33135 1242,6 Abaterea absoluta -1232 -640,7

5,48

3,75

-1,73

Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata se observa o tendinta pozitiva de reducere a ponderii produselor reclamate in volumul total al productiei vindute fata de anul precedent de la 5,48% la 3,75%.

Aceasta situatie ilustreaza o imbunatatire a calitatii productiei fabricate si vindute desi valoarea produselor reclamate este inca destul de inalta. Intrucut valoarea produselor rebutate nu intra in componenta produselor vindute la unitatile de productie care tin evidenta pierderilor din rebuturi reflecta nu numai nivelul de organizare tehnica si tehnologica a procesului de productie ci si pierderile reale ale volumului productie fabricate. De aceea pe parcursul analizei este necesara determinarea sumei productiei pierdute din cauza rebuturilor. Aceasta etapa a analizei se efectuiaza in baza urmatorului tabel analitic.
Indicatori A Costul productiei fabricate Suma consumurilor neincluse in costul rebutului definitiv Costul comparabil al productiei fabricate (rindul 1 - rindul 2) Costul rebutului definitiv Costul rebutului definitiv in procente fata de costul comparabil al productiei fabricate (rindul 4/rindul 3*100 P roductia fabricata(si v induta) pierduta din cauza rebuturilor a) VPF*rindul 5/100; b) VPVef*rindul5/100 Suma, mii lei 1 31683,60 13823,00 17860,60 384,00 2,15

784,03

712,3971199

Conform datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata din cauza rebuturilor in valoarea de 384 mii lei a pierduta produse fabricate in suma de 784 mii lei, si un volum de productie vindute cu 712,4 mii lei. In continuare este necesar de a evidentia cauzele care au provocat pierderile din rebuturi si de a elabora masuri concrete pentru reducerea acestora din viitor.