Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

IP Centrul de Excelență în Economie și Finanțe

Catedra ,, Finanțe”

Studiu Individual nr. 1

Tema: ,, Riscurile ce intervin în tranzacțiile internaționale: cauze și metode de
diminuare”

Elevele grupei FB 1808 G

DAMASCHIN SORINA

Profesor coordonator:
SPÎNU ANA

Chișinău, 2022
 CUPRINS
Capitolul I: Definirea și clasificarea riscurilor în tranzacțiile internaționale .....................3

Capitolul II: Clasificarea riscurilor .........................................................................................3

Capitolul III: Metode şi tehnici contractuale de protecţie împotriva riscurilor ................6

3.1. Metode şi tehnici de protecţie împotriva riscului valutar ....................................................6

3.2.Metode şi tehnici de protecţie contractuale împotriva riscului de preţ ................................ 8

2
 Capitolul I: Definirea și clasificarea riscurilor în tranzacțiile internaționale
Mediul internaţional de afaceri este influenţat de evoluţia contradictorie a economiei
mondiale şi de fenomene de instabilitate care caracterizează majoritatea economiilor naţionale. În
viaţa economică intervin mulţi factori şi condiţii a căror apariţie, manifestare şi evoluţie este greu
de prognozat cu exactitate. Din acest motiv, tranzacţiile economice internaţionale se desfăşoară,
în prezent, în condiţii de risc şi incertitudine.
RISCUL ECONOMIC reprezintă o alternativă (cealaltă fiind şansa) a condiţiilor de
finalizare a unei afaceri comerciale sau financiare. În cele din urmă, riscul este cauzator de
rezultate nefavorabile, care se pot materializa în cheltuieli suplimentare, pierderi, şi
imposibilitatea valorificării unui moment conjunctural favorabil, dar incert. În acelaşi timp, şansa
este cea care ocazionează obţinerea sau amplificarea unor rezultate favorabile. Ambele alternative
(riscul sau şansa) au la bază factori şi cauze de natură obiectivă sau subiectivă. O parte din aceşti
factori şi cauze pot prognozate, cu ajutorul probabilităţilor. Şansa este alternativa dorită, urmărită,
în timp ce riscul trebuie mai întâi cunoscut, evaluat, iar apoi trebuie stabilite măsurile adecvate de
protecţie.

Capitolul II: Clasificarea riscurilor

În vederea prezentării principalelor tipuri de riscuri posibile, se vor utiliza câteva criterii de
clasificare.
După natura lor, riscurile pot să fie:
- riscuri cu conţinut economic - datorate, în principal, evoluţiei contradictorii a pieţei mondiale,
fluctuaţiilor care au loc în economie (riscul de preţ şi cel valutar), sau nerespectării obligaţiilor
contractuale de către una sau cealaltă dintre părţile semnatare ale contractului (abaterile de la
calitate, cantitate, sau condiţiile de ambalare, nerespectarea termenului de livrare, întârzierea
sau neefectuarea plăţii);
- riscuri de altă natură - este situaţia unei mari varietăţi de riscuri . Aici amintim riscul de
război sau de schimbare a regimului politic şi riscul unor calamităţi naturale. Acest tip de
riscuri sunt foarte greu de prevăzut, iar protecţia împotriva lor este foarte dificilă şi costisitoare.

După cauzele care determină producerea lor, riscurile pot fi:

- naturale - determină distrugerea totală sau parţială a mărfurilor (exemplu: recoltele agricole),
sau întârzierea efectuării transporturilor. Exemple : fenomene meteorologice, erupţia
vulcanilor, seisme etc.;
3
- politice - determină apariţia unor perioade de anarhie (vid legislativ), sau instabilitate,
schimbări fundamentale ale orientărilor în politicile comerciale. Exemple: riscul schimbării
formei de guvernământ, lovituri de stat etc.;
- administrative - determină apariţia unui climat de neîncredere, tendinţa de reducere a ponderii
afacerilor de durată, prin dezvoltarea excesivă a tranzacţiilor speculative, conjuncturale.
Exemple de astfel de riscuri: riscul schimbării reglementărilor de comerţ exterior, a
competenţelor şi structurilor organizatorice ale aparatului central de comerţ exterior etc.;
- de management - determină obţinerea unor rezultate nesatisfăcătoare, prin degradarea
imaginii firmei faţă de exterior, diminuarea profiturilor realizate. În această categorie intră:
riscul conducerii defectuoase a proceselor de producţie, a activităţilor de prospectare a pieţei,
a activităţii aparatului propriu de comerţ exterior, riscul degradării relaţiilor firmei cu
intermediarii;
- contractuale - determină rezultate nefavorabile în ceea ce priveşte păstrarea sau câştigarea
partenerilor, cât şi sub aspect financiar (plata de penalităţi etc.). Aici putem include: riscul
privind negocierea neadecvată a clauzelor şi condiţiilor contractuale, sau nerespectarea
clauzelor şi condiţiilor acceptate în contract etc.;
- de preţ - determină obţinerea unor rezultate financiare nefavorabile. Aceasta constă în riscul
modificării preţului, la elementele care compun produsul care este obiect al contractului, sau
la produsul final, pe piaţa internă sau internaţională, între momentul contractării şi cel al plăţii;
- valutare - determină producerea, pentru una sau cealaltă dintre părţile contractuale, unor
pierderi financiare importante. Acest tip de riscuri constă în riscul fluctuaţiilor în sens
nefavorabil a cursurilor valutare, a valorilor negociate la bursă, a nivelului dobânzilor, a ratei
inflaţiei, sau nesiguranţa în valorificarea capitalului investit etc.;
După locul unde se produc, riscurile pot fi:
- interne - se manifestă în cadrul naţional, sau în cadrul firmei angajate în tranzacţii
internaţionale şi determină nerespectarea (cantitativă sau calitativă) a clauzelor contractuale,
sau a unor angajamente faţă de partenerii de afaceri;
- internaţionale - se manifestă pe piaţa internaţională, în cadrul mediului internaţional de
afaceri, determinând apariţia unor consecinţe nefavorabile pentru importatori sau exportatori .
Exemple : conflicte armate sau comerciale, stări de tensiune, mari fluctuaţii ale preţurilor pe
piaţa internaţională sau a cursurilor valutare.

Din clasificarea anterioară, ne interesează riscurile care pot să apară în contractele care se
derulează pe plan extern. În scopul de a da o explicaţie cât mai precisă a elementelor şi conceptelor

4
ce pot interveni sub aspectul tranzacţiilor economice internaţionale, este necesară explicarea
conceptului de risc comercial (respectiv risc economic).
Astfel, prin RISC COMERCIAL se înţelege posibilitatea ca un eveniment viitor şi
probabil să provoace consecinţe patrimoniale negative părţilor la un contract comercial
internaţional, partea prejudiciată neputând trage la răspundere pe debitor. Dacă aceste
consecinţe se produc, ele afectează gestiunea economică a întreprinderii prejudiciate, proporţional
cu gradul de nerealizare a încasărilor valutare scontate. Efectele riscului comercial se pot produce
atât pe planul rezultatelor operaţiunii de comerţ exterior, cât şi, ca o consecinţă a acestora, pe
planul răspunderii persoanelor care au conceput, decis şi realizat respectiva operaţiune de comerţ
exterior prejudiciabilă. De aceea, în etapa negocierii contractelor comerciale externe trebuie să se
estimeze în permanenţă riscul comercial, în vederea formulării şi includerii în contract a clauzelor
adecvate, cu caracter preventiv. În afacerile economice internaţionale protecţia împotriva riscurilor
trebuie să ocupe un loc foarte important, tocmai datorită consecinţelor lor negative asupra
oamenilor de afaceri.

Detaliem în cele ce urmează riscurile comerciale care intervin în derularea contractelor

externe de vânzare-cumpărare:
a) riscul privind bonitatea partenerilor comerciali. Acest risc vizează capacitatea
agenţilor comerciali de a-şi onora la timp obligaţiile pe care şi le asumă prin contracte. El poate
fi atenuat prin verificarea, înaintea încheierii contractului, pe multiple căi, a bonităţii partenerului
de afaceri.
b) riscul privind negocierea neurmată de contractare. El poate fi evitat atât pe cale
contractuală, cât şi extracontractuală, prin diminuarea costurilor aferente proiectelor complexe de
oferte, obţinerea de garanţii privind refuzul de încheiere a contractului după adjudecarea ofertelor
de executare de obiective industriale, convenţii şi garanţii prealabile privind păstrarea secretului
pe timpul negocierii transferului de know-how etc.
c) riscul de scumpire a materiilor prime, materialelor şi manoperei privind exporturile
complexe. Riscul de scumpire a inputurilor poate fi atenuat prin înscrierea în contract a unor clauze
împotriva riscului de preţ.
d) riscul privind fluctuaţiile valutare - poate fi contracarat atât prin clauze contractuale,
cât şi prin operaţiuni pe piaţa valutară.
e) riscul privind vânzările pe credit - implică eroziunea capitalului, datorită fenomenelor
inflaţioniste şi poate fi evitat prin determinarea preţurilor echivalente la scadenţă cu preţurile
actuale la data negocierii şi încheierii contractului.

5
 f) riscul privind neîncasarea preţului, sau cel privind încasarea întârziată - se poate
evita prin scrisoarea de garanţie bancară, cambie (acceptată şi avalizată), ipotecă, sau rezervarea
dreptului de proprietate .
g) riscul privind modificarea condiţiilor de executare a contractelor comerciale
internaţionale stabilite de către părţi. Se poate evita pe calea partajării diferenţelor de cost al
navlului, sau prin clauza de readaptare a contractului numită clauză de hardship.
e) riscul privind neplata preţului - poate fi preîntâmpinat prin executarea garanţiilor de
plată, înscrierea la masa credală în cazul declarării falimentului debitorului.
f) riscul de neexecutare, executare tardivă, sau necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale - poate fi diminuat prin înscrierea în contract a clauzei de stabilire a unor penalităţi
adecvate, executare coactivă.
Dintre aceste riscuri, vom analiza în primul rând riscul valutar şi riscul de preţ, respectiv
măsurile de protecţie împotriva lor.

Capitolul III: Metode şi tehnici contractuale de protecţie împotriva

riscurilor

3.1. Metode şi tehnici de protecţie împotriva riscului valutar

În cadrul afacerilor economice internaţionale contemporane, unul dintre riscurile cu o frecvenţă
mare şi consecinţe dintre cele mai grave asupra părţilor (exportatori, importatori, bănci) este
riscul valutar.
Prin RISC VALUTAR se înţelege posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei
tranzacţii economice sau financiare ca urmare a modificării cursului (depreciere sau apreciere)
valutei în care se face plata/ încasarea, între momentul încheierii contractului şi cel al
scadenţei( al plăţii ). Într-o accepţiune strictă, termenul de risc valutar are în vedere doar
pierderile care se pot înregistra . Evoluţia în sens avantajos a cursului valutar reprezintă şansa,
iar efectul direct al acesteia este câştigul.
Este de la sine înţeles faptul că riscul valutar nu intervine decât dacă între momentul
încheierii contractului şi cel al scadenţei există un interval de timp mai mare de 48 de ore şi numai
pentru participanţii care încasează sau plătesc în altă monedă decât cea naţională. În practica
tranzacţiilor internaţionale, s-a demonstrat că sunt foarte rare situaţiile în care plata se efectuează
chiar în momentul încheierii tranzacţiei.
Pentru exportator (creditor), riscul valutar apare atunci când, la data încasării sumei (t1), valuta
în care s-a efectuat plata are o putere de cumpărare mai mică decât la momentul încheierii
contractului (t0) (valuta s-a depreciat). Pentru exportator această depreciere are ca efect o pierdere
6
netă, proporţională cu rata deprecierii monedei plăţii. Consolidarea valutară, respective protejarea
împotriva riscului valutar, din punctul său de vedere, urmăreşte evitarea riscului deprecierii valutei
plăţii, care ar duce la diminuarea eficienţei operaţiunii de export , prin obţinerea unei valori
(exprimată prin cursul de schimb) inferioare faţă de o terţă valută (sau terţe valute) de care
exportatorul are nevoie pentru plăţi viitoare, sau faţă de moneda naţională.
Pentru importator (debitor), riscul valutar apare atunci când, la data plăţii (t1), valuta în
care s-a efectuat tranzacţia are o putere de cumpărare mai mare (s-a apreciat) faţă de momentul
încheierii contractului (t0). În această situaţie, importatorul are de făcut un efort financiar mai mare
pentru a achiziţiona de pe piaţa valutară suma necesară plăţii. Consolidarea valutară, din punctul
de vedere al importatorului, are scopul de a asigura protejarea efortului valutar pe care trebuie
să-l facă pentru a obţine, la scadenţă, sumele necesare plăţii.
În timp ce deprecierea valutei plăţii îl dezavantajează pe exportator şi, în acelaşi timp,
poate să-l avantajeze pe importator, aprecierea monedei plăţii produce, în generale, efecte de sens
invers. Evoluţia cursurilor pe piaţa valutară poate fi nefavorabilă atât pentru exportator cat şi
pentru importator îndeosebi ca urmare a evoluţiilor contradictorii a cursurilor monedelor lor
naţionale în raport cu moneda plăţii.
Fundamentarea deciziilor pentru atenuarea riscului valutar se bazează în principal pe
informaţii cât mai complete, îndeosebi prognoze de cât mai bună calitate elaborate de instituţii
financiare de prestigiu, privind evoluţia raporturilor de schimb a principalelor valute.
Tehnicile contractuale folosite pentru diminuarea riscului valutar nu sunt soluţii perfecte,
deoarece firmele nu sunt ferite complet de influenţele negative pe care le produc fluctuaţiile
cursurilor valutare. În plus, în marea lor majoritate, aceste tehnici sau clauze contractuale conduc
nu numai la diminuarea pierderilor ci şi a câştigurilor.

TEHNICILE CONTRACTUALE de prevenire şi diminuare a riscului valutar sunt

reprezentate de acele procedee pe care partenerii de afaceri le pot iniţia şi desfăşura numai în
condiţii de consens, respectiv în condiţiile în care ele sunt acceptate atât de cumpărător cat
şi de vânzător.
Principalele obiective sunt:
a) alegerea celei mai bune variante pentru moneda plăţii;
b) anticiparea sau întârzierea efectuării plăţii sau încasării prin fixarea scadenţei plăţii şi
introducerea unor marje asigurătorii în preţ , corelate cu prognozele pentru evoluţia
monedei plăţii ;
c) realizarea unei strategii financiar valutare, la nivelul fiecărei firme implicate în afacerea
respectivă, urmărind sincronizarea încasărilor cu plăţile în aceeaşi valută;
7
 d) folosirea unor clauze valutare adecvate
e) desfăşurarea corectă şi operativă a contractului comercial internaţional.
Detaliem în continuare aceste metode contractuale de protecţie împotriva riscului valutar,
exemplificând cu date ipotetice acolo unde este cazul.

a) Alegerea corectă a monedei contractului (valuta plăţii)

Alegerea monedei contractului (a valutei plăţii/încasării) are importanţă esenţială . Această
decizie depinde - în primul rând - de calitatea informaţiilor pe care negociatorii le deţin asupra
prognozei evoluţiei diferitelor monede pe piaţa valutară internaţională, dar şi de abilitatea cu care
se poartă negocierile pentru ansamblul clauzelor contractului de vânzare respectiv.
Decizia pentru alegerea monedei plăţii situează pe poziţii esenţial diferite interesele
exportatorului cu ale importatorului :
- vânzătorul (exportatorul): este interesat să susţină ca plată să se efectueze în una din
valutele pentru care prognozele indică o tendinţă de apreciere

3.2.Metode şi tehnici de protecţie contractuale împotriva riscului de preţ

Problema riscului valutar nu poate, în cadrul tranzacţiilor economice internaţionale, să fie
analizată separat de problema riscului de preţ.
Prin RISC DE PRET se înţelege posibilitatea apariţiei unei pierderi, în cadrul unui
contract de import, de export sau de cooperare, ca urmare a modificării în timp a preţului
practicat pe piaţa internaţională pentru un produs similar (din punct de vedere calitativ şi al
parametrilor funcţionali etc.). În cele ce urmează, redăm grafic manifestarea riscului de preţ în
cazul exportatorului, respectiv în cazul importatorului

PREŢ exportator PREŢ importator

P1 P
0

P0
P
1

TIMP TIMP
t0 t1 t0 t1
Figura 3.1
Riscul de preţ pentru exportator şi pentru importator

8
 Pentru exportator, riscul de preţ apare în situaţia în care, după momentul contractării până
la încasarea valorii produsului, a avut loc o creştere de preţ pe plan internaţional. Desigur, o
asemenea situaţie îl avantajează pe importator.
Spre exemplu, dacă în momentul t0, preţul internaţional ( şi de contract) al unui produs este
de 100 EUR, iar în momentul t1 preţul aceluiaşi produs este de 135 EUR, exportatorul va încasa,
potrivit contractului (la t1) doar 100 EUR, pierzând 35 EUR. În aceste condiţii importatorul
realizează o economie substanţială, pentru că beneficiază, în baza contractului iniţial de mărfuri la
un preţ mult mai mic decât preţul pieţei din momentul livrării.
Pentru importator, riscul de preţ apare când între cele două momente (t0 şi t1) pe piaţa
internaţională are loc o micşorare a preţului produsului contractat.
Dacă, spre exemplu, la momentul t0 preţul produsului este de 200 EUR, iar la t1, acesta
scade la 170 EUR, importatorul, plătind preţul din contract, va avea cheltuieli de aprovizionare
cu 30 EUR mai mari. Evoluţia descendentă a preţurilor îl avantajează pe exportator.
În cadrul desfăşurării activităţilor de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională,
riscurile valutare şi de preţ apar împreună . Ele se pot manifesta însă convergent sau divergent.
Cu toate acestea, piaţa mărfurilor şi cea valutară funcţionează în paralel.
Evitarea sau diminuarea riscului de preţ se poate realiza prin includerea în contract a unor
clauze specifice, ceea ce contribuie la creşterea eficienţei financiare a operaţiunii de comerţ
exterior.
Principalele clauze specifice, destinate diminuării sau evitării acestui tip de risc sunt
următoarele:
a) Clauza de actualizare a preţului
b) Clauza generală CEE/ONU de recalculare a obligaţiilor beneficiarului faţă de furnizor
c) Clauza de consolidare a valorii (“buy-back”)
d) Clauza de rectificare a preţului în funcţie de evoluţia sa pe piaţa reprezentativă a
produsului.
Alături de aceste clauze, care au tehnici şi mecanisme specifice, se folosesc şi altele, cum
ar fi: includerea în preţ a marjei asiguratorii împotriva riscului de modificare a preţului, vânzarea
mărfurilor cu plata imediat, desfăşurarea corectă, operativă a obligaţiilor contractuale etc.

9
 BIBLIOGRAFIE
1. https://pdfcoffee.com/riscurile-in-tranzactiile-comerciale-internationale-pdf-free.html
2. https://www.scritub.com/economie/comert/Riscurile-in-comertul-internat13631.php
3. https://administrare.info/domenii/economie/11503-riscurile-%C3%AEn-
tranzac%C5%A3iile-comerciale-interna%C5%A3ionale
4. https://ro.scribd.com/document/353956319/Riscurile-in-Tranzactiile-Comerciale-
Internationale
5.

10