Asigurări și reasigurări

20.02.2017
Curs 1

asigurat Asigurător Reasigurător

PF și/sau PJ care conștientizează
existența riscului și decide să se
protejeze prin asigurare (apelează
la un terț profesionist)
PJ specializată în domeniul PJ specializată în
asigurărilor și reasigurărilor reasigurări.
activitatea de reasigurări este
supusă unui proces de
supraveghere (ASF).

Etape în activitatea de asigurare:

1. Nu există legi specifice domeniului, iar activitatea se desfășoară pe baza legii comune.
Codul Civil – contracte de asigurare care aparțin contractelor aleatorii
Codul Comercial
2. Există legi specifice domeniului
Pentru România, după 1990, prima lege de asigurări legea 47/1991
Legea 136/1995 – lege tehnică
Legea 32/2000 – a reglementat supravegherea, actorii de pe piața asigurărilor
și a abrogat legea 47
Codul Civil – reglementează contractul de asigurare
Legea 32/2000 modificată și completată
Legea 237/2015 – transpune în legislația română – legislații europene

Relațiile dintre asigurat și asigurător sunt stabilite prin 2 izvoare de drept:

Lege
Contractul de asigurare
Între asigurător și reasigurător avem:
Contractul de reasigurare (pe plan principal)
Reguli de tip cutumiar (pe plan secundar)

Din punct de vedere financiar, între asigurat și asigurător se creează 2 fluxuri:

De la a spre A => prima de asigurare (Pa)
– suma de bani pe care asiguratul (a) o plătește asigurătorului (A)
pentru obținerea protecției privind efectele negative generate de
producerea riscurilor asigurate
– prețul asigurării
– tehnic, ca nivel, este o cotă aplicată bazei de calcul (suma asigurată)
– Pa= %Pa x Sa
De la A spre a => indemnizația de asigurare (Ia)
– doar dacă se produce riscul asigurat
– doar dacă există o pagubă
– doar dacă există o relație de cauzalitate între producerea riscului și producerea pagubei
– se numește
o despăgubire – valabil pentru domeniul asigurărilor generale, incluzând asigurările
de răspundere civilă (asigurări de bunuri + răspundere civilă = asigurări generale)
– suma pe care asiguratul sau beneficiarul asigurării o primește de
la asigurător pentru a compensa prejudiciul generat de producerea
riscului asigurat (persoana desemnată să primească indemnizația
de asigurare în locul asiguratului – indicat în mod expres de
Asigurări și reasigurări

către asigurat la încheiere contractului de asigurare; în lipsa

unei indicări exprese se urmează regulile de drept comun -
succesiune)
o suma asigurată – specifică asigurărilor de persoane (cele mai importante:
asigurări de viață)
– cuantumul bănesc convenit de către asigurat și asigurător
prin contractul de asigurare
– limita maximă a răspunderii asigurătorului (niciodată Ia nu
depășește suma asigurată)

27.02.2017
Curs 2

Indemnizația de asigurare
Indemnizația de asigurare = suma de bani pe care A o plătește a sau beneficiarului
a) asigurări contra daunelor (bunuri și răspundere civilă). Următoarele condiții
îndeplinite cumulativ:
1. producerea riscului asigurat
2. producerea riscului să genereze pagubă (p)
3. să existe legătura de cauzalitatea între risc și pagubă
b) asigurare de viață, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
1. producerea evenimentului asigurat
2. dacă sunt îndeplinite condițiile din contractul de asigurare
3. dacă contractul a ajuns la scadență
Ia:
 despăgubire contra daunelor
 suma asigurată la asigurarea de viață

Despăgubirea
Suma de bani pe care A o plătește a sau beneficiarului pentru a compensa paguba
produsă de riscul asigurat.
Prin lege și prin condițiile de asigurare se stabilesc limitele maxime ale despăgubirii.
Condiții:
1. despăgubirea (d) ≤ suma asigurată (sa)
2. despăgubirea (d) ≤ paguba (p)
3. despăgubirea (d) ≤ valoarea reală a bunului în momentul producerii evenimentului
(vr)
Valoarea de asigurare (va) = valoarea bunului în momentul încheierii contractului de
asigurare.
T0 – la semnarea contractului – va
T1 – la producerea evenimentului – vr
Va este limita maximă a sa – legea nu permite supraasigurarea.

Principiul condițiilor – nimănui nu îi este permis să se îmbogățească fără justă cauză

și just temei.
d ≤ sa – pentru că a a plătit prima pentru sa stabilită
Asigurări și reasigurări

Cu respectarea acestor condiții mărimea D depinde de sistemul sau princiăiul de

acoperire a pagubei practicată de asigurator.
Sisteme/Principii:
1. Principiul acoperirii sau răspândirii proporționale
D = P + Sa/Vr
Se aplică ori de câte ori Sa este mai mică decât Vr.
2. Principiul primului risc
D=P  D ≤ Sa
Obs.: prima de asigurare este mai mare în contractul care folosește princiăiul
primului risc
3. Principiul/Sistemul răspunderii limitate
În momentul încheierii contractului, părțile convin ca acoperirea unei părți din
pagubă să cadă în sarcina asiguratului (Franșiză)
(F) Franșiză
- limită inferioară = prag
- rol: responsabilizează asiguratul să ia toate măsurile de prevenire a riscului, să ia
toate măsurile de diminuarea a pagubei
Tipuri:
3.1. Franșiză deductibilă/absolută (F)
D=P-F  D ≤ Sa
3.2. Franșiză atinsă/prag (Fa)
Dacă
P ≤ Fa => D=0
P > Fa => D=P  D ≤ Sa
Obs: D este mai mare la Fa decât la F
În realitate aceste principii se împletesc/combină de A în formularea condițiilor
generale și speciale ale unui produs de asigurări.
Aplicație:
Un bun este asigurat în 3 variante: (date de relația dintre Vr și Sa)
a) Sa = Vr
b) Sa < Vr
c) Sa > Vr
Cazuri:
A. Pagubă totală (P=Vr)
B. Pagubă parțială (P<Vr)
 Asigurări și reasigurări

06.03.2017
Curs 3
Specificație/ Sistem SAP SPR FD FA
de acoperire D=p*Sa/Vr D=p D=P-FD D=0, dacă P≤
(10%*Sa) Fa
D=P, dacă P >
Fa
P ≤ Sa
(500 u.m.)
I Sa = Vr = 10.000 10.000 10.000 9.000 10.000
A P = Vr = 10.0000
(pagubă totală)
B P < Vr, P=8.000 8.000 8.000 7.000 8.000
(pagubă parțială)
II Sa < Vr = 8.500 8.500 8.500 8.500- 8.500 (maxim
(subasigurare) 10%*8.500=7.650 suma asigurată)
2.1 P = Vr, P = 10.000
(pagubă totală)
2.2.1 P<VR P=Sa P=8.500 7.225 8.500 7.650 8.500
. P<Vr P>Sa P=9.000 7.650 8.500 (nu am 8.500-850=7.650 8.500
2.2.2 luat 9000, (paguba este mai
. deoarece D ≤ mare decât suma
Sa) asigurată și rezultă
că limita maximă a
răspunderii
asigurătorului este
8.500)
7.000-850=6.150
P < Sa P=7.000 5.950 7.000 7.000

2.3. (pagube parțiale)

Supra-asigurarea (nu
este permisă, dar
III vedem exemplu)
Sa>Vr, Sa = 12.000,
Vr = 10.000 10.000-
Pagubă totală 10.000 10.000 10%*12.000=8.800 10.000
P = Vr = 10.000
3.1. Pagubă parțială 9.000 9.000 9.000- 9.000
P<Vr, P=9.000 10%*12000=7.800
3.2.

Verificare:
1. D ≤ Sa
2. D ≤ P, sistemul răspunderii limitate D ≤ P-F
3. D ≤ Vr
Asigurări și reasigurări

13.03.2017
Curs 4

Asigurarea sub aspect juridic

Caracteristicile contractelor de asigurare:
- Caracter aleatoriu (legiuitorul încadrează contractul în categoria contractelor
aleatorii): realizarea prevederilor sale depinde de producerea unui eveniment incert –
incertitudinea se referă la șansele de producere (dacă se produce sau nu) + momentul
când se va produce (în contractul de asigurare sunt cuprinse doar evenimente despre
care nu putem spune cu certitudine că se vor produce)
- Caracter oneros (opuse contractelor cu titlu gratuit, ex: donația): contractul de
vânzare-cumpărare
- Bilateral (părțile se obligă reciproc una față de cealaltă):
asiguratul se obligă:
 să dea informații corecte, complete despre riscuri și despre obiectul
asigurării;
 să plătească prima conform prevederilor contractuale;
 să se conformeze măsurilor de prevenire a riscului stabilite de
asigurător;
 pe parcursul derulării contractului să ofere asigurătorului toate
informațiile privind eventualele modificări în condițiile de risc și
eventuale modificări ale obiectului asigurării;
 dacă se produce evenimentul asigurat trebuie să comunice de îndată
producerea evenimentului și să ia toate măsurile pentru limitarea
pagubelor.
asigurătorul se obligă:
 să plătească indemnizația de asigurare.
- Contract de adeziune (forma și conținutul acestuia sunt stabilite de către asigurator,
potențialul asigurat și/sau contractantul asigurării nu poate decât să accepte sau nu,
totuși pentru contractele de valori foarte mari asigurătorul transmite o ofertă existând
posibilitatea negocierii anumitor clauze/prevederi) – autorității de supraveghere îi
revin sarcini/obligații de a recomanda asigurătorilor – cuprinderea anumitor elemente
în contract + mărimea caracterelor și culoarea cernelii cu care sunt scrise informațiile
importante pentru asigurat+ prevederi clare + înțelegerea să se adreseze unui om cu
un nivel mediu de informare
- Contract consensual (se consideră încheiat prin manifestarea liberă a voinței
părților): obligativitatea formei scrise prevăzută de lege răspunde necesității probei
- Contract bazat pe buna-credință (reaua-credință manifestată de asigurat este aspru
sancționată atât prin contractul de asigurare, cât și prin lege

Asigurarea multiplă
Posibilitatea ca același bun să fie asigurat la mai mulți asigurători a fost introdusă prin
legea 136/1995 și preluată în noul cod civil sub denumirea de asigurare multiplă.
Situații:
Fiecare contract de asigurare se referă la riscuri diferite (răspunderea revine
asigurătorului care a asigurat riscul generator al pagubei);
Contractele de asigurare se referă la aceleași riscuri asigurate (se pune problema
modului în care se împarte răspunderea) – legea prevede:
Asigurări și reasigurări

a. Obligația asiguratului de a comunica fiecărui asigurător faptul că există și

alte contracte de asigurare cu privire la bunul respectiv;
b. Fiecare asigurător răspunde proporțional cu suma asigurată;
c. Noul Cod Civil: asiguratul nu poate încasa despăgubiri mai mari decât
paguba înregistrată.

Condiții:

1 contract de asigurare mai multe contracte de asigurare

D ≤ Sa ΣDi ≤ ΣSai
D≤P ΣDi ≤ P
D ≤ Vr ΣDi ≤ Vr
D1 D2 Dn
= = ... =
Sa 1 Sa 2 Sa n
D1 D2 D ΣD i
+ +…+ n =
Sa 1 Sa 2 San ΣSa i

Aplicație 1:
Vr = 10.000 u.m. este asigurat pentru același complex de riscuri la mai mulți
asigurători pentru următoarele sume asigurate:
SaA = 2.000 u.m.
SaB = 3.000 u.m.
SaC = 4.000 u.m.
SaD = 1.000 u.m.
Se produce riscul asigurat și are loc distrugerea în întregime a bunului. (P=Vr)

A. Care este despăgubirea încasată de la fiecare asigurător? Di=?

B. Care este gradul de acoperire al pagubei? GaP=?
A.
a) Sa/Vr: ΣSai=Vr (paguba va fi acoperită în întregime: P=P*)
Sa i
b) Stabilim paguba a cărei acoperire cade în sarcina fiecărui asigurător Pi = P *
∑ Sa i
2.000
A: PA=10.000 * = 2.000
10.000

3.000
B: PB=10.000 * = 3.000
10.000

4.000
C: PC=10.000 * = 4.000
10.000

1.000
D: PD=10.000 * = 1.000
10.000

c) Sistemul de acoperire: ΣSai=Vr, putem folosi atât sistemul primului risc SPR, cât și
sistemul acoperirii proporționale SAP (nu ne zice nimic de franșiză)
Recomandabil SPR: D = P  D ≤ Sa
Di = Pi  D ≤ Sai
Asigurări și reasigurări

DA = 2.000; DA=SaA
DB = 3.000; DB=SaB
DC = 4.000; DC=SaC
DD = 1.000; DD=SaD

ΣDi ≤ ΣSai 10.000 = 10.000

ΣDi ≤ P 10.000 =10.000
ΣDi ≤ Vr 10.000 = 10.000

B. GaP=
∑ Di = 10.000 =1
P 10.000

Aplicație 2
Vr = 10.000 u.m. este asigurat pentru același complex de riscuri la mai mulți
asigurători pentru următoarele sume asigurate:
SaA = 3.000 u.m.
SaB = 4.000 u.m.
SaC = 5.000 u.m.
SaD = 1.000 u.m.
Se produce riscul asigurat și are loc distrugerea în întregime a bunului. (P=Vr)

A. Care este despăgubirea încasată de la fiecare asigurător? Di=?

B. Care este gradul de acoperire al pagubei? GaP=?

A.
a) Sa/Vr: ΣSai>Vr (paguba va fi acoperită în întregime: P=P*)
Sa i
b) Stabilim paguba a cărei acoperire cade în sarcina fiecărui asigurător Pi = P *
∑ Sa i
3.000
A: PA=10.000 * = 2.307,7
13.000

4.000
B: PB=10.000 * = 3.076,9
13.000

5.000
C: PC=10.000 * = 3.846,2
13.000

1.000
D: PD=10.000 * = 769,2
13.000

c) Sistemul de acoperire: ΣSai=Vr, putem folosi atât sistemul primului risc SPR, cât și
sistemul acoperirii proporționale SAP (nu ne zice nimic de franșiză)
Recomandabil SPR: D = P  D ≤ Sa
Di = Pi  D ≤ Sai
DA = 2.307,7; DA < SaA
DB = 3.076,9; DB < SaB
Asigurări și reasigurări

DC = 3.846,2; DC < SaC

DD = 769,2; DD < SaD

Aplicație 3
Dacă:
DA=3.000
DB=4.000
DC=5.000
DD=1.000

ΣDi= ΣSai – se verifică

ΣDi > P – NU se verifică
ΣDi > Vr – NU se verifică
Ultimele 2 nu sunt îndeplinite deci vom ajuta despăgubirile.
ΣDi ≤ P – supraasigurare => ΣDi = P = 10.000
DA
DA*= DA (1- ) = 2.307,7
∑ Sai
20.03.2017
Curs 5

Contractul de asigurare de bunuri

Asiguratul trebuie să aibă interes asigurabil, în legătură cu bunul care va face
obiectul asigurării. Ori de câte ori o persoană fizică sau juridică răspunde de existența și
integritatea unui bun poate, pe perioada respectivă, să asigure bunul.
Exemplu: transportatorul asigură atât mijlocul de transport al cărui proprietar este, cât
și bunurile transportate dacă pe durata transportului, răspunderea pentru aceste bunuri cade în
sarcina transportatorului (în cazul acesta, contractul de asigurare de bunuri este un contract
secundar/derivat față de contractul de transport).
Alt exemplu: prestatorii de servicii pot asigura diverse bunuri asupra cărora își exercită
activitatea profesională (vopsire, reparare, recondiționare ș.a.).
Durata asigurării: de regulă, asigurarea de bunuri se încheie pe durata unui an, există
însă și posibilitatea unor perioade mai mici. Trebuie văzute cu atenție precizările privind:
Momentul începerii răspunderii asigurătorului – de regulă prin contract se
prevede intrarea acestuia în vigoare după un anumit număr de ore de la
semnarea contractului;
Momentul când încetează răspunderea asigurătorului – marea majoritate a
contractelor de asigurare conțin prevederi explicite privind încetarea
răspunderii asigurătorului.
Riscurile asigurate sunt prevăzute în contractul de asigurare – modul în care
asigurătorul definește elemente în legătură cu riscul. În strânsă legătură cu stabilirea riscurilor
asigurate se află precizările privind exceptările (situațiile în care asigurătorul nu-și asumă
răspunderea). De regulă, contractele de asigurare operează cu 2 categorii de exceptări:
Generale;
Specifice.
Răspunderea asigurătorului:
se manifestă pe durata perioadei de valabilitate a contractului;
este corelată cu modul în care asiguratul și-a îndeplinit obligațiile:
Asigurări și reasigurări

 exemplu: dacă asiguratul nu își îndeplinește riguros obligația de a face

declarații de risc exacte și complete => nu acordă despăgubirea sau
diminuează despăgubirea într-o anumită proporție – atunci când, dacă ar fi
cunoscut toate elementele privind riscul, l-ar fi încadrat într-o altă clasă de
risc, ceea ce ar fi determinat o primă de asigurare mai mare;
 alt exemplu: să ia măsuri de limitare a pagubei – dacă asigurătorul poate
dovedi că asiguratul nu a luat aceste măsuri sau chiar dacă au luat unele
măsuri acestea au fost insuficiente sau neadecvate – asigurătorul poate
reduce despăgubirea corespunzător inacțiunii sau lipsei de adecvare.
Modul de stabilire al pagubei
pentru clădiri și construcții
 Pagubă totală: bunul a fost distrus în întregime fără posibilitatea de a fi reparat
și fără a exista elemente/părți componente care pot fi valorificate sau costul
reparației depășește valoarea bunului respectiv, după reparație sau gradul de
distrugere al bunului permite repararea, dar nu se mai găsesc elementele care
să permită reconstrucția (cazul clădirilor de patrimoniu);
 Pagubă parțială: gradul de avariere al bunului și costul operațiilor de
reparare/recondiționare justifică și fac posibilă reparația bunurilor.
 Despăgubiri: e foarte important de văzut secțiunile din contract care
precizează situațiile în care asigurătorul nu acordă despăgubiri –
o exemplu: asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru pagubele indirecte (clădirea
are destinație economică – închiriată – pagubă parțială, poate fi reparată, dar durează
– pe durata reparației contractul de închiriere este suspendat – pierderea parțială este
chiria aferentă perioadei în care se efectuează reparațiile unei clădiri; clădire cu
activitate economică și contract de vz-cumpărare și s-a produs un incediu – asigurat
- se întârzie livrarea mărfurilor și există penalități pe care nu le acoperă asigurătorul;
reducerile de preț datorate întârzierii generate de reparația respectivă)
o nu acoperă pagube care rezultă din specificul fizico-chimic al mărfurilor asigurate
(oxidarea, râncezirea, mucegăirea)

Aplicație
Un agent economic asigură clădirea unui depozit și conținutul acestuia împotriva unui
complex de riscuri pentru următoarele sume:
SaC = 100.000 u.m. (clădire)
SaCo = 50.000 u.m. (conținut)
Se produce riscul asigurat și rezultă:
- avarierea clădirii în proporție de 75%;
- avarierea conținutului în proporție de 90%.
Din procesul verbal de constatare a pagubei rezultă:
- clădirea poate fi recondiționată și pot fi refolosite elemente recuperate în sumă de
10.000 u.m.;
- asiguratul a luat măsuri de limitare a pagubei dovedite cu documente justificative în
cuantum de Smăsuri de reducere pagubă = 7.000 u.m.
Din devizul întocmit de o societate de construcții rezultă:
- valoarea din nou a clădirii este VN = 200.000 u.m.;
- gradul de uzură al clădirii existente G = 60%;
- costul reparației = 150.000 u.m.
Asigurări și reasigurări

Rezolvare:
Clădire
Vr = VN – U = 200.000 – 60%*200.000 = 80.000 u.m., unde U = uzură = gradul de uzură *
valoarea)
Comparăm Sa cu Vr => Sa>Vr => asigurătorul poate acoperi paguba în întregime
P – sistemul primului risc
P = Gradul de avarie * Vr = 75% * 80.000 = 60.000 u.m.
P*(care va fi acoperită de asigurător) = P + Smăsuri de reducere pagubă – Vrecuperărilor = 57.000 u.m.
D = P* = 57.000 u.m.

Verificare:
1. D ≤ Sa, 57.000 < 200.000
2. D ≤ P, 57.000 = 57.000
3. D ≤ Vr, 57.000 < 80.000
23.03.2017
Curs 6

Stabilirea tarifelor de prime la asigurările de bunuri

Prima de asigurare (pa):

prețul protecției oferite de asigurător;
se mai numește și primă brută și se stabilește aplicând o cotă asupra sumei asigurate
(Pa = %Pa * Sa); cota se găsește în tabele stabilite de A și e diversificată în funcție de
risc.
are 2 componente:
o prima netă, cu destinția Fondul de asigurări (din care se plătesc despăgubiri);
o adaos, cu destinția: acoperirea cheltuielilor de funcționare,
constituirea/majorarea rezervelor, finanțarea măsurilor de prevenire și
conșientizare a riscului, obținerea de profit.

Prima netă – etape în stabilirea primei nete

1. Alegerea perioadei de referință
- Diferită în funcție de riscurile asigurate și de obiect.
2. Calculul indicelui anual de despăgubire (Ik)
n*v
Ik 
N *V unde,
k = anul
n = numărul de bunuri despăgubite în anul k
N = numărul de bunuri asigurate în anul k
v = valoarea despăgubirii per bun
V = valoarea medie a sumei asigurate

Frecvența relativă de realizare a Ik

nk
fk 
 nk
3. Indicele mediu anual de despăgubire (i)
Asigurări și reasigurări

n
i   Ik * fk 
 I *n
k k

k 1 n k
(2 și 3 sunt estimări de probabilități de producere a riscului)
4. Abaterea medie pătratică

 ( I  i) 2
* nk
 ( I k  i) 2 * f k 
k
  2 
n k
5. Stabilirea primei nete (p)
p=i+σ

Aplicație
1. Stabiliți prima netă per bun și prima netă totală în cazul asigurării a 2000 bunuri cu
o sumă asigurată medie de 120 u.m./bun.
1 2 3 4 Σ
V (u.m./bun) 80 90 76 100
N (bunuri asigurate) 3.000 2.000 4.000 3.000
n (bunuri despăgubite) 200 700 500 300 1.700
v (u.m./bun) 15 30 20 40
Ik 0,0125 0,116 0,065 0,04
6
Ik*nk 2,5 81,62 27,5 12 123,62
i 0,0727
(Ik-i)2*nk 0,7248 1,349 0,1526 0,3207 2,5511
0
i=0,0727
σ=0,0387
p=0,0727+0,0387=0,1114
Pu=p*V=0,1114*120=13,36
Put=Pu*N=13,36*2.000=26.720 u.m.
Dacă p este aproape de 1, Pa ~ Sa

27.03.2017
Curs 7

Stabilitatea financiară a societăților de asigurări. Asigurări de bunuri.

1. Prima brută
Prima net-> risc -> fondul de asigurări-> despăgubire
Adaos / Încărcătura primei
2. Cota de Primă netă – pe baza trecutului statistic
Manager: P(D>Pnt)=?
a=? (la câți ani apare un an nefavorabil)
Analiza se desfășoară:
 La nivelul fiecărei categorii sau grupe de risc
 La nivelul întregii activități de asigurări de bunuri
Asigurări și reasigurări

Etape:
1. Abaterea medie pătratică
  s * n * q * (1  q) , unde:
S = suma asigurată per bun;
n = numărul de bunuri asigurate;
q = probabilitatea ca dauna să se producă = cota de primă netă

D:[(Pnt-σ);(Pnt+σ)]

2. Stabilim coeficienții care exprimă gradul de stabilitate financiară


k
Pnt

Obs: cu cât k este mai mic, stabilitatea financiară este mai bună.
k
P  D  Pnt  
3. 2
4. Numărul de ani la care apare un an nefavorabil
100
a
k
*100
2
Cum îmbunătățim stabilitatea financiară:
A. Creșterea numărului de bunuri asigurate
B. Majorarea cotei de primă netă
C. Cedarea în reasigurare
Pentru a ști dacă se impune cedarea în reasigurare se calculează suma asigurării maxime
care permite un grad de stabilitate corespunzător.
x  2* kT 2 * PnT
Obs: Folosim T pentru că ne referim la întreaga activitate de asigurare.
kT = coeficientul de stabilitate financiară la nivelul întregii activități de asigurare
PuT=prima netă încasată la nivelul tuturor categoriilor de asigurări de bunuri practicată de
societatea de asigurări.

Aplicație
1. Aplicație suport-curs.
a) a=?
b) R=? Se impune cedarea?
Grupa de risc n Sa Cotă Pnt σ k a (ani)
(bunuri) (u.m./bun) Pn
I 670 150 1,6 1.608 487,18 0,3 7
II 1.400 300 1,3 5.460 1.271,5 0,23 9
III 2.100 350 0,7 5.145 1.337,21 0,25 8
Total 4.170 850 3,6 12.213
 Asigurări și reasigurări

100
a
k
*100
a) 2

k
Pnt
Pnt=%Pn * Sa * n
  s * n * q * (1  q)

PnT   Pnt  12.213

 T   12   2 2   32  1.908, 45
 T 1.908, 45
kT    0,15
PnT 12.213
100 100
aT    13,3ani
kT 0,15
*100 *100
2 2

b)
R : x  2* kT 2 * PnT  549,58u.m. / buc
Dacă Si ≤ x => nu se impune cedarea în reasigurare
Si > x => se impune cedarea în reasigurare

30.03.2017
Curs 8

Stabilitatea financiară

Aplicație
Grupa de risc n Sa Cotă Pnt σ k P(D>Pnt)
(bunuri) (u.m./bun) Pn
I 500 1.000 3 15.000 3.814 0,25 0,125
II 2.000 500 1,5 15.000 2.718 0,18 0,19
III 1.200 700 0,8 6.720 2.160 0,32 0,16
Total 36.720 5.158 0,14 0,07
a) tabel
b) P(D>Pnt) = ?
k
P  D  Pnt  
2
  S * n * q *(1  q)
Pnt=%Pnt * Sa * n
 Asigurări și reasigurări

 T   12   2 2   32

k
Pnt
c) Cum se modifică stabilitatea financiară dacă numărul de bunuri asigurate se dublează?

Grupa de risc n Sa Cotă Pnt σ k P(D>Pnt) Ik

(bunuri) (u.m./bun) Pn
I 1.000 1.000 3 30.000 5.394 0,18 0,09 72%
II 4.000 500 1,5 30.000 3.844 0,13 0,065 72,22%
III 2.400 700 0,8 13.440 3.055 0,23 0,115 71,88%
Total 73.440 7.294 0,1 0,05 71,43%
k1
Ik  *100
k0
Ce spunem acționarilor?
Stabilitatea financiară a crescut cu (100%-Ik) ~ 28%.
Dacă Ik>100%, stabilitatea financiară scade.

d) Cum se modifică stabilitatea financiară dacă se majorează cota de primă netă?

Grupa de risc n Sa Cotă Pnt σ k P(D>Pnt) Ik
(bunuri) (u.m./bun) Pn
I 500 1.000 6 30.000 5.310 0,18 0,09 72%
II 2.000 500 3 30.000 3.814 0,13 0,065 72,22%
III 1.200 700 1,6 13.440 3.043 0,23 0,115 71,88%
Total 73.440 7.212 0,1 0,05 71,43%
Stabilitatea financiară crește.

03.04.2017
Curs 9

Stabilitatea financiară a societăților de asigurări

12 pag. 99
n=900 bunuri
S0  11.000u.m. / bun
%P0=3% (75% Prima netă din P0)
Obiectiv: creșterea graduui de stabilitate financiare cu 10%.
I. Mod atingere: modificarea numărului de bunuri.

k
Pnt
Pnt = %Pn * S * n = 3% * 11.000 * 900 * 75% = 222.750
Crește stabilitatea financiară, deci k scade.
Asigurări și reasigurări

k1
Ik 
k0
 1 Pnt0
Ik  *
Pnt1  2
S * n1 * q *(1  q ) q * S * n0
Ik  *
q * S * n1 S * n0 * q *(1  q )
n1 * q *(1  q) n0
Ik  *
n1 n0 * q *(1  q )
1 1
I k  n0 2 * n1 2
n0
n1 
Ik 2

II. Mod atingere: modificarea %Pn.

k
Ik  1
k0
 1 Pnt0
Ik  *
Pnt1  2
S * n * q1 *(1  q1 ) q0 * S * n
Ik  *
q1 * S * n S * n * q0 *(1  q0 )
q0 n * q1 * (1  q1 )
Ik  *
q1 n * q0 *(1  q0 )
q0 2 n * q1 *(1  q1 )
Ik 2  ( ) *
q1 n * q0 *(1  q0 )
q0 (1  q1 )
Ik 2  *
q1 (1  q0 )
q0  q1 * q0
Ik 2 
q1  q1 * q0
q0 1
q1  * 2
1  q0 I k  1
10.04.2017
Curs 10

Reasigurări
CR = contractul de reasigurare
Reasigurare = îmbunătățire a stabilității financiare a societății de asigurare prin
cedarea unei părți din riscurile subscrise unei alte societăți specializată în asigurări sau
reasigurări.
Dpdv financiar – Prime de asigurare cedate (Pac) reasigurătorului.
Modalități de împărțire a riscului între soc de asigurări:
Asigurări și reasigurări

Coasigurarea
Reasigurat = societate de asigurări care cedează o parte din riscul subscris
Reasigurător = societate de asigurări sau reasigurări care acceptă în reasigurare riscul
cedat de asigurat
Reținere proprie = denumiri specifice la diferite contracte de asigurări = partea din
riscuri care rămâne la reasigurat
Categorii de reasigurări:
1. Modul de stabilire (conținutul)
- Obligatorii – încheiere contract de asigurare obligatoriu pentru ambele părți;
- Facultative – oricare dintre părți poate accepta sau respinge contracte de reasigurare;
- Mixte – obligatoriu pentru reasigurător, facultativ pentru reasigurat
2. Modul de stabilire a răspunderii părților
a) Cu referire la Sa
Variante: R proporționale sau neproporționale

Reasigurări proporționale
Răspunderea părților se stabilește ca procent din Sa.
Exemplu: A cedează în reasigurare 30% din riscurile subscrise la o anumită categorie de risc
astfel:
a) Ry – 60% din Sa
b) Rz – 40% din Sa
Reținerea proprie: 70% din Sa.
Aceleași procente se aplică pentru a stabili:
1) Partea din prima de asigurare cedată reasigurătorului, respectiv rămasă la dispoziția
reasigurătorului.
2) Cât din Ia va fi suportată de către reasig și cât de asig.
Reasigurarea proporțională cotă parte
Aplicație
Vr = 700.000 EUR
Sa = 650.000 EUR
%Pa = 2%
Rp = 20% * Sa
Rx = 25% * Sa
Ry = 30% * Sa
Rz = 25% * Sa
Gavariere = 34%
a) D=?
b) Dr=? DRx = ? DRy = ? DRz = ?
c) Par=?
d) DR=?

P = 34% * 700.000 = 238.000 EUR

Compar Sa cu Vr și rezultă că avem subasigurare, deci P*=P
P*=238.000 * 650.000/700.000 = 221.000
D=P*=221.000
Dr = %r * D = 20% * 221.000 = 44.200
DRx = %Rx * D = 25% * 221.000 = 55.250
DRy = %Ry * D 30% * 221.000 = 66.300
DRz = %Rz * D = 25% * 221.000 = 55.250
Asigurări și reasigurări

Pa = %Pa * Sa
Pa = 2% * 650.000 = 13.000
Par=%r * Pa = 2.600
PaRx=%Rx * Pa = 3.250
PaRy=%Ry * Pa = 3.900
PaRz=%Rz * Pa = 3.250

24.04.2017
Curs 11
- Reținere proprie
- Reasigurări: proporțională (Sa), neproporțională (daună)
- Modul de stabilire a răspunderii
- Rproporționale: cotă parte (x), excedent Sa(y), mixt (x+y);

Par = %r * Pa – reținere proprie

PaRx = % Rx * Pa – cota de participare la contractul de reasigurare
PaRy = % Ry * Pa
Dr = %r * D
DRx = % Rx * D

Excedent Sa
A devenit reasig are posibilitatea să exprime răspunderea sa atât în mărime relativă,
cât și în mărime absolută.
Ex: reținerea este de 30% din Sa, dar nu mai mult de 50.000 u.m. Reținerea proprie se
numește plin de conservare. Partea care va fi cedată se numește excedent de sumă și va fi
cedată unui asigurător sau mai multor.
Răspunderea care revine fiecărui reasigurător se stabilește:
a) Ca mărime relativă;
b) Ca mărime absolută;
c) Ca multiplu deplin.

Aplicație
1. Grilă
Sa=3.050.000 u.m.
Rpr=50.000 u.m.
Rx = 500.000 u.m.
Ry = 1.000.000 u.m.
Rz = 1.050.000 u.m.
Se cere:
I. Răspunderea maximă a R
1. 60 plinuri de conservare corect
2. 3.050.000 u.m. incorect
3. 300.000 u.m. incorect
RmaxR (plinuri) = excedent Sa / valoare plin = 3.000.000/50.000 = 60
RmaxR (plinuri) = (Sa – Rpr) / valoare plin
II. Participarea Rx este:
1. 10 plinuri conservare corect
2. 15% incorect
3. 500.000 corect
Asigurări și reasigurări

III. Participarea Ry este:

1. 33% incorect
2. 21 plinuri conservare corect
3. 1.000.000 corect

IV. Participarea Rz este:

1. 1.500.000 corect
2. 55% incorect
3. 30 plinuri conservare corect
Răspunsul corect este:
a) I1, II1, III1, IV3
b) I1, II1, III2, IV3
c) I3, II3, III3, IV2
d) I1, II1, III2, IV2
e) I3, II2, III1, IV1
Rx(%) = Rx absolut / Sa
Ry (plinuri) = Ry absolut / valoare plin = 1.000.000 / 50.000 = 20 plinuri

2. Vr = 300.000
Sa = 250.000
Rpr =80.000
Rx = 30% * Sa = 75.000
Ry = 23% * Sa = 57.500
Rx = 15% * Sa = 37.500
%Pa = 4%
P = 130.000
Se cere:
1) D = ?
2) Dr = ?
3) DRx,y,z = ?
4) %Pr = ? PaRx,y,z
5) Tipul de contract de reasigurare
5) CR – proporțional (x,y,z) și excedent sumă asigurată: reținere proprie – reasigurarea se
exprimă în formă absolută.
Rpr(%) = Rpr / Sa = 80.000 / 250.000 = 32%
1) Compar Sa cu Vr
250.000<300.000 deci SAP
D=P * Sa/Vr = 130.000 * 250.000 / 300.000 = 108.333
2) Dr = %r * D = 32% * 108.333 = 34.667
3) DRx = %Rx * D = 30% * 108.333 = 32.500
DRy = 24.916
DRz = 16.250
4) Pa = %oa * Sa = 4% * 250.000 = 10.000
Par = %r * Pa = 32% * 10.000 = 3.200
PaRx = %Rx * Pa = 30% * 10.000 = 3.000
PaRy = %Ry * Pa = 23% * 10.000 = 2.300
PaRz = %Rz * Pa = 15% * 10.000 = 1.500

02.05.2017
Curs 12
Asigurări și reasigurări

Aplicație 1
CR
%PR=30%
%PrBR=20%

r
SaT = 50.000.000 u.m.
Pa = 1.000.000 u.m.
D = 300.000 u.m.

R
V = 900.000 u.m.
Ch G = 5.000 u.m.
Rezerve de daună = 15.000 u.m.
Pierderi reportate = 10.000 u.m.

Se cere:
1. Comisionul de bază Cb?
Cb = 35% * Pc
Contract de reasigurare proporțional
%PR = 100% - 30% = 70%
Pc = % PR = 70% * 1.000.000 = 700.000 u.m.
Cb = 35% * 700.000 = 245.000 u.m.
2. Participarea reasiguratului la beneficiile reasigurătorului BrR
BrR = %PrBR * (BR – Pierderi reportate)
BR = V – Ch
Ch = CD + DR + Rezervele de daună + Ch G
DR = %PR * D = 70% * 300.000 = 210.000 u.m.
Ch = 245.000+210.000+15.000+500+475.000
BR = 900.000-475.000 = 425.000
BrR = 20% * (425.000-10.000) = 83.000 u.m.
3. Marja reasiguratului (mR)
BR  pierderisuplim entare  ChG  B r R
mR  *100
Pc
425.000  10.000  5.000  83.000
mR  *100
700.000
mR  51%

Aplicație 2
CR
%PRr = 30%
%PBR = 25%
Ch G = 5% * Pc
Reportare pierderi
Ca: 2/3 din rata daunei estimate – rata daunei efectivă
Rdestimată = 45%
%Cb = 40%
Rdestimată = 45%
%Cb = 40%
Sa = 100.000 u.m.
Asigurări și reasigurări

Pa = 2,5 mil u.m.

V = 900.000 u.m.
D = 750.000 u.m.
d = 50.000
Prep=25.000
BrR = ?
BrR = %PrBR * (BR – Pierderi reportate)
BR = V – Ch
Ch = Cb + Comision + DR + Rezd+Ch G
Cb = %Cb * Pc = 40% * Pc
Pc = %PR * Pa = 25% * 2.500.000 = 625.000
Cb = 40% * 625.000 = 250.000
%Ca = 2/3 (Rdest – Rdef)
%Ca = 2/3 * 15% = 10%
Rd = 750.000 / 2.500.000 = 30%
Ca = %Ca * Pc = 10% * 625.000 = 62.500
Ch G = 5% * 625.000 = 31.250
DR = % PBR * D = 25% * 750.000 = 187.500
Ch = 250.000 + 62.500 + 187.500 + 50.000 + 31.250 = 581.250
BR = 900.000 – 581.250 = 318.750
BrR = 25% (318.750 – 25.000 ) = 73.438

08.05.2017
Curs 13

Examen
1. Toate temele pentru care avem suport pe platformă
2. Bibliografie
- notițe de curs
- suporturi curs platformă
- lucrări de specialitate – asigurări de bunuri și persoane (F. Alexandru și D. Armeanu – sinteză
teorie pt aplicații), Iulian Văcărel, orice altă carte.
Structură:
Teorie – grile + întrebări deschise (comparații – r. Prop cu r. Neprop , cotă parte cu excedent Sa)
Stabilire relația dintre 2 elemente (sistem de acoperire P și D/ Pa și Sa)
Prezentați un anumit aspect spefici asigurărilor (ex: franșiza)
+ aplicații ( 2, max 3)

Reasigurări neproporționale
În contractele de reasigurări neproporționale răspunderea părților se stabilește prin
referire la daună.
Ex: într-un contract de reasigurare, reținerea proprie a reasiguratului (r) o constituie daunele
până la 100.000 USD. Daunele într-un 100.000 și 300.000 USD sunt cedate reasigurătorului
(R) nivel 1, iar R nivel 2 acoperă daunele mai mari de 300.000 USD, dar nu mai mult de
800.000 USD. Se întregistrează o daună de 1.000.000 USD. Să se reprezinte sub forma unei
scheme modul de repartizare a daunei.

0 100.000 300.000 800.000 1.000.000

Asigurări și reasigurări

reasiguratul Reasigurătorul1 Reasigurătorul2 reasiguratul

Variante de contracte neproporționale

1. Excedent de daună – reprezentarea de mai sus corespunde acestei variante (Reținerea
proprie a reasiguratului se numește PRIORITATE – franșiză)
2. Oprire de daună – reținerea proprie a reasiguratului se stabilește ca procent din primele
de asigurare încasate, de reg. pe o perioadă de 5 ani pentru categoria respectivă de
asigurări.
Ex: reținerea proprie a reasiguratului este 45% din Pa încasate, restul este cedat în reasigurare.
Similar, răspunderile R se stabilesc tot ca procent din Pa. Ambele părțo (r, R) ăși stabilesc
răspunderile atât în mărime relativă, dar și ca mărime absolută ca limita maximă a răspunderii
(nu mai mult de 800.000 ca în ex anterior).
La reasigurare oprirea de daună o reprezintă COSTUL ARDERII utilizat în practică
pentru a împărți răspunderile între cele 2 părți. De asemenea costul arderii se utilizează pentru
a împărți Pa aferente contractelor de asigurare cedate în reasigurare.

Aplicație 2/122
Se asigură marfă pentru export a cărei valoare de factură este de 270.000 USD (=Vr)
pentru suma de 250.000 USD. Asigurătorul devenit reasigurat reține în sarcina sa 30% * Sa,
restul cedează în reasigurare. Asigurătorul navei reține în sarcina sa daunele până la 80.000
USD.
V factură = Vr = 270.000 USD
Sa = 250.000
A – r: Rpr: D < 80.000 USD
Restul la R – R1 pentru D între 80.000 și 500.000 și R2 unde D mai mare de 500.000
Risc asig:
AvMf = 70.000 USD
AvN = 250.000 USD
1. D la care are dreptul proprietarul mărfii și modul de D al acestuia (DMf, Dmfr, DmfR)
2. D la care are dreptul proprietarul navei și modul de D al acestuia (DN, DNr, DNR1, DNR2)

1. DMf: Sa < Vr deci S.A.P.

D = P * Sa/Vr
P = AvariaMf = 70.000
D = = 70.000 * 250.000/270.000 = 64.815
Contract de reasigurare proporíonal (răspunderea se stabilește ca procent din Sa) cotă parte.
Dr = % Participarecontractul de reasigurarer * D = 30% * 64.815 = 19.445
DR= % Participarecontractul de reasigurareR * D = 70% * 64.815 = 45.370
2. Ipoteză: Vr = Sa deci D = P
DN = 250.000

0 80.000 500.000
Reasiguratul Reasigurătorul1 Reasigurătorul2
r
D = 80.000
DR1 = 250.000 – 80.000 = 170.000
DR2 = 0

15.05.2017
Asigurări și reasigurări

Curs 14
Aplicația 1 – stabilitate financiară
t0
n = 1.900 bunuri
Sa = 100 u.m./bun
% Pn = 3%
t1
S0 crește cu 20%
IS0 = 120%
Cum se modifica stabilitatea financiară? Δk =? Ik = ?
k
Ik  1
k0
 1 Pnt0
Ik  *
Pnt1  2
S1 * n * q * (1  q) q * S0 * n
Ik  *
q * S1 * n S0 * n * q * (1  q)
Ik  1
Stabilitatea financiară nu se modifică. (Modificare Sa nu are incidențe asupra stabilității
financiare

Aplicația 2 – reasigurări
Vf = 400.000 u.m. (valoarea de factură = valoarea reală = Vr)
Sa = 320.000 u.m.
%Pa = 5%
Rpr = 100.000
Rx = 40% * Sa
Ry = 20% * Sa
Rz = restul
Ga = 70% (grad de avarie)
a) D = ?
b) Dr = ?, DRx,y,z, = ?
c) P0 = ?
d) P0r = ?, P0Rx,y,z = ?

a) Comparăm Sa cu Vr, Sa < Vr => SAP deci D = P * Sa/Vr

D = 280.000 * 320.000/400.000 = 224.000 u.m.
P = Ga * Vr = 70% * 400.000 = 280.000 u.m.
b) Contract de reasigurare?
Proporțional (răspunderile reasig sunt stabilite prin referire la Sa), excedent sumă
asigurată (reținerea proprie a reasig se exprimă în mărime absolută).
Dr = % ParticipareCRr * D
% ParticipareCRr = Rpr / Sa * 100 = 31,2%
Dr = 31,2% * 224.000 = 70.000 u.m.
DRx= % ParticipareCRRx * D = 89.600 u.m.
DRy= 44.800 u.m.
DRz=19.600 u.m.
PoV = 5.000
Rx = 6.400
Asigurări și reasigurări

Ry = 3.200
Rz = 1.400