Notiuni fundamentale despre

riscurile firmei
Riscul reprezintă posibilitatea de a
obţine rezultate favorabile sau
nefavorabile într-o acţiune viitoare
exprimată în termeni probalistici
Riscul este un eveniment viitor şi
probabil a cărui producere ar putea
provoca anumite pierderi
expunere la risc - valoarea actuală a
tuturor pierderilor sau cheltuielilor
suplimentare pe care le suportă sau pe
care le-ar putea suporta instituţia
financiară în cauză.
rezultă că expunerea la risc poate fi
efectivă sau potenţială.
 Clasificarea riscurilor
întreprinzătorului
Dupa natura lor: pure si speculative
Riscul pur:
- este un eveniment aleatoriu, independent de vointa partilor, se
realizeaza brusc, de regula fara semne prevestitoare - de aceea se
mai numeste risc asigurabil;
- este greu de controlat, nu este acceptat ca o contraparte a
posibilitatii de castig; realizarea lui aduce pierderi , iar nerealizarea
lui nu aduce castig
- nu este delimitabil in sensul ca intreprinderea nu poate decide
limitele calamitatilor naturale
- este consecinta unor evenimente accidentale sau fortuite; aparent
provin din actiunea imediata a fortelor exterioare (forta majora) sau
comportamentele irationale ale altora (razboaie, atentate, s.a.)
- de regula este generat de eroarea umana avand consecinte
asupra patrimoniului si a persoanelor care lucreaza; este o
amenintare imprevizibila pentru intreprindere
Riscul speculativ
- este controlabil putandu-se actiona asupra lui;
- se realizeaza in timp dupa o perioada de testare a
unor strategii de actiune in care intreprinderea costata
degradarea rezultatelor;
- este delimitabil, prin bugetul alocat actiunilor se
limiteaza pierderile;este acceptat rezultand dintr-o
alegere rationala avand drept contrapondere un castig
- provine din vointa managerului de a-si realiza
obiectivele; este masurabil in efectele produse;
- este generat de :decizii ale organelor publice
(fiscalitate, legislatie); tehnici de productie (brevete,
conjunctura); factori financiari (trezorerie, rentabilitate,
investitii);
- factori umani (om cheie); factori structurali (organizatie,
absorbtie, fuziune)
 Dupa gravitatea primejdiei si
consecintele asupra situatiei firmei
a) Riscul de faliment - firma ajunge intr-o situatie deosebit de grea,
practic fiind condamnata la disparitie, urmand sa dea faliment.
b) Riscul de insolvabilitate (risc de credit)- cand firma nu mai
poate face fata platilor; Incapacitatea de a-si achita angajamentele
(criza de insolvabilitate) poate conduce fie la lichidare, cand nu mai
este nici o sansa de salvare (manifestandu-se riscul de ruina), fie
ca se solutioneaza printr-o interventie de conjunctura, pe baza unui
credit suplimentar de la banca.
c) Riscul pierderii autonomiei - inaintea declansarii crizei de
insolvabilitate, cand firma constata ca prin mijloace proprii nu mai
are capacitatea de a-si pastra in viitor pozitia sa pe piata.
d) Riscul scaderii rentabilitatii (riscul de diluare) - de natura
financiara, care exprima faptul ca la o crestere de capital, profitul net
nu creste in aceeasi proportie, semnalandu-se astfel fenomenul de
diluare.
In functie de raportarea proiectelor
de dezvoltare la activitatea generala
a firmei
a) Riscul similar cu cel general al firmei, care cuprinde
proiectele ce permit simpla continuare a activitatii firmei.
In aceasta clasa se incadreaza inlocuirile si o parte a
modernizarilor si perfectionarilor tehnologice. Riscul
similar, la randul sau, cunoaste doua forme.
a’) riscul "alb", caracteristic proiectelor de investitii
pentru ameliorarea conditiilor de munca, protectie si
securitate;
a”) riscul impus, specific proiectelor determinate prin
legislatie, referitoare la echipamentele antipoluante,
constructii cu caracter social-cultural etc.
b) Riscul superior, caracteristic proiectelor care
modifica starea sau structura firmei. Se includ aici
investitiile de expansiune sau dezvoltare, cercetare-
dezvoltare etc.
Dupa dimensiunile, cuantumul pierderilor
care pot surveni si functie de investitie
a) riscul de nivel minim sau zero, la plasamentele in
obligatiuni, in imprumuturi bancare pe termen lung, a
caror rata de dobanda se mentine constanta;
b) riscul de grad redus, la investitiile de amenajare
(transformare) si innoirea unitatilor existente ca si
inlocuirea mijloacelor fixe uzate: moral sau fizic;
c) riscul de grad mijlociu, la investitiile de
productivitate, care presupun modernizarea productiei,
rationalizarea locurilor de munca;
d) riscul de grad ridicat, la investitiile de dezvoltare
(expansiune), ce implica incertitudinile pietei, legate de
lansarea noilor produse,. privind reactia concureniei,
nivelul preturilor, volumul vanzarilor;
e) riscul de grad foarte ridicat, la investitiile de
cercetare-dezvoltare, ale caror rezultate sunt deosebit
de incerte.
Dupa factorii care-i genereaza
a) Riscul in afaceri sau de supravietuire este generat de un
complex de factori, cum ar fi:
a’) evolutia progresului tehnic in ritm rapid si
consecintele sale greu de stapanit;
a”) incertitudinile pietei referitoare la evolutia cererii,
schimbarea gusturilor consumatorilor, modificarea
preturilor, a politicii vanzarilor promovate de unele firme;
a’’’) instabilitate economica si politica (criza
economica si inflaiie, somaj, greve etc.).
b) Riscul patrimonial sau financiar decurge din
proportia mare a imprumuturilor saleluate de la banci.
Firma ajunge in situatia ca din rezultatele sale financiare
sa nu poata achita nici dobanzile de la imprumuturile
contractate.
 Riscul afacerii – Varianta I
a) Riscul ratei de schimb, care se refera la rata de schimb dintr-o
tara straina, dintre moneda tarii de origine si cea a tarii straine, in
care se fac investitii.
b) Riscul suveran poate apare pentru creditele bancare acordate
guvernelor sau pentru credite cu garantii neguvernamentale, exista
doar doua probleme:
- in primul rand, daca Guvernul dispune de valuta necesara
pentru a plati datoriile;
- in al doilea rand, daca este dispus sa faca acest lucru.
c) Riscul general de tara sau riscul politic este un risc legat de
factori specifici fiecarei tari, de natura economica si politica:
– deprecierea considerabila a monedei tarii respective; criza economica
accentuata;
– modificari majore ale politicii economice, de exemplu, reducerea
barierelor comerciale sau modificarea preturilor energiei;
– atitudinea negativa fata de firmele straine.
 Riscul afacerii – Varianta II
A. riscul economic
B. riscul datorat inflatiei, risc ce
afecteaza performantele unei firme si este
legat de felul in care sunt finantate
actiunile firmei (sunt riscuri cauzate de
schimbari in puterea de cumparare).
 Riscurile economice
a) riscul de shimb valutar- apare atunci cand
moneda tarii exportatorului si moneda tarii
importatorului nu sunt legate intre ele printr-
un raport de schimb fix ;
b) riscul cresterii costurilor de fabricatie ale
produsului care face exportul – produsul
care face obiectul exportului apare ca urmare
a fenomenelor inflationiste ce se manifesta
pe piata tarii exportatorului (riscuri de pret). ;
c) riscul fluctuarii ratei dobanzii -
Riscuri in investitiile financiare
- riscul pietei; datorita necunoasterii strategiilor de
actiune ale investitorilor apare incertitudinea evolutiei
viitoarelor preturi ale titlurilor financiare;
- riscul momentului, generat de posibilitatea de a suferi
pierderi sau reduceri ale castigurilor prin plasarea
titlurilor intr-un moment ales neinspirat;
- riscul schimbarii cadrului legislativ, generat de
perspectiva iintroducerii unor mecanisme noi in
economie care sa diminueze pretul de piata al titlurilor.
In perioada detranzitie a economiei noastre acest risc
poate fi semnificativ.
- riscul inflatiei consta in reducerea puterii de cumparare
a banilor si a profitului in cazul investitiilor cu venituri
fixe.
 Riscul decizional

Cuvinte-cheie în analiza riscului

decizional:
identificarea riscului – “unde este
riscul?”
evaluarea riscului – “merită să riscăm?”
controlul riscului – “ce putem face
pentru a reduce la maxim riscul?”
 Identificarea riscurilor-
prima etapa in cadrul managementului riscului,
reprezinta practic rezultatul unui complex de factori: aptitudini
deosebite, experienta relevanta in domeniu a persoanei implicate in
astfel de activitati, arta acestuia de a putea utiliza cu succes
tehnicile specifice de management.
In cadrul identificarii riscurilor sunt cunoscute in cadrul teoriei
moderne, patru categorii majore distincte:
1. Realizarea unei liste a riscurilor posibile. Realizarea unui profil de
risc
2. Stabilirea riscurilor pe baza experientelor precedente
3. Compararea riscurilor cu cele survenite in cadrul proiectelor
similare
4. Stabilirea riscurilor ce pot surveni in derularea activitatilor si a
bugetului proiectului
Tehnici de identificare a riscurilor
1. Realizarea unei liste a riscurilor posibile
2. Sesiunile de brainstorming sunt prin structura lor cele
mai agreate metode de a genera idei de identificare a
potentialelor riscuri ce pot interveni
3. Interviurile individuale cu persoanele implicate- o
structura mult mai elaborata decat sesiunile de
brainstorming
4. Utilizarea profilului de risc - este utila in general atunci
cand managerii pot folosi experienta acumulata; profilul
de risc se identifica pe baza utilizarii unui chestionar care
se adreseaza principalelor zone de incertitudine
existente in cadrul organizatiei: echipa, clientii si
tehnologia utilizata.
Principalele strategii de reducere
a riscurilor
1. Acceptarea riscurilor - modul in care managerul intelege riscul si
probabilitatea sa de realizare, deoporiva impreuna cu consecintele
estimate ce decurg de aici si ia decizia de a nu actiona pentru
indepartarea acestuia.
2. Evitarea - minimizarea riscurilor nu inseamna evitarea asumarii
unor decizii manageriale, sau excluderea riscului din cadrul
proiectului.
3. Monitorizarea riscului si pregatirea planului pentru situatii
imprevizibile - are la baza alegerea unui set de indicatori si
urmarirea evolutiei acestora pe intreaga durata de derulare a
afacerii.
4. Transferul riscurilor- catre o alta institutie specializata in
asigurari, ce poseda in mod evident competente superioare in
monitorizarea si controlul riscurilor.
 Evaluarea riscurilor
- presupune măsurarea lor propriu-zisă (evaluarea sau cuantificarea
riscurilor), prin care se estimează probabilităţile de producere a
pierderilor şi daunelor, precum şi dimensiunile sau gravitatea
acestora.
1. Tratarea riscurilor:
a) controlul riscurilor - evitarea, prevenirea, reducerea sau
controlarea prin orice altă modalitate a pierderilor şi daunelor,
b) finanţarea riscurilor - oferă fondurile necesare acoperirii
pierderilor survenite în ciuda tuturor măsurilor luate pentru evitarea
lor.
2. Planificarea activităţii - presupune stabilirea procedurilor de
urmat în realizarea operaţiunilor de zi cu zi ale procesului de
management al riscului: procedurile utilizate în achiziţionarea
produselor de asigurări, proceduri de măsurare a riscurilor pe
categorii, proceduri de comunicare către parteneri a eforturilor
organizaţiei de gestiune a riscurilor etc.
 Controlul riscurilor
• Managerul trebuie sa se asigure ca exista o persoana
responsabila pentru fiecare categorie de risc asumat
• Alcatuirea sistemului de inregistrare a riscurilor trebuie
sa aiba la baza contorizarea acestora in functie de
severitatea si probabilitatea lor de aparitie. Totodata
trebuie evidentiata importanta realizarii unui top al
riscurilor in scopul identificarii in mod util, de strategii de
raspuns pentru acestea
• Dezvoltarea unui sistem de permanenta reactualizare a
datelor incluse in structura sistemului de gestionare,pe
baza contralelor de rutina, in scopul observarii evolutiei
factorilor de risc in diferite faze de derulare ale afacerii.
 Beneficiile analizei de risc

– Permite evaluarea consecinţelor posibile ale deciziei (“cât putem

pierde?” “cât putem câştiga?”)
– Permite estimarea cu precizie a probabilităţilor de apariţie a
diverselor consecinţe (“este riscul acceptabil?” “ne putem
permite să riscăm?”)
– Reduce considerabil incertitudinea şi teama de a lua o decizie
prea riscantă, care ar pune în pericol viabilitatea firmei;
– Ne ajută să detectăm sursele de risc (variabilele purtătoare de
risc) şi să identificăm astfel soluţii pentru atenuarea riscurilor;
– Este o tehnică de prognoză foarte puternică: permite construirea
unor scenarii de viitor (pesimist, realist, optimist) şi estimarea
probabilităţii fiecărui scenariu;
– Ajută decidentul să compare alternativele decizionale din punctul
de vedere al gradului de risc şi să o aleagă pe cea mai atractivă
dintre ele.