Asigurarile non-viata

din Europa
Nume: Dragomir Anca Maria
Universitatea Petru Maior Tg-Mures
Specializarea :Economia comertului , turismului si serviciilor
Anul III, Grupa I
Cuprins
1. Conceptul de asigurare
2. Piata europeana a asigurarilor
3. Comitetul European de Asigurari (CEA)
4. Evolutia pietei de asigurari
5. Concluzii




1.Conceptul
de asigurare
Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o
persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei
persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima
de asigurare. Asiguratorul se obliga prin intermediul unui contract sa plateasca
asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc.
Asigurarea are rolul de a acoperi consecinele financiare ale unor
evenimente nedorite cu care se confrunt unele persoane sau firme. Asigurtorii
nu acoper riscurile speculative care pot conduce la ctiguri financiare.

1.Conceptul de asigurare
Asigurarile non-viata se refera la acele asigurari care nu au ca obiect viata
omului in mod direct, iar aceste asigurari sunt de mai multe tipuri:
1. Asigurari RCA;
2. Asigurari CASCO
3. Asigurari LOCUINTA
4. Alte tipuri de asigurari.

2.Piata europeana a asigurarilor
La nivel european se poate preciza ca lumea asigurarilor a cunoscut o evolutie de
ansamblu, cu anumite caracteristici comune, dar si cu apreciabile diferentieri de la o
tara la alta.Trebuie precizat n primul rnd ca Europa este locul de aparitie a asigurarilor
moderne si ramne o piata esentiala la nivel mondial, cu o crestere rapida mai ales n
ramurile asigurarilor de viata si de economisire, dar ocupnd locul doi dupa Statele
Unite.
Constructia pietei unice a asigurarilor a fost realizata n trei etape, de la nceputul
anilor 1970. Primul set de directive avea n vedere dreptul de stabilire n asigurarile
non-viata (1973) si de viata (1979). Cea de-a doua generatie de directive a avut n
vedere relizarea conditiilor pentru libertatea prestarilor de servicii n asigurarile non-
viata (1988) si n cele de viata (1990). Ultimul set de directive s-a referit, n esenta, la
instituirea unui sistem de licenta unica, pin care societatile de asigurare admise de un
stat membru, sunt autorizate sa opereze att prin stabilire (agentii si sucursale) ct si
prin libera prestare de servicii (activitati ocazionale sau temporare) n ntregul spatiu
comunitar. Ele au fost apobate n 1992 pentru ambele categorii de asigurari si au intrat
n vigoare n 1994. Prin aceasta s-a creat asigurarilor un cadru de actiune european,
directivele privitoare la asigurari constituind un exemplu de integrare unic.
3.Comitetul European de Asigurari
CEA (Comitetul European de Asigurari) este una dintre
prestigioasele institutii cu preocupari n domeniul asigurarilor.
A fost nfiintat n 1953 si are n prezent 29 de membri,
cu sediul la Paris. Scopul nfiintarii acestei institutii este de a
reprezenta asiguratorii Europei, si de a promova interesele
acestora, prin oferirea unor opinii calificate organizatiilor
europene sau internationale, publice sau private n domeniul
asigurarilor sau reasigurarilor, de a facilita schimbul de
informatii si experienta ntre piete, prin elaborarea de studii n
interesul societatilor de asigurari europene sau pentru a
raspunde nevoilor lor.
n ultimele decenii au avut loc numeroase fuzionri
ntre grupuri bancare i de asigurri, ntre bnci sau/i ntre
companii de asigurri, rezultnd adevrai coloi financiari a
cror valoare de pia crete nentrerupt.


Numr
curent
Denumire Valoare de pia
milioane EURO
1 Allianz 79.772
2 Lloyds TSB 64.608
3 HSBC 62.634
4 UBS 57.671
5 Aegon 57.161
6 Zurich Fin Service 53.602
7 ING Group 50.405
8 AXA-UAP 44.977
9 Munich Re 39.989
10 Generali 38.624
11 Credit Suisse/Winterthur 36.391
12 Fortis 34.159
13 Swiss Re 32.600
14 Barclays Bank 30.506
15 BBV 27.781
16 NatWest Bank 27.398
17 Halifax 27.328
18 Deutsche Bank 27.076
19 Abbey Naional 26.146
20 ABN Amro 25.583
21 Prudential 24.871
22 Hzpo Vereinsbank 24.130
23 Dresdner Bank 21.160
24 Banco Santander 20.225
25 BNP 16.856
26 CGU 16.484
27 SocGen 15.823
28 Commerzbank 13.624
29 Norwich Union 12.858
30 Argentaria 11.564
TOPUL INSTITUIILOR FINANCIARE N EUROPA,
dup valoarea de pia
Tabel nr.1.Institutiile financiare in Europa Sursa:ING Barings
4.Evolutia pietei de asigurari
In ultimii 25 ani, ponderea diferitelor piee de asigurri i reasigurri au
cunoscut unele modificri strns legate de dezvoltarea economica.
Inainte de apariia actualei crize economice, declanat n Statele Unite ale
Americii n 2008, se constat o cretere a volumului de prime att pe total ct i
pe fiecare pia, dar mai ales creterea volumului primelor de asigurare n rile cu
o economie dezvoltat din Europa i continentul american.
In 2010 se observ c dup doi ani de criz economic n care volumul de
prime brute subscrise a sczut, industria de profil a revenit cu o cretere de 2,7%,
n termeni reali 4.339 miliarde USD, ceea ce nseamn c primele subscrise au
crescut peste nivelul avut nainte de apariia crizei.
VOLUMUL PRIMELOR NCASATE (miliarde USD)

1985 1990 2000 2006 2007 2008 2009 2010
EUROPA 164 460 675 1428 1498 1414,5 1626,4 1605,4
ASIA 124 334 647 644 872 964,6 975,8 1171,5
AMERICA DE
NORD
318 514 689 1258 1379 1237,7 1219,8 1301,7
ALTELE 26 48 95 393 461 492,2 244 260,4
TOTAL 632 1356 2106 3723 4211 4112 4066 4339
EUROPA 25,9% 33,9% 32,0% 38,35% 35,58% 34,47% 40% 37%
ASIA 19,6% 24,6% 30,7% 17,29% 20,70% 23,46% 24% 27%
AMERICA DE
NORD
50,3% 37,9% 32,7% 33,78% 32,75% 30,1% 30% 30%
ALTELE 4,1% 3,5% 4,6% 10,56% 10,95% 11,97% 6% 6%
In tabelul 2 redm evoluia volumului de prime brute subscrise de industria de
asigurri la nivel mondial, pe zone mari a pieelor de asigurri (n miliarde USD).
Tabelul nr.2.Volumul primelor incasate
Sursa: Sigma 2/2010
Fig 1. Distribuia volumului de prime brute subscrise n 2010 pe zone mari ale pieelor de asigurri
Din analiza Tabelului 2 i a Figurii 1 se observ c principalele piee care determin
mersul asigurrilor sunt cele cu economie foarte dezvoltat, principalii actori sunt: SUA,
Japonia, Uniunea European care concentreaz cea mai mare parte a volumului de prime
(n 2010 reprezint 87,75% din primele subscrise la nivel mondial).










Principalele concluzii care se desprind dup criza economic din anii 2008-
2009 sunt creterea substanial a volumului de prime de asigurare i diferentele
notabile dintre cele dou sectoare ale industriei de asigurare respectiv asigurri de
via i generale pe principalele piee de asigurare analizate.

Volumul total al
primelor de asigurare
subscrise exprim
dimensiunea pieei
asigurrilor n mod
absolut, creterea
acesteia reflect att
creterea ofertei
societilor de
asigurri, ct i o cerere
sporit de asigurri din
partea celor care
doresc s se asigure.
Evoluia primelor
brute subscrise de
rile membre CEA n
anul 2009 este redat
n figura urmtoare:

Nivelul
primelor de asigurri
de non-life subscrise
de fiecare ar
membr a CEA ntre
anii 2000 - 2008 i
evoluia subscrierilor
n anul 2008 fa de
2007 sunt redate n
urmtorul tabel:

5.Concluzii
Asigurrile s-au nscut din nevoia de protecie a
oamenilor i a averilor agonisite de-a lungul vieii acestora. In
decursul vieii, oamenii acumuleaz o serie de bunuri, valori
toate adunate cu efort i sacrificii dar care pot disprea ntr-o
clip n urma unui incendiu, cutremur, furt sau alt cataclism.
Refacerea bunurilor pierdute ntr-o perioad scurt de timp
pentru ca traiul zilnic s poat fi reluat nu se poate face dect
prin asigurare.
Prin msurile luate n decursul dezvoltrii societii,
omul a ncercat s se pun la adpost de consecinele unor
evenimente nedorite. Cu toate acestea a rmas neputincios
n faa unor catastrofe naturale generatoare de mari pagube.
Inc din antichitate oamenii au fost preocupai de a preveni
dar mai ales de a suporta n comun pagubele suferite de unii
membrii ai comunitii, att pagubele materiale ct, mai ales,
consecinele financiare ale accidentelor i deceselor
membrilor comunitii.
Va multumesc pentru
atentia acordata!